Medicina Legal Veterinara

Curs. nr. 6

Definirea tanatologiei medical veterinare

La cursurile 1-5 am invatat despre: 1.Diagnosticul necropsic=necropsia - definire necropsiei - stiinta integratoare =A,Fp,Dn, MP+Cl+, E, +Lab - stiinta interdisciplinara = t.medicale + t.biologice + t.juridice + t.economice - stiinta de finisare a med. vet.

a. rolul necropsiei pentru zoonoze b. instrument metodologic + stiintific si de medicina experimentala i de cercetare c. instrument juridic: infractiuni (vechimea leziunii, cauza,consecinte) act probatoriu juridic = PROBATIUNE/PROBATORIU

Tot in cursurile 1-5 am invatat despre: 2. Medicina veterinara legala - infractiuni cauze imbolnaviri si moarte falsuri de produse - de documente iatropatii/tehnopatii - elemente probatorii stiintifice n litigii infractiuni

-tiinta interdisciplinara-A, Fi, Bi, Fp,Mp,BI,BP,BM, Tox.,Er., Imn. - stiinte medicale + t.biologice + legislaie + tiine juridice JURISPRUDENTA - rol preventiv = suport stiintific ptr. SP+SA+AW+Sig. Alim. - cadrul legislativ +deontologic = morala+ etica profesionala (atribuii-responsabiliti) - cadrul institutional = CMVR (CN, BEx. + Com D+L) = sanctiuni

3.Jurisprudenta - definire = acte normative. + masuri de prevenire culpa prin: imprudenta eroare incompetenta - tipurile de raspundere ale MV:

morala = animal + prop = CMVR rsp.materiala = aparatura + valoare animale rsp.administrativa

 civila penala = Codul Penal si Codul de Procedura Penala - culpa ca act medical omisiva comisiva - falsul intelectual - abuz in serviciu - Contraventii si infractiuni - Litigii - Rolul medicului veterinar legist = elaboreaz raportul medico-legal

4. Investigatia in medicina veterinara 4.1 expertiza medico-legala /ordonanare 4.2 Probatoriu/probaiune 4.3.contraexpertiza medico-legala 4.1. Expertiza medico-legala (EML) - scop = constatare + demonstrare - obiectul = Avii + AMo+ Probe + Acte + Doc. + Inregistr. - rol laboratore = biologice + balistice radiologice

- Ordonantarea de EML=OCP (obiectul. + cine face + termen limita) procuror instanta juridica - expertul medico-legal : (culege i prelucreaz=probe+doc.) (elabOreaz RML= REML (lucreaz n echipa de investigatie) - situatii pentru EML (moarte nec. susp.+val. indiv.+ mort.efectiv) - obligatiile generale ale MV = MV poate fi solicitat pt.EML

2. Probatoriu/Probatiunea - date + = sustinere cauz in justitie dovezi - in scopul : identificarii vinovatului stabilirii prejudiciului implicatii sanitare (SP+SA) +ec. EML+Rap. tehnico- stiintific = elemente de probatiune cauze civile cauze penale

- EML - stabilirea TANATOGENEZEI cauza mortii excludere/implicare persoan - Obiectivele EML: constatari teh-stiintifice = etapele acestora = 3 expertiza documentelor

Tipurile de moarte violenta = agresiune, accident, braconaj lenta = chirurgicale, intoxicaii. neviolenta = boli Diagnosticul prezumtiv si cert/etiol. si patologic/diferential Tehnici de prelevare / ambalare / transport / conservare / procesare = POS standard

- EML = examene privind: a. locul faptei b. cadavru c. probe suplimentare d. inscrisuri e.declaratii martori - managementul probelor: a.prelevarea probelor b.predarea + preluarea c.gestionare + depozitare d.documente foto - contraexpertiza mdico-legal

CURSUL 6 SUBIECTE IN DISCUTIE 1. Notiuni introductive de tanatologie 2. Aspecte specifice in medicina veterinara legal corelate cu moartea Starile premergatoare mortii starile terminale Clasificarea tipurilor de moarte: - din punct de vedere evolutiv - din punct de vedere medicolegal - dupa timpul de instalare

