Sunteți pe pagina 1din 31

1

Importanta creterii cabalinelor


Din cele mai vechi timpuri, i in ara noastr, calul a fost folosit
pentru efectuarea muncilor agricole i in transporturi.
In trecut, datorit caracterului extensiv al agriculturii, lucrrile agricole
erau efectuate cu animalele, fapt care a determinat creterea efectivului
cabalin.
Odat cu intrarea in Uniunea European, ca urmare a extinderii
agriculturii intensive i a transporturilor rutiere, rolul calului ca animal de
munc i traciune a scut, scand totodat i efectivul de cabaline. O
dat cu creterea gradului de mecaniare si automatiare a lucrrilor
agricole si de transporturi, campul de activitate al calului s!a micorat, iar
importana economic a creterii cailor la noi a inregistrat o uoar
scdere, faa de trecut. "ractica a demonstrat, ins, c in condiiile variate
de relief din ara noastr, in unele one lucrrile agricole i transporturile
nu pot fi efectuate mecanic sau c unele munci sunt mai rentabile a fi
executate cu traciunea animal.
In etapa actual, avand in vedere necesitatea economisirii resurselor
de combustibil, creterea cailor se bucur din nou de o atenie deosebit.
#ora de tractiune furniata de cabaline repreint o surs preioas de
energie care se impune s fie folosit cu prioritate in situaiile in care
utiliarea mi$loacelor mecaniate este nerentabil %lucrrile agricole pe
suprafee mici i terenuri accidentate, transporturi de volum mare i
greutate mic, transportul fura$elor etc.&.
'unca sau fora de traciune este principala producie de economica
realiata de cabaline in condiii de eficienta, cu consum redus de energie.
(vanta$ele folosirii cabalinelor fata de mi$loacele mecaniate sunt)
"entru producerea de energie valorica eficiena, resursele fura$ere
din ferm, spre deosebire de mi$loacele mecaniate
*i doea efortul in funcie de greutatea tracional, in timp ce
mi$loacele mecaniate realiea consum foarte mare de carburani
"rin folosirea raionala se autoreglea si nu se degradea, dec+t
dup o perioada mare de timp
,u se degradea in timpul perioadelor de nefolosire
"roduc gunoi de gra$d tot timpul anului
Deavanta$ele in folosirea cailor de munca sunt)
"roductivitatea scuta in raport cu mi$loacele mecaniate
2
"uterea si vitea reduse si limitate
-rnirea si .ngri$irea permanenta inclusiv in perioada de nefolosire
/onsumul sporit de energie dinamica pentru autodeplasare si
activitatea celorlalte funcii interne
In 0om+nia ,carnea de cal era inclusa la categoria 1carne si alte
specii2 si se folosea in cantiti reduse pentru prepararea diferitelor
meeluri. 3a noi, laptele de iapa nu se folosete in alimentaia umana.
"ielea de cal este folosita ca materie prima pentru industria .nclminte,
marochinriei si pentru confecia harnaamentelor. "arul din coama si din
coada se folosete, in funcie de lungime, pentru confecionarea perilor,
arcuurilor, sitelor de morrit, saltelelor, pernelor de scaun
4unoiul de cal se folosete ca ingrsm+nt natural, mai ales in
legumicultura si ca principal component al compostului folosit ca suport de
creste in ciupercrii
Din cele mai vechi timpuri, i in ara noastr, calul a fost folosit pentru
efectuarea muncilor agricole i in transporturi.
In trecut, datorit caracterului extensiv al agriculturii, lucrrile agricole
erau efectuate cu animalele, fapt care a determinat creterea efectivului
cabalin.
Odat cu intrarea in Uniunea European, ca urmare a extinderii
agriculturii intensive i a transporturilor rutiere, rolul calului ca animal de
munc i traciune a scut, scand totodat i efectivul de cabaline. O
dat cu creterea gradului de mecaniare si automatiare a lucrrilor
agricole si de transporturi, campul de activitate al calului s!a micorat, iar
importana economic a creterii cailor la noi a inregistrat o uoar
scdere, faa de trecut. "ractica a demonstrat, ins, c in condiiile variate
de relief din ara noastr, in unele one lucrrile agricole i transporturile
nu pot fi efectuate mecanic sau c unele munci sunt mai rentabile a fi
executate cu traciunea animal.
In etapa actual, avand in vedere necesitatea economisirii resurselor
de combustibil, creterea cailor se bucur din nou de o atenie deosebit.
#ora de tractiune furniata de cabaline repreint o surs preioas de
energie care se impune s fie folosit cu prioritate in situaiile in care
utiliarea mi$loacelor mecaniate este nerentabil %lucrrile agricole pe
suprafee mici i terenuri accidentate, transporturi de volum mare i
greutate mic, transportul fura$elor etc.&.
"0ODU/5II3E (,I'(3E3O0 DO'E67I/E
3
Dintre .nsuirile i caracteristicile animalelor, produciile au .nregistrat
dup domesticire cele mai ample i profunde modificri, ele constituind
.nsi scopul i raiunea creterii animalelor. *n consecin animalele
domestice de asti se deosebesc substanial de formele slbatice .n
primul r+nd prin produciile i productivitatea lor.
"roduciile sunt reultatul activitii funcionale a unor aparate,
sisteme i organe a cror activitate a fost intensificat ca urmare a aciunii
contiente a omului dup domesticire. "rin selecie, hrnire, adpostire,
gimnastica funcional, diri$area .mperecherilor, omul a acionat asupra
animalelor influen+nd devoltarea organelor i sistemelor funcionale ale
organismului .n direcia dorit, respectiv a intereselor lui economice.
Elaborarea produciilor animale este deosebit de complex, ea nu
depinde numai de funcia unui organ ci de starea fiiologic i
funcionalitatea .ntregului organism, elemente care se afl sub influena
unui numr mare de factori interni i externi, ce pot avea efecte favorabile
sau defavorabile. /a urmare pentru obinerea unor producii cantitative i
calitative ridicate trebuie cunoscute at+t elementele structurale i
mecanismele fiiologice care stau la baa elaborrii fiecrei producii, c+t i
factorii de influen a acestora.
*n realiarea produciei animale se disting mai multe trepte)
1.potenial genetic productiv;(exploatat 50%)
2.potenial fenotipic productiv
.capacitatea productiv! real!
- fiecare animal are un potenial genetic productiv sau capacitate
productiv! potenial!, determinat de genotip i interaciunile genice
din baa ereditar a acestuia reultat8
- .n urma procesului de fecundare genotipul reultat se materialiea .n
funcie de condiiile asigurate individului .n perioada de cretere i
devoltare i se concretiea sub forma unui potenial fenotipic
