Sunteți pe pagina 1din 24

Hibrizi și rase de animale performante

Rasa Holstein

După ce a devenit populară în America și Canada, rasa Holstein a cucerit Germania. La


moment, aceasta este cea mai cunoscută și reprezentativă rasă de lapte din lume. Ajunsă
la maturitate cântărește 600 de kg și produce 6500-7000 kg de lapte anual, cu o
concentrație de 3,7% grăsime. Încrucișată cu taurinele bălțate cu negru, vacile Holstein
dau cu 200 litri de lapte mai mult. În ameliorarea bovinelor se pune cea mai mare
presiune pe tauri.

Rasa bălțată cu negru

Animalele din această rasă și-au câștigat popularitatea datorită calității cărnii și
potențialului ridicat de lapte (5500-6000 kg de lapte anual, cu un procent mic de grăsime
de 3,5%). Trunchiul lor este lung și voluminos, toracele adânc și spatele lat. La naștere,
vițeii au o greutate de 35 de kg. Este folosită la încrucișări pentru îmbunătățirea
productivității altor rase. Nu uitați că fiind un animal de talie mare, bălțata neagră are
nevoie de mai multă hrană.

Rasa Aberdeen Angus

Aberdeen Angus este cea mai populară rasă de vaci de carne din România. Este preferată
de fermierii care pot să scoată animalele la pășune, iar marele avantaj este acela că deja
consumatorii au o minimă educație privind calitatea acestei cărni pe care s-au obișnuit să o
găsească în toate marile lanțuri de retail.
Cei mai mulți crescători de vaci de carne din România par să prefere vacile din rasa Aberdeen
Angus, o rasă formată în Scoția și care oferă rezultate foarte bune și în România. Efectivul de
Angus din România este într-o continuă creștere, astfel că dacă în 2008 erau doar 200 de capete,
acum în țara noastră sunt în jur de 15.000 de capete, din care 11.000 capete rasă pură și peste
1.800 de metiși fac parte din Asociația Aberdeen Angus România.
Se adaptează bine condițiilor specifice din zone diferite
Angus este o rasă foarte ușor de întreținut în condițiile pedoclimatice din țara noastră,
valorificând foarte bine pășunile și, în general, condițiile specifice pe care le oferă România. Este
o rasă care se adaptează ușor la mediu, putând rezista de la 40°C la -40°C. Țara noastră oferă
condițiile care ne permit să devenim producători importanți de carne de vită de calitate
superioară nu numai pentru nevoile și piața din România, dar în viitor și pentru piața externă.
Peste 1,3 kg spor mediu zilnic
Caracterul rustic al rasei este demonstrat și de aspectul fizic al bovinelor Angus, dar și de
preferința pe care o manifestă aceste animale pentru nutreț. Este o rasă care merită să fie
cunoscută și promovată în rândul fermierilor. Vorbim despre o rasă semi-sălbatică care se
adaptează condițiilor de trai de la noi din țară și se exploatează relativ ușor, având nevoie doar de
de acces la pășune. Astfe, cu un minim de cunoștințe zootehnice și cu îndrumare profesională, se
poate ajunge la rezultate foarte bune în exploatarea acestei rase. În general nu sunt pretențioase la
mâncare și realizează sporuri zilnice destul de bune, vorbim și de peste 1,3 kg/zi, putând ajunge
și la 2-2,5 kg/zi dacă sunt hrănite corespunzător .
Rasa Simmental

Despre vitele din rasa Simmental se știe că sunt originare din zona râului Simmel, din vestul
Elveției, și că sunt una dintre cele mai vechi rase de vaci din lume. Totodată, această rasă a
contribuit la crearea altor rase europene, cum ar fi Fleckvieh (Germania), Montbeliarde (Franța)
sau Razzeta d’Oropa (Italia). Acum, această rasă este prezentă, practic, pe întreg globul și o
regăsim în țări precum Namibia, Australia, Brazilia, Japonia sau Canada. Excelenta capacitate de
a se înmulți, de a da lapte și carne, precum și fertilitatea ridicată pe termen lung a vitelor
Simmental sunt caracteristici tipice. Ca particularitate a rasei este colorația sa – albă cu pete
roșiatice sau gălbui, cu delimitări precise între ele. Picioarele, de la genunchi în jos, sunt
întotdeauna de culoare albă, iar botul este roz. Pe cap există un desen caracteristic dominant alb.
Bălțată românească de tip Simmental
Rasa Simmental a fost folosită în lume pentru încrucișarea cu multe alte specii de bovine, pe
teritoriul României luând naștere rasa de vite Bălțată Românească. Aceasta reprezintă principalul
furnizor de carne de bovine al țării. Primele importuri de tauri Simmental s-au făcut în anul 1860
din Austria și a urmat apoi un import masiv de tauri Simmental din Elveția. Actualmente, aria de
răspândire o constituie, în principal, județele din interiorul Arcului Carpatic, din Câmpia de Vest,
precum și din sud-vestul și nordul țării. Federația Națională a Crescătorilor de Bovine, cea mai
reprezentativă din România (FCBR), are un „portofoliu“ de 640.000 de capete de vită, din care
224.000 de Bălțată de tip Simmental. Recent, reprezentanții FCBR au încheiat un protocol în
vederea aderării la Federația Europeană Simmental. Astfel, cei 80.000 de membri ai FCBR vor
intra în structura europeană a crescătorilor de vite tip Simmental. Drept urmare, după ce se va
parcurge un proces de verificări, fermierii români se vor alătura marii familii de crescători de
Bălțată de tip Simmental. „După ce ne vom integra pe deplin, fermierii vor avea posibilitatea să
aibă acces la o bază de date extinsă cu tot ce înseamnă rasa Bălțată de tip Simmental la nivelul
UE“, spune Claudiu Frânc, președintele Federației Naționale a Crescătorilor de Bovine.
Avantajele speciei:
– Greutatea vitelor este de aproximativ 600-800 kg, iar taurii pot cântări o tonă.
– În ciuda dimensiunilor medii, masa corporală este mare.
– Au o capacitate foarte ridicată de a da lapte, producția medie anuală fiind de aproximativ 5.000
de litri.
– Cantitatea de grăsime în lapte este, în medie, de 3,8%/l de lapte.
– Proteinele sunt de 3,4%/l de lapte.
– Sunt foarte prolifice, având o capacitate foarte bună de înmulțire datorită perioadei lungi de
fertilitate pe care o au.
– Bovinele se caracterizează printr-un temperament liniștit, blând, fiind foarte ușor de crescut.
– Se adaptează bine diverselor condiții climatice.
– Randamentul la tăiere este de 60%.
– Vițeii sunt foarte sănătoși datorită laptelui pe care vaca îl poate produce, ei crescând mult în
greutate într-un timp scurt. În plus, principalul atu de ordin economic al speciei este că vârsta la
care această rasă poate rămâne gestantă este de 2 ani și poate produce până la 13 viței.
– Este folosită cu succes în ameliorarea altor rase.
Rasa de vaci Blanc Blue Belge

