IMPORTANA MIROSULUI UMAN CA ELEMENT DE URM N

CRIMINALISTIC I DREPT PENAL PROCEDURAL

Dr. Csaba FENIVESY
Universitatea Pecs Hungary
Infractorii incearca sa isi comita actele fara sa lase urme, totusi, in realitate cu
greu pot reusi vreodata aceasta: isi lasa cel putin mirosul la locul faptei sau pe
victima. Prezenta lucrare incearca sa introduca, sa interpreteze si sa analizeze
metodologia criminalistica a mirosului care poate fi urmarit, inregistrat si identificat ca
urma.
1. Definitia mirosului
Fiecare fiinta umana este unica nu doar prin modelul imprimat in piele si degete,
forma (modul de pliere) al buzelor, urechilor si fruntii, sau tonul vocii, dar si prin miros.
Toti oamenii, inclusiv infractorii, ca fiinte in mod continuu si inevitabil mirositoare, lasa
in urma un semn lung si durabil: elementul de urma care se refera la substanta lor
interna, identificabila. Compozitia moleculara a mirosului este inca necunoscuta, si
putem fi siguri cand spunem ca o dezvoltare a unei harti a mirosului poate fi cea mai
importanta descoperire criminalistica a secolului 21 (ca si harta genetica), pentru ca ar
putea sa faca posibila dezvoltarea unui dispozitiv care sa fie capabil sa recunoasca
ingredientele si caracteristicile individuale ale oricarui miros posibil.
Definitia conceptului de miros poate fi abordata sub un aspect chimic si sub unul
criminalistic. Din perspectiva chimica, mirosul, pe de o parte, este o senzatie cauzata de
particule si materiale gazoase care origineaza dintr-un anume material prin evaporare
sau exudare in aer, si care stimuleaza terminatiile nervoase olfactive, si, pe de alta parte,
stimulii de pe terminatiile nervoase ale organului olfactiv care induc diferite senzatii
placute sau neplacute. Acesti stimuli nervosi sunt cauzati de acele particule materiale
care ajung la terminatiile nervoase si le afecteaza. Conform abordarii criminalistice,
mirosul este un factor material care ofera oportunitatea pentru urmarirea si identificarea
urmelor.
Cum aceasta senzatie, produsa de stimularea organului olfactiv, este
caracteristica pentru obiectul care produce stimulul, mirosul uman este de asemenea
distinct pentru cel care il examineaza. Mirosul unei persoane este compus din
componenti naturali si artificiali. Mirosulcnatural (biologic) este constituit din trei
componente importante: transpiratia, mucoasa glandelor sebacee, si celulele epidermale
din piele. Cauza individualitatii mirosului uman (mirosul trupului) este legata de aceste
componente pentru ca compozitia acizilor sebaceici in smegma umana este diferita la
fiecare persoana. Mirosurile cauzate de bolile umane apartin si ele componentilor legati
de mirosul biologic. Intre acestea, prima care trebuie mentionata este halitoza cauzata de
igiena necorepsunzatoare a gurii (carii, tartru etc.) In plus fata de procesele care au loc
in cavitatea bucala, inca cateva alte boli provoaca un miros pronuntat: astfel sunt bolile
si inflamatiile urechii, nasului si cavitatii accesorii. Mirosul corporal astfel cosntituit
este insotit de mirosuri artificiale provenite, de exemplu, de la haine, incaltaminte,
parfumuri sau fumat, ca si din mediul inconujurator.