3. Elemente definitorii de tanatogeneza stabilirea cauzei = tanatogeneza/tanatoetiogeneza stabilirea factorilor premergatori tanatoetiologia descrierea mecanismelor mortii tanatopatogeneza 4. Tipurile de tanatogeneza prin afectarea sistemului nervos prin afectare cardiovasculara prin afectare rspiratorie prin afectare excretorie prin afectare metabolica

Curs 6-Etimologie i relaii Notiuni introductive de tanatologie 1.Etimologie = thanatos = moarte + logos = tiin Thanatos = zeul mortii la greci 2. Relatii capitol al medicinei legale sectiune a anatomiei patologice/morfopatologiei

CURS 6. Obiect studiu tanatogeneza

Aspecte integrale privind moartea cauzele instalarii mortii tanatologia medicalveterinar studiaz: a.fenomenele ce preced instalarea morii = stari terminale b. fenomenele ce succed instalarii mortii = modificari cadaverice

Notiuni introductive de tanatologie Importanta tanatologiei medico-legale

1. d.p.d.v morfopatologic = diferentierea leziunilor traumatice modificarile postmortem = semnele morii reale 2. Diagnosticul corect al cauzei mortii 3. Interpretarea fenomenelor - vitale - letal - sustinerea prin mijloace terapeutice a celor vitale Scop - combaterea fenomenelor letale

4. Stabilirea momentului mortii ce permite: necesitatea reanimarii ori intreruperea acesteia recoltarea de organe pentru transplant prelevarea de organe/tesuturi/fluide pentru diagnostic de laborator 5. Initierea mecanismelor ce au stat la baza mortii pentru a stabili dac: moartea = efectul unor leziuni /disfunctii de patologie curenta moartea = consecinta unei agresiuni = moartea suspecta

Medicina Legal Veterinara

Curs. nr. 7

Definirea morii i a strilor terminale

Notiuni introductive de tanatologie Obiectivele TML

1. Tanatologia = identificarea cauzelor mortii 2. Tanatopatologia = mecanismele patologice ce au indus moartea 3. Tanatocronologia = succesiunea instalarii modificarilor cadaverice si = stabilirea momentului mortii 4. Tanatooftalmologia
modificarile postmortem ale globului ocular reactivitatea pupilara si cea postmortem perioada variabila de moarte aparenta

Aspecte specifice corelate cu moartea in medicina veterinar legal 1. Definirea clinic a mortii
= incetarea ireversibila a functiilor vitale neurologice respiratie circulatie =incetarea ireversibila a metabolismului Conventional = oprirea activit. cardiace

2. Fiziopatologic = fenome de baza ce precede si induce moartea = ANOXIA Celulele si tesuturile rezistenta diferita la lipsa de O2, invers proportional in functie de gradul de diferentiere filogenetica = cele mai sensibile = neuronii corticali = 3-5 min. fibrele musculare striate = 30 min. fibrele musculare netede = 2 ore

3. Rezistenta diferita induce ca intre viata si moartea biologica (reala)s existe stadii intermediare definite ca: STARI TERMINALE

STARI PREMERGATOARE MORTII

Aspecte specifice privind moartea Starile terminale

1. Sunt de obicei ireversibile 2. Reversibilitatea terapia tanatologica = apartine medicinei legale terapia intensiva = apartine medicinei normale 3. Principalele stari terminale sunt: PREAGONIA AGONIA MOARTEA CLINICA MOARTEA CEREBRALA (CORTICALA) MOARTEA BIOLOGICA (REALA) ASPECTE PARTICULARE

Aspecte specifice corelate cu moartea Definirea starilor terminale PREAGONIA 1. Nu este recunoscuta unanim ca stare terminala 2. Etimologic = agon = lupta 3. Este prima etapa ce se interpune intre viata si moartea clinica 4. Grade diferite de prezenta a semnelor vitale absena semnelor specifice