Rasa Blanc Belge reprezinta ponderea cea mai mare din totalul populatiei de taurine
pentru carne din Belgia.
Dupa anul 1950 aptitudinele acestei rase s-au imbunatatit simtitor (format dublu
muscular, ca raspuns la cererea consumatorilor). Incepand din 1970 anumite state au inceput sa
importe aceasta rasa, precum Danemarca, Franta si mai tarziu Maria Britania si Irlanda. Astazi
rasa este raspandita in 40 de tari precum SUA, Africa de Sud, Australia, Noua Zeelanda, etc.
La aceasta rasa, regiunea spetei, spatele, salele si crupa sunt imbracate puternic cu
muschi.
Capul este deschis la culoare, spatele este drept, crupa putin tesita, coada proeminenta, iar
pielea este fina.
Roaba poate fi de diferite culori: alba, albastru, neagra.
Rasa are un temperament foarte linistit.
Este o rasa precoce. In sistem intensiv de crestere, prima fatare are loc la varsta de 25 de
luni.
Varsta la care animalele se sacrifica este intre 14 si 16 luni, cand ajung la o greutate
medie de 600 kg.
Rasa se remarca printr-o usurinta mare la fatare.
Sporul mediu zilnic este de 1,4 kg.
Consumul specific este de 6,5 kg furaj pentru 1 kg spor.
Rasa de vaci Charolaise

.
.

Rasa Charolaise este o rasa de carne prin excelenta, vacile-mame nefiind mulse, ele
alaptandu-si viteii.
Productia de carne este caracterizata prin: calitate - gust si finete; cantitate - datorita
incrucisarilor dirijate, care induc o greutate sporita a carcasei, o foarte buna conformatie
corporala si o proportie ridicata a pieselor de calitate; costuri reduse de productie - privind forta
de munca, furajarea si nivelului de mecanizare.
Rasa Charolaise are urmatoarele greutati: vacile adulte de la 700 pana la 1100 kg;
taurii adulti de la 1000 pana la 1650 kg; viteii la 7 luni: 275-320 kg femele si 310-360 kg
masculii.
Principalul atu al rasei este variabilitatea genetica foarte mare care prezinta numeroase
calitati. Ea permite fiecarui crescator de animale sa aleaga tipul de animal pe care il doreste
pentru al adapta tipului de productie cautat.
Rasa Charolaise are o capacitate de ingerare superioara altor rase si realizeaza o crestere
zilnica superioara celorlalte rase.
De asemenea este o rasa docila si are calitati maternale deosebite (instict maternal,
savoarea laptelui)pentru cresterea usoara a viteilor grei.
Carnea rasei Charolaise are calitati organoleptice deosebite, este dietetica si neexcesiv
de grasa (10% grasime fata de 15-30% la celelalte rase).
Bilantul de reproducere la rasa Charolaise este urmatorul: intervalul dintre fatari 370
de zile; prolificitatea este de 104,3 %; usurinta la fatare este de 91%; rata de fecunditate este 88,
4% ; varsta medie a vacilor este de 7 ani (fara probleme pana la 10-12 ani).
RASE DE PORCINE PERFORMANTE

Rasele de porcine specializate pe carne

Spre deosebire de celelalte rase, suinele din această categorie au trunchiul lung, pieptul mai puțin
adâncit, iar partea din față mult mai mică decât cea din spate, care se remarcă prin pulpe foarte
masive.

O altă trăsătură distinctivă constă în aceea că țesuturile musculare ale acestor grăsuni se dezvoltă
intens pe când grăsimea se depune mai lent.
Dacă sunt hrăniți corect, aceștia cresc foarte repede și ajung să cântărească 100 kg în viu în
numai șase-șapte luni. Cu mici varieri în funcție de rasă, ponderea cărnii în carcasa acestor porci
este de 58-67%, în timp ce grăsimea doar 21-32%.
În continuare ne vom referi la cei mai celebri reprezentanți ai raselor de carne.