126

2. Odorologia, o ramura specializata a tehnologiei criminale

Cainii (ca unelte vii) sunt cei mai potriviti pentru sesizarea, recunoasterea si
identificarea mirosului uman. Ca ramura independenta a criminalisticii, odorologia se
ocupa de mirosuri si cunostintele legate de acestea. In timpul interoretarii examinarilor
criminalictice, problema legata de gradul in care cainii fiinte cu abilitati emotioanle si
intelectuale folositi in timpul identificarii mirorurilor sunt potriviti pentru
producerea unei autentificari reale cu putere probatorie dincolo de indoiala a aparut
de cateva ori. Examinarile efectuate in aceasta directie au sprijinit aproape fara
exceptie caracterul de incredere al cainelui. Fiintele vii (inclusiv cainii, specia care se
afla in fruntea listei in ceea ce priveste capacitatea de antrenare) au dezvoltat o abilitate
olfactiva de incredere in zona selectarii, efectuarii distinctiilor si recunoasterii
mirosurilor care nu poate fi inlocuita de echipamentele tehnice nici chiar la inceputul
secolului 21. Desi au fost multe incercari de a folosi tehnologia ca inlocuitor pentru
caini si de a examina componentii mirosurilor de-a lungul istoriei tehnologiei
criminalistice, aceste incercari de obicei au esuat sau au produs slabe rezultate. Unele
lucrari profesionale prezinta ca un fapt existenta deja a unor dispozitive care sunt
capabile sa sesiseze sau sa recunoasca mirosurile ( de exemplu dispozitivele care
masoara poluarea chimica a aerului) dar aceste dispozitive teoretice nu se pot masura cu
organul olfactiv al cainelui, cu performanta sau caracterul sau de incredere.
Experimentele au aratat ca cainii sunt capabili sa semnaleze un volum extrem de mic
din materialul cautat (10 la -14 grame/ mililitri) Astfel, cel mai bun instrument pentru
identificarea mirosurilor ramane cainele.
Cainii de servciiu cu antrenament special si examinari sunt folositi in mai multe
domenii ale activitatii politie, totusi, in Ungaria, folosirea cainilor a fost reglementata de
catre lege doar in scopuri coercitive. In cazul cainilor de serviciu aplicati ca mijloace de
coercitie, autoritatile exploateaza exclusiv forta fizica a animalului; abilitatea lor de a
mirosi este marginala.
Acei caini din serviciul criminal ale caror abilitati olfactive sunt folosite de
catre autoritatile active sunt mult mai utili in domeniul invetsigatiei criminale. In acest
domeniu, cainele pe langa identificarea mirosului poate fi in mod efectiv folosit
pentru capturarea infractorului care incearca sa fuga, descoperirea rutei sale de scapare
si gasirea de dovezi demonstrative. In cazul cautarii obeictelor, cainele este de obicei
folosit pentru gasirea anumitor droguri (derivate amfetaminice, marijuana, hasis,
heroina, cocaina), a explozivelor si a cadavrelor. Sarcina cainilor de urmarire este de a
se tine dupa urmele de miros lasate la locul faptei, si de a gasi persoana in baza acestora.
A existat o conceptie gresita potrivit careia cainii care cauta droguri ar fi dependenti de
droguri, desi in timpul cautarii cainii intra in contact numai cu mirosul si nu cu drogul in
sine.
Desi s-au luat masuri in timpul secolului trecut pentru a implica cainii in
investigatii in plus fata de cazurile practice mai sus mentionate folosirea regulata a
cainilor de serviciu identificatori de mirosuri pentru sarcini criminalistice a fost
organizata doar incepand din anii 20. Unii experti isi mentin opinia ca in baza adecvarii
lor si a trasaturilor caracteristice individuale, teoretic, orice rasa este capabila sa
selecteze mirosuri, totusi, cei mai potriviti sunt asa-numitii caini cu miros clar,
ciobanescul german, ogarul de Hanovra, Labradorul, Golden Retriever sau ciobanescul
belgian. Acestea sunt rase al caror interes cu antrenament profesionist poate fi
ridicat la urmarirea sau selectarea urmelor unor indivizi necunoscuti.
In Ungaria, autoritatile de investigare folosesc in principal ciobanesti germani.
Motivul pentru acest lucru este nu doar faptul ca rasa este raspandita, ci si circumstanta
specifica situatiei ca datorita formei alungite a capului sau ciobanescului german ii
este usor sa culeaga mirosul din containerul de sticla folosit pentru depozitare.
127

(Autoritatile germane de paza a frontierei au folosit porci special antrenati pentru descoperirea drogurilor
de ani de zile.)

