Universitatea Academiei de tiine a Moldovei

Facultatea : tiinte ale naturii

Specialitatea: Biologie molecular
Probleme bioetice generate de folosirea
animalelor in cercetarea stiintifica




A efectuat: Talpa Mihaela
Coretchi Mariana



Chisinau , 2014
Introducere (definiia, scurt istoric, progrese).
Pozitii in experimentele cu animale
Experimente care implica folosirea animalelor in scop stiintific.
Domeniul de cercetare si specia/nr de animale.
Aspecte etice privind utilizarea animalelor in cercetari stiintifice
Aspecte legale /norme legislative
Argumente pro sau contra
Centre de protectie a drepturilor animalelor
Concluzii.
Referine bibliografice

Cuprins:
Un subiect controversat in lumea
stiintifica ramane folosirea animalelor in
studii si experimente. Odata pusa
problema, deciziile raman in mainile
cercetatorilor care hotarasc daca folosesc
sau nu animale in studiile lor.
Experimentele pe animale sunt adesea
folosite pentru a testa medicamente noi si
siguranta produselor. Multe dintre aceste
experimente cauzeaza dureri animalelor
implicate sau reduc calitatea vietii lor.
Oamenii de stiinta care utiliezeaza animalele in
aceste scopuri cunosc problema si inteleg ca
experimentele ar trebui facute cat mai uman
posibil. Ei sunt de acord ca nu trebuie sa se
utilizeze animalele, atata timp cat exista
metode de testare care sa produca rezultate
asemanatoare
Introducere

Istoric.

Experimentele pe animale se regasesc inca din cele mai vechi timp
uri aleistoriei. In Grecia Antica vivisectia se practica in scopul obse
rvarii structurii sifunctiei organelor la animalele vii. In timpul Impe
riului Roman, Galen dezvoltavivisectia, ce devine un instrument
important in cadrul investigatiilor fiziologice.

Vacccinul antirabic al lui Louis Pasteur n 1885 se realizeaz prin
infectarea unui numar mare de cini i iepuri cu aceast boal; n
anii 1800 experimentul pe animale ramne singura metod de a
elucida diferite procese fiziologice;

n secolul al XX-lea, utilizarea animalelor n scop experimental se
extinde i n domenii ca: psihologia, testarea produselor cosmetice,
testarea produselor medicamentoase i a bunurilor de larg consum;

Apar primele organizaii de protecie a animalelor, cum ar fi
Societatea de Protecie a Animalelor susceptibile de a fi folosite
pentru vivisecie, nfiinat de Frances Power Cobbe n anul 1875;


ntre anii 1970-1980 izbucnesc cteva mari
scandaluri legate de abuzurile la care sunt supuse
animalele de laborator;

Organizaiile internaionale ncep s adopte o serie
de acte legislative ce prevd reducerea numrului de
animale utilizate n experimente, reducerea
disconfortului produs animalelor de laborator prin
diferite metode anestezice i analgezice i nlocuirea
lor , cnd este posibil, cu diferite modele matematice
sau cu culturi de esuturi;

Conform datelor oficiale, peste 12 milioane de
animale sunt folosite n experimentele din Europa,
n fiecare an; printre speciile folosite se numr:
primate, cini, roztoare; peti; nevertebrate, etc.



Pozitii in experimentele cu animale

- In favoarea
experimentelor pe
animale, doar in
urmatoarele conditii: daca
suferinta acestora este
foarte mica si daca
beneficiile umane obtinute
in urma experimentelor nu
ar fi putut fi descoperite
prin alte metode;
Impotriva
experimentelor pe animale:
daca acestea cauzeaza
suferinta, daca beneficiile
umane nu sunt demonstrate
si daca se pot face aceste
experimente si prin alte
metode.
Animalele Modificate Genetic (AMG) reprezint acel grup
de organisme animale n al cror genom au fost inserate gene
strine.
In domeniul medical , animalele transgenice sunt folosite n
calitate de modele ale maladiilor umane , bioreactori i surse de
xenotransplante.n domeniul tiinei fundamentale pe animalele
transgenice se descoper funciile i mecanismele de reglare ale
activitii genelor.
Xenotransplanturile - (transplant interspecific), tehnica ar
putea pune punct problemelor legate de numrul restrns de
donatori umani. De exemplu, ncercarea de a transplanta
organe de la porc la om.

Deasemenea primatele nn-umane sunt folosite in teste
toxicologice , etologice, studii asupra unor boli precum :
SIDA, hepatite, studii genetice, neurologie.
Experimente care implica folosirea animalelor in scop
stiintific
Suplimente nutritive i produse farmaceutice- Produse, cum
ar fi insulina, hormonul de cretere, i de anti-coagulare a
sngelui, factori care ar putea fi obinute din laptele de vaci sau
oi transgenice
Terapia genic uman- implic adugarea unei copii a unei
gene normale (transgen) la genomul unei persoane care
transport copii defecte ale genei. Potenialul de tratament pentru
mai multe boli genetice este foarte mare, iar astfel, animale
transgenice ar putea juca un rol foarte important n procesul dat.
Testele LD-50, testele Draize (utilizandu-se iepurii, se
masoara gradul de iritare la nivelul ochilor produs de diferite
produse cosmetice) si in cazul experimentelor psihologice (de
exemple: instinctul matern studiat pe puii de maimuta).
In cazul experimentelor militare au fost iradiate maimute pentru a
seobserva care sunt efectele expunerii la radiatii si care sunt modi
ficarile comportamentale induse de radiatii.
Potrivit estimrilor societii britanice British Union the Abolition of
Vivisection (BUAV)anual n lume sunt testate circa 100 de milioane
de vertebrate , dintre care 10-11 milioare n Uniunea European.
Peste trei milioane de animale sunt folosite in laboratoarele britanice
pentru experimente, nivel ce nu s-a mai intalnit din 1990.
Aceasta crestere este determinata de folosirea tot mai multor
rozatoare in experimentele genetice, Sobolanii reprezinta peste 80%
din animalele folosite in laborator. Restul sunt pesti, pasari, reptile si
amfibieni.
Potrivit UE anual se folosesc animale pentru experimente in raport de
: 65% pentru testarea medicamentelor, 26% pentru cercetri
fundamentale (medicin, cercetri militare i spaiale), 8% pentru
testarea produselor cosmetice i produselor chimice de uz casnic, 1%
n timpul procesului de instruire . Acestea sunt date oficiale, dar
realitatea este chiar mai grea : 79% din ri, n care se efectueaz
experimente, nu fac nici un fel de dare de seam.
Sobolani, broaste
- 85% din
animalele
experimentate
Ciini 6,6 %Modele
pentru bolile
umane,
cardiologie,
traumatologie
Primate non-
umane- 3.4%
Animale de
ferma, alte
mamifere- 1.5 %,
Pisicile 3,5 %
Cercetari de
neurologie
Domeniul de
cercetare si
specia/nr de
animale.


Aspecte etice privind utilizarea animalelor in cercetari
stiintifice





Dezbaterile secolului al XXI-lea despre cum oamenii ar trebui s se comporte
cu animalele dureaz de prin istoria antic.Odata cu devoltarea stiintelor medicale
in societate apar intrebari cu privire la etica utilizarii animalelor in calitate de
obiect de studiu precum si la normele de comportament experimental.

Preocuparile oamenilor pentru un tratament adecvat al animalelor au condus
la aparitia societatilor pentru protectia animalelor.La 15 octombrie 1978 la sediul
UNESCO din Paris a fost proclamata Declaratia Universala a Drepturilor
Animalelor .
Conform acestui document :
Orice forma de viata animala are dreptul la respect
Nici un animal nu trebuie supus unor tratamente brutale sau unor acte de cruzime
Daca este necesara sacrificarea unui animal , ea trebuie sa fie instantanee si
nedureroasa.
In nici un caz animalul nu trebuie sacrificat in mod nejustificat.
Experimentele pe animale care implica suferinta fizica sau psihica violeaza
drepturile animalelor .