Rasa Duroc

Porcii Duroc sunt de talie mare, trunchiul unui vier adult de doi ani poate să măsoare până la 1,8
metri în lungime. Scroafele însă sunt mai mici.
Carcasa acestor suine este foarte masivă și lată, cu linia spinării convexă. Totodată capul lor este
micuț, cu urechile îndreptate în sus sau atârnând în jos și ascuțite.
Acești grăsuni sunt destul de activi, în special când sunt tineri, datorită picioarelor puternice și
rezistente. Astfel, indiferent de ce greutate ating la maturitate, carcasa nu li se târâie de pământ.
Purceii Duroc sunt vopsiți în toate nuanțele de roșu: de la auriu deschis până la brun închis sau
chiar maro. Perii sunt de lungime medie și de aceeași culoare ca și pielea animalului.
Cu vârsta suinele sunt fără îndoială mai puțin energice fiindcă se îngrașă rapid. Cu toate acestea,
chiar dacă la maturitate un porc cântărește până la 250 kg, stratul de grăsime de sub piele nu
depășește 3 cm, indicator nemaipomenit de scăzut chiar și pentru rasele de carne.
Productivitate și reguli de îngrijire
Având un strat lejer de grăsime, procentul mușchilor în carcasă poate ajunge până la 80%. Acest
lucru e posibil doar în cazul porcilor supuși sistemului de îngrășare timpurie.
Mai exact, pentru a obține rezultate similare, este important ca animalele să primească hrană
bogată în proteine. Veți fi surprinși cât de iute animalele vor crește în lungime și greutate.
Cu alte cuvinte, câteva luni de alimentație intensivă vă asigură minimum 100 kg de carne
fragedă. Cu excepția scrofițelor, procesul de creștere a masei musculare nu încetinește odată cu
vârsta.
După cum s-a dovedit, productivitatea grăsunilor este strâns legată de condițiile de creștere. De
aceea țarcurile vor fi ventilate, curățate și încălzite în perioada rece a anului. De asemenea, porcii
au nevoie de suficient spațiu pentru mișcare și nu trebuie expuși la zgomot sau alți factori iritanți.
Asigurând condiții ideale de întreținere și hrănire, selecționarii americani au reușit să îngrașe un
porc Duroc de 400 kg, unde procentul de carne și grăsime a fost de 6:1.

Avantaje și dezavantaje ale rasei


Cel mai remarcabile avantaje ale acestei rase de suine sunt:
 Capacitatea de a crește și a se îngrășa într-un timp scurt;
 Adaptabilitate bună la diferite condiții de întreținere;
 Posibilitatea de a obține cantități mari de carne de calitate superioară;
 Lipsa aproape totală a grăsimii de sub piele;
 Animale docile: nu își mușcă stăpânii sau semenii și nu sunt agresivi față de purcei.

Să nu credeți că porcii din rasa Duroc sunt ideali, au și ei puncte lor slabe, cum ar fi:

 Deși nu este o rasă foarte prolifică, o scroafă dând naștere în medie la 10 purceluși, în
schimb au rata de supraviețuire ridicată;
 Animalele sunt foarte sensibile la boli ale tractului respirator superior;
 Viteza de creștere, în special a mușchilor, este dictată de alimentația bogată în proteine.
Reguli de îngrijire:

 Animalele din această rasă nu sunt deloc pretențioase față de întreținere, aceștia pot trăi
în aer liber pe tot parcursul lunilor calde.
 Necesită o alimentație echilibrată, cu conținut crescut de proteine. Vara se mulțumesc cu
2 porții de hrană pe zi, iar iarna vor primi trei porții.
 Deoarece sunt sensibili la boli nu lăsați să se acumuleze multă murdărie și praf în
grajduri, aerisiți bine, dar fără să faceți curent.
Rasa Pietrain

O trăsătură distinctivă a rasei belgiene Pietrain este trunchiul scurt, dar destul de lat. În
ciuda unei osaturi fine și ușoare, porcul are o musculatură bine dezvoltată și pulpe cât se
poate de masive.Capul este relativ mic, ușor și cu profil drept. Urechile sunt mici,
proporționate cu capul și purtate erect. Pieptul animalelor este lat, dar nu foarte adânc.

Spatele îl au de asemenea lat și foarte musculos. Șoldurile rotunde vădesc rezerve mari de
carne și nu de grăsime.Se întâlnesc exemplare atât albe, cât și pestrițe, însă anume
scroafele cu pete negre se consideră bune purtătoare a calităților genetice ale rasei pure.
De aceea în sistemul intensiv de creștere se apelează la scroafele cu pielea albă.Principala
deosebire și în același timp avantaj al rasei este faptul că porcii Pietrain sunt programați
la nivel genetic să nu acumuleze țesut adipos.
Greutatea vierilor adulți se situează între 240 și 260 de kg, iar a scroafelor între 220 și
240 kg. Lungimea trunchiului este scurtă, dar sporul mediu zilnic ajunge la 700-750
grame.

Ce productivitate are rasa?


Cât de profitabil este să crești porci belgieni în gospodăriile mici e dificil de zis. Totul
depinde dacă veți fi în stare să le asigurați hrana de bază și condiții adecvate de îngrijire.
Rasa are o prolificitate medie, de circa opt purcei. Tododată trebuie să aveți în vedere că
o singură scroafă este în stare să hrănească doar șase purceluși.
Deși tineretul are o rată bună de supraviețuire, acesta crește mai lent. Dacă vor fi supuși
sistemului intensiv de îngrășare aceștia vor ajunge să cântărească 100 de kg în 210-240
de zile. Mai ales că cheltuielile per 1 kg de creștere nu sunt foarte mari, doar 4,5 -5
unități de alimentare.
În rezultat puteți obține o carcasă cu un procent de carne de 62%, în timp ce grăsimea va
constitui doar 28%. Numai un singur șold poate să cântărească 8-9 kg la maturitate.
Cele mai multe pretenții la această rasă sunt legate de întreținere. Se pare că porcii
Pietrain tolerează foarte prost aclimatizarea – nu le place nici frigul, nici căldura.
De asemenea, aceștia vor obține rezultate slabe dacă nu primesc hrană îndeajuns de
nutritivă și echilibrată în același timp. Stresul și el ar putea să-și spună cuvântul asupra
productivității.

Rasa Hampshire
Porcii Hampshire sunt recunoscuți ușor după colorit: preponderent negri, cu o bandă
albicioasă pe la mijloc, ce acoperă spata și picioarele din față. Rasa vine din SUA și este
caracterizată prin urechile mici și ridicate, prinse de un cap ușor cu râtul mic și drept.
Trunchiul suinelor este alungit, spatele fiind lat și robust. Picioarele sunt relativ scurte,
dar în schimb sunt puternice și protejate de copite drepte.

Urmașii rezultați din împerecherea porcilor din aceeași rasă nu sunt foarte productivi, de
aceea se apelează la vierii din alte rase pentru îmbunătățirea eficacității porcilor
Hampshire.
Printre alți parametri specifici acestei rase menționăm:

 Porcii Hampshire se consideră a fi de talie mijlocie, dar îi întrec la mărimi pe cei


din rasele menționate mai sus. Vierii ating o greutate de până la 310 kg, iar scroafele de
250 kg.
 Deși tineretul este puternic, în primele 8 luni crește destul de lent, după care recuperează.

Cât de profitabilă este creșterea porcilor Hempshire?

În favoarea creșterii unui porc Hampshire vorbește capacitatea bună a rasei de a se adapta practic
la orice condiții, neafectând defel rezultatele producției. De fapt, grăsunii pot fi crescuți chiar și
pe pășune.
Este de la sine înțeles că rasa produce o carcasă unde predomină carnea, stratul de slănină fiind
foarte subțire. Dacă li se administrează nutrețuri echilibrate și calitative, aceștia pot adăuga pe zi
aproape un kg.
Unicul dezavantaj constă în aceea că animalele sunt nemaipomenit de fricoase, iar situațiile
stresante pot cauza pierderea în greutate sau creșterea lentă în înălțime.
Deși rasa are o prolificitate medie, de cel mult 8 purcei și foarte rar 10-12, scroafele Hampshire
sunt mame bune, cu un simț matern bine dezvoltat. Se adaptează ușor și dau dovadă de o bună
rezistență. Chiar dacă sunt ținuți în aer liber, riscul de a se îmbolnăvi este mic. În plus grăsunii
Hampshire nu se tem de curent. Asta nu înseamnă că regulile de igienă trebuie ignorate, întrucât
murdăria aduce după sine îmbolnăviri.

Rasa Landrace
Originea şi modul de formare
Rasa Landrace s-a format în Danemarca în perioada anilor 1850-1907, prin încrucişarea
porcinelor locale cu rase albe, în special cu Marele Alb importat din Anglia. Produşii rezultaţi,
superiori porcinelor locale, au fost supuşi unei alimentaţii complete şi echilibrate, alimentaţie
bazată în special pe lapte ecremat sau zer şi concentrate, în care predomină orzul.
De asemenea, produşii rezultaţi din încrucişare au fost supuşi unei selecţii riguroase, însuşirile
urmărite fiind lungimea corpului, dezvoltarea trenului superior, îmbunătăţirea precocităţii şi
reducerea proporţiei de grăsime din carcasă.
La formarea porcului Landrace, aşa cum se prezintă el astăzi, pe lângă încrucişarea folosită şi
alimentaţia aplicată, un rol deosebit l-a avut selecţia bazată pe controlul producţiei
descendenţilor. Danemarca este prima ţară din lume care a înfiinţat, în anul 1897, staţiuni pentru
controlul producţiei porcinelor după descendenţi.

Aria de răspândire
Având însuşiri productive foarte bune, rasa Landrace s-a răspândit foarte repede atât în
Danemarca, cât şi în alte ţări. În Danemarca, la o populaţie de circa 5 milioane de locuitori,
efectivul de porcine este de circa 8 milioane. Din exportul agricol al acestei ţări, carnea de porc,
în special sub formă de bacon, reprezintă în jur de 40%. Pentru continua ameliorare a însuşirilor
rasei, se pune accent deosebit pe selecţie, în această ţară existând peste 250 ferme de selecţie.
Datorită calităţilor productive bune rasa Landrace a fost importată în diferite ţări, ocupând la ora
actuală locul întâi în lume.
În ţara noastră primele importuri din rasa Landrace s-au făcut în anul 1956 din Canada, Anglia,
Suedia, Polonia şi Franţa, deoarece exportul de animale vii din Danemarca era prohibit. Ulterior,
după anul 1970, s-au importat reproducători şi din ţara de origine.

Însuşiri morfo-productive
Porcinele din rasa Landrace sunt de talie mijlocie spre mare, fiind mai scunde decât cele din rasa
Marele Alb, dar sunt mai lungi, vierii având lungimea corporală de 160-180 cm, iar scroafele de
158-170 cm. Sunt animale zvelte, de culoare albă, cu îmbrăcămintea piloasă nu prea abundentă,
având o conformaţie corporală de ansamblu mai fină şi sub formă de pară.
Capul este redus ca şi volum, în raport cu restul corpului, deoarece prin selecţie s-a urmărit
reducerea regiunilor corporale din care rezultă carne de calitate inferioară.
Râtul este potrivit de dezvoltat, iar profilul capului este uşor concav, aproape drept. Urechile sunt
mari şi aplecate (blegi). Gâtul este de lungime potrivită, cu dimensiuni de lărgime şi adâncime
reduse.
Trunchiul este foarte lung, deoarece această rasă are una sau două perechi de coaste în plus faţă
de alte rase. Trunchiul este mai puţin adânc şi larg în partea anterioară, dar este larg şi adânc în
partea posterioară, deci are trenul posterior mult mai dezvoltat decât cel anterior. Spetele sunt
reduse ca mărime, dar au musculatura foarte bine dezvoltată. Linia superioară a corpului este
dreaptă sau uşor convexă. Spinarea şi şalele sunt lungi, suficient de largi şi cu musculatura
dezvoltată.
Crupa este aproape orizontală, lungă largă şi bine îmbrăcată în musculatură, iar şuncile sunt
lungi, bine descinse, largi şi adânci, cu musculatura foarte bine dezvoltată, fiind convexe în
partea posterioară. Membrele sunt potrivit de înalte (mai scurte decât la Marele Alb) cu osatura
fină, dar suficient de rezistente. Unghiile sunt alb-gălbui, relativ moi şi animalele suferă când
pardoseala este prea dură.
Pielea este fină, de culoare alb-roz, bine întinsă pe corp, iar părul este alb, neted, de desime
potrivită spre rar.