5. Aspectul dominant = CATALEPSIA pierderea capacitatii ortostatice pierderea capacitatii de contractie musculara voluntara pierderea capacitatii unor pozitii voluntare pastrarea unor pozitii anormale

Aspecte specifice corelate cu moartea Definirea starilor terminale - AGONIA

1. Etimologic = agon = lupta 2. Nu este obligatorie = este certa in cazul mortii lente 3. Caracteristic :diminuarea marcanta a functiilor vitale Acestea functioneaza la limata de eficienta = VITA REDUCTA

4. Precedat de o faza de excitare senzoriala si motorie 5. Are urmatoarele etape (didactic) ce nu sunt toate obligatorii: agonia euforica agonia functionala agonia senzoriala

Aspecte specifice corelate cu moartea Definirea starilor terminale AGONIA EUFORICA 1. Manifest In cadrul mortii lente 2. Manifestari vocale (latrat, mieunat) 3. Manifestari motrice stare de agitatie miscari necoordonate

4. Afectarea marilor functii respiratorii tahipnee respiratie superficiala nervoase nerecunoastere coordonare miscari circulatorii ritm cardiac neregulat reducerea amplitudinii puls

Aspecte specifice corelate cu moartea Definirea starilor terminale AGONIA FUNCTIONALA SI SENZORIALA 1. Caracterizare = afectarea marcanta a functiilor de baza respiratorii respiratie superficiala si tahipnee perioade de apnee sau respiratie periodica

 circulatorii

nervoase

bradicardie puls slab perceptibil extremitatile reci SNC simpatic SNC parasimpatic - transpiratii reci - facies hipocratic - privire fixa, pierduta

2. Caracterizare nervoase motrice - corp imobil prabusirea senzoriala - initial dispare vazul - ultimul dispare auzul

3. Durata agoniei depinde de factorii tanatologici rezistenta organismului 4. In functie de manifestarile dominante clinice, exista 4.1. Agonia deliranta - caracteristica omului - animalelor de companie episoade de agitatie motrice alternand cu cele delirante indusa de - leziuni ale SNC - alcoolism - intoxicatii

4.2. Agonia lucida nu apar modificari de constienta apare in decese induse cardiovascular

4.3. Agonia aberanta stare de luciditate si delir alternante

Aspecte specifice corelate cu moartea Definirea starilor terminale DURATA AGONIEI Durata variaza in functie de cauzele producerii 1. Absenta agoniei: boli cu evolutie supraacuta intoxicatii supraacute leziuni grave encefalice (impuscarea)

2. De scurta durata (minute)apare n: asfixii mecanice morti subite intoxicatii 3. De lunga durata (ore, chiar zile) decese prin afectiuni cronice

Forme particulare de stari terminale

2. Viata vegetativa = coma depasita = moartea cerebrala cu mentinerea spontana a functiilor vegetative de baza (R+CV) 3. Supravietuirea artificiala = coma depasita cu mentinerea functiilor vegetative de baza prin maopere de reanimare - ventilatie asistata - stimulator cardiac

Definirea tipurilor de moarte

Curs 8

Aspecte specifice corelate cu moartea Definirea tipurilor de moarte

Clasificarea tipurilor de moarte 1. d.p.d.v evolutiv: moarte clinica moarte biologica 2. In raport cu interesul medicinei.vet.legale: moarte neviolenta moarte violenta 3. Dupa tipul de instalare moarte subita moarte rapida moarte lenta

Aspecte specifice corelate cu moartea Definirea mortii clinice

1. Definire etapa de trecere de la viata/agonie la moartea reala pana la un nivel poate fi reversibila = reanimare Perturbarea grava a functiilor vitale : - cerebrale = STARE COMATOASA - cardiace oprirea activitatii cardiace perioade reducerea drastica a acesteia n diferite grade - puls imperceptibil - disparitie periodica puls

