UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

A BANATULUI “REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE MANAGEMENT AGRICOL

REFERAT

Coordonator: Student :
Prof. Dr. Luminița Pîrvulescu Cel-Mare Gabriela Madalina
IMIT-Anul I

TIMIȘOARA

2017

1
Importanța vitaminelor și a
calciului

2
Cuprins
1.Noțiuni introductive. …………………………………………………………..………....4

2.Importanța calciului și a vitaminei C........................................................................5

3.Doza recomandate……………………………………………………………….………..6

4. Surse alimentare :vitamina c și calciu…………………………………………………..7

5.Concluzie…………………………………………………………………………….………11

6. Bibliografie...............................................................................................................12

3
1.Noțiuni introductive
Vitaminele sunt substanţe chimice necesare pentru creşterea şi dezvoltarea normală a
organismelor, au rol funcţional şi se găsesc în cantităţi relativ mici în alimente. Lipsa vitaminelor
din alimentaţia omului provoacă tulburări funcţionale ale organismului, denumite boli de carenţă
(lipsă). Lipsa totală a unei vitamine din organism se numeşte avitaminoză; în cele mai multe
cazuri se produce o lipsă parţială a vitaminelor, denumită hipovitaminoză, iar tulburările
metabolice în acest caz sunt mai puţin grave. Excesul de vitamine din alimente poate determina
apariţia hipervitaminozei, care de asemenea provoacă dezechilibre în desfăşurarea unor
procese metabolice.. [1]

Denumirea vitaminelor se poate stabili după trei criterii:

a)După nomenclatura veche, vitaminele se denumesc şi în prezent cu ajutorul literelor mari din
alfabetul latin (A, B, C, D, E etc.). In cadrul aceleiaşi clase, vitaminele se denumesc cu ajutorul
indicilor (D2, D3, Bj, B6 etc.). [1]

b)După rolul fiziologic ce îl îndeplinesc în organism, vitaminele se denumesc astfel: vitamină

antixeroftalmică (vitamina A), antihemoragică (vitamina K), antirahitică (vitamina D), antisterilităţii
(vitamina E), antiberiberi (vitamina Bi), antiscorbutică (vitamina C). [1]

c)După structura chimică se denumesc: tiamină (vitamina Bi), riboflavina (vitamina B2), acid
ascorbic (vitamina C), piridoxină (vitamina B(,) etc. (Banu, C. şi colab., 2002; Bărbulescu, G.,
2003).În funcţie de solubilitatea lor, vitaminele se clasifică în: vitamine liposolubile şi vitamine
hidrosolubile. [1]

Substanţele minerale sunt elemente ce fac parte din compoziţia regnului vegetal şi
animal, având rolul de regulatori ai proceselor biochimice. în produsele alimentare, sunt
prezente sub formă de săruri ale acizilor minerali şi organici, în cantităţi variate, de 0,1—0,8 %
(Banu, C, şi colab., 2002).Părţile vegetale aeriene ale plantelor şi părţile periferice ale boabelor,
seminţelor, sunt mai bogate în săruri minerale decât bulbii, rădăcinile, tuberculii, în care se
acumulează rezervele de substanţe organice. Carnea animalelor bătrâne conţine mai multe
substanţe minerale decât carnea animalelor tinere; de asemenea, carnea cu un conţinut redus
de grăsime are mai multe minerale decât carnea grasă. [1]

4
2.Importanța calciului și a vitaminei C
Importanța Calciului pentru organism:

Mineralul cu cea mai mare cantitate prezentă in corpul uman este calciul, aceste are mai
multe functii importante in organism: contractia muscular, secreția hormonilor si enzimelor,
functionarea vaselor de sânge, transmiterea semnalelor prin sistemul nervos.

Organismul menține constant nivelul calciului în fluidele și țesuturile corpului, datorita

acestui lucru, procesele vitale functioneaza corect.

In oase și în dinți se găsește 99% din totalul de calciu din organism, unde are rolul de
susținere a acestora. Iar in sânge, mușchi și fluidele intercelulare se găsește restul de 1%

Oasele sunt supuse unui proces de continuă remodelare, acest proces cumprinde alte
două procese: unul de resorbție și unul de formare de noi țesuturi osoase prin depunere de
calciu. Aceste două procese au loc pe toată durata vieții, dar echilibru dintre procese se modifică
odată cu vârsta.