Prolificitatea
Prolificitatea rasei este ridicată, în medie de 10-11 purcei la fătare, din care se înţarcă 9-10
purcei. Materialul genetic existent la Romsuintest Periş realizează o prolificitate medie de 10,8
purcei, din care purcei născuţi vii 9,8; la 21 de zile 9,6 cu o capacitate de alăptare de 52,35 kg.

Precocitatea
Rasa Landrace este una dine cele mai precoce rase. Tineretul de reproducţie are un ritm de
creştere şi dezvoltare foarte bun, astfel că la vârsta de 8 luni realizează greutăţi de 120-130 kg,
putând fi introdus la reproducţie. Performanţele din perioada de testare sunt redate în tabel.
Rasa Landrace este specializată pentru producţia de carne, şi se pretează cel mai bine pentru
producţia de bacon, deoarece, după sacrificare, rezultă carcase cu o lungime mare, cu porţiuni
puţin valoroase reduse, cu grăsime puţină şi cu o proporţie de carne foarte ridicată.

Importanţă şi perspective de dezvoltare


Datorită însuşirilor bune de producţie, rasa Landrace este prevăzută în programul naţional de
ameliorare. Este crescută în rasă pură în unităţile de selecţie şi testare, precum şi în unităţile de
hibridare, prin combinarea cu rasa Marele Alb pentru obţinerea scrofiţelor hibride F1, utilizate în
fermele de producţie, ca formă maternă pentru produşii comerciali.
Rasa Marele Alb

S-a creat în Anglia. La formarea rasei stau porcii locali primitive cu urechi lungi, din care un
nucleu restrâns a fost supus unor condiţii deosebite de hrănire si creştere astfel ca după câteva
generaţii, în urma aplicării selecţiei a rezultat o populaţie simţitor ameliorate mai ales în privinţa
precocităţii.

La această acţiune o contribuţie deosebită a avut crescătorul Joseph Tuley care poate fi
considerat părintele acestei rase. Porcinele din acest nucleu ameliorat au fost apoi încrucişate cu
porcine primitive de origine asiatică (importate din China), cu porcine din rasele de formaţie
veche (rase romane) precum şi cu porcine din rasele Micul Alb şi Essex, care erau deja formate
în Anglia.
Din aceste încrucişări multiple şi ca o consecinţă a unei hrăniri abundente, au rezultat porcine de
talie mare, robuste de culoare albă cu pete negre. În urma unei selecţii riguroase, petele negre au
fost eliminate, astfel încât noul tip cuprindea animale complet albe, robuste, de talie mare, cu
precocitate şi prolificitate ridicate. Sub această formă a fost prezentat la o expoziţie zootehnică în
anul 1851, dându-i-se numele de York mare, după comitatul în care s-a format.
Acţiunea de ameliorare prin selecţie a fost continuată de John Fischer în vederea consolidării
însuşirilor, iar în anul 1868 a fost declarată rasă când i s-a fixat standardul performanţelor şi i s-a
dat numele oficial de Large-White după caracteristicile principale de exterior: masa corporală
mare şi culoare albă.
La noi rasa Marele Alb a fost importată din Anglia în repetate rânduri încă înainte de anul 1900.
Importuri mai masive s-au făcut după anul 1900, când a fost mai bine precizat scopul importului
şi anume încrucişarea de absorbţie cu porcinele indigene, în special cu rasa Stocli, în vederea
ameliorării acestora.

Însuşiri morfoproductive

Porcinele din rasa Marele Alb sunt de talie şi masă corporală mare, robuste, de culoare albă şi au
o conformaţie corporală armonioasă. (înălţimea la grebăn 75-85 cm, lungimea corpului 150-160
cm, greutatea de 200-240 kg la adulte, în condiţie de expoziţie pot ajunge şi la greutăţi de 400
kg).
Capul este potrivit de mare, larg, cu profilul uşor concav şi cu fruntea largă. Urechile sunt de
mărime mijlocie, uşor aplecate înainte şi lateral, având marginile prevăzute cu peri fini. Gâtul
este musculos, relativ scurt şi bine legat de cap şi trunchi.
Trunchiul este de formă aproape cilindrică mai ales la tineret, este lung, larg şi adânc, cu linia
superioară dreaptă sau uşor convexă, iar linia inferioară aproape paralelă cu cea superioară. Spata
este largă, bine îmbrăcată în muşchi. Pieptul este larg, iar coastele bine arcuite. Spinarea şi şalele
sunt lungi şi largi.
Crupa este, lungă, largă, uşor oblică aproape dreaptă şi musculoasă, iar şuncile sunt bine
dezvoltate, cu ţesut musculat abundent. Abdomenul este bine dezvoltat, cilindric şi prezintă pe
partea inferioară 12-16 sfârcuri. Membrele sunt puternice având oasele bine dezvoltate cu
aplomburi corecte, ceea ce denotă un schelet bine dezvoltat şi puternic. Constituţia animalelor
este robustă.
Părul la rasa Marele Alb este de culoare albă, scurt, neted şi nu prea abundent. La vieri este mai
des decât la scroafe. La vârful cozii, părul formează un smoc, care este mai pronunţat la
exemplarele de rasă pură. Pielea este fină, elastică bine întinsă pe corp şi de culoare albă-roz.
Petele colorate pe piele sau păr indică impuritate de rasă.
Prolificitatea

În medie se obţin 12 purcei la o fătare, greutatea medie a purceilor la naştere fiind de 1,2-1,4 kg.
Fecunditatea scroafelor este de asemenea mare, de 92-95 %.Scroafele sunt în general bune mame
şi au o producţie bună de lapte, capacitatea de alăptare, exprimată prin greutatea lotului de purcei
la vârsta de 21 zile, este de 45-55 kg. De la o scroafă se înţarcă cca. 10 purcei cu o greutate
medie de 7-9 kg, la vârsta de 5 săptămâni.

Precocitatea rasei

Tineretul de prăsilă atinge dezvoltarea corporală corespunzătoare introducerii la reproducţie (cca


110-120 kg) la vârsta de 7-8 luni. Precocitatea bună este reflectată şi de dinamica creşterii
tineretului, care înregistrează la vârsta de 2 luni greutatea de 16-18 kg. La 4 luni 40-45 kg, la 6
luni 100-110 kg, iar la 7-8 luni 110-130 kg.
Tineretul din rasa Marele Alb se pretează foarte bine la îngrăşarea timpurie pentru carne, cu
sacrificarea la greutatea de 105-120 kg, pe care o atinge în condiţii obişnuite de creştere şi
îngrăşare la vârsta de 7-8 luni, realizând un spor mediu zilnic de cca. 600 g cu un consum
specific de 3,5-3,8 kg concentrate.
Se pretează de asemenea la îngrăşare pentru bacon, asigurând carcase de calitate satisfăcătoare,
dar inferioare celor provenite de la rasa Landrace.în perioada de testare (91-181 zile) tineretul
realizează un spor mediu zilnic de 614- 661 g, cu un consum specific de 2,97 -3,16 kg N.C.
Randamentul de sacrificare este bun, de 75-76% iar carcasele sunt de calitate superioară.
Rasa Marele Alb se caracterizează printr-o capacitate ridicată de aclimatizare şi de acomodare la
diferite sisteme de creştere şi tipuri de furajare.
Se creşte cu rezultate foarte bune atât în sistemul gospodăresc cât şi în sistemul intensiv-
industrial, valorificând bine atât furajele concentrate cât şi nutreţurile verzi, suculente etc. Ca
defect trebuie menţionat sensibilitatea la acţiunea îndelungată a razelor solare şi la frig, datorită
părului rar şi lipsei pigmenţilor din piele şi păr.
În trecutul nu prea îndepărtat, rasa Marele Alb era considerată prototipul raselor de carne datorită
calităţii carcasei. În prezent, deşi este considerată tot o rasă specializată pentru carne, din punct
de vedere al calităţii carcasei ea este întrecută de late rase ca: Landrace, Pietrain, Duroc,
Hampshire etc. Drept urmare, în prezent, în acţiunea de ameliorare a rasei Marele alb un accent
deosebit se pune pe îmbunătăţirea calităţii carcasei.
HIBRIZI DE PĂSĂRI PERFORMANTI
Hbrizi de gaini pentru ouă
Productivitatea hibridului ales pentru popularea fermei depinde atât de potențialul genetic al rasei
din care face parte, de calitatea furajării, cât și de condițiile de întreținere, dintre acestea
microclimatul din adăposturi având o importanță hotărâtoare pentru starea de sănătate a
efectivului de păsări exploatat.
Pentru a popula ferma de găini ouătoare cu hibridul corespunzător nivelului productiv dorit,
facem o expunere comparativă a productivității câtorva hibrizi de ouă mai cunoscuți.

• Hibridul Robar SL 2001 are un potențial genetic de 324 ouă/cap de pasăre la o perioadă de
producție de 19-77 săptămâni, respectiv o producție de 321 ouă per efectiv mediu la o serie de
19-77 săptămâni. Vârful de ouat atinge 93-94% din efectiv la o vârstă de 28 săptămâni. Furajul
consumat per ou produs este de 142 g, cu un consum per kg masă ou de 2,25 kg. Greutatea medie
a ouălor, la vârsta de 34 săptămâni, este de 60,9 gr, iar la vârsta de 70 de săptămâni este de 64,9
g. Greutatea corporală medie a păsărilor la vârsta de 18 săptămâni este de 1580 g/pasăre, la
vârsta de 34 săptămâni ajunge la 2130 g/pasăre, iar la vârsta de 70 săptămâni, de 2270 g/pasăre.

• Hibridul Albo SL 2000 are un potențial genetic de 326 ouă/cap de pasăre la un ciclu de
producție de 19-77 săptămâni, respectiv o producție de 314 ouă/efectiv mediu la o serie de 19-77
săptămâni. Vârful de ouat atinge 93-94% din efectiv la vârsta de 29 săptămâni. Furajul consumat
per ou produs este de 98-102 g, cu un consum per kg masă ou de 2,02 kg. Greutatea medie a
ouălor, la vârsta de 34 săptămâni, este de 62,9 g, iar la vârsta de 70 săptămâni este de 64,9 g.
Greutatea corporală medie a păsărilor la vârsta de 18 săptămâni este de 1275 g/pasăre iar la
vârsta de 77 săptămâni atinge 1600 g/pasăre.

• Hibridul HY-Line Brown are un potențial genetic de 357 ouă/cap de pasăre la o perioadă de
producție de 19-80 săptămâni. Producția de ouă/efectiv mediu, la o serie de 19-80 săptămâni,
totalizează 351 de ouă. Vârful de ouat atinge 93-94% din efectiv la o vârstă de 28 săptămâni.
Furajul necesar pentru un ou este de 113 g, cu un consum per kg masă ou de 2,06 kg. Greutatea
medie a ouălor, la vârsta de 32 săptămâni, este de 62,7 g, iar la vârsta de 70 săptămâni este de
66,9 g. Greutatea corporală medie a păsărilor la vârsta de 18 săptămâni este de 1430 g/pasăre, iar
la vârsta de 70 săptămâni de 2000 g/pasăre.
• Hibridul Babcok B380 are un potențial genetic de 357 ouă/cap de pasăre la o perioadă de
producție de 19-77 săptămâni, respectiv 333-337 ouă/efectiv mediu la o serie de 19-77
săptămâni. Vârful de ouat atinge 93-94% din efectiv la vârsta de 25-27 săptămâni. Necesarul de
furaj pentru un ou este de 130-135 g (2,06-2,25 kg furaj per kg masă ou). Greutatea medie a
ouălor este de 62,7-63 g/ou. Greutatea corporală medie a păsărilor la vârsta de 17 săptămâni este
de 1540-1600 g/pasăre, iar la vârsta de 77 săptămâni, de 1900-2050 g/pasăre.
În general, performanțele, consumul de furaje, necesarul de substanțe nutritive din rețetele
furajere, precum și condițiile de microclimat sunt asemănătoare la toți hibrizii prezentați.

Hibrizi de pui de carne

Datorită diversităţii de hibrizi de carne care sunt la momentul actual pe piaţa românească, ne
simţim obligaţi să facem o prezentare generală a acestora, pentru a veni în întâmpinarea
crescătorilor de păsări. Astfel, în afară de pezentarea parametrilor din ghidurile tehnice,
prezentăm şi câteva detalii din practica curentă a creşterii şi exploatării puilor de carne.

La ora actuală, în România, întâlnim frecvent trei hibrizi de carne şi este vorba despre Cobb 500,
Ross 308 şi Hubbard Flex. În principiu, aceşti hibrizi au caracteristici productive şi necesităţi
asemănătoare.
Hibridul de carne Cobb 500 a fost creat de aşa natură încât să obţină performanţe mai mari cu
cheltuieli mici. Acesta este puţin pretenţios în privinţa cerinţelor nutritive, astfel că din punct de
vedere proteic, discutând despre reţeta start (procentul de proteină din furaj influenţează în
general preţul furajului finit), necesităţile acestui hibrid de carne sunt de 21%-22,5% PB
(proteină brută), spre deosebire de Ross 308, la care necesarul variază între 22-25% PB sau
Hubbard Flex cu 21-22% PB.

Cobb 500
Din punct de vedere al condiţiilor de microclimat, Cobb 500 este pretenţios, necesitând o atenţie
deosebită pentru menţinerea parametrilor conform ghidului de exploatare. Datorită faptului că
are o viteză mare de creştere, acesta prezintă atât o sensibilitate accentuată cât şi faptul că la
creşterea pe aşternut permanent, aşternutul trebuie menţinut în condiţii optime. Prezintă o
capacitate mare de ingerare a furajului, astfel că, din punct de vedere al timpului de lumină, se
pot aplica progame de lumină cu un timp mare de întuneric.
Ca şi hibrid, Cobb 500 a fost creat în special pentru producţia de piept şi prezintă un randament
ridicat la sacrificare. Ca dezavantaj major al acestui hibrid de carne, datorită vitezei mare de
creştere, specificăm apariţia sindromului morţii subite a puilor.

Ross 308
Hibridul Ross 308 a fost creat pentru producţia de piept şi pulpe, fiind destul de bine
proporţionat. Necesită un furaj mai scump pentru a obţine performanţe dar prezintă o rezistenţă
mai bună la condiţiile de microclimat. Se găseşte pe scară largă la noi în România datrită faptului
că părinţii de hibrizi de carne Ross au un procent mai mare de ouat faţă de parinţii de Cobb 500
cât şi faptul că procentul de ecloziune este mai mare.

Hubbard Flex
Hibridul de carne Hubbard Flex este un hibrid care se adaptează foarte bine la condiţii de hrană
şi microclimat empirice dar să nu ne aşteptăm la performanţe deosebite dacă nu li se asigură
necesarul di punct de vedere tehnologic.
Comparaţiv, Cobb 500 necesită un management tehnologic pretenţios dar cu o reţetă furajeră
ieftină, Ross 308 necesită un furaj foarte bine echilibrat şi mai scump dar din punct de vedere al
managementului nu ridică probleme deosebite. Hubbard Flex este un hibrid care nu ridică
pretenţii nici din punct de vedere al managementului tehnologic şi nici din punct de vedere al
furajării.
RASELE DE CAPRE PERFORMANTE
Rase de lapte
Rasele de lapte perfectionate s-au format in Elvetia, Germania si Franta. Cele mai importante
sunt: rasa Saanen, rasa Hasli, rasa Nobila alba Germana, rasa Montd'or si Malteza.

Rasa Saanen

S-a format in Elvetia in cantonul Berna si este cea mai renumita rasa de lapte din lume. Are
corpul lung si suiet, inaltimea la greaban de 80-90 cm la masculi si 70-80 cm la femele, greutate
vie fiind la 60-70 kg. Capul este fin relativ lung, iar 90% din animale nu au coarne. Gatul este
lung si subtire, linia superioara aproape dreapta, crupa este tesita si musculatura slab dezvoltata.
Toracele ingust si adanc, membrele sunt subtiri, lungi si unghii rezistente. Ugerul este globulos,
foarte bine dezvoltat si prins de abdomen. Parul este scurt, lins si moale de culoare alba. Ambele
sexe au barba, cu prepoderenta mai dezvoltata la masculi.In tara de origine productia de lapte
variaza intre 600-1000 lapte/lactatie, profilicitatea este de 2-3 iezi la fatare.

Rasa Hasli (Capra alpina)


S-a format tot in Elvetia. Este de culoarea caprioarei, pe spinare avand o culoare mai inchisa.
Productia de lapte este de 400-600 l lapte/lactatie.

Rasa alba nobila germana


Provine prin incrucisarea de absorbtie a rasei albe din Germania cu rasa Saanen. Se aseamana
mult cu aceasta atat ca exterior cat si ca productivitate.
Rase de lana
In ceea ce priveste rasele de lana, intalnim rasa de Angora raspandita in Asia Mica. Produce lana
lunga 20-25 cm, semifina omogena cu luciu intens si rezistenta denumita mohair. Carnea
obtinuta la aceata rasa este foarte gustoasa insa productia de lapte este mica 180-200 l/lactatie.