productiv. *n al treilea r+nd din potenialul fenotipic format, respectiv din
capacitatea productiv! real! ce caracteriea animalul adult se
obine numai o anumit parte .n funcie de condiiile de hrnire, .ngri$ire
i exploatare asigurate .n cursul vieii productive. (ceasta repreint .n
fapt producia real! a animalului.
/O,/3U9IE : pentru sporirea produciei animale, trebuie s se
acioneze deopotriv att asupra bazei ereditare prin selecie i
dirijarea mperecherilor ct i asupra condiiilor de mediu asigurate n
perioada de cretere i n cursul exploatrii.
"otenialul productiv i gradul de valorificare a acestuia se corelea
direct cu "0ODU/7I;I7(7E( (,I'(3E3O0, aceasta repreent+nd un
important indicator economic.
In aprecierea productivitii preint interes indicii )
4
con"umului "pecific;
produciei relative;
randamentul valoric;
productivitatea muncii.
# $on"um "pecific capacitatea de a produce diferit in aceleasi
conditii de mediu.
- Indicele produciei relative
0epreint cantitatea de produs pe unitate de mas corporal %<g
lapte=<g mas corporal, <g ou=<g mas corporal, etc.&. (cest indice
varia la vacile de lapte .ntre >)? i ?@)?, av+nd valori mai ridicate la
rasele specialiate pentru lapte. (spectul economic reid din faptul c, la
o valoare mare a indicelui consumul pentru funciile vitale deine o pondere
mai scut din consumul specific.
- %andamentul valoric
Exprim valoarea economic a produciei realiate raportat la
cheltuielile de producie. El repreint un important indicator economic
deoarece exprim rentabilitatea produciei.
- &roductivitatea muncii
Exprim valoarea produciei realiat de om .n unitatea de timp %or, i,
lun, trimestru, an&. Ea depinde .n principal de potenialul productiv al
animalelor i de tehnologiile aplicate.
/antitatea i calitatea produselor obinute de la animalele domestice i
.ndeosebi eficiena economic a produciei sunt condiionate de o serie de
.nsuiri biologice care nu au o legtur direct cu o anume producie dar
care privesc organismul animal .n ansamblul su "rincipalele producii ce
se obin din exploatarea animalelor sunt) laptele, carnea, oule, l+na,
pielicelele, munca.
7abelul ?
&roduciile furni'ate de "peciile de animale dome"tice
Specia "roduciile
Bovin 3apte, carne , piele, munc, de$ecii
Ovin /arne, lapte, l+n, pielicele, blnuri, de$ecii
Suin /arne, grsime, piele, de$ecii
Caprin 3apte, carne, pr, piele, de$ecii
Cabalin 'unc %sport, agrement, traciune&, carne, piele, pr,
de$ecii
Aviar Ou, carne, pene, grsime, de$ecii
Albine 'iere, polen, cear, lptior, propolis, venin
5
Exprimarea produciei se face at+t pe individ prin
#controlul individual,
#controlul global,.
Producia individual este dat de cantitatea i calitatea produsului
realiat de un animal .ntr!o perioad dat de timp) i, lun, an sau pe
.ntreaga via economic.
Producia global este dat de producia animalelor dintr!o ferm sau
on i este influenat de densitatea animalelor la ?@@ ha suprafa
agricol, de nivelul produciei individuale i de sistemul i tehnica de
exploatare a animalelor. *n acest ca se folosete ca indicator tehnico!
economic "0ODU/5I( 'EDIE = (,I'(3 #U0(A(7 care se obine prin
0("O07(0E( "0ODU/5IEI de lapte, carne , ou, l+n etc. la numrul de
animale fura$ate, indiferent dac acestea au produs sau nu .n perioada de
timp la care se refer producia.
(%)*+,+), -, .,/+)%) , &%01*/I-0% 2,3$*-I -,
&%I.$I&,-)-) 3&)$II 1) ,.I2,-) 102)3+I$)
6pecia 'edie %<g& 3imite %<g& B din greutatea
mamei
/abaline C> D>!E@ ?@
Fovine C@ G@!>@ H,>
Ovine D,> ?,>!E,E ?@!?G
/aprine G,> ?,>!>,> I!?@
6uine ?? >!?C ?@!?G
%a"ele de cabaline
J "ur s+nge engle
Istoric)
0asa a fost introdusK .n 0om+nia dupK anul ?HL@, prin importuri
sporadice .ntreprinse de marii proprietari de cai.
6
*n ?HLG 'inisterul (rmatei a .nfiintat o herghelie la ,ucet, D+mbovita
pentru a produce armKsari amelioratori pentru nevoile cavaleriei.
Efectivul reproducKtori de cai de rasK "ur s+nge engle este mKrit prin
alte importuri,pentru completarea efectivului .n depoite de armKsari
.nfiintate ulterior la (ndalchioi si 4rasi.
*n anul ?HLC se .nfiinteaK Aoc<eM /lub, asociatia crescKtorilor de cai
"ur s+nge engle, dupK modelul unor asociatii omoloage existente de$a
.n alte state ale Europei cu traditie si experientK .n cresterea cailor de
galop.
*n ?HL> la Fucuresti FKneasa se .nfiinteaK hipotromul si se desfKsoarK
primele curse de galop.
Din ?HHG alergKrile sunt extinse .n douK sesiuni, de primKvara si de
toamnK, cu caracter sKptKm+nal.
/ursele .ntrerupte de primul rKboi mondial %?I?E!?I?H& sunt reluate .n
?I?I, cu toate pierderile grele suferite .n efectivele de cai de rasK.
*n primii ani de dupK rKboi efectivele cresc numeric si calitativ. Este o
perioada de devoltare si adaptare a unui efectiv semnificativ la
conditiile de mediu din 0om+nia.
7
*n a doua $umKtate a perioadei interbelice, importurile aproape cK
.nceteaK iar 0om+nia devine exportatoare de "ur s+nge engle. *n
aceastK perioadK matca rasei atingea E@@ iepe de reproductie, iar anual
erau fKtati .ntre G>@ si D@@ de m+n$i. ;eniturile obtinute din curse erau
semnificative acoperind nu numai costurile de .ntretinere a infrastructurii
destinate alergKrilor. (l doilea rKboi mondial afecteaK cea mai mare
parte a mKtcii de "ur s+nge engle din tarK. DupK .ncheierea rKboiului
si aplicarea nationaliKrilor .n noile conditii politice, exemplarele de rasK
din ona privatK au fost adKugate nucleelor de reproductie din
hergheliile de stat de la /islKu si 6loboia. /ursele sunt reluate pe
hipodromul din Faneasa care este numit -ipodromul republican de
galop.
-ipodromul este demolat .n perioada ?I>E !?IE@, spatiul fiind ocupat de
edificiile /asei 6c+nteii, ai /asa "resei 3ibere, si complexului
expoitional 0omexpo.
/aii de rasK "ur s+nge engle sunt crescuti mai departe .n sistemul
hergheliilor de stat la /islKu si Falc %herghelie devenitK .ncep+nd cu
anul ?III sectie de productie vegetalK&. /hiar si .n conditiile lipsei unui
-ipodrom, caiide rasK "ur s+nge engle nu si!au pierdut din .nsusirile
caracteristice. DatoritK profesionalismului specialistilor numeroase
exemplare s!au evidentiat la prestigioase curse internationale
desfKsurate pe -ipodroamele din capitalele satelor din spatiul estic al
Europei) Ferlin, "raga, ;arsovia, Fudapesta, 'oscova.
(ptitudini) alergare platK la galop, pe hipodrom8
Obiectivele ameliorKrii)