Cautarea urmei de miros are loc chiar la inceputul inspectarii scenei ; in mod
logic, prin intermediul reconstruiorii mentale a crimei, prin prevederea locului in care ar
fi putut sta infractorul, si cu ce obiecte si surse de miros ar fi putut sa intre in contact.
Sursa de miros este obiectul sau locatia care poarta mirosul individual prin mirosirea
caruia cainii fac cunostinta cu mirosul personal al infractorului, pe care vor trebui sa il
urmareasca si mai tarziu sa-l identifice.
In scopul de a securiza urma de miros, dispozitivul sau obiectul care va fi
folosit ca sursa de miros nu trebuie atins. Obiectele in aer liber trebuie acoperite cu un
recipient curat. Daca nu exista alta cale, aceste articole trebuie sa fie ridicate cu ajutorul
unor instrumente nu cu mana si plasate in pungi curate si uscate.
Posibilele amprente si amprente partiale trebuie si ele securizate; trebuie sa ne
apropiem de ele cu grija. Sub conditii de vreme nefavorabile vreme ploioasa sau cu
vant urmele de miros trebuie sa fie protejate prin acoperire.
Unul din factorii externi care afecteaza urma de miros este vantul; pe de o parte,
misca mirosul si pe de cealalta parte are un efect de dispersare a particulelor care poarta
mirosul.
O cantitate mica de umezeala este favorabila din pucntul de vedere al conservarii
mirosului; totusi, prea multa umezeala ar putea duce la disparitia mirosului. Cantitatile
moderate de ploaie, ceata, roua, zapada moderata sau burnita ajuta la pastrarea
mirosului. Ploaia sau furtuna prelungite vor spala mirosul, in timp ce zapada abundenta
il va acoperi si il va face imposibil de gasit.
Intr-o anumita masura, frigul previne evaporarea moleculelor de miros ;
moleculele vor fi detectabile chiar si dupa cateva zile; vremea calda, pe de alta parte, va
acceelera disparitia lor : se pot evapora practic in 30-60 minute.
Pe teren uscat (nisip, pietris, gudron) urma de miros ramane pentru o perioada
scurta, 30-60 minute, in timp ce pe terenuri umede (pajisti, campuri) poate raamne mai
mult, chiar si pentru 24-48 de ore.
Asa-numitele materiale (chimice) de intarire a urmei pot fi folosite pentru
amplificarea mirosurilor care se evapora rapid sau sunt slabe; aceste materiale contin
mult material de miros care se evapora, fac fata conditiilor meteorologice, si se
adapteaza la conditiile de teren.
Asemenea specimene de miros (de exemplu naftalina) amestecate cu vopsea si
materiale luminiscente sunt folosite pentru capcane chimice. De obicei, acestea sunt
plasate in locurile in care se presupune ca se vor comite infractiuni de tip in serie ( de
exemplu in cazul furturilor din vestiare, portofelul pregatit este pus intr-un dulap), unde
infractorul il gaseste si il atinge, si apoi, cu ajutorul cainelui special antrenat, poate fi
urmarit, identificat si in cele din urma demascat.
Conservarea mirosului trebuie sa aiba loc ca primul pas al fazei de cautare a
urmei (dinamice) a inspectarii scenei, precedand orice alte proceduri tehnice
criminalistice. Procedura este extrem de simpla, si poate fi indeplinita usor din punct de
vedere tehnic. Se face cu o bucata de material textil pregatita in acest scop (in practica,
de exemplu cu un servetel Agnes). Urmele infractorului locul unde se presupune ca a a
stat, piciorul sau, palma sa si amprentele, urmele sederii sale, obiectele pe care se
prsupune ca le-a atins sau lasat in urma (instrumente, haine, batiste) sunt acoperite cu
textile care pastreaza mirosul si mai apoi cu folie de aluminiu. Materialul ramane pe
presupusa urma de miros pentru in jur de 30 de minute; textilele sunt dupa aceea
inlaturate cu un forceps dezodorizat, si impaturite asa incat partea continand mirosul sa
se afle inauntru. Dupa aceasta, textilele sunt plasate in recipiente de sticla pregatite, care
sunt inchise si etichetate cu grija. Fixarea si conservarea mirosului, adica conservarea
urmei de miros trebuie inregistrata in procesul verbal al actului de investigare (de obicei
inspectia), in fotografii si procese-verbale folosite in mod special pentru aceasta.
128

