Sunteți pe pagina 1din 5

BOLI INFECTIOASE LA PESTI

SEPTICEMIA HEMORAGICA VIRALA A SALMONIDELOR (Boala Egtved,boala ochilor mari,anemia infectioasa) Septicemia hemoragica virala este o boala infecto-contagioasa grava, specifica salmonidelor.Infectia este provocata de un virus din familia Rhabdoviridae,care se multiplica initial in citoplasma nefrocitelor si a hepatocitelor,determinand liza urmata de necroza acestora. Pe cale sanguina, virusul ajunge sa infecteze ntreg organismul, localizndu-se cu predilecie in rinichi, ficat, splina, pancreas, peretele intestinal, musculatura, in peretele vezici gazoase, in structurile globului ocular si in sistemul nervos central. Caracteristici epizoostologice : septicemia hemoragica virala se manifesta in sezonul rece, atingnd un maxim de morbiditate la sfarsitul iernii si ctre nceputul primverii. Vara,boala de obicei are un caracter latent. Sursele primare de virus sunt reprezentate de petii bolnavi, purttori , de cadavrele si icrele acestora. La primii, virusul se gaseste in cantitati mari in snge , urina si fecale ( excreia prin urina si fecale a virusului ncepe dup doua zile de la contaminare). In cadavrele pastravilor infectati , virusul se mentine viabil la temperatura de +4*C timp de 5 zile , in timp ce +20*C isi pierde infectiozitatea in 24 de ore. Virusul se conserva bine la nedezinfectate. Surse secundare de virus pot fi apa si echipamentele, utilaje folosite la comun, in unitate. Receptivitatea gazdei depinde de unii factori predispozanti( ex: rezistenta pestilor la infectie poate varia in functie de specie, varsta , sex, stare fiziologica) Cand temperatura apei are valori foarte scazute , mai mici de +8*C , se inregistreaza formele cele mai grave ale bolii. De asemenea, formele cele mai grave apar la tineret. Calea principala de infectii este reprezentata e branhii. Dupa o incubatie de aproximativ 8-15 zile , viroza debuteaza prin modificarea brusca a starii generale, manifestate prin izolarea pestilor spre malurile bazinului, inot molatic si lipsa de reactie in prezenta semenilor sau a omului. In final, petii nu se mai hranesc, inoata pe langa maluri , cad la fundul bazinului si mor. Boala poate evolua clinic sub doua forme: acuta si cronica. Forma acuta se manifesta prin intunecarea tegumentului, exoftalmie uni sau bilaterala , hemoragii branhiale, tegumentare si intraoculare.La puiet, leziunea caracteristica este prezenta a una sau a doua pete hemoragice in regiunea boltii palatine, exprimand hemoragia globilor oculari. Leziunea este vizibila cu ocazia examinarii ochilor prin cavitatea bucala deschisa. La deschiderea cadavrului se observa hemoragii generalizate, mai ales in tesutul adipos, intestin ,ficat, vezica gazoasa , tegument si globii oculari. Ficatul prezinta un aspect marmorat,iar splina si rinichiul sunt congestionate si marite in volum.In ficat , rinichi si in tesutul limfoid interstitial din rinichi sunt prezente numeroase focare necrotice. Forma cronica este de obicei o continuare a formei acute si se manifesta prin coloratie tegumentare intunecata , dermatite ,

exoftalmie, dilatatie abdominala, paliditate a branhiilor , hemoragii hepatice si renale, anemie generalizare si ascita. Diagnostic : se stabileste in urma anchetei epizoostologice , a examenului clinic si a examenelor de laborator. Prognostic : este grav, datorita contagiozitatii mari si mortalitatii ridicate , de pana la 100% la tineret , in formele acute. Profilaxie , combatere si tratament: Printre masurile profilactice nespecifice, se numara : alimentarea bazinelor cu apa libera de germeni patogeni. Se va evita favorizarea instalarii starilor de stres de orice natura iar in ratia furajera se va asigura permanent un supliment vitaminic complet dozat corespunzator varstei, speciei, starii fiziologice complex(B,A,D si E) Dupa dezinfectie , poluarea bazinelor se va face numai cu icre embrionate sau cu elevini proveniti din unitati indemne , mentinuti izolat in troci , pana la incalzirea bazinelor de crestere , la peste 12 *C In cazuri izolate , pestele infectat trebuie ingrasat si sacrificat cat mai repede posibil, in vederea comercializarii sale. In prezent, nu exista tratament pentru septicemia hemoragica virala , profilaxia fiind singura masura de eredicare a bolii.