! sporirea capacitKtii energetice .n curse de galop
! la stadiul de adult, media dimensiunilor corporale sK fie)

la iepe) talia ?EE cm
perimetrul toracic ?HH
cm

8
perimetrul la fluier G@
cm
la armKsari) talia ?EH cm
perimetrul toracic ?HH
cm
perimetrul fluierului
G@,>


! mKrirea reistentei constitutionale8
! .mbunKtKtirea indicilor de reproductie.
J "ur sange arab
(ptitudini) alergare platK la galop pe hipodrom8
Obiectivele ameliorKrii)

! corectarea mersurilor de preentare8
! la stadiul de adult, media dimensiunilor corporale sK fie)

la iepe) talia ?>C cm
perimetrul toracic ?LE
cm
perimetrul fluierului
?I,> cm

la armKsari) talia ?>E cm
perimetrul toracic ?LE
cm
perimetrul la fluier G@
cm

! sporirea capacitKtii energetice8
! .mbunKtKtirea indicilor de reproductie.
J 4idran
Istoric)
/onsiderat o populatie anglo!arabK creatK si formatK .ncep+nd cu prima
$umKtate a secolului NIN la herghelia 'esohegMes din imperiul
habsburgic. "opulatia a fost formatK pornind de la armKsarul 6iglavM
4idran .
(ptitudini) cKlKrie obstacole, agrement, tractiune usoarK8
9
Obiectivele ameliorKrii)
! corectarea mersurilor8
! sporirea reistentei membrelor8
! .mbunKtKtirea indicilor de reproductie8
! la stadiul de adult, media dimensiunilor corporale sK fie)

la iepe) talia ?EH cm
perimetrul toracic ?I@
cm
perimetrul fluierului
G?,> cm

la armKsari) talia ?L@ cm
perimetrul toracic ?IG
cm
perimetrul fluierului
GG,> cm
J 7rapas
(ptitudini) alergare .n curse de trap pe hipodrom8
Obiectivele ameliorKrii)

! sporirea capacitKtii energetice8
! sporirea reistentei constitutionale8
! la stadiul de adult, media dimensiunilor corporale sK fie)

la iepe) talia ?EG cm
perimetrul toracic ?HC
cm
perimetrul fluierului
?I,> cm

la armKsari) talia ?EG cm
perimetrul toracic ?HG
cm
perimetrul fluierului G@
10
cm
J 3ipitan
(ptitudini) atela$, dresa$,
Obiectivele ameliorKrii)

! uniformiare morfologicK8
! sporirea capacitKtii energetice8
! .mbunKtKtirea indicilor de reproductie8
! la stadiul de adult, media dimensiunilor corporale sK fie)

la iepe) talia ?E@ cm
perimetrul toracic ?HL
cm
perimetrul fluierului
G@,> cm

la armKsari) talia ?EG cm
perimetrul toracic ?HH
cm
perimetrul fluierului
G?,> cm
J -utul
(ptitudini) port!samar, tractiune usoarK.
Obiectivele ameliorKrii)