Asa cum s-a mentionat mai sus, cel mai bun instrument (viu) de sesizare a
mirosurilor este cainele. Cainii pot fi folositi pentru cateva scopuri criminalistice:
- localizarea si identificarea materialelor chimice (sau alte materiale speciale)
(de exemplu droguri, explozibili)
- urmarirea mirosului
- Identificarea mirosului
- (protectia personala si a proprietatii in scopul prevenirii infractionalitatii nu
este detaliata in cadrul criminalisticii pentru ca nu apartine acestui domeniu.)
Urmarirea mirosurilor este posibila deoarece oamenii emit in mod continuu
molecule de miros in mediul incojurator, care nu se evapora complet in aer deoarece
unele din ele cad la pamant. Acest din urma fapt face posibil pentru cainele antrenat in
mod special sa sesizeze mirosul fiintelor umane, si intre acestea mirosul personal al
infractorului, care se afla intr-o stare de excitare si astfel emite sudiarea fricii si este
capabil sa ii ia urma. In cele mai multe cazuri, cainele incepe de la o urma de picior, o
urma de picior partiala sau un obiect, adica de la mirosul lor (ca sursa de miros).
Metodele identificarii mirosului s-au schimbat o data cu dezvoltarea stiintifica a
odorologiei. La inceput, identificarea persoanelor era efectuata intr-un mod direct;
cainele urmaritor - dupa inregistrarea mirosului la locul infractiunii urmand regulile
procedurii de aliniere, alegea dintre cateva persoane pe individul anume al carui miros
corporal il gasea identic cu cel simtit in timpul inregistrarii mirosului. Deoarece
alinierea oamenilor poate ca datorita evaporarii mai intense a transpiratiei lor (un
volum mai mare de transpiratie pur si simplu din cauza fricii de caine) il distragea pe
cainele urmaritor, identificarea indirecta a mirosului a parut sa fie o solutie mai buna. In
timpul metodei de selectie a persoanelor introdusa in 1970 cainele alege persoana care
produce urma de miros nu in mod direct ci in baza unei mostre de miros luata de la
corpul sau, si pastrata conform regulilor de conservare a mirosului.
Mostrele de miros individuale pot fi prelevate fara ca persoana sa-si dea seama
de acest lucru (in secret) sau intr-o maniera deschisa.
Prevelarea pe ascuns a mostrelor se efectueaza atunci cand in timnpul
investigatiei o anumita persoana este suspectata si din motive tactice criminalistice
autoritatea anchetatoare nu considera ca ar fi prudent ca persoana sa afle despre
presupunerile lor. In acest caz, se aranjeaza ca persoana in chestiune (persoana tinta) sa
se aseze pe un scaun spalat in prealabil cu apa fierbinte si uscat in intregime, facut din
lemn si tapitat, pentru cel putin 15 minute. Este esential ca in timpul inregistrarii
mirosului persoana sanu poarte hainele altcuiva si sa nu aiba miros de benzina, ulei sau
alt miros puternic strain. Dupa ce p[ersoana pleaca, scaunul este acoperit cu materialul
textil pregatit pentru securizarea mirosului. Restul procedurii este acealsi ca si cel
urmat la locul faptei.
In timpul prelevarii deschise a mostrei de miros, persoanei in chestiune i se
solicita sa tina materialul textil pentru pastrarea mirosului; in plus fata de acesta, se
plaseaza textile care sa pastreze mirosul sub haine, aproape de piele, la subsuori, pentru
aproximativ 15-20 de minute. Dupa ce textilele au fost puse in containerul de sticla
etichetat, sunt plasate in asa-numita banca de mirosuri, unde sunt depozitate mostrele de
miros inregistrate la locul faptei si mostrele de miros ale altor persoane.
Identificarea mirosului trebuie efectuata intr-o camera desemnta in acest scop,
care este inchisa, cu o suprafata de podea de cel putin 25 metri patrati, cu o suprafata de
podea nealunecoasa, cu temperatura de 16-20 grade C. Cinci containere de sticla sunt
puse pe podeaua camerei la o distanta de 1 metru unul de celalalt. Patru din containere
trebuie sa contina mostre de miros similare cu cel cautat, acestea sunt asa-numitele
mirosuri de distragere, iar unul va contine urma de miros sau mostra de miros securizata
la locul faptei, depinzand de faptul daca cainele pentru selectarea mirosului a pornit de
la o mostra personala de miros sau de la o urma de miros de la locul repectiv.
129

Identificarea mirosului trebuie sa fie repetata de cel putin cinci ori, schimband
aranjarea containerelor. Daca acest lucru este necesar, identificarea mirosului se
efectueaza separat de catre caini diferiti. Cainele de obiceui semnaleaza foarte rapid si
hotarat unde a gasit acelasi miros ( de exemplu asezandu-se langa container). Operatorul
cainelui intocmeste un proces-verbal referitor la aceasta, cu semnatura martorilor
oficiali care participa.
In practica in special pentru scopuri detective se intampla adeseori ca
identificarea sa fie efectuata de la o urma de miros la o mostra de miros individuala. De
exemplu, urma de miros securizata in timpul vizualizarii locului faptei, de la locul
soferului unui vehicul furat si apoi recuperata este comparata cu mostre de miros ale
potentialilor faptasi pastrate in banca de mirosuri.
In Olanda si Germania, se folosesc pentru securizarea si depozitarea mirosurtilor
tije din otel inoxidabil. Dupa ce isi spala si usuca mainile, 5-12 oameni inclusiv
suspectul sau suspectul candidat tin fiecare doua dintre tuburi curatate cu grija de
orice murdarire pentru aproximativ 5 minute. In continuare, cineva nu operatorul
cainelui fara sa le atinga, aranjeaza tuburile la o distanta de 50 cm una de cealalta intro camera construita in mod special in acest scop. Dupa ce adulmeca mostrele de miros,
cainele alege tija/tijele cu acelasi miros. Cainele poate indica identitatea in mai multe
moduri; ia tija in gura si o aduce operatorului cainelui (aceasta nu este cea mai buna
metoda, pentru ca mostra de miros ar putea fi prejudiciata), cainele poate semnala prin
latrat, culcat sau asezarea langa mostra, sau (in Gemanai) zgarie sau musca mostra.
Accentul este pus pe inevitabilitate. Procesul de alegere este repetat de mai multe ori, cu
alti caini sau combinat cu cautare vida sau negativa, in timpul careia in camera sunt
plasate mostre de miros ale unor persoane complet nesuspectate (excluse), astfel testand
cainele.
Aceasta metoda a fost folosita in legatura cu un act criminal in Germanai in
1989, cand corpul unei persoane ucise a fost tarat de pantaloni 6 metri intr-o mlastina
cu stufaris de catre faptas in scopul de a il ascunde. Dupa descoperirea cadavrului,
piciorul a fost mirosit de catre mai multi caini; acestia au fost apoi dusi sa miroasa tije
produse de catre suspectii potentiali unul dupa celalalt. Fiecare caine, fara exceptie si de
mai multe ori, a ales mostra de miros a faptasului, cel care trasese victima.
Cainii asa cum s-a mentionat mai devreme sunt capabili sa descopere
droguri. Sunt antrenati sa identifice cele mai raspandite droguri vegetale si amfetamine.
Abilitatea olfactiva a cainelui depaseste chiar si cele mai moderne dispozitive moderne
de analiza, astfel ca nu este ceva neobisnuit pentru caini sa sesizeze drogurile in locuri
unde au fost anterior depozitate dar de unde au fost de atuinci indepartate. In cazul
drogurilor vegetale de mai sus s-a dovedit ca cainii nu miros ingredientul activ (de
exemplu, tetrahidrocannabinol, heroina, cocaina) ci mirosul care il insoteste. Teoretic
este posibila inlaturarea componentului de miros al drogurilor vegetale, totusi aceasta
tehnologie ar mari considerabil costurile de productie, astfel incat perspectiva
distributiei drogurilor fara miros este improbabila. Semnalarea de catre caini indicand
prezenta drogurilor este considerata ca o examinare preliminara a unei valori la fel de
ridicate ca si rezultatul pozitiv produs de un test cu diferiti reactivi colorati.
Goncz Arpad, pe atunci presedintele Republicii Ungare, a vizitat Pecs in 1992.
Ruta sa a fost verificata de catre angajatii servicuilui de securitate. In acest timp, Bizsu,
cainele care cauta explozibil, a semnalat la una dintre plantele vesnic verzi plantate in
fata Teatrului National pe Kiraly utca. Vasul de flori a fost imediat verificat: au fost
gasite doar plante, pamant de flori si niste ingrasaminte. Totusi, cainele nu gresise,
deoarece fuisese antrenat sa sesizeze nitrogenul, un component al explozibililor. Astfel
cainele a descoperit ingrasamantul proaspat din ghiveci.

130

3. Importanta si evaluarea identificarii mirosurilor in dreptul procedural penal

3.1

Evaluarea judiciara a rezultatelor identificarii mirosurilor

Identificarea indirecta a mirosurilor de catre un caine special antrenat pentru

selectarea mirosurilor este o examinare tehnico-criminalistica testata, de aceea proba
(opinia experta) rezultata poate fi folosita in procedura penala. Totusi, practica judiciara
maghiara nu considera rezultatele identificarii mirosului de sine statatoare suficiente
pentru stabilirea vinei suspectului in contrast cu rezultatele examinarilor dactiloscopice
si examinarilor AND rezultat din materialele urma inregistrate la locul faptei . mai
mult, o identificare de miros fara succes nu rezulta in mod automat in terminarera
procedurii impotriva faptasului. Desi practica de mai sus nu este aliniata principiului
evaluarii libere a probelor, nu putem declara ca opinia experta incriminatoare care
origineaza in identificarea mirosului este suficienta de una singura pentru ca judecatorul
sa decida asupra problemei vinei pentru a rasturna principiul de baza al procedurii
penale: prezumtia de inocenta. De fapt, identificarea prin miros de catre cainele de
serviciu doar va axa investigatia asupra unei persoane anume, ca rezultat autoritatea
anchetatoare fiind capabila sa efectueze alte detectii si acumulari de probe bazate pe
aceasta informatie specifica. Astfel, stabilirea vinei inculpatului in afara de orice
indoiala are loc dupa identificarea mirosului, in baza probelor din acumularea tinta.
Pentru a evita supraincarcarea cu probe, se poate intanpla si ca autoritatea activa sa nu
listeze mijloacele de probare care documenteaza rezultatele identificarii mirosului intre
probele acuzarii.
3.2

Circumstante care afecteaza forta de concluzie a identificarii mirosului.

Pentru ca instanta sa ia decizia cu privire la problema principala a posibilitatii

procedurii penale de a lua in considerare opinia experta incriminatoare rezultata din
identificarea de miros in sine ca proba in afara de orice indoiala, odorologia trebuie sa
elimine cateva dificultati care apar in timpul procesului de selectie a mirosului. Aceste
probleme pot fi cauzate de deficientele securizarii mirosurilor, de antrenamentul
necorespunzator al cainilor, sau de efectuarea defectuoasa a procesului de identificare a
mirosului.
Este posibila o deficienta in securizarea mirosului daca acest lucru se incearca sa
se faca intr-un loc unde infractorul a ramas doar pentru putin timp sau chiar daca a stat
acolo pentru o perioada mai lunga de timp locul este atat de contaminat chimic incat
securizarea urmei de miros individuale nu poate avea nici un rezultat. Contaminarea
chimica a locului poate rezulta din mediul sau specific (de exemplu complex chimic
industrial, loc de depozitare a deseurilor cu grad de risc), mai mult, poate fi manipulata
de catre infractorul care incearca sa mascheze mirosul tradator cu substante chimice
sau mirodenii cu aroma puternica. In cazul locurilor manipulate in modul descris mai
sus, inregistrarea unei urme de miros utilizabile nu este dincolo de orice speranta; totusi,
numai cainii de serviciu cu un antrenament excelent pot fi folositi cu succes pentru
identificarea mirosului intr-un stadiu ulterior.
O alta deficienta aflata in legatura cu securizarea urmei de miros are loc daca se
incearca colectarea mirosului cu un material textil de securizare a mirosului deja folosit
anterior, sau daca mostra de miros colectata in mod corespunzator nu este depozitata
intr-un container steril. Totusi, aceste erori subiective pot fi evitate daca se respecta
regulile de colectare a probelor materiale.
Antrenamentul corespunzator al cainilor este o conditie a obiectivitatii metodei
de examinare folosite. In cele mai multe cazuri, erorile facute de catre un caine in
timpul procesului de identificare a mirosului rezulta din antrenament sau practica
defectuoasa si ineficienta. Daca un caine sub supravegherea operatorului de caine nu
are sansa sa practice in mod regulat identificarea de mirosuri, nu va fi capabil sa isi
131

indeplineasca sarcina intr-o situatie din viata reala. Lipsa de practica metodica si
profesionala rezulta in erori frecvente in timpul identificarii mirosuruilor, astfel ca nu
se bucura de succes si abilitatile de performanta decad; in plus, acest lucru poate duce la
un asemenea colaps mental incat nu va fi capabil sa indeplineasca cerintele minime in
viitor.
O eroare comuna care isi are originea in antrenamentul inadecvat este atunci
cand un caine alege urme de miros de la doua persoane diferite din acelasi mediu sau cu
aceleasi obiceiuri ( de exemplu fumatul) in baza unor componenti identici de miros.
Asemenea erori pot fi evitate prin antrenament corepunzator si practica folosind
distractori alesi in mod potrivit.
Un motiv pentru erorile care au loc in timpul identificarii mirosurilor oferind o
ocazie pentru argumentele apararii este ca operatorul de caini (expertul) stie care
container de sticla contine mostra de miros a suspectului, astfel incat face comentarii (il
lauda sau il cearta) la adresa selectiei de miros a cainelui in acelasi fel in care ar face-o
in timpul exercitiilor, nu intr-o situatie din viata reala. Alt factor care ar putea impiedica
obiectiviattea este ca - in timpul identificarii prin miros cainele nu isi semnaleaza
alegerea intr-un mod neambiguu; astfel, iarasi operatorul cainelui este cel care
interpreteaza rezultatul.
Selectia mirosului paiote fi influentata in mod negativ de nerespectarea regulilor
procesului de identificare; o obstructionare a selectiei obiective de miros poate avea loc
daca examinarea nu are loc intr-o camera care se conformeaza cerintelor de dimensiuni,
mostrele de miros nu sunt plasate la distante corespunzatoare sau sunt folosite mirosuri
de distragere necoresunzatoare.
4. Viitorul identificarii olfactive
In acest moment, cainii sunt inca singurele instrumente de incredere si testate
de tehnica criminalistica care pot fi folosite ca mijloc de probare a identificarii
olfactive. Totusi, criticile aduse identificarii mirosurilor efectuate de catre caini cresc ca
urmare a modificarii abilitatii de sesizare a mirosului ca rezultat al stimulilor influentati
de mediu si de starea de spirit proprie a cainelui, ca si ca urmare a erorilor listate mai
sus. In consecinta, aceste abordari critice cer efectuarea unor schimbari in acest
domeniu. Acesti critici doresc in primul rand sa intareasca sau, mai mult, sa
inlocuiasca activitatea de identificare a mirosurilor efectuata de caini cu dispozitive
tehnice obiective. Totusi, satisfacerea acestei cerinte asa cum am mentionat deja e
inca in viitor deoarece capacitatea cainelui este un dispozitiv supersensibil care
depaseste perfrmantele echipamentului folosit in industria chimica. Faptul ca
dispozitivul tehnic cautat va fi probabil semnificativ mai costisitor decat cheltuielile
unei vieti intregi a unui caine identificator de mirosuri (inclusiv antrenamentul, practica,
adapostirea, hrana, etc.) e de la sine inteles.1
Ingrijorarile cu privire la diferentele de cost sunt marginale din punctul de
vedere al cerintelor unei proceduri penale corecte. Cel mai important scop este ca
odorologia, in cadrul tehnologiei penale, sa ofere rezultate de examianre care prin
1

De exemplu Caltech, o companie americana care a proiectat mai multe dispozitive artificiale de mirosit,
lucreaza la inventarea unui nas artificial. Aceste nasuri artificiale sesizeaza compusii cu ajutorul
moleculelor de lant, a polimerilor. Cand un polimer reactioneaza cu o molecula de miros, detectorul de
rezistenta electronic construit in aparat se schimba; acest semn este introdus intr-un computer, care imita
recunoasterea de model a sistemului nervos. Dupa procesarea semnalelor, computerul conchide exact
despre ce molecula este vorba.
O noua tehnologuie acre face mirosul vizibil poate decshide noi dimensiuni in dezvokltarea ansurilor
artificiale. Senzirii asa-numitului nas optic contin fire optice acoperite cu vopsea fluorecenta. Atunci
acnd vopseaua intalneste moleculele de aer isi schimba culoarea. Nuantele de schimabre sunt introduse in
computer prin cabluri optice, in care imaginea este adaptata si mirpsul este analziat. Diferitii compusi sunt
caracterizati de modelele de culori. In acdst mod, compterul poate determina despre ce esrte vorba.
132

analiza mirosului acuzatului sa dovedeasca in mod universal si in afara de indoiala

prezenta acuzatului sau absenta sa de la locul faptei. Examinarea cu un dispozitiv este o
unealta acceptabila in mod obiectiv care ar putea ajuta la crearea unei banci de date
nationale (sau, in cadrul colaborarii politienesti internationale) europene sau globale.
Prezentul sistem de depozitare a mirosurilor nu este capabil de acest lucru, mai mult,
practica prezneta nu permite acest lucru deoarec compararea urmelor si mostrelor de
miros inregistrate si stocate la nivel national fara informatii concrete ale autoritatilor
ar pune o sarcina imposibila in fata expertilor si cainilor care lucreaza in acest domeniu.
De aceea, mostrele de miros securizate la locul faptei sunt depozitate in banci de
mirosuri la sectiile de politie judetene, astfel identificarea mirosurilor poate fi efectuata
in mod primar la nivel local, ceea ce, natural, nu exclude compararea unor urme de
mirosuri pastrate in bancile de miros ale unor diferite sectii de politie in baza informatiei
de ancheta penala.