Rase de puf
Principalele rase din aceasta grupa sunt: rasa Kasmir din Podisul Tibet si rasa Pridon. Productia
piloasa este folosita pentru producerea confectiilor fine.

Rase mixte
Rasa de Toggenburger

Rasa s-a format in Elvetia si poate fi considerata principala


reprezentanta. Este de culoare bruna si prezinta doua brezaturi pe fata, late de 2-4 cm de la ochi
la comisura buzelor. Are extremitatile membrelor albe. Productia de lapte este de 400-800
l/lactatie iar parul este lung de circa 20 cm
RASE DE OVINE

Rasă de oi pentru carne: Țurcana


Cea mai bună rasă de ovine pentru carne a fost, va fi și va rămâne Țurcana noastră. Crescătorii
cu ștate vechi au dezvoltat propriile linii pentru producția de carne, așa că acum berbecuții de
Țurcană ”se pot bate” de la egal la egal cu cele mai fandosite cărnuri de oaie din lume, inclusiv
cele de pe meleaguri exotice, cum ar fi Africa. ”Țurcana este foarte răspândită în toate zonele
țării, iar un avantaj excelent este că rezistă pe munte la temperaturi înalte. Practic este o rasă
rustică, fără pretenții, crescută și dezvoltată pe munte. Nu are probleme cu picioarele, nu este
sensibilă la boli și poate fi ținută pe pășune chiar și până la prima zăpadă”, ne-a explicat
crescătorul sibian de ce rămâne fidel rasei Țurcană pentru producția de carne.
În afară de potențialul său pe acest segment, cu miei care cresc repede și sunt rezistenți, Țurcana
dă o lână groasă, ce poate oferi o sursă suplimentară de venit. Un mare avantaj al Țurcanei este
să poate fi încrucișată cu aproape orice rasă din import rezultând metiși rezistenți și de calitate.
Rasă de oi pentru carne: Cap negru german

Rasă de carne originară din Germania – după cum îi spune și numele, atinge o greutate care
variază între 65 și 130 de kilograme. În plus, această rasă este crescută atât pentru producția de
carne, cât și pentru cea de lână. S-a acomodat cel mai bine la noi dintre toate rasele importate.
Nu este pretențioasă, rezistă la boli și cel mai important mănâncă aceleași furaje ca și oile
noastre. Nu are nevoie de îngrijiri speciale
La 6 luni de viață, mieii din rasa Cap negru german – Schwarzkopf ating o greutate de 50-60 de
kilograme. La maturitate, oile ating o greutate de 80-100 de kilograme, iar berbecii de 110-130
de kilograme.
Rasă de oi pentru carne: Suffolk englezesc – rasa de oi cu cea mai mare viteză de creștere

Rasa de oi Suffolk englezesc este cunoscută ca rasa de carne cu cea mai mare viteză de creștere.
Această calitate face ca berbecii să fie căutați în schemele de încrucișare ce vizează obținerea
mieilor hibrizi de carne. Tot ce se obține de la oaia Suffolk este de foarte bună calitate și are un
gust superior, recunoscut de consumatorii din întreaga lume.
Un miel Suffolk de o lună jumătate are cel puţin 5 kilograme mai multă carne decât Ţurcana.
Media de natalitate este de 1, 6 – 1, 8 cea ce înseamnă că din 100 de oi mame rezultă 170 – 175
de miei. Sunt oi care fată un miel, doi sau trei. Mieii din rasa Suffolk se nasc la 150 de zile de la
împerechere și ajung la înțărcare în jurul vârstei de aproximativ 100 de zile. Condițiile minime
pentru creșterea oilor Suffolk impun construirea unui adăpost care trebuie dezinfectat – lucru
foarte important în prima perioadă de acomodare, căci animalele au nevoie de mare curățenie.
Rasă de oi pentru carne: Texel
Originară din Olanda, oaia din rasa Texel este una dintre cele mai scumpe rase. La fătare, mieii
au o greutate de 5-7 kilograme, iar la 3 luni deja cântăresc 30-35 de kilograme. La maturitate,
oaia din rasa Texel are o greutate de 75-85 de kilograme, iar un berbec de 110-130 de kilograme.
Oile din rasa Texel sunt crescute în special pentru producția de carne și pentru calitatea de
excepție a carcasei. Carnea obținută de la oaia din rasa Texel este de foarte bună calitate, foarte
gustoasă și cu o frăgezime aparte.
Berbecii din rasa Texel sunt folosiți și pentru ameliorarea altor rase de oi, pentru îmbunătățirea
producției de carne.
. Rasă de oi pentru carne: Hampshire

Oaia din rasa Hampshire a fost creată special pentru producția de carne. Este foarte cautată și
apreciată în întreaga lume pentru calitatea superioară a cărnii, care are un conținut mic de
grăsimi.
Oaia din rasa Hampshire se remarcă prin corpul mare și puternic, foarte musculos. Sunt foarte
impozante și mari, fiind asemănate cu un taur de dimensiuni mai mici. Corpul este acoperit de
păr des și scurt, de culoare albă. Capul, urechile și picioarele sunt acoperite de păr de culoare
neagră.
Deoarece sunt oi crescute pentru producția de carne, oile Hampshire au o conformație masivă. La
maturitate, berbecii ating greutatea de 125 de kilograme, iar oile de 90 de kilograme. Pe lângă
carne, oile din rasa Hampshire oferă și o cantitate mare de lână, în jur de 8 kilograme pe an. În
plus, berbecii din rasa Hampshire sunt folosiți pentru îmbunatățirea și ameliorarea altor rase de
oi.
Berbecii terminali din rasa Hampshire sunt necesari în turmele comerciale pentru producția de
miei hibrizi de carne. De altfel, această oaie este o bucurie pentru fermieri, deoarece este foarte
ușor de intreținut