Rasa de vaci BALTATA ROMANEASCA

Rasa Blata romneasc s-a format n nord-estul arii in Transilvania i Banat n urma unui ndelung proces de ncruciare tip absorie, nceput n anul 1860, practicat ntre vaci din rasa Sura de stepa i tauri din suprarasa Simmental de diferite proveniene. Caractere morfologice Baltata Romaneasca Are o dezvoltare corporala mare (femelele au talia: cea. 133-135 cm i greutatea de cea. 600 kg), conformaia mai puin armonioas, capul mare, gtul de lungime medie, bine mbrcat n musculatur, trunchiul relativ lung, larg i adnc, abdomen amplu, uger globulos cu structura buna i mameloane corecte, membre puternice. Pielea este groas, dens i uniform, iar prul este des i lung. Culoarea este baltat alb cu galben, de diferite nuane ( de la glbui pna la rou deschis ), avnd ntotdeauna capul i extremitile membrelor de la genunchi si jaret in jos de culoare alb. Rasa Baltata Romaneasca are o constituie robust, temperament linitit, precocitate mediocr realiznd prima ftare la vrsta de cea. 33 luni i un interval ntre ftri de cea. 440 de zile. Producia de lapte variaz n funcie de condiiile de exploatare fiind n medie ntre 3500-4000 kg/lactaie, cu 3,8 % grsime. Manifest precocitate, aptitudini pentru mulsul mecanic i economicitate mai puin bune, viteza de muls de 1,1 kg/min. si un consum de cea. 1,2 UN/kg lapte). Producia de carne este foarte bun datorit aptitudinilor deosebite ale rasei materializate prin: pretabilitate foarte bun la sistemul intensiv de ngrare, greutate corporal mare, precocitate bun, spor foarte bun de cretere, conversie bun a furajelor, economicitate bun i indici cantitativi i calitativi deosebii ai crnii. Astfel, turaii, ingrasati intensiv, au un spor de cretere de peste 1200 g/cap/zi (realiznd peste 550 kg la sacrificare 16 luni), cu un consum specific de cea. 7 UN/kg spor si un randament la sacrificare de 53-58 %. Carnea n carcasa are o pondere de peste 65 %, raportul carne-oase este de 4,2/1, iar carnea are nsuiri tehnologice i organoleptice bune.