Directiva adoptata de Uniunea Europeana
Parlamentul European a adoptat, in 2010, o noua legislatie ce reglementeaza
utilizarea animalelor in experimente stiintifice, incercand sa stabileasca o balanta
intre imbunatatirea vietii animalelor si cercetarea stiintifica privind diferite
maladii.

Noua legislatie cere autoritatilor nationale competente sa evalueze implicatiile
fiecarui experiment asupra bunastarii animalelor, in scopul promovarii
metodelor alternative si pentru reducerea nivelului de durere indus animalelor.
Trebuie aprobate numai testele care folosesc metode de ucidere care reduc la
minim durerea si care garanteaza in acelasi timp rezultate stiintifice satisfacatoare.

Utilizarea animalelor pentru experimente stiintifice este permisa pentru
cercetarea de baza si pentru cercetarea bolilor la oameni, animale sau plante,
pentru testarea medicamentelor sau pentru cercetare in scopul conservarii speciilor.

Etapele eticii
experimentului
pe animale

Etica preexperimental- Se refer la
conturarea designului experimentului.
Principiul celor 3 R emis de Russel
si Burch-Replacement (nlocuire),
Reduction (Reducere), Refinement
(Ameliorare).

Reductia
(reduction) animalelor folosite in timpul experimentelor prin:
imbunatatirea tehnicilor experimentale; imbunatatirea tehnicilor
in analizarea datelor; impartirea informatiilor cu alti cercetatori.
Rafinarea
(refinement) experimentelor sau cum sa se reduca suferinta
animalelor, prin: utilizarea unor metode mai putin invazive; o
mai buna ingrijire medicala; conditii mai bune de viata.
Inlocuirea
(replacemet) experimentelor pe animale prin alternarea tehnicilor
precum: experimentarea pe culturi de celule, in loc de animale;
folosirea modelelor computerizate; studierea voluntarilor;
utilizarea studiilor epidemiologice.

Etapele eticii
experimentului
pe animale

Etica experimental-este reprezentat de o serie de
factori ce in de unitatea de cercetare pentru
animale de laborator : sursa de animale, spaiile
existente, condiii de cazare, condiii de
microclimat, personalul i procedurile specifice
unitii.
Etica postexperimental- Rezultatele studiului
trebuie s reflecte realitatea experimentului , chiar
dac sunt contrar ateptrilor, pentru c ele pot
servi ca baz de plecare pentru generarea de alte
idei;

Diseminarea rezultatelor este obligatorie,
indiferent de concluzii.

Materialul ar trebui s conin urmtoarele
date despre animale: specie, linie, tulpin, surs,
tip, numr, vrst, sex, greutate, status clinic.

Aspecte legale /norme
legislative

Organizaii de control
Nevoia de limitare a
suferinei animalelor, precum i
obinerea de rezultate tiinifice
calitative a condus la formarea de
organizaii de control , numite
Comitete de Etic.
Numeroase ri au adoptat
Coduri practice , cu scopul de a
proteja animalele utilizate pentru
cercetare.Printre cele mai avansate
coduri, sunt cele adoptate de
Australia i Suedia
Rolul Comitetelor de Etic
este de a controla implementatea
eticii n experimentele cu animale
prin examinarea designului
experimental, putnd s accepte sau
s refuze derularea studiului.


Fiecare Comitet de Etic
urmrete respectarea Codurilor de
Practic i Codurilor Etice, n ceea
ce privete experimentul pe animale.

Aspecte legale /norme legislative


La nivel European exist tendina de standardizare a funcionalitii
Comitetelor de Etic. Federaia European pentru Asociaiile de tiin a
Animalelor de Laborator (FELASA) a publicat Principii de practic n revizia
etic pentru experimentele pe animale n Europa.

Comunitatea European a adoptat propriile legi privind cercetarea pe
animale nc din anii 80: Declaratia de la Helsinki, adoptat de Asociaia Medical
Mondial n 1964, Convenia European privind Drepturile Animalelor Vertebrate
utilizate n scop experimental sau n alte scopuri tiinifice, Strassbourg ,1986.

Declaraia Universal a Drepturilor Animalelor , Paris 1978, subliniaz c
metodele de nlocuire a animalelor trebuie dezvoltate i puse n practic n mod
sistematic.

Convenia European privind Protecia Animalelor Vertebrate utilizate n
scopuri experimentale sau n alte scopuri tiinifice (1986, intrat n vigoare n
1991) adoptat i de Romnia, a mai suportat o serie de modificri legislative n
1992, 1993, 1997i 2003.


Legea pentru protecia animalelor folosite n scopuri experimentale sau n alte
scopuri tiinifice
Obiectul prezentei legi l constituie reglementarea folosirii animalelor n scopuri
experimentale sau n alte scopuri tiinifice.

Articolul 3. Folosirea animalelor n scopuri experimentale
Prevederile prezentei legi se aplic folosirii animalelor n urmtoarele scopuri
experimentale:
a) obinerea, fabricarea, testarea calitii, a eficacitii i a siguranei
medicamentelor, alimentelor i ale altor substane sau produse, pentru evitarea,
prevenirea, diagnosticarea sau tratarea unor boli, afeciuni ori a altor anormaliti
sau a efectelor acestora asupra omului, animalelor ori plantelor i evaluarea,
depistarea, reglarea sau modificarea condiiilor fiziologice la om, animale sau
plante;
b) proteciei mediului natural n interesul sntii i bunstrii umane i animale.



Legislatia in vigoare in Moldova
Articolul 4. Restricii privind folosirea animalelor slbatice

Articolul 7. Condiiile de efectuare a experimentelor Experimentele trebuie
efectuate numai de ctre persoane competente atestate sau sub directa supraveghere
a unei astfel de persoane.

Articolul 9. Folosirea anesteziei n experimente(1) Toate experimentele trebuie
realizate sub anestezie local sau general.
Articolul 10. Msuri de protecie a animalelor folosite n experimente(1)
Dup finalizarea oricrui experiment trebuie s se decid dac animalul folosit va fi
lsat n via sau va fi sacrificat, n cazul n care starea lui de sntate nu va mai
reveni la normal.
Articolul 11. Refolosirea animalelor n experimenteRefolosirea animalelor n
experimente se va face cu respectarea prevederilor prezentei legi. Un animal nu va
fi folosit dect o singur dat ntr-un experiment ce produce durere i suferin
intense.
Articolul 12. Punerea n libertate a animalului Inspectoratul Veterinar de Stat,
cu avizul Ministerului Ecologiei i Resurselor Naturale, poate aproba punerea n
libertate a animalului, dac acest fapt nu constituie un pericol pentru sntatea
populaiei sau pentru mediu, asigurndu-se animalului toate condiiile de ngrijire.

Animale care pot fi folosite n scopuri experimentale
sau n alte scopuri tiinifice
Argumente
pro

1. Experimentele pe animale sunt necesare pentru
progresul n stiin
Alte tipuri de experimente, cum ar fi cele genetice
sau culturile de esuturi nu sunt suficiente pentru a deduce
care anume sunt rezultatele unor noi produse sau efectele
macro ale unor schimbri genetice.
De aceea avem nevoie de experimentele pe animale,
singurele care dau un raspuns asupra reciei ntregului
organism la o substan sau o mutaie provocat.

2. Se pot evita ntr-o oarecare msur experimentele
pe subieci umani
n unele cazuri, experimentele cu mamifere
superioare sunt suficiente, genomul i comportamentele
acestora fiind foarte asemntoare celor ale omului.
3. Speciile de animale nu sunt afectate de aceste
experimente
Animalele pe care sunt efectuate experimentele nu
sunt specii pe cale de dispariie iar majoritatea sunt nmulite
n laboratoare, cum ar fi diferitele specii de roztoare.


Argumente
contra
1.Animalele sunt organisme vii care simt durerea
Experimentele efectuate pe animale nu in cont de
suferinele pe care trebuie s le ndure acestea, iar abilitatea
animalelor de a simi durerea le confer dreptul la consideraii
de ordin moral.
Pe lng faptul c sunt supuse unor experimente
crora nu se pot opune, animalele sunt inute nchise n cuti,
privndu-le astfel de dreptul la libertate.
Sunt raportate cazuri n care ngrijitorii le supun unor
tratamente pline de cruzime, care nu sunt justificate.
O alt problem este reprezentat de faptul c
animalele ce devin subieci de experiment nu beneficiaz de
tratament veterinar care s le diminueze eventualele dureri.
2.Exist metode alternative
Experimentele pe animale pot fi nlocuite cu succes
de experimentele pe culturi de esuturi.
Dei animalele au un organism asemntor omului,
ele pot totui avea reacii diferite.
De aceea, experimentele efectuate pe culturi de
esuturi extrase din corpul uman sunt mai precise.
3.Experimentele pot duce la mutaii
Experimentele fcute pe animale pot avea efecte
secundare cum ar fi mutaiile genetice, ce pot avea ca rezultat
apariia unor noi boli sau a unor organisme periculoase.
Centre internationale de protectie a drepturilor
animalelor
Societatea de protecie a animalelor
susceptibile de a fi folosite pentru
vivisecie, nfiinat de frances power
cobbe n anul 1875;
Federaia european pentru asociaiile
de tiin a animalelor de laborator
(felasa)
Federatia pentru protectia animalelor
si mediului (fpam)(Romania)
Comitetul Etic de Cercetare al
Asociaiei Internaionale de Studiu al
Durerii (IASP)
Asociatia Nationala pentru Drepturile
Animalelor din Irlanda - National
Animal Rights Association


Coalitia Internationala Anti-Blana -
International Anti-Fur Coalition (Germania)

People for the Ethical Treatment of Animals
(PETA)
Serbian Animals Voice
http://serbiananimalsvoice.wordpress.com/

The Christian Vegetarian Association (CVA)
http://www.all-creatures.org/cva/default.htm
Galerie Foto: http://www.all-
creatures.org/anex/index.html

Thomas Paine's Corner
Comforting the afflicted and afflicting the
comfortable
http://thomaspainescorner.wordpress.com/


Concluzii


Progresul stiintei medicale nu ar fi putut sa evolueze pna la stadiul
actual fara ajutorul animalelor de laborator. Cercetarea n acest
domeniu este dependenta uneori de lucrul cu animalele de laborator.
Este imposibil sa faci cercetare utiliznd animale de laborator si sa nu
creezi un minim de disconfort acestora.

Necesitatea reducerii suferintei animalelor a aparut probabil odata cu
necesitatea utilizarii lor, dar astazi este de importanta majora acest
lucru. Se fac studii pentru gasirea de metode care sa nlocuiasca
tehnicile in vivo, sau care sa le mbunatateasca n sensul derularii lor
cu generarea de ct mai putina suferinta asupra animalelor.

Paralel cu aceste cercetari au aparut organisme care evalueaza si
certifica experimentele. Acest deziderat poate fi atins evalund
experimentarea pe animale la nivelul urmatoarelor trei stadii:
preexperimental, experimental si postexperimental. Toate aceste
demersuri au ca scop nlocuirea utilizarii animalelor, reducerea
utilizarii lor n experimente si atunci cnd sunt utilizate sa fie tratate
ct mai uman posibil.


Multumim pentru
atentie!!!