- respiratorii = oprirea respiratiei prin lipsa ventilatiei hipoxie - tulburari metabolice 2. Durata aprox. 2-3 5 min. apoi leziuni ireversibile ale neuronilor corticali = moartea biologica rezistenta la hipoxie - specie - rasa - varsta - stare fiziologica

3. Cauzalitate: intoxicatie accidentala sau indusa cu barbiturice dezhidratari severe crize de epilepsie anemii grave intoxicatii cu fum sau hemoblocante (CH4) electrocutare

Aspecte specifice corelate cu moartea Definirea mortii cerebrale/corticale si reale/boiologice

Definire incetarea activitatii corticale traseu izoelectric al EEG in anoxie neuronii trunchiului cerebral pot rezista 20-30 min. fenomen ireversibil si generalizat - incetarea functiilor nervoase superioare - incetarea functiei respiratorii si cardiace - diminuarea progresiva a metabolismului

 reanimarea inutila - mentinerea unor funcii vitale (respiratorii, cardiace) ca via rezidual/reacii supravitale/ postvitale decerebrarea corticala Moartea reala/biologica urmeaza dupa moartea clinica apar modificari cadaverice = semnele mortii reale

Definirea mortii neviolente/patologice Definire = moartea patologica = derularea in organism a unor procese patologice acute sau cronice incompatibile cu viata Leziunile care induc MP sunt variate ca localizare extindere evolutie

Aspecte specifice corelate cu moartea

Nu este necesara afectarea organelor vitale (encefal, cord, pulmon, rinichi) ci poate fi indusa prin afectarea segmentelor auxiliare ce implica indirect organe vitale colectii pericardice colectii pleurale colectii peritoneale (ascitogene) colectii meningeale blocarea caii respiratorii extrapulmonare blocarea fluidului meningeal si a LCR

Cauzalitatea moarii patologice boli infectioase predominant inflamatorii boli neinfectioase inflamatorii boala canceroas bolile distrofice severe boli medicale: a. cardiovasculare, b. hepatice, c. renale d. cerebrale e. pulmonare

Aspecte specifice corelate cu moartea

1. Foarte rara la animalele producatoare de alimente 2. Moderat ca inciden la animalele producatoare de material germinativ 3. Frecventa la animalele de companie sau de sport

Definirea mortii fiziologice/ de senectute

4. Leziuni specifice mortii fiziologice emacierea tesuturilor si organe atrofia progresiva generalizata pigmentatia bruna a: a.musculaturii scheletice b.muchiului cardiac prin acumulare de lipofucsina pigmentatii punctiforme a : a. pielii neacoperite b. a mucoaseloraparente (oculare,bucale,vaginale,nazale

Definirea mortii violente. Definire = moartea violent provocata de actiunea brusc si brutal a factorilor tanatologici externi Moartea violenta poate fi: normala = tierea animalelor productoare de alimente de necesitate = in cazul eradicarii/controlului unor boli majore/emergete / re-emergente

Aspecte specifice corelate cu moartea

 accidentala( prin accidente)= obiect al medicinei legale veterinare, indus de: - nesupravegherea animalelor - metode eronate de abordare - metode terapeutice gresite - proceduri chirurgicale eronate eutanasia = moartea violenta sau nu, la solicitarea proprietarului in situatii - esec terapeutic - afectarea mobilitatii tanatologic-obiect al MLV Scopul MLV = departajarea situatiilor de moarte normal/de necesitate/ accidental/eutanasie/tanatologic/ patologic subit/fiziologic

Definirea mortii subite/neprevazute

Definire = aparitia neasteptata a mortii in cazul unor animale sanatoase MVL = sa elucideze suspiciunile = sa defineasca daca moartea s-a produs violent sau neviolent Situatii neviolente boli infectioase supraacute = boli albe (rujet, holera,antrax) socul anafilactic intoxicatiile acute accidentale

Aspecte specifice corelate cu moartea

Lezional moartea subita = cauze cu evol. acuta 1.Cauze cu evolutie acuta cronica hemoragii cerebrale tumori rupere de vase imp. hemoperitoneal ruptura splenica - tumori (hemangiosarcom) ruptura hepatica - ficat gras - metastaze ruptura art. mezenterica - anevrism - paraziti hemo ruptura gastrica - indig. suprainc. - modif. topografice intestinale si gastrice

boala tromboembolica pneumonii cu colaps pulmoonar meningoencefalite anemii grave timpanism acut

2.Cauze cu evolutie cronica = intervin sau sunt induse de factori favorizanti

efort suplimentar variatii bruste de toC traumatisme minore

Cazuistica
scleroze viscerale leziuni vasculare:ateromatoza arterioscleroza

Moartea prin inhibitie si moartea lent

1.Moartea prin inhibitie factorii tanatogeni actioneaza violent asupra unei zone reflexogene producand inhibitia acestora cu afectarea marilor functii necropsia alba - lipsa leziunilor sau foarte sterse - reorientarea spre procesul patogenetic agonia poate lipsi

Aspecte specifice corelate cu moartea

Cazuistica excitarea exacerbata cardiac = fibrilatii Prin:

tulburari de ritm

lovituri abdominale
compresiunea globilor oculari compresiune toracica sau abdominala (tumori, hematoame, abcese) lovituri in regiunea regiunea sinocarotidiana manopere de investigatie brutale ale laringelui (laringoscopie, sondaj) tulburari de ritm cardiac = scade debitul coronarian hipoxie miocardica
hiperexcitabilitate miocardica ischemie miocardica fibrilatie ventriculara/atrial

 punctie pleurala - inhibitie respiratorie hiperK si hiperCa - oprirea cordului soc psihic - contentie animale salbatice durere exacerbata si violenta

Curs 9
Sindroame tanatogene predominante

Elemente de tanatogeneza Sindroame tanatogene predominante

In starile terminale = fiecare organ vital determina prin perturbarea functiilor aspecte morfologie specifice repetitibile aspecte functionale la indivizi

SINDROAME TANATOGENE PREDOMINANTE Clasic moartea cauzata de abolirea functiei nervoase cardiocirculatorii respiratorii

In realitate tanatogeneza este mult mai complicata

Elementul comun al celor 3 sindroame instalarea HIPOXIEI si ANOXIEI tisulare procesele oxidative reduse drastic In medicina legal veterinar sunt descrise: 1NEUROTANATOGENEZA COMA 2. CARDIOTANATOGENEZA moartea prin cord 3. PNEUMOTANATOGENEZA moartea prin pulmon 4. TANATOGENEZA METABOLICA

Neurotanatogeneza ocul i coma neurogen Insuficienta functionala a SNC SOC NEUROGEN prabusirea functiilor nervoase intreruperea vietii de relatie a animalelor

SINDROMUL COMATOS (COMA) insuficienta functionala a SNC exprimata prin a) grade diferite b) forme diferite

 starea de inhibitie profuunda a activitatii de relatie a animalului cu mediul si proprietarul exprimata prin - pierderea contientei - absena reactiei adecvate la stimul externi (vizuali, tactili, olfactivi, auditivi) - conservarea functiei bulbare sau reducerea acesteia (respiratorii circulatorii - secretorii) in ML umana sindromul comatos este clasificat in grade de intensit. in MVL importante sunt cauzele acestuia

Tanatogeneza neuropat 1. Cauze centrale (cerebrale) = leziuni cerebrale de tip: a) inflamator b) vascular c) tumoral 2. Cauze periferice : a) sindrom hepatoencefalic b) intoxicatii Importanta comei - odata instalata impune frecvent eutanasierea pentru - scurtarea suferintei - sanse de recuperare nule

 medicul veterinar - sa fie pregatit - sa aibe acordul proprietarului 3. Consecinte soc neurogen a) hipoxia cerebrala consecutiv ischemiei de diferite cauze b) insuficienta renala

c) insuficiena cardio-respiratorie

Elemente de tanatogeneza Managementul socului neurogen

Medicatia antisoc reperfuzarea subst. nervoase vasodilatiatie excesiva cresterea presiunii hidrostatice edem cerebral Rezultatele trat. socului neurogen - sunt multumitoare si eficace - pot induce edem cerebral stare de inhibitie Supravegherea continua a pacientului a) modularea terapiei b) informarea proprietarului - asupra riscurilor declaratia de - asupra complicatiilor acceptare

Elemente de tanatogeneza Definirea cardiotanatogenezei (moartea prin cord)

CARDIOTANATOGENA = moartea prin cord = insuficienta cardiovasculara acuta COLAPS CIRCULATOR = SINCOPA = incetarea activitatii functiei aparatului cardiovascular Cazuistica SINCOPEI : 1. cauze generatoare de debit crescut = CORD HIPERKINETIC 2. cauze generatoare de debit scazut: a) hemopericardul b) tromboze vasculare c) rupturile valvulare

Exprimare clinic a SINCOPEI CARDIACE: 1. Pierderea brusca a constientei 2. Incetarea a) activitii cardiace b) ncetarea respiratiei c) diminuarea sau oprirea perfuzarii creierului Morfologia SINCOPEI CARDIACE: 1. Sincopa ischemica = suprimare aport sange arterial prin: a) oprirea brusca a cordului b) vasoconstrictie periferica (hipoxie) 2. Sincopa cianotica = continuarea activ. cardiace pe fondul a) insuficientei cardiace acute (cord drept) b) vasodilatatiei venoase periferice (varice)

Elemente de tanatogeneza Definirea pneumotanatogenezei (moartea prin pulmon)

PNEUMOTANATOGENEZA - moartea prin pulmon = socul pulmonar = incetarea activitatii functiilor ap. respirator = insuficienta pulmonara acuta Cazuistica socului pulmonar 1. cauze centrale (de origine nervoasa) a) traumatism trunchi cerebral sau structuri adiacente b) boli si leziuni ce afecteaza acest teritoriu c) afectiuni toxice ce blocheaza centrii respiratori

2. Cauze locale a) ce afecteaza integritatea pulmonara b) ce afecteaza functionalitatea pulmonului (edem pulmonar, pleurezie, inflamatii, atelectazia pulmonara,, tumori, trombembolia) 3. Cauze ce blocheaza ventilatia a) corpuri straine b) asfixie mecanica

Elemente de tanatogeneza Tanatogeneza metabolica/socul metabolic

Moartea metabolica moartea prin eecul functiilor metabolice = greu de acceptat de MLV Cercetarile de medicina fundamentala - medicina holistica suport pentru - medicina alternativa includerea - medicina integrativa tanatogenezei - medicina bioenergetica metabolice ca element de medicina legala

Mecanismele tanatogenezei metabolice externa - de aflux = depasirea limitelor maxime de echilibrare postagresiva ale proceselor metabolice normale interna = afectarea proprie a organelor si tesuturilor externa de aflux/epurare 1. Tanatogeneza externa sau de aflux = tulburari circulatorii de aflux intern ce induc : perturbari ale proceselor oxidative tulburari de hemodinamica acumularea si stagnarea decompensata a produselor de catabolism

 depasirea limitelor de epurare metabolica deversarea produsilor catabolici in sange aparitia aspectelor clinice si lezionale ale intoxicatiei cerebrale = coma metabolica organele principale = ficat + rinichi 2. Tanatogeneza interna directa - prin leziuni si functionale proprii indirecta - prin acumularea de produsi de catabolism rezultati din traumatisme severe ale viscerelor exp. Nefropatia miogloginurica cauzata de distrugeri musculare extinse

3. Tanatogeneza externa afectarea fluxului sanguin tulburari de epurare tulburari de filtrare Cazuistica tanatologiei metabolica 1. boli pancreatice a) tumori cu celule (insulinom) ce induc - hipoglicemie - diabet zaharat tip I cu hiperglicemie - acetoza metabolica - cetonemie b) pancreatite c) tumori pancreas exocrin

2. boli renale ce induc a) acidoza metabolica insuficienta renala b) uremie acuta c) hipocalcemie cronica 3. acidoza pulmonara 4. ischemia miocardica 5. boli endocrine hipoadenocorticism hipercalemie 6. intoxicatii- cu CO- prin producerea de carbhemoglobina 7. intoxicatia cu gaz metan - producerea de methemoglobina 8. Intoxicatia salina hipernatremie hiperosmoza hipocalemia

Principalele forme de coma metabolica sunt 1. Coma diabetica hiperglicemica 2. Coma diabetic hipoglicemica 3. Coma hepatica steatozic disproteic cirotic/cetone etilisml 4. Coma renala uremic 5. Coma enzimatic 6.ocul anafilactic

Elemente de tanatogeneza Tipuri de com metabolic

1. COMA DIABETICA = hiperglicemica lipsa insulinei hiperglicemie produsi de catabolism glucidic - cetonemie - acidoza - hipocalcemie 2. COMA DIABETIC HIPOGLICEMICA indusa de deficit de glucoza sau execes insulin- afectare encefalica - hiperexcitabilitate - convulsii - abolirea reflexelor - coma metabolica energetica

Ambele tipuri de coma = subiect MLV in special coma hipoglicemica a) moartea survine subit b) tablou lezional absent sau sters - foile de observatie si tratament - necropsie cu branula Anamneza = daca in tratamentul antisoc s-a utilizat glucoza 5% Uneori a) apar morti subite la hiperdozare b) semnele clinice = semne de insuficienta respiratorie acuta, consecutiv edemului pulmonar acut hiperglicemic

3. COMA HEPATICA = insuficienta hepatica decompensata Etapele instalarii a) leziuni hepatice b) hipotensiunea arteriala hepatica c) diminuarea drenarii prin vena porta d) staza hepatica grava e) hipoxia hepatica progresiva f) diminuarea peste limita functiei de detoxifiere specifica ficatului

g) diminuarea suportului energetic din hepatocite h) degradarea anaeroba a glucidelor i) acumularea de - compusi intermediari toxici - mediatori chimici patrund in circulatie tulburari permeabilitate vasculara tulburari de coagulare (sindrom hemoragipar) epuizarea rezevei de glicogen hepatic hipoglicemia - substante de cetoliza (hepatocite degenerate) alcaloza sindrom hepatoencefalic

4. COMA RENALA = insuficienta renala acuta Importanta = poate constitui subiect de EML Patogeneza comei renale implica a) afectiuni renale b) perfuzia parenchimului renal deficitara c) hipoxia sau anoxia renala prelungita d) reducerea - filtrarii - resorbtiei tubulare Cauzalitate 1. stari ischemice 2. nefrotoxicitate 3. obstructia cailor urinare 4. mecanisme imunobiologice

Indiferent de cauzalitate = matricea patogenica - aflux sanguin insuficient = hipotensiune arteriala - diminuarea drenarii venoase = staza renala hipoxia perturbari decompensate ale schimburilor tisulare necroza masiva a nefrocitelor descuamarea acestora

formarea de cilindri celulari = obstructia progresiva si extinsa a tubilor renali stagnarea urinei
hipertensiune intrarenala decompensata Uremia Inhiba reflex filtrarea glomerulara Hipocalemia Tratamentul antisoc idem ca la creier agravarea leziunilor instalate obiect de expertiza medico legala

1. Moartea aparenta - contestat de unii criminalisti - este o realitate medicala Cazuistica a) in unele - intoxicatii: -substane hipnotice, -opiacee b) anemii severe c) electrocutare

Forme particulare de stari terminale

Exprimare clinica - imobilitate corporala - anestezie - disparitia reflexelor - reducerea marcanta a functiilor respiratorii cardiocirculatorii nedecelat prin mijloace clasice de investigatie inspectie palpare ascultatie Poate fi confundata cu moartea reala Necesara : - constatarea instrumentala a functiilor vitale instalarea modificarilor cadaverice - evitarea inhumarilor aberante