! sporirea capacitKtii energetice8
! .mbunKtKtirea indicilor de reproductie
! la stadiul de adult, media dimensiunilor corporale sK fie)

la iepe) talia ?C@ cm
perimetrul toracic ?EL
cm
perimetrul fluierului
?H,> cm

la armKsari) talia ?C@ cm
perimetrul toracic ?EL
cm
11
perimetrul fluierului ?I
cm
J (rdene
(ptitudini) tractiune grea, shoO8
Obiectivele ameliorKrii)

! corectarea mersurilor8
! .mbunKtKtirea indicilor de reproductie8
! .mbunKtKtirea reistentei constitutionale8
! la stadiul de adult, media dimensiunilor corporale sK fie)

la iepe) talia ?>H cm
perimetrul toracic ?IG
cm
perimetrul fluierului GC
cm

la armKsari) talia ?>H cm
perimetrul toracic ?IE
cm
perimetrul fluierului
GC,> cm
J 6emigreu romanesc
(ptitudini) tractiune intermediarK, tractiune grea8
Obiectivele ameliorKrii)

! sporirea capacitKtii energetice %proba de tractiune grea la pas, timpul
realiat sK fie sub L@P=?@ <m8 proba de tractiune usoarK la trap cu
reliarea timpului sub CDP=?> <m&8
! corectarea mersurilor8
! .mbunKtKtirea reistentei copitelor.
! la stadiul de adult, media dimensiunilor corporale sK fie)

la iepe) talia ?>H cm
perimetrul
toracic ?HH
cm
perimetrul
fluierului G?