MICOBACTERIOZA ( TUBERCULOZA PESTIILOR) Micobacterioza este o boala infectioasa cu evolutie obisnuit cronica, intalnita la pestii dulcicoli, marini, in rescatorii si in acvarii. Infectia este caracterizata clinic prin semne ale unei epuizari fizice si fiziologice a pestiilor, slabire paba la cahexie si aparitia unor noduli tuberculoizi in tegument , branhii , ochi si in viscere. Etiologie si patogeneza: Micobacterioza este provocata de specii de bacterii patogene din genul Mycrobacterium, raspandite pe fundul bazinelor , in mal si in apa acestora.Dupa patrunderea lor in organism se localizeaza in diferite organe , unde provoaca leziuni caracteristice , de tipul nodulilor tuberculoizi. Cele mai raspandite specii de pesti la infectia cu M, Piscium sunt salmonidele , lavracul , codul , scrumbia,tirapia si dorada. Sursele primare de infectie reprezentate de pestii bolnavi, ce elimina bacteria prin fecale si prin produsele sexuale ,contaminand hrana, malul si apa bazinelor.Boala poate evolua in orice anotimp, durand tot timpul anului. Transmiterea infectiei este favorizata de densitatea mare de poluare a bazinelor si are loc prin contactul direct al pestilor bolnavi cu cei sanatosi sau prin contactul indirect al pestilor receptivi cu sursele secundare.(apa.malul,resturile de hrana contaminate) Micobacterioza pestiilor se poate transmite in anumite conditii si la om,provocand granuloame infectioase grave.Bacteria poate traversa pielea omului , prin intermediul unor microleziuni cutanate . Manifestari clinico-lezionale : Incubatia bolii este foarte lunga(3-4 luni), variind in functie de gradul patogenitatii bacteriei , de poarta de patrundere si de receptivitatea gazdei. In mod obisnuit , tuberculoza are o evolutie cronica, insa uneori poate evolua acut. Pestii devin apatici, anorexici si manifesta turbulari de echilibru , izolandu-se de card , pe langa maluri sau la colturile acvariilor.Ei slabesc ,spinarea devinde taioasa, abdomenul este retractat , iar capul apare disproportionat fata de trup.Corpul pestiilor se decoloreaza, pe tegument aparand leziuni de tip ulcerativ si desprinderi de solzi.In tegument , pe branhii si in viscere , apar noduli alb- cenusii, de dimensiunea semintelor de mac sau mei, reprezentand nodulii tuberculoizi. Pe masura evolutiei bolii, nodulii tuberculoizi sufera procese de necroza dinspre centru spre periferia nodulului. Diagnostic: diagnosticul tuberculozei se stabileste pe baza examenului bacteriologic si in urma examenelor histo-patologice si serologice. Masurile de combatere a tuberculozei la pesti se bazeaza pe profilaxia generala, ce vizeaza conditiile de viata ale pestiilor receptivi la infectia cu M.Piscium.Acestea privesc densitatiile optime de populare , dezinfectiile periodice ale bazinelor , acvariilor , tancurilor si echipamentelor , controlul bacteriologic si carantinarea pestilor nou achizitionati , echilibrarea calitativa si cantitativa a hranei si limitarea contactului direct sau intermediat al pestilor bolnavi cu cei clinic sanatosi.

NOCARDIOZA Nocardioza esteo boala infectioasa produsa de unele bacterii saprofite,prezente in sol si in unele plante. Etiologie si patogeneza : infectia este produsa de eubacterii miceliene din familia Nocardiaceae, genul Nocardia .Acestea sunt bacterii gram negative ,aerobe si nesporulate . Nu se cunosc exact conditiile in care bacteria , larg raspandita in natura , devine patogena pentru pesti.Dar odata infectati ,acestia slabesc progresiv ,se anemiaza si mor. Bacteria se localizeaza in tegument , in musculatura scheletica si uneori in organele interne ,unde produce leziuni specifice , de tip granulomatos. Caracteristici epizootologice : Infectia are caracter sporadico-enzootic, rareori capatand o evolutie epizootica. Sursele naturale de infectie le reprezinta solul, hrana si vegetatia acvatica.Unii pesti dulcicoli si marini din Europa,Asia si America de Nord sunt receptivi la infectia cu Nocardia. Manifestari clinico-lezionale:Boala evolueaza obisnuit cronic , avand o simptomatologie asemanatoare tuberculozei pestilor. Pestii manifesta anorexie ,cahexie , anemie si prezinta abcese si ulcere ale tegumentului si musculaturii scheletice , in special in regiunea dorsala corpului. Abdomenul este balonat , ochii sunt exoftalmici,iar in mucoasa apar granuloame cu aspect de noduli , albiciosi si proeminenti. Diagnostic: diagnosticul se stabileste pe baza a examenului clinic si a examenului bacteriologic. Tratament: se impun aceleasi masuri de profilaxie si tratament ca in cazul micobateriozei.

BOLILE CONSTITUTIONALE LA PESTI


Bolile constitutionale sunt procese patologice ,declansate de tulburari morfologice sau functionale ale organismului .Cele mai frecvente boli constitutionale la pesti sunt malformatiile si neoplaziile, acest grup de boli aflandu-se sun incidenta directa a ereditatii si a factorilor de mediu. MALFORMATIILE Prin malformatie se intelege orice abatere de la caracteristicile normale ale unui organism , care depaseste limitele variatiei de specie .(ex; modificari de numar, de forma, sau de dimensiune ale unor componente din organism, sau localizari ectopice ale unor organe sau parti ale corpului).

Starile patologice caracterizate prin malformatii ale tesuturilor, organelor , aparatelor sau sistemelor de organe se numesc stari teratogene, iar factorii implicati in producerea acestor stari specifice se numesc factori teratogeni. Factorii teratogeni pot fi de natura genetica , hormonala sau de mediu. Factorii patogeni care actioneaza asupra embrionilor sau asupra larvelor,pot provoca malformatii in functie de stadiul de evolutie in care se gaseste organismul respectiv. Fenomenul teratogen se poate exprima prin malformatii ale organelor interne sau prin malformatii ale corpului , observate la inspectia externa a animalului. In functie de amploare fenomenului teratogen, malformatiile se impart in doua categorii : anomalii si monstrozitati. Anomaliile sunt considerate malformatii care nu modifica foarte mult structura,forma si dimensiuniile organelor sau ale corpului pestilor. Monstrozitatile : sunt de cele mai multe ori incompatibile cu viata si constau in lipsa unor tesuturi , organe sau chiar a unor regiuni corporale.