Formare de țesut osos este mai intenă decât resorbția, în timpul copilăriei. În timp ce la
adulții tineri ambele procese sunt relativ egale, dar odată cu îmbătrânirea, resorbția depășește
formarea de țesut osos, crescând astefel riscul de apariție a osteoporozei.

Importanța vitaminei C în organism:

Acidul ascorbic sau Vitamina C are o importanță vitală pentru organismul uman.
Prevenirea și vindecarea scorbutului este una dintre principalele ei proprietăți. Alte principale
proprietăți sunt: intervine în fenomenele de oxidoreducere, mărește rezistența caselor sanguine,
contribuie la formarea globulelor roșii, a dinților și a oaselor, are acțiune antialergica, distruge
toxinele acumulate in organism, mărește gradul de absobție a fierului organic, apără organismul
împotriva infecțiilor, reduce efectele unui număr mare de alergeni, stimulează pofta de mâncare .
[1]

5
3.Doze recomandate
Tabel 1.1 Doza zilnica recomandată de calciu

Vârsta (femei și bărbați) DZR Calciu (mg/zi) Sarcina și alăptare

0-6 luni 210 -

7-12 luni 270 -

1-3 ani 500 -

4-8 ani 800 -

9-13 ani 1300 -

14-18 ani 1300 1300

19-50 ani 1000 1000

Peste 50 ani 1200 -

Sursa: http://dieta.romedic.ro/doza-zilnica-recomandata

Doza zilnică recomandată de vitamina C:

Pentru adulți si adolescenți este de la 60 până la 100 mg/zi, ia pentru un copil este de 35
până la 65 mg/zi. Este recomandat un aport de 120 mg/zi de vitamina C pentru fumători. Pentru
cei care muncest in mediu cu plumb, benzen sau lacuri, pentru sportivi în perioadele de
antrenament este nevoie de un aport de până la 200 mg/zi. În cazul în care metabolismul este
scăzut necesarul de vitamina C este mai mare. În condițiile de stres vitamina C este consumată
mult mai repede, iar in cazul unui surplus de vitamina C aceste se elimină rapid din organism.

6
4.Surse alimentare :vitamina c și calciu
-Iaurtul - este opţiunea ideală, mai ales pentru persoanele care privesc laptele ca pe un inamic
(având în vedere controversele care planează în jurul lui şi care îl plasează în lista alimentelor
cu potenţial cancerigen). Alegeţi variantele simple, naturale, fără grăsimi. Acestea au cea mai
mare cantitate de calciu. În plus, persoanele care au intoleranţă la lactoză îl pot consuma liniştite
pentru că 2]este mult mai uşor de digerat.
-Brânza - în funcţie de sortimentele care vă plac, puteţi alege între variante mai grase (puţin
sănătoase) şi mai slabe (mai sănătoase), însă toate conţin o cantitate considerabilă de calciu.[4]
Somonul - acesta este nu doar o sursă excelentă de grăsimi sănătoase, însă este bogat şi în
cacliu şi vitamina D, aceasta din urmă ajutând organismul să absoarbă mai bine calciul. Alegeţi
somonul sălbatic pentru că este mai bogat în nutrienţi şi mai sărac în substanţe toxice precum
mercurul.
-Sardinele - cea mai ieftină şi mai sănătoasă sursă de proteine! Bogate în cacliu, 120 de grame
de sardine conţin 440 mg de calciu, adică de două ori mai mult decât conţin 200 ml de lapte!
Consumaţi sardinele cu tot cu oase pentru că aicieste stocat circa 50% din totalul de calciu.[4]
-Verdeţurile închise la culoare - spanacul fiind ambasadorul acestora, o ceaşcă, de exemplu,
conţinând 240 de mmg de calciu! Atenţie, organismul absoarbe o cantitate mică de calciu din
spanac pentru că acesta mai conţine şi acid oxalic care restricţionează abasorbţia nutrienţilor.
Varza şi brocoli sunt şi ele bogate în calciu şi în plus au avantajul că deţin o cantitate mai mică
de acid oxalic. [2]