12
cm
la armKsari) talia ?>H cm
perimetrul
toracic ?HE
cm
perimetrul
fluierului GG
cm
)valuarea aptitudinilor
6tudiul si aprecierea exteriorului , a proporionalitii corporale pot
constitui pentru fermierul!cresctor de cai unul din mi$loacele folosite pentru
stabilirea aptitudinilor oo!economice si a valorii biologice a fiecrui
individ , in procesul de selecie si de amelionare a cabalinelor de munca din
ferma.(precierea aplomburilor. (mplomburile membrelor anterioare sunt
considerate corecte atunci c+nd lina verticala ,cobor+ta din punctul spetei
si privita din fata, .mparte regiunile piciorului in $umti egale si cade pe
pm+nt puin .naintea de v+rful copitei.
i.
13
#ormarea corporala poate fi apreciata privind animalul din profil,
dinaintea sau dinapoi, precum si din plan oriontal, Din profil, in funcie de
raporturile dintre talie si lungimea trunchiului, deosebim) formatul corporal
ptrat, formatul .nalt si formatul dreptunghiular, forme ce varia in funcie
de tipul morfologic ,rasa, sex, v+rsta, condiiile de cretere si .ngri$ire.
6unt cunoscute patru tipuri de constituie, si anume) fina4 robu"ta "au
compacta rasele Lipian, Nonius, Semigreu4 af5nata "i gro"olana rasele
Ardenez, Pinzgau.
"entru caii de munca se caracteriea prin corpolenta bine
proporionat si armonioasa, constituie robusta, musculatura bine
devoltata si ferma, membre relativ scurte, dar bine conturate ,antebra
lung si musculos, fluier scurt si compact copita de mrime mi$locie.
3a cai se .nt+lnesc patru tipuri de temperament si sistem nervos
7ipul puternic, echilibrat, mobil cu temperament vioi se dresea si se
antrenea uor
7ipul puternic dar neechilibrat cu temperament hipersensibil sunt
instabili nervoi greu de stp+nit
7ipul puternic echilibrat inert , cu temperament linitit manifesta
echilibru intre excitaie si inhibiie ,bl+ndee sensibilitate si viociune
moderate
7ipul nervos ,pasiv ,cu temperament limfatic manifesta excitaie si
inhibiie slabe, au reacii lente , scurte si trectoare
3a cabaline se pot manifesta doua tipuri de caracter) caracter bun
%docilitate, supunere uoar si bl+ndee& si caracterul ru %nesupunere
,retivitate si agresivitate&
%ecunoaterea culorilor la cabaline
/uloarea sau roaba este data de natura pigmentului de repartiare a
acesteia in structura fibrei de par.
/uloare neagra at+t parul de acoperire cat si parul de protecie sunt
de culoare neagra. De obicei caii negrii au la ftare culoare cenuie
dar dup prima np+rlire devin negrii
/uloarea alba sau blana at+t parul de acoperire cat si cel de protecie
sunt de culoare alba
/uloarea roiba parul de protecie cat si cel de acoperire au culoarea
rocat de diferite noane
/uloarea iabela parul de protecie cat si cel de acoperipe au culoare
galbena
/uloarea murga parul de protecie este negru si cel de acoperire
este brun rocat
14
/uloarea arga parul de protecie este negru iar cel de acoperire este
galben
/uloarea oricie parul de protecie este negru iar cel de acoperire
este gri
/uloarea v+nt este data de amestecul de fire albe si negre in
proportii diferite
/uloarea piersicie este un amestec de fibre albe ,roii si negre in
diferite proporii
/uloarea deresa este amestec de fire albe, roii si negre asociate in
diferite proporii at+t in roaba cat si in coama si coada
/uloarea blat este formata din one marii clar delimitate, cu parul
pigmentat diferit
/uloarea pestri consta in pete de culoare .nchis, roii sau negre
de forma circulara cu diametrul de G!D cm desemnate in roba de
culoare deschisa ,de obicei alba
6ngri7irea cailor # de la v5r"ta de un an la cea de dre"a7
,limentaia
pentru cai din rase uoare i intermediare
pentru cai din rase de munc
15
Exemplu de raii
6ngri7irile corporale
"ansa$ul se execut ilnic numai .n perioada de stabulaie %iarna&, vara
acesta fiind lsat pe seama factorilor naturali i se reum doar la
.ndeprtarea impuritilor ce st+n$enesc animalul.
/ontrolul i toaletarea copiteor se face obinuit la C!E sptm+ni sau ori de
c+te ori este nevoie .n caul corectrii unor defecte de cretere ale copitei.
/opitele albe, cele cu cornul subire i puin reistent, se pot prote$a prin
aplicarea unor potcoave uoare i slab btute, prinse .n G!D caile mici %.n
afara liniei albe a copitei&.
2icarea
'icarea se face .n c+te dou reprie ilnice a c+te C>!>@ minute la
tineretul .ntre ?!G ani i a c+te o or la cel de peste doi ani. Exerciiile se
execut pe categorii de v+rst, dimineaa intr!un sens i seara .n sens
opus %.n culoarul de micare&, iar efortul crete progresiv cu v+rsta.
Dup fiecare repri de micare, obligatoriu se execut buumarea i
.nlturarea impuritilor care pot produce $en.
Exemplu de program de mi!care
1re"a7 i antrenament 8
,ntrenamentul cailor de traciune
#aa I urmrete obinuirea tineretului cu mi$loacele de transport i
creterea strii atletice caracteristice, prin plimbri ilnice uoare la pas i
trap mic, .n dou reprie a c.te D@!E@ minute.
*n faa a!II!a, antrenamentul se face .n primul r+nd pentru reisten i
16
for. (ntrenamentul se face cu C>@!>@@ <g tractate .n alur alternant de
pas i trap dup urmtoarea schem general)
"entru reisten
6ptm+na a!;!a repaus, efectu+nd ilnic E@Q .n alur alternant de pas i
trap mic. 3a mi$locul sptm.nii se execut o prob de trap liber i uor
.ntins pe ?@ <m.
6ptm+na a!IN!a) repaus cu exerciii ilnice uoare altern+nd mersul de
pas i de trap pe ?@ <m. 3a mi$locul sptm+nii o prob preliminar .n alur
de trap reali+nd o vite de ?> <m=h, timp de >@ minute.
(ntrenamentul pentru for
(ntrenamentul pentru for se face .n alur de pas pe distana de C!?@ <m
ilnic, cu o vite de deplasare cresc+nd i cu greutatea tractat gradat
sporit, iar dup fiecare G!D ile de efort se asigur o i de repaus, astfel
% vR vitea exprimat prin timpul realiat=<m .n minute i secunde8 mR masa
tractat& )
17
*n iua de s+mbt din a!;!a sptm+n se face o prob pe distana de ?@
<m cu I@@ <g tractate.
Durata fiecrei perioade de antrenament
este de I@ ile
*n sptm+nile a!N!a i a!NI!a, la fiecare
repri de trap mare ultimii C@@ m se
parcurg cu vite maxim.
,ntrenamentul cailor de traciune
"entru reisten
6ptm+na a!;!a repaus, efectu+nd ilnic E@Q .n alur alternant de pas i
trap mic. 3a mi$locul sptm+nii se execut o prob de trap liber i uor
.ntins pe ?@ <m.
18
6ptm+na a!IN!a) repaus cu exerciii ilnice uoare altern+nd mersul de
pas i de trap pe ?@ <m. 3a mi$locul sptm.nii o prob preliminar .n alur
de trap reali+nd o vite de ?> <m=h, timp de >@ minute.
*n sptm+nile a!N!a i a!NI!a, la fiecare repri de trap mare ultimii C@@ m
se parcurg cu vite maxim.
(ntrenamentul pentru for
(ntrenamentul pentru for se face .n alur de pas pe distana de C!?@ <m
ilnic, cu o vite de deplasare cresc.nd i cu greutatea tractat gradat
sporit, iar dup fiecare G!D ile de efort se asigur o i de repaus, astfel
% vRvitea exprimat prin timpul realiat=<m .n minute i secunde8 mR masa
tractat& )
*n iua de s+mbt din a!;!a sptm+n se face o prob pe distana de ?@
<m cu I@@ <g tractate.
+ipurile morfo#productive la cabaline
/ercetarea tiinific in domeniul creterii calului a artat, iar practica
exploatrii lui a demonstrat c intre caracterul aptitudinii calului i tipul su
de conformaie exist o corelaie strans, c un randament ridicat la
traciune si clrie se poate realia numai de animalele cu o anumit
conformaie. /a urmare, in funcie de aptitudinile cailor, rasele de cabaline
19
au fost incadrate in anumite tipuri de conformaie.
+ipul de conformaie al calului de c!l!rie i port"amar
(cest tip de conformaie este caracteristic calului de clrie, pentru
sportul hipic la galop si obstacole i, deci, se intalnete la rasele "ur sange
de galop i (rab i la varietatea 4idran. /aii care aparin acestui tip de
conformaie au capul mic, usciv i se mic uor, cu proeminene osoase
evidente, nri largi, gura mic, obra$i uscivi i arboriaiile sangvine
evidente.
4atul este lung, cu direcie oblic, musculatur foarte lung i se
mica uor.
7runchiul este scurt, ingust i suficient de adanc. 4rebnul este
foarte inalt, lung i bine imbrcat cu muchi. 6pinarea i alele sunt scurte,
drepte, simple i cu musculatura mai puin devoltat. /rupa este suficient
de larg, simpl sau rotund, cu format dreptunghiular i o direcie oblic,
sau uor oriontal. "ieptul este suficient de larg, dar musculos. 7oracele
este suficient de adanc, ingust i foarte profund, cu coastele lungi, puin
arcuite i prinse oblic pe coloana vertebral. (bdomenul este spaios i
adeseori supt.
'embrele sunt lungi, subiri, uscive, cu musculatura bine
devoltat, articulaii bine conturate, tendon detaat, chii lung i copite
mici dar reistente.
"ielea este fin, elastic i acoperit de pr scurt, neted i lucios.
In cadrul acestui tip de conformaie se intalnete subtipul calului
portsamar, specific rasei -uul. (cest subtip se caracteriea prin cap
proporionat, gat scurt i gros, trunchi lung, larg, adanc i bine imbrcat cu
muchi, membre scurte i puternice.
+ipul de conformaie al cailor de traciune (caro"ieri)
Este repreentat de tipul de conformaie al calului de traciune uoar
i al calului de traciune intermediar %traciune semigrea&.
+ipul de conformaie al calului de traciune uoar!, se apropie de
cel al calului de clrie, cu deosebirea c are formatul corporal ptrat i o
for
de traciune mai mare, egal cu de G!D ori greutatea corporala. Este
caracteristic rasei 3ipian i calului 4idran.
+ipul de conformaie al calului de traciune intermediar! preint
caracteristici intermediere intre tipul calului de traciune uoar %carosierul
uor& i cel al calului de traciune grea %carosierul greu&. /aii care aparin
acestui tip sunt mai masivi, cu scheletul i musculatura mai bine devoltate
decat la carosierul uor i o for de traciune mai mare %de D!C ori
greutatea corporal&. #a de calul de traciune grea are o devoltare
corporal mai mic, putere de traciune redus i realiea o vite de
20
deplasare mai mare pe unitatea de timp. 6e poate spune deci, c imbin in
mod armonios fora cu vitea. (cest tip de conformaie este specific calului
,onius.
+ipul de conformaie al calului de traciune grea este specific
calului
de povar. /aii care aparin acestui tip de conformaie au capul mare i
mai putin expresiv. 4atul este scurt, gros, cu marginea superioar convex
i foarte bine imbrcat cu muchi.
7runchiul este lung, larg i adanc. 4rebnul puin inalt, larg i
musculos. 6pinarea i alele sunt lungi, largi i acoperite de musculatur
foarte voluminoas. /rupa este lung, foarte larg, oblic i dubl. /oada
este groas i stufoas. "ieptul foarte larg i musculos. 7oracele este
foarte
adanc, larg i mai puin lung %profund&. (bdomenul este voluminos.
'embrele sunt scurte, groase, cu articulaii largi i copite mari.
"ielea este groas, afanat i acoperit cu pr lung, gros, aspru i rar.
/onstituia este robust!afanat, sistemul nervos pasiv, impulsul
nervos slab, temperamentul linitit i caracterul docil. (nimalele au
aptitudine unilateral pentru povar i o putere de traciune mare.
(cest tip morfo!productiv se intalnete la caii din rasele (rdene i
"ingau.
2etodele de cretere folo"ite la cabaline
"rin metode de cretere se ineleg mi$loacele care se folosesc pentru
pentru ca din imperecherea celor doi reproductori S armsar i iap S s
se obin un produs nou, mai bun. In acest scop, la cabaline se poate folosi
creterea in ras curat, sau incruciarea.
$reterea 9n ra"! curat! presupune folosirea la reproducie a
armsarului i iepei care s aparin aceleiai rase i care sunt crescui in
condiii de mediu asemntoare. /reterea in ras curat este o metod
inceat, imbuntirea cailor fcandu!se lent. Dac este insoit de o
selecie sever a reproductorilor, de cretere raional i bine diri$at a
man$ilor, ea poate duce la reultate sigure i precise, fr riscuri i fr
surprie.
Din punct de vedere biologic, creterea in ras curat are avanta$ul
c, consolidea i intrete caracterele rasei respective, deci ii imprim o
mare putere ereditar. (ceast metod se aplic de foart mult vreme in
creterea cabalinelor i a stat la baa formrii rasei (rab, iar in preent se
21
folosete in creterea tuturor raselor perfecionate de cai, cu scopul de a le
menine calitile biologice i economice.
/reterea in ras curat la cabaline se poate aplica prin imperecheri
omogene, prin imperecheri eterogene i pe ba de linii i familii.
6ncruciarea presupune folosirea la reproducie a armsarului i
iepei
care s aparin la rase diferite, fiecare avand insuiri biologice i aptitudini
diferite. "roduii reultai din incruciare se numesc metii i au vitalitatea
mai ridicat i puterea de adaptare mai mare.
Dup scopul urmrit, incruciarea poate fi de infuie, de absorbie,
pentru formarea de rase noi i industrial.
6ncruciarea de infu'ie are scopul de a ameliora una sau dou
insuiri
%vite, putere de traciune& sau de a corecta unele defecte. "entru
aceasta, armsarul care se folosete trebuie s aib foarte bine
repreentat i consolidat insuirea care se urmrete s fie imbuntit.
3a noi in ar s!a folosit la infuarea varietii ,onius cu rasa 7rpa
pentru remedierea temperamentului, imbuntirea viteei i corecterea
defectelor de mers.
6ncruciarea de ab"orbie, numit i de transformare, const in
imperecherea iepelor locale cu armsari din rasele perfecionate, iar
produii de sex femel se imperechea tot cu armsari din rasele
perfecionate pan cand se obin insuirile dorite.
Incruciarea de absorbie este metode de ba folosit in ameliorarea
cailor autohtoni din ara noastr.
6ncruciarea pentru formarea de ra"e noi urmrete formarea unui
nou tip de cal. 3a noi in ar se folosete la 6taiunea experimental
ootehnic 0ueu unde se incearc s se formee un cal bun pentru
agricultur.
6ncruciarea indu"trial! const in imperecherea iepelor i
armsarilor
din rase diferite, produii fiind folosii ca animale de munc. 3a noi in ar
aceast incruciare se folosete intre rasele 7rpa i (rdene, sau intre
iepele locale ameliorate i armsari din rasa (rdene.
%,&0%+ +):.I$ # 0&)%,+I;
a"upra "ituatiei din 'oote<nie la data de 1 ianuarie 201
22
$,=,-I.) +0+,- cape"e
23
.r.crt
>*1)+*-
+0+,-
3)$+0,%)
din care?
3)$+0% 3+,+ 3)$+0% &%I;,+
+0+,-
din care?
+0+,-
din care?
*nit.cu *nit.cu 3oc."i a". @erme
flux ind. flux ind. private fam.
+0+,- A0B42B 240B1 0 A0A42CD E2 2422D A04E2B
? (3F( ?@,L@E E ?@,L@@ ?@,L@@
G (0(D L,H@D E> L,LDH ?L> L,>ED
D (04E6 GG,CG@ GG,CG@ GG,CG@
C F(/(U GD,IEH GD,IEH GD,IEH
> FI-O0 ??,IHE ??,IHE ??,IHE
E FI670I7( G@,L?@ G@,L?@ G@,L?@
L FO7O6(,I G>,?G> D G>,?GG I G>,??D
H F0(6O; I,HG> D>> I,CL@ I,CL@
I F0(I3( ?>,>GI L> ?>,C>C DE ?>,C?H
?@ FU9(U ?I,G@E ?>G ?I,@>C CL ?I,@@L
?? /(0(6 6. I,L@E I,L@E I,L@E
?G /(3(0(6I ?@,?DL ?@,?DL >@I I,EGH
?D /3UA ?D,GHH ?D,GHH GH ?D,GE@
?C /O,67(,7( ??,@EI D>@ ?@,L?I EE ?@,E>D
?> /O;(6,( ?>,@@@ ?>,@@@ ?>,@@@
?E D('FO;I7( ??,LIL G ??,LI> ??,LI>
?L DO3A G?,LL@ G?,LL@ G?,LL@
?H 4(3(7I ?I,GDE C@ ?I,?IE ?I,?IE
?I 4IU04IU H,@ID H,@ID H,@ID
G@ 4O0A ?@,LEL ?@,LEL ?@,LEL
G? -(04-I7( ?I,H?? ?I,H?? ?I,H??
GG -U,EDO(0( E,@DH E,@DH E,@DH
GD I(3O'I7( I,>LD I,>LD I,>LD
GC I(6I DG,@EG I DG,@>D DI DG,@?C
G> I3#O; C,@?@ ?GC D,HHE DH> D,>@?
GE '(0('U0E6 ??,G@@ ??,G@@ ??,G@@
GL 'E-EDI,7I ?D,LD@ ?D,LD@ ?D,LD@
GH 'U0E6 ?D,D>D IC ?D,G>I ?C ?@> ?D,?C@
GI ,E('7 ?>,>GG ?>,>GG GG ?>,>@@
D@ O37 DG,?I@ DG,?I@ ?I@ DG,@@@
D? "0(-O;( ??,@LD ??,@LD LH ?@,II>
DG 6(7U '(0E H,H@C ?C H,LI@ DE H,L>C
DD 6(3(A E,H?I C E,H?> E,H?>
DC 6IFIU H,DEE L H,D>I ?GD H,GDE
D> 6U/E(;( G>,EC> >>? G>,@IC D@> GC,LHI
DE 7E3EO0'(, ?E,C@@ ?E,C@@ ?E,C@@
DL 7I'I6 H,IG> GD@ H,EI> ?>G H,>CD
DH 7U3/E( I,??? I,??? I,???
DI ;(63UI DC,>@@ DC,>@@ DC,>@@
C@ ;(3/E( H,?GH H,?GH H,?GH
C? ;0(,/E( ?C,HLH ?C,HLH ?C,HLH
CG '.FU/U0E67I CI CI CI
24
$ulorile la cabaline
3a aceast specie se .nt+lnesc culori simple, culori compuse uniforme,
culori compuse blate.$ulorile "imple sunt) negru, roib, iabel i alb.
/uloarea neagr. 3a natere culoarea este cenuie, neagr diluat, la C ! >
luni prin np+rlire devine neagr. /uloarea neagr poate fi de mai multe
feluri) negru mat %fr luciu&, negru corb %lucios&, degradat %buciu&, nins %cu
mici stropituri albe, ca fulgii de pad&.
/uloarea roib, determinat de pigmentul brunrocat. *ntreg corpul este
pigmentat cu rou, inclusiv coama, coada i extremitile. "ot exista diferite
nuane de roib) roib deschis, castaniu, viiniu, armiu, crmiiu.
/uloarea iabel e galben %inclusiv coama i coada&. Iabelul poate fi)
galben pai, galben .nchis, galben deschis.
/uloarea alb se mai numete popular blan. 3a natere m+n$ii sunt de
culoarea v+nt, la L ! H ani culoarea este alb. Exist i cai care sunt albi
din natere, .ns acetia sunt foarte rari. Ei au botul i irisul pigmentat cu
negru.
$ulorile compu"e uniforme? murg, arg, v+nt, dere, piersiciu, oriciu i
lupiu.
/uloarea murg este o asociaie de pigment rou i negru, dintre care roul
este repartiat uniform pe tot corpul, iar negrul este limitat la coam, coad
i extremitile membrelor.
/uloarea arg se aseamn cu cea murg, cu diferena c .n loc de rou
corpul este pigmentat cu galben. Este deci un iabel cu coama, coada i
extremitile membrelor negre.
/uloarea vant provine dintr!o asociaie de peri albi cu negri. Unii cai
vinei devin cu v+rsta blani, pe c+nd alii rm+n vinei toat viaa.
/uloarea oricie const dintr!un negru diluat pe corp, iar coama, coada i
extremitile membrelor sunt negre.
/uloarea piersicie este o asociaie de peri albi i roii. E o culoare rar.
/uloarea lupie este caracteriat prin aceea c pe fiecare fir de pr
.nt+lnim dou culori) prul este .nchis la o extremitate i deschis la cealalt.
Este culoarea prului de lup.
/uloarea dere const .n trei feluri de fire de pr, dar fiecare fir are o
singur culoare) exist fire de pr albe, roii i negre, rsp+ndite mai mult
sau mai puin uniform pe toat suprafaa corpului, inclusiv coada, coama i
extremitile membrelor.
$ulorile compu"e b!late constau din pete mari colorate, peste fondul
alb. Uneori blturile sunt foarte .ntinse i confluea .ntre ele, aa c par
25
mai degrab pete albe pe fond colorat. /ulorile blate sunt de mai multe
feluri) blat cu negru, cu rou, cu galben, cu oriciu, cu lupiu.
+ipuri de con"tituie.
6!au stabilit patru tipuri de constituie, dintre care dou
normale (fin! i robu"t!) i dou anormale (debil! i gro"olan! !
ambele cu capacitate productiv i valoare economic reduse&.
1.$on"tituia fin!
este specific animalelor crora le corespunde tipul
morfologic dolicomorf
cu schelet format din oase subiri, dar dense,
torace lung, mrginit de coaste puin arcuite, prinse oblic
pe coloana vertebral %torace oval pe seciune&,
musculatur slab devoltat
pielea subire, dens, elastic, acoperit cu pr fin, des
'etabolismul este de tip oxidativ %respirator&, cu arderi
intense, respiraie ampl %plm+nii au volum mare&
temperamentul este vioi %sensibil&
Este .nt+lnit cu precdere la caii de vite, la care baa
mare a trapeului este pe profilul pieptului.
26
2.$on"tituia robu"t!, la r+ndul ei, cuprinde dou subtipuri)
robus"#a$%na"8
robus" # compac"&
Constituia robust-afnat
corespunde tipului morfologic brevimorf,
cu schelet relativ subire, dar cu oase mai puin dense
trunchi lung, foarte larg, datorit coastelor convexe, prinse
perpendicular pe coloana vertebral %torace rotund pe
seciune&,
musculatur foarte devoltat cu reerve de grsime,
pielea relativ mai groas cu esut con$unctiv subcutanat
foarte devoltat,
prul abundent, fin, uneori chiar ondulat.
'etabolismul este de tip reductor %digestiv, predomin
depunerile&, volumul plm+nilor i capacitatea respiratorie
fiind mai reduse dec+t .n caul constituiei fine.
7emperamentul este linitit %meosensibil&.
7runchiul se .nscrie .ntr!un dreptunghi.
(cest tip de constituie este specific cailor de povar.
27
Constituia robust - compact
are trsturi intermediare .ntre constituia fin i cea
robust!af+nat,
astfel, este repreentat prin tip morfologic meomorf,
cu schelet devoltat, oase dense,
musculatur proeminent dar cu puine depuneri de
grsime,
pielea groas, dens, destul de elastic, cu esut
con$unctiv subcutanat moderat,
prul scurt, neted.
'etabolismul este echilibrat, respiratoro!digestiv sau
digestivo!respirator.
7emperamentul este vioi sau linitit.
*n acest subtip de constituie se .ncadrea caii de
traciune uoar i mi$locie.
28
.$on"tituia debil!
este o exagerare a constituiei fine,
cu un schelet slab devoltat, oase fragile,
musculatur redus,
pielea foarte subire, detaabil dar fr elasticitate,
prul mtsos, moale,
temperament nervos, irascibil %hipersensibil& sau limfatic
%hiposensibil&.
C.$on"tituia gro"olan!
este o exagerare a constituiei robuste,
cu un schelet devoltat, disproporionat, oase groase, dar
friabile,
musculatur proeminent, cu tonus redus,
pielea groas, fr elasticitate,
prul abundent, aspru,
temperament limfatic %hiposensibil&.
*n concluie, conformaia exterioar, interioar i capacitatea
energetic la cabaline se condiionea reciproc, deoarece numai o
structur i funcionalitate normal asigur premisa unor performane
ridicate.
29
/unoaterea conformaiei i constituiei corporale, respectiv a
structurilor anatomice ale regiunilor corporale i a elementelor de
morfostructur a acestora %poiii, form i volum, aspect exterior,
tare organice etc.&, .ntr!un cuv+nt a .ntregului organism, a factorilor
care determin i modific aceste elemente, constituie o condiie de
ba .n aprecierea tipului morfologic favorabil fiecrui tip de
producie.
/apacitatea energetic a unui organism nu poate fi desprins
de influena i aciunea determinant a factorilor interni) sistem
neuroendocrin, circulaie, respiraie, metabolism etc., care prin
interferene i conexiuni directe cu structurile anatomice asigur i
garantea capacitatea productiv i reproductiv a acestuia.
1InteriorulT constituie, de fapt, elementul care determin i
modific particularitile de structur i funcionalitate ce mresc, .n
condiii favorabile de mediu, capacitatea productiv a organismului.
"ornindu!se de la ideea c, nivelul la care se desfoar
procesele metabolice influenea .n mod direct producia i
sntatea animalelor, s!au atribuit noi valene indicilor sanguini,
iniiindu!se '"es"ul pro$ilului me"abolic(, prin corelarea valorilor unor
parametrii biochimici sanguini cu tipul i performanele de producie
%A. '. "aMne i col., ?IL@8 4. A. 0oOlands, ?ILC& .
'ultitudinea factorilor i modul complex de aciune al acestora
asupra capacitii energetice, face ca la aceast or s nu dispunem
de o serie de corelaii fenotipice i genetice certe, .nc+t, pe baa unei
dimensiuni, indice de interior sau raport de proporionalitate, s
putem estima performana de vite sau for a individului.
0eult, deci, c fr practicarea unor metode tiinifice i
eficiente de testare a valorii de ameliorare, selecia la aceast specie
este de domeniul haardului %4h. 4eorgescu i col.,?IHG.
30
/apacitatea energetic, privit prin prisma factorilor menionai, are un
caracter potenial, materialiarea ei fiind influenat i de numeroi factori
exogeni.
3egtura dialectic dintre 1exteriorul2, 1interiorul2 i producia cabalinelor,
este demonstrat .n mod elocvent de tipurile morfoproductive existente la
aceast specie .
31