Sunteți pe pagina 1din 3

Sisteme de apreciere a valorii nutritive energetice a nutreturilor Sistemele de apreciere a valorii nutritive energetice a nutreturilor au la baza substantele organice

digestibile ( SOD ) , energia digestibila ( ED ) , energia metabolizabila ( EM ) si energia neta ( EN) . Din energia neta au derivat asa zisele unitati conventionale precum unitatea furajera pentru lactatie si unitatea furajera pentru carne . otal substante digestibile ( SD ) a fost prima modalitate de e!primare a valorii nutritive energetice a nutreturilor initiata in a doua jumatate a sec "# in germania de $olff si %e&mann . Dupa cativa ani de zile a fost preluata in statele unite si modificata de 't(ater si 'rsmb) cu suficient succes incat mai este utilizata si astazi si nu numai in statele unite , evident alaturi de unitati de masura mai recente . SD se calculeaza pornind de la cele * substante organice digestibile si anume + proteina bruta digestibila ( ,-D ) , grasimea bruta digestibila ( .-D ) , /eluloza bruta digestibila ( /-D ) si substantele e!tractive neazotate digestibile ( SEND ) . 'cestea se insumeaza dupa ce grasimea bruta se multiplica cu 0,01 ( ,-D 2 0,01 ! .-D 2 /-D 2 SEND ) considerandu3se ca este superioara din punct de vedere energetic de 0,01 ori fatza de celelalte 4 substante brute digestibile . SD s3a impus prin faptul ca este o unitate foarte accesibila crescatorilor de animale . 're insa cateva dezavantaje fapt care a impus inlocuirea sau aparitia in paralel a altor unitati de masura . 5ata cateva din dezavantaje + supraestimeaza valoarea energetica a nutretirlor de volum fatza de cele concentrate , ia in consideratie numai pierderile de energie de la nivelul tubului digestiv netinand seama de pierderi ulterioare survenite prin urina , prin gazele de fermentatie sau prin caldura . 6n alt dezavantaj se e!prima in procente ( 7 ) sau in unitati de greutate ( 8g , g , lb sau pound ) . "lb9 : .*1 8g , in timp ce actualele unitati de masura se e!prima in ;cal ( ;j ) ,trecerea fiind dificila . Sunt cateva nutreturi foarte bogate in grasime care pot avea peste ":: 7 SD daca se e!prima in procente ceea ce este un nonsens sa se digera mai mult decat se ingera . <iind unitate in uz prezinta doua relatii de transforare a tsd3ului in ;cal ED si ;cal Em ( " 8g SD 9 **": ;cal ED si "8g SD 9 4="1 ;cal EM ) Ec&ivalentul 'midon (E') a fost lansata tot in germania in "#:> de O . ;ellner . ' fost unitatea cu cea mai mare arie si durata de folosinta . S3a utilizat in intreaga lume prin anii >: ai secolului trecut . O. ;ellner a administrat taurinelor la ingrasat amidon pur digestibil si a concluzionat " 8g ',D are ca efect depunerea in corp a 0*? g .@ . ' procedat in acelasi fel si cu nutreturile a caror valoare energetica urma a fi stabilita adica a administrat fiecare nutret in parte si a vazut efectul fiecaruia in productia de grasime . 5n final a raportat efectele nutreturile in productia de grasime la efectul amidonului pur digestibil considerat etalon . De e!emplu daca un nutret a fost administrat taurinelor la ingrasare si s3a constat ca un 8g de nutret are ca efect depunerea in corp a "0* g de grasime a efectuat la amidon pur digestibil si a stabilit valoare energetica a fiecarui nutret ( ! 9 "0* A 0*? 9 :. 1 E' ) . /u tot succesul de care s3a bucurat la un moment dat s3a pus problema inlocuirii E' cel putin din cauza a doua dezavantaje majore . <oloseste ca etalon amidonul pur digestibil , neutilizat in &ranirea practica a animalelor si al doilea a fost stabilit pe taurine la ingrasat si in productia de grasime si apoi generalizat pentru toate speciile si pentru toate formele productive . " E' 9 44:: ;cal EN MO ( nutreturile folosite la monogastrice ) , " E' 9 04=: ;cal EN @6 ( nutreturile folosite la rumegatoare care sunt plurigastrice ) 6nitatea furajera orz ( 6< orz ) a fost stabilita in scandinavia in deceniul * , secolul 0: , imprumuta princiipile enuntate de ;ellner la E' numai ca in locul E' ca etalon este utilizat orzul , iar efectul acestuia a fost masurat in productia de lapte . " 8g orz 4 8g lapte . S3a considerat ca un 8g de orz are ca efect producerea a 4 8g de lapte ( 00:: 8cal EN ) . 5n aceste tari ( franta ) ec&ivalenta in energie neta a fost scazuta la "=1: .

6nitatea nutritiva ovaz ( 6N ovaz ) a fost stabilita in "#00 in fosta 6niune sovietica ( 6@SS ) . rebuie specificat faptul ca si aceasta unitate are la baza princiiple enuntate de ;ellner , singura deosebire este aceea ca nutretul etalon este ovazul , o cereala mai raspandita in estul europei decat orzul , cereala dominanta in vestul europei . /a si la Ec&ivalentul 'midon efectul ovazului si al celorlalte nutreturi a fost masurat tot in productia de grasime . S3a considerat ca in "8 de ovaz are ca efect producerea a "1: g de grasime si tot ca la ec&ivalentul amidon a masurat efectul in productia de grasime a celorlalte nutreturi . S3a intocmit o scara care a demonstrat in final care este valoarea energitica in 6nitati nutrtive ovaz . Scara + 0:: A "1: , ">: A "1: , "0: A "1: , ":: A "1: . " 6N ovaz 9 "*"* 8cal EN Mo , " 6N ovaz 9 "#?: 8cal EN @u . Dupa lansarea sa in fosta uniune sovitica a fost preluata si in romania si utilizata in original pana in "#?4 . Dupa "#?4 a fost folosita in continuare , insa i s3a sc&imbat modul de calcul . Sistemul energiei metabolizabile a fost lansat in marea britanie in "#>1 . 're la baza un principiu sugerat de -la!ter de "#=0 . 'cest principiu suna cam asa + un nutret folosit in &rana rumegatoarelor este utilizat cu eficiente diferite pentru functii vitale , pentru productia de lapte , pentru productia de carne s.a.m.d . ,ana la blaster un nutret avea o singura valoare energetica , dar dupa el acest nutret are doar valoare energetica . ( una pt lapte , alta pt carne s.a.m.d ) . /&eia acestui principiu consta in randamentul ; 9 ENA EM . E!ista un randament ; global dar e!ista si randamente ; partiale ( ;m B pentru intretinere , ;l B lactatie , ;fB ingrasare , ;g3 gestatie ) . ;m ( randamentul 8appa pentru intretinere ) . ,entru a stabili ; m la inceputul s3au infuzat in corpul animalelor principalele elemente nutritive si s3a constatat ca randamentul ;m pentru glucoza si grasimi este de ":: 7 , iar pentru proteina ?0 7 . 6lterior randamentul ;m a fost masurat pe nutreturi administrate animalelor . /oncluzia a fost ca in aceasta a doua situatie ;m are valori mai mici decat in prima situatie , fapt e!plicabil prin costul aditional de energie , pentru consumarea si digestia &ranei . ,rimul caz B infuzarea in corpul animalelor , al doilea caz B s3au administrat nutreturi animalelor . Calorile care au fost obtinute pentru ;m in situatii practice sunt de circa =13 >: 7 pentru nutreturile folosite la rumegatoare si de >: B ?: 7 pentru nutreturile folosite la monogastrice . Marimea ;m de ordinile amintite este influentata in primul rand de D care reprezinta concentratia in energia metabolizabila a &ranei ( E 9 EM A E-). /u cat E este mai mare cu atat ; m este mai mare .,'6F''' E @O..... . S3a studiat si randamentul ;m al rezervelor corporale . in conditii de subalimentatie animalele mobilizeaza o parte din rezervele corporale pentru mentinerea vierii . S3a constatat ca randamentul ;m al rezervelor corporale este mai mare decat randamentul ;m al nutreturilor . ;l ( randamentul 8appa pentru lactatie ) . @andamentul teoretic ;l este de >0 3>= 7 . @andamentul practic oscileaza intre 1: 3>0 7 cu o medie de =03=* 7 ( ! 9 =03=* 7 ) . Elementul &otarator in marimea randamentul ;l este tot E , E 9 EM A E- . /u cat E este mai mare cu atat ;l este mai mare . 5n prima parte a lactatiei animalele ( femelele ) mobilizeaza fiziologic o parte din rezerverele corporale pentru sustinerea productiei de lapte . ,ornind de la aceasta idee s3a determinat si randamentul ;l al rezervelor corporale mobilizate in prima parte a lactatiei si s3a constatat ca este net superior randamentului 8l al nutreturilor ( ?: B ?0 7 fatza de =03=* 7 ) ;f ( randamentul 8appa pentru ingrasare ) fatza de precedentele se remarca prin valori mai scazute si printr3o variabilitate mai mare ( ia valori cuprinse intre 4: 3=: 7 ) . 5n afara de E marimea randamentului ;f mai este influentata de specie ( mai mare la monogastrice decat la rumegatoare ) si de varsta ( mai mare la tineret decat la adulte ) . S3a studiat separat randamentul ;f pentru depunerea de rezerve corporale de catre femele in a doua parte a lactatiei si s3a constatat ca marimea acestui randament este superioara decat in cazul animalelor care au ca destinatie unica ingrasarea . E!plicatia consta in ineficienta

energitica a principalilor acizi grasi volatili ( '. 'cetic , ' . propionic , ' . -utiric ) . %a femele in a doua parte a lactatiei ( cand depun rezerve corporale ) , in prima parte mobilizeaza , acidul acetic cel cu eficacitate energetica mai scazuta este utilizat prioritat pentru sinteza laptelui in timp ce acidul propionic si butiric cu eficacitate mai mare sunt utilizati in aceasta situatie pentru depunerea rezervelor corporale . ;g ( randamentul ;appa pentru gestatie ) . Daca se ia in consideratie randamentul ;appa e!clusiv pentru dezvoltarea fetusilor atunci acesta este de numai ":3"1 7 , insa gestatia presupune si acumularea de energie in corpul matern , insa in aceasta situatie randamentul 8appa se poate dubla . 6nitatea furajera pentru lactatie ( 6<% ) si unitatea furajera pentru carne ( 6<C) au fost lansate in "#>? in <ranta .6lterior au fost modificata in "##? si 0::> . Sunt actualele unitati de masura a valorii nutritive energetice a nutreturilor folosite in &rana rumegatoarelor adoptate de toate tarile latine ale europei , printre care si romania , dar si de elevetia , olanda , polonia . /onform sistemului francez un nutret ( acelasi nutret) folosit in &rana rumegatoarelor are doua valori nutritive energetice ( 6fl respectiv 6fv ) . 6fl se utilizeaza pentru nutreturile folosite in &rana , rumegatoarelor in lactatie , a celor gestante , a reproducatorilor masculi , a tineretului femel de reproductie si a tineretului la ingrasat cu performante productive mici . 6fv se foloseste numai pentru nutreturile folosite in &rana rumegatoarelor la ingrasat cu sporuri in greutate medii sau mari . /&eia determinarii 6fl si 6fv o reprezinta EN ( energia neta ) . EN 9 Eb ! dE ! EM A ED ! 8 . (Eb B energia bruta , dE3 digestibilitatea energiei , 8 B randamentul 8appa ) E-3 se determina conform unor relatii diferentiate in functie de natura nutreturilor . E!ista 4 tipuri de ecuatii valabile ( /2 @ , <C 2 <6 , S ) . /3 concentrate , @ B radacini , <C B furaje verzi , fu3 furaje uscate , S3 silozuri dE ( digestibilitatea energiei ) ca orice digestibilitate se obtine inmultinand Ecu /oeficientul de digestibilitate a energiei brute ( /D eb ( 7 ) . dE 9 E- ! /D eb 7 ED ( energia digestibila ) 9 E- ! de EM( energia metabolizabila ) 9 ED ( energia digestibila ) , /- (celuloza bruta ) , ,- ( proteina bruta ) ; ( randamentul 8appa ) in sistemul francez e!ista 0 randamente 8appa ( ;l si ;mf ) . Deoarece e!ista 0 randamente 8appa vor fi si 0 forme ale energiei nete adica energia neta lapta ( EN% ) si respectiv energia neta carne ( ENC) . 5n final 6<% 9 EN% A ">:: si 6<C 9 ENC A "?0: . /ele 0 cifre reprezentand enegia neta lapte , respectiv energia neta carne a orzului boabe considerat nutret de referinta , nutret etalon din sistemul francez . %a ora actuala pe plan mondial valoarea nutritiva energetica a nutreturilor se poate e!prima direct in ;cal sau ;j , Ed , Em si En asa cum se intampla in marea britanie si Statele unite sau indirect in unitati conventionale precum 6fl si 6fv in majoritatea tarilor de Europa continentala .