133

Referine
1) ACKERMANN, R. : Allgemeine Kriminalistik. [Criminalistica generala]
1992.
2) ALAMOREANU S. : Elemente de criminalistica. Alma Mater, Cluj-Napoca,
2000.
3) BOCZ Endre: Kriminalisztika. (Criminalistica) 1-2. BM Duna Kiado,
Budapest, 2004.
4) BUQUET, A. : Manuel de criminologie moderne. (La science et la recherche
de la preuve). Presses Universitaires de France, Paris, 2001.
5) BURGHARD HAMACHER HEROLD SCHREIBER STUEMPER
VORBECK:
6) Kriminalistik lexikon. [Enciclopedia criminalistica] Kriminalistik Verlag,
Heidelberg, 1986.
7) CAMILLIERI, Gerard LAZERGES, Christine : Atlas de la criminalite en
France. [Atlasul criminalitatii in Franta] Montpellier, 1992.
8) CLAGES, Horst: Kriminalistik. [Criminalistica. Manual de instruire]
Lehrbuch fuer Ausbildung und Praxis, Richard Boorberg Verlag, StuttgartMuenchen, 1997.
9) FEJOS, I.: Savremeni kriminalitet i dokazno pravo. Novi Sad, 2002;
10) GAL Tamas: Kriminalisztikai anyagmaradvanyok fizikai-kemiai vizsgalata.
(Examinarea fizico-chimica a elementelor de urma criminalistice) Rejtjel,
2000;
11) GODONY Jozsef: Bizonyitas a nyomozasban (Proba in investigatie)
Budapesta;
12) HAUTZINGER Zoltan: Az emberi szagok kriminalisztikai azonositasa.
(Identificarea criminalistica a mirosului uman) Emlekkonyv Varga Laszlo
egyetemi tanar szuletesenek 90. evfordulojara. PTE AJK, Pecs, 2003;
13) HOLYST, B. :Kriminalistyka [Criminalistica] Varsovia, 1996.
14) JULEAN Dorel, L-CIOPEC, Flaviu: Drept Procesual Penal. (SpecialaGenerala) Editura Miron, Timisoara, 2001-2002
15) KEGEL, Zdislaw: Remarks on Evidence in the Polish Penal Law Procedure
and Crime Detection, Acta Uwr.Prawo 2000 nr 272 s.231-244
16) KERTESZ Imre: A targyi bizonyitekok elmelete a bunteto eljarasjog es a
kriminalisztika tudomanyaban [Teoria probei reale in stiinta dreptului penal
procedural si in criminalistica] Budapesta, 1972
17) KRAJNIK, Vaclav a kolektiv: Kriminalisztika [Criminalistica] Akademija
Policajneho zboru v Bratislave. Bratislava 2002;
18) KUBE Edwin STOERZER Hans Udo TIMM, Klaus Juergen:
Kriminalistik, I-II. (Handbuch fuer Praxis und Wissenschaft) [Criminalistica
I-II Ghid pentru practica si stiinta] Stuttgart 1992
19) LAKATOS Janos: Bevezetes a kriminalisztikaba [Introducere in
criminalistica] Rejtjel, 1999;
20) MALEWSKI Henryk ZALKAUSKINE Anele: Selected Issues in
Handwriting Examination Lithuania in the Period of Transformation.
Document, Diverse specificatii, Wroclaw, 2003. 7-15 pp.
21) MAVER, Darko: Kriminalistika [Criminalistica] Ljubljana, 1997.
22) MELOAN C.E. JAMES R.E. SAFERSTEIN, R. (2001) Criminalistics:
an introduction to forensic science. Prentice Hall, New Jersey, SUA, 2001
23) METENKO, Jozef a kolektiv: Kriminalisticke metodija moznosti kontroly
sofistikovanej kriminality. Bratislava, Akademia Policajneho Zboru v
Bratislave. Bratislava 2004;
134

24) MIRCEA I.: Criminalistica. Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1999.

25) MODLY, D.: Pirucni kriminalisticki leksikon. Sarajevo, 1998.
26) MUSIL, Jan: Kriminalistika [Criminalistica] Nase vojsko, Praga, 1994.
27) PAVISIC, B.: Uvod u kriminalistiku. Zagreb, 2002.
28) SIEGEL, J. SAUKKO, P.J. KNUPFER, G.C. : Encyclopedia of Forensic
Sciences. (vol.1-2-3) Academic Press, San Diego San Francisco New
York Boston Londra Sydney Tokyo
29) SZENDREI Geza PINTER Laszlo: A szagbank es a szagazonositas
alkalmazasa a bunugyi felderito munkaban (Aplicarea bancilor de miros si
identificarea mirosurilor in anchetele penale) Belugyi Szemle, 1980/9;
30) SZINAK, Janos KOVATS Zsolt: A szagazonositas e a szagbank
(Identificarea prin miros si banca de mirosuri) Belugyi Szemle 1993/2;
31) SZOLLOSI Ferenc: Szagazonositas kutyaval (Identificarea mirosurilor cu
ajutorul cainelui) Rendeszeti Szemle, 1993/2 71-74.
32) TREMMEL Florian FENYVESI Csaba HERKE Csogor :
Kriminalisztika Tankonyv es Atlasz. (Manual de criminalistica si Atlas)
Dialog-Campus Kiado, Budapesta-Pecs, 2005.
33) VISKI Laszlo (szerk.) : Kriminalisztika Altalanos resz (Criminalistica)
Belugyminiszterium Tanulmanyi es Modszertani Osztalya, Budapesta 1961.

135