Tabel 1.2 Conţinutul de calciu în unele alimente, mg/100g

Produs alimentar Conţinut Produsalimentar Conţinut
Alune 225 Brânzeturi 810
preparate
Andive 68 Brânză proaspătă 300
Făină de grâu 40 Brânză dietetică 95

7
integrală
Făină albă 15 Carne de miel 12
Fulgi de ovăz 70 Carne de viţel 4
Migdale 252 Carne de porc 6
Nuci 87 Iaurt natural 120
Orez 10 Lapte 120
Seminţe de susan 783 Ouă 58
Soia (lapte) 21 Smântână 80
Soia 256 Somon 14
Spanac 126 Pui 12
Sursa: Luminița Pîrvulescu-Chimia alimentelor [1]

Alimente bogate in vitamina C:

-Kiwi.Acest fruct verde, mic si gustos contine mai multa vitamina decat portocala. Kiwi este bogat si
in flavonoide, concentratia de potasiu este similara cu cea regasita in banane. Studiile au demonstrat
ca acei copii care consuma kiwi au un tract respirator mai puternic.

-Ardei gras.Pe langa faptul ca ardeii grasi sunt bogati in vitamina C, acestia au un  continut ridicat
de vitamina C. O jumatate de cana de ardei gras contine peste 140 mg de vitamina C, cei mai bogati
in aceasta vitamina fiind cei galbeni, apoi cei rosii. 

-Ierburi aromatice (cimbru si patrunjel).Ierburile proaspete si cele uscate sunt pline cu vitamine

si aduc multe beneficii organismului. Cimbrul are cel mai mare aport de vitamina C dintre ierburi cu
160 mg de vitamina C per 100 g de cimbru (adica 1,6 mg intr-o lingurita de cimbru). Patrunjelul
contine 133 mg la o portie de 100 de grame - ceea ce inseamna ca o salata Tabouleh cu mult
patrunjel este perfecta pentru portia zilnica de vitamina C.

-Broccoli, conopida si varza de Bruxelles.De retinut ca toate aceste legume trebuie consumate
proaspete, netratate termic, pentru maximum de vitamine.Broccoli este campionul intre acestea 3, cu
un continut de 89 mg la 100 g. Varza de Bruxelles poate ca nu este preferata de mult dintre noi, insa
are un continut ridicat de vitamina C, fiind o buna sursa de vitamina K, acid folic, vitamina A,
magneziu, potasiu si fibre.

 -Verdeturi.Se stie ca legumele si fructele verzi au un continut mare de vitamina C, asa ca gulia
verde, spanacul, macrisul si alte asemenea nu fac exceptie. 

8
-Rosii.Nu te-ai fi gandit ca rosiile au multa vitamina C, ei bine, iata ca da. Rosiile uscate la soare au
continut concetrat de vitamina C - o portie de 100 g contine 100 mg de vitamina C, adica mult mai
mult decat necesarul zilnic.

 -Pepene.O cana de pepene galben taiat cubulete contine circa 67 mg de vitamina C, la care se mai
adauga vitamina A si potasiu. Iubitorii de pepene rosu pot fi fericiti, si acesta are multa vitamina C.

 -Coacaze negre.Culoarea este un bun indicator pentru diferite vitamine din fructe si legume, asa ca
violetul inchis al coacazelor semnaleaza faptul ca sunt bogate in vitamina C. Acestea contin 180 mg
vitamina C per portie plus alti nutrienti precum potasiu, fier, vitamina B5 si fitochimicale.

 -Capsunile.Unele dintre cele mai apreciate si gustoase fructe, capsunile sunt bogate in vitamina C,
fibre si antioxidanti. O portie de capsuni contine circa jumatate din necesarul zilnic de vitamina C. 
 
-Ardei iute (verde si rosu).Sunt excelenti pentru a face mancarea picanta si pentru a condimenta
sosurile, curry-urile si supele. Ardeiul iute verde are cel mai mare continut de vitamina C. 100 de g de
ardei iute verde contine 242 mg de vitamina C, desigur, daca poti sa consumi atat de mult. Insa un
singur ardei iute are 109 mg, iar unul rosu are 65 mg. 

Tabel 1.3 Conