VALOAREA ENERGETICA A

ALIMENTELOR
Partea teoretica:
Consumul de suplimente nutritive benefice la
nivel molecular (vitamine si minerale) nu
vindeca niciodata. Forta (sau energia)
componentelor individuale nu va egala
capacitatea unui intreg complex nutritiv. In
natura, totul functioneaza in armonie si cu
precizie de ceasornic. Separand elementele
nutritive din rana si furnizand organismului
numai anumite componente ale complexului
nutritiv, veti rata proprietatile sinergice ale
intregului, iar organismul nu va reusi sa
utilizeze corect rana care i!a fost furnizata.
Calciul, de pilda, are nevoie de fosfor,
magneziu, complecsi de flavonoide, complexul
de substante nutritive. "aca, insa, consumati
calciu preluat direct din natura, adica prin
intermediul alimentelor naturale ingerate,
atunci veti benficia de complexul nutritiv, parti
componente si intreg. Pur si simplu, omul nu
poate intra in competitie cu natura.
Componentele elementare ingerate separat, ca
vitaminele si mineralele, pot ridica nivelul
energetic din organism intr!o oarecare
masura, numai ca, in unele cazuri, ele pot
ascunde simptomele, permitandu!le sa se
manifeste din nou dupa ce persoana respectiva
a intrerupt cura. #n exemplu in acest sens il
constituie, din nou, calciul. $ulte persoane au
ungiile slabe, casante si%sau cu striatii. "aca
aceste persoane vor incepe sa ia suplimente cu
calciu sau gelatina ungiile se vor intari,
capatand o consistenta normala. Cu toate
acestea, imediat ce vor intrerupe cura de
calciu, ungiile isi vor pierde din nou
rezistenta. #ngiile sunt cele care ne
furnizeaza primele indicii asupra starii in care
se afla oasele si sistemul osos. Cu alte cuvinte,
nu rezolvam astfel &cauza' problemei care
este, in noua din zece cazuri, o problema
legata de utilizarea incorecta a calciului in
organism, si nu o problema provocata de
carenta de calciu in organism.
(limentele pe care le consumam sunt incarcate
cu energie, sau le!am distrus valorile
energetice si nutritive prin preparare ori prin
alta metoda ce a dus la modificarea
propietatilor lor )' (ceasta este prima si cea
mai importanta intrebare pe care trebuie sa v!
o puneti. Cu cat este mai mare valoarea
energetica a alimentelor, cu atat va creste mai
mult si capacitatea lor de a vindeca
organismul. "in acest motiv, fructoza si
glucoza sunt esentiale. (ceste zaaruri simple
sunt printre cei mai importanti factori care
incura*eaza regenerarea celulara.
STIATI CA!
+ dieta alimentara optima si corecta trebuie sa fie de
asemenea,ecilibrata si completa.(ceasta trebuie sa
contina toate categoriile de substante nutritive,iar
intre diferitele componente nutritive sa existe un
raport optim de glucide,proteine,lipide,saruri
minerale,vitamine,apa si ciar substante biologic,
active.
(limentele trebuie sa fie salubre,sa fie
economice,sa fie obtinute din materii prime de
calitate superioara si prin tenici de procesare
adecvate,sa fie cat mai naturale,iar modul de
prezentare sa fie cat mai atractiv. Produsele
alimentare se recomanda sa fie servite in timpul
orelor destinate masei,la temperature optima,din
vesela si cu tacamuri potrivite si nu in grab
-aloarea energetica a unui aliment este data de
cantitatea de nutrienti din compozi.ia alimentului si
calitatea acestora
Pentru aceasta in tabelul urm/tor este prezentata
valoarea energetica a principalilor nutrienti
energogeni si a alcoolului etilic.
0xprimarea valorii energetice a unui meniu sau a
unui aliment se face in 1ilocalorii si 1ilo*ouli.
2aportarea valorii energetice a unui aliment sau a
unui meniu se face diferit in func.ie de mesa*ul pe
care dore3te informatorul sa 4l transmit/
consumatorului. (stfel,de obicei exprimarea valorii
energetice a unui aliment se face in 1cal%566g sau
1*%566g produs.
"e asemenea,multe informa.ii referitoare la
valoarea energetica a unui fruct se refera la
grama*ul sau la num/rul de bucati ,respectiv
num/rul de fructe.
BILANTUL ENERGETIC
Ce reprezinta rata metabolica bazala??
Rata metabolica bazala indica numarul de calorii
consumate de catre organism in stare de
repaos, chiar daca ai sta in pat toata ziua.
Corpul tau consuma energie indiferent de nivelul
de activitate, chiar si cand dormi.
Rata metabolica bazala, mai exact
numarul de calorii necesare corpului tau in stare
de rapaos, descreste pe masura ce avansezi in
varsta. De asemenea, privarea de alimente in
speranta de a slabi, duce la o scadere a a
numarului de calorii necesare pentru exercitarea
functiilor de baza ale organismului. O scadere a
ratei metabolice bazale inseamna, ca urmare, ca
iti va fi mai greu sa slabesti.
Totusi, un stil de viata care include
exercitii fizice regulate, ajuta la cresterea ratei
metabolice bazale si automat la cresterea
numarului de calorii pe care organismul le
consuma in stare de repaos.
In functie de acest indicator si de nivelul
de activitate fizica, poti calcula ecesarul !ilnic
de Calorii.
Metabolismul bazal
Metabolismul bazal corespunde cheltuielii
energetice necesare mentinerii unor
activitati fiziologice de baza: respiratia,
activitatea inimii, functia rinichiului,
activitatea cerebrala, echilibrul termic,
echilibrul osmotic (al presiunii).
"#$ din aceasta energie este folosite pentru
necesitatile metabolice ale sistemului nervos,
%#$ este utilizata de ficat, "&$ de catre inima,
'$ de catre rinichi, "($ de catre muculatura.
Rata metabolismului bazal la adultul normal este
in medie de '& )cal*ora +aproximativ ,-.'& $
din cheltuiala energetica totala/. 0entru barbati
valoarea calculata a metabolismului bazal este
de " )cal*ora*)gcorp, iar la femei este de &,#
)cal*ora*)gcorp.
1actorii ce influenteaza metabolismul bazal sunt2
varsta, sexul, starea fizica, inaltimea, greutatea,
factorii de mediu, tipul morfo.functional, diverse
stari fiziologice sau patologice.
Formula de calcul a metabolismului bazal
1ormula 3arris.4enedict . este bazata pe varsta +5/, greutate +6/,
inaltime +I/
pentru femei +)cal/2 ,-- 7 +#,-, x 6/ 7 +",(- x I/ . +8,,( x 5/
pentru barbati +)cal/2 ,-- 7 +"9,'- x 6/ 7 +- x I/ . +,,'( x 5/
1ormula :ifflin.;t.<eor . pentru adulti cu varsta cuprinsa intre "#.'(
ani
pentru femei2 +"& x 6/ 7 +,,%- x I/ . +- x 5/ . ","
pentru barbati2 +"& x 6/ 7 +,,%- x I/ . +- x 5/ 7 -
0rincipalele surse de energie pentru organismul uman sunt
reprezentate de carbohidrati +glucide/ si lipide. 0roteinele sunt mai
putin utilizate drept sursa de energie.
ecesarul energetic variaza cu varsta, sexul, greutatea, inaltimea,
activitatea fizica desfasurata, conditiile de clima si starea de sanatate.
Toate procesele vitale din organism - circulaia, respiraia,
excreia, contracia muscular - se petrec cu cheltuial de
energie. Principalii furnizori energetici ai organismului sunt:
lipidele, glucidele, proteinele. Prin arderea unui gram de lipide, se
elibereaz 9, cal, a unui gram de glucide !," cal, a unui gram de
proteine !," cal.
#xist o cantitate de energie minim indispensabil
organismului pentru meninerea funciilor sale vitale. $evoile
calorice ale unui individ raportate la greutatea ideal %i la efortul
depus, pot fi considerate astfel:
- pentru via sedentar &''-9'' cal. (zi)
- pentru activitate u%oar 9''-"!'' cal. (zi)
- pentru activitate moderat "!''-"&'' cal. (zi)
- pentru activitate grea "&''-!*'' cal. (zi.
0rotide =ipide 6lucide >Cal 0rotide =ipide 6lucide >Cal
$ $ $ la "&& g $ $ $ la "&& g
Carne si derivate

Peste si derivate
Carnati "(,& %,,# . 9%8 4iban ((
Creier . . . "%( Cod "#,& ",& . ('
Curca %8,- (,- . "'# Cod in sos tomat "8,# ",9 %,# (-
1icat +porc, vita/ . . . "9% Crap "(,# %,( . "&8
1icat +pasare/ . . . "%& Crap in ulei "&,, ,,# 8,9 "%-
6aina %",& ,,& . "8% 3ering "(,& "&,& . ",'
6asca semigrasa "(,8 %&,& . %," 3ering in ulei "9,' %(,# . 9%-
Inima, rinichi . . . "%& 3ering in sos tomat ",,% "&,8 ",( "'&
<ambon . . . %'" Icre crap %-,& 9,& . "9&
=eber?urst ",,( 9&," . 98# Icre stiuca %',& ",- . "%-
:iel "(,& %&,& . %,& :acrou %%,& "&,& . "(9
:uschi tiganesc %",, %,,9 . 999 :acrou in sos tomat "8,- "&,, ",, ",8
0arizer, crem?ursti "9,& %,,& . %#- :acrou in ulei ",,% %&,' . %-#
0ateu de ficat "#,, "#,- . %," 0astrav . . . "&9
0orc . slaba %&,8 ,,9 . "8% ;alau "#,8 &,8 . (9
0orc . grasa "-,& 9&,& . 9-& ;ardina in ulei "#,9 %",, . %(&
0ui de gaina %&," "&,% . "'' ;crumbie "8,% %-,# . %##
Rata "#,, ,,& . "9, ;omn ",,( "(,( . %%8
;alam . . . -,& ;tavrid ",,, -," . ""-
;alam de ;ibiu %,,- 89,8 . -"% ;tavrid in sos tomat "-,- ,,, . "%-
;alam de vara %&,& 8',& . -"# ;tiuca "#," &,8 . (%
;lanina . . . ,9&
Oua
;unca presata %8,# %&,' . %#8 Ou de gaina +gr. pe buc./ ',&g ,,&g &,,g "'"
5ita . slaba %&,8 %,% . "&8 6albenus de ou de gaina ",,& 9%,& &,9 9,8
5ita . grasa "%,& %8,- . %'' @lbus de ou de gaina "9,& &,% &,- -'
Lapte si derivate
6albenus de ou de gaina . . . ",-
4ranza de burduf %',8 %',8 &,- 9,# An ou de rata +cca ,&g/ ',&g (,&g &,%g "&8
4ranza grasa de vaca "9,& #,& 8,- "--
Grasimi
4ranza slaba de vaca "(,& . 8,& #& :aioneza . . . '",
4ranza topita ',& 9,,& &,# 9,, :argarina . (%,- . ','
Cascaval %-,& "#,& ",& %(9 Antura de porc &,% ##,, . #%'
Iaurt 9,% %,, 8,& '& Alei floarea soarelui . "&&,& . #9&
=apte batut 9,% %,# -,- ,9 Alei soia . "&&,& . #9&
=apte de vaca integral 9,- 9,- 8,- ,-
Dulciuri
=apte de vaca normalizat 9,- ",' 8,# -& Ciocolata . . . -%-
=apte de oaie ,,& ',- 8,, ""9 :armelada . . . %'%
=apte de capra 9,- 9,' 8,- ,' :iere . . . 9"&
=apte praf %',& %8,& 8&,& 8#( !ahar nerafinat . . . 9'-
Telemea de oaie "(,# %8 ",& 9"- !ahar rafinat . . . 9(-
Telemea de vaca "#,8 %&,8 ",& %'9
auturi
;mantana %,- 9&,& 9," 9&& 4ere blonda . . . -9
Ant ,,& '8,& %,& '%" 4ere bruna . . . 8%
Cereale si !ainoase
Cola . . . 8(
4iscuiti (,% #,- '8,& 8%- =imonada . . . -(
Cornuri, chifle simple (,% &,8 -'," %'" Rom . . . %8-
Cornuri, chifle cu material (,% 8,8 ,",, 9%' Tuica . . . %-&
1aina de grau "",( ",8 '%,& 9-, 5ina alb . . . "9(
1aina de secara (,# ",% '8,, 9-9 5in rosu . . . ",-
1aina de porumb #,, ",' '%," 9-" Bhis)C . . . %8-
1ulgi de ovaz "9,, ,,9 ,9,9 9'8
Paine
6ris #,8 &,# '-,# 9-( 0aine de grau alba ',- &,8 -%,& %'8
Orez (," ",% '-,- 9-8 0aine de grau intermediara ',- &,' 8(,& %98
0aste fainoase obisnuite "&,# &,, '-,, 9,& 0aine de grau neagra (,8 ",% 8(,& %8%
0aste fainoase cu ou "&,% %,% '#," 9(, 0aine de secara "%,8 ",' ,',' 988
0orumb . . . 99, 0aine graham #," ",& -",& %-,
0op.corn . . . 98-
;paghete . . . 9-"

0rotide =ipide 6lucide >Cal 0rotide =ipide 6lucide >Cal
$ $ $ la "&& g $ $ $ la "&& g
Le"ume proaspete

Fructe proaspete
@rdei gras verde "," &,% %,- "' 4anane ",9 &,, "9,8 ,,
@rdei gras rosu ",9 &,8 ',9 9# Caise ",& . "9,& -'
Cartofi +fierti/ ",' &,% "',8 (& Capsune ",& ",& #,& -&
Cartofi prajiti . . . 98- Cirese ",& &,9 "(,& ("
Castraveti ",9 &,% %,# "# Coacaze ",- &,, "&,% -8
Ceapa verde ",& &,% 9,- %& 1ragi de padure ",9 ",& #,( -8
Ceapa uscata ",- &,% (,& 8& 6repfruit &,- &,% ,,- 9&
Ciuperci -,& &,- %,9 9- 6utui &,- &,- "8,% ,-
Conopida %,( &,9 9,# 9& =amai &,# &,' ,,% 9,
Dovlecei &,# &," 9,% "( :andarine &,( &," (,' 8&
1asole verde %,& &,% -,' 99 :acese 8," ",% %",( ""'
:azare verde boabe (,8 &,- "8,& #, :ere &,9 &,- "-,& ,'
:arar . . . "# :ure ",- ",8 "8," ''
:orcovi ",- &,9 (,( 8- 0epeni galbeni &,- &," -,& %9
0astarnac ",8 &,- "-,& '% 0epeni verzi &,- &," -,8 %-
0atrunjel . . . 9% 0ere ",& ",& ",,& '#
0atrunjel radacina "," &,( "&,& -9 0iersici ",& . "&,& 8-
Rosii ",9 &,% 8,( %' 0ortocale &,( &,% "&," 8'
0raz %,9 &,8 #,# -8 0rune &,, &," %",& (#
Ridichii de luna &,, &," 9,( "# !meura ",& ",& "8,& '"
Ridichii de iarna ",9 &," 8,# %, ;truguri %," ",' "(,& #(
;alata verde ",# &,9 %,# %% 5isine ",& &,- "8,& ,,
;fecla rosie ",9 &," #,& 89
Fructe uscate
;panac 9,- &,9 %,& %- Curmale cu samburi ",# &,, '8,& 9",
Telina radacini ",8 &,9 -,# 99 :ere ",& ",& --,& %9#
Arzici ',# &,' '," ,( 0ere %,8 &,8 '&,& 9&&
Asturoi ',% &,% %,,& "9' 0rune cu samburi %,- &,- '",& 9&,
5inete . . . %, ;mochine 8,9 ",9 -(,& %,'
5arza alba ",( &,% -,( 99 ;tafide %,- &,- '",& 9&,
5arza 4ruxelles 8,& &,- ',& -&
Compoturi
5arza rosie ",# &,% -,, 99 Compot de caise &,- . "8,& -#
Le"ume uscate
Compot de cirese &,8 . "-,- ,-
Cartofi chips . . . -8, Compot de gutui . . "',& '&
Cartofi rondele ',( &,8 '',& 9-& Compot de mere &,9 . "',- '9
Ciuperci 8",' ",' 9&,( 9"9 Compot de pere &,% . %&,- (-
1asole %9,& ",' 8',' 9&9 Compot de piersici &,, . ",," ,(
:azare %",- ",# -9,& 9%9 Compot de prune &,8 . "-,9 ,8
;oia . . . 98" Compot de visine &,8 . "-,- ,-
Le"ume murate
Compot de struguri &,- . "#,& (&
Castraveti in otet &,, . ",- #
Sucuri
6ogosari intregi in otet &,' . 9,& "- ;uc de pere &,&% . "8," -'
6ogosari taiati in otet &,( . %,, "8 ;uc de prune &,&# . "9,' -,
;alata de varza rosie ",& . 9,& ", ;uc de zmeura &,", . "%,9 -"
;alata de sfecla rosie ",& ",& (,% 9( ;uc de struguri &,"9 . %&,& (9
5arza acra ",% . 9,9 "( ;uc de tomate ",& . -,& %-
Le"ume conservate
;uc natural de mere &,&# . "',8 '%
4ulion de tomate 9,, . "",, ,%
Olea"inoase
1asole verde "," &,8 %,- "( @rahide %-,( 88,- "-,' -(8
6hiveci in bulion ",8 &,- 9,' %, @lune curatate "%,& ,9,& "',& '&-
:azare verde boabe ,,- &,- "&,& '% :asline negre %&D& 9-D& 'D% 89'
0asta de tomate -,8 . "-,8 (- :asline verzi "%,- "&,& (," "''
;panac cu orez %,& (,& %,& #" uci %",& -#,& 9,' ,-&
Tocana de legume ",& ,,& 9," '9
Tomate in bulion ",' &,8 9," %9
MENIUL PE 7 ZILE
Luni:
Mic dejun:3in1-49kcal
Un covrig-102,5kcal
Pran:!aine al"a-75kcal
Piure-##5kcal
Mandarina-50kcal
$ina:!aine-7%kcal
Mici cu carne de !orc &i vi'a-170kcal
$(L$UL:)5*,5+cal
M(,-I:
Mic dejun:#in1-.%kcal
/anana-1#2kcal
# 0andarine-150kcal
P,(NZ:carne de !ui-120kcal
Ma0aligu'a-70 kcal
$oca-cola-1#%kcal
$IN(:cior"a de !ui-250kcal
Paine al"a-2#0kcal
$la'i'e cu ge0-2#0kcal
$(L$UL:11%0+cal
MIE,$U,I:
MI$ 1E2UN:"anana-1#2kcal
Un covrig-102,5kcal
P,(NZ:PIU,E-##0+$(L
Paine al"a-1.0kcal
$IN(:ceai de 0en'a-1kcal
3ala'a orien'ala-##*kcal
$(L$UL:10.1,5kcal
24I:
Mi$ 1E2UN:#in1-.%kcal
Mandarina-50kcal
P,(NZ:crenvu&'i-112kcal
Pane al"a-1.1kcal
$IN(:!aine-.11kcal
$ior"a cu legu0e &i carne-##*kcal
$(L$UL:10%%+cal
5INE,I:
MI$ 1E2UN:un covrig-102,5kcal
P,(NZ:------------------
$IN(:car'o6i !raji'i-*70kcal
$(L$UL: 7%275kcal
3(M/(-(:
MI$ 1E2UN:#in1-.%kcal
P,(NZ:un &and8i&9-.7%kcal
$IN(:carne de !ui la gra'ar-17#kcal
$(L$UL:701kcal
1UMINI$(:
MI$ 1E2UN:#in1-.%kcal
3ana cu 2 covrigi-100kcal
P,(NZ:cior"a cu carne de !ui:#.0kcal
$IN(:cla'i'e cu gen-150kcal
1 coca-cola-1#%kcal
/anana-1#2kcal
4 ciocola'a-505kcal
$(L$UL:1.15kcal
TOTAL kcal pe o saptamana:70%5,5
Ce rost are sa !aci un calcul al
caloriilor####
Statistic vorbind$ daca tii un %urnal
amanuntit de nutritie si
anternament$ iti urmaresti constant
"reutatea corporala si monitorizezi
ceilalti !actori$ poti a%un"e la
concluzii despre &medii'( A!li cam
cat mananci$ cam cat arzi$ cam cat
slabesti sau acumulezi( Totusi$ pe
termen mediu si lun" balanta
slabirii este mai !ina decat atat
)vorbim de ec*ivalentul a cateva
zeci sau sute de +calorii pe zi,$
erorile si abaterile la estimari !iind
pentru cei mai multi cauza esecului
atunci cand incearca sa tina un
re"im strict si cantaresc mancarea
&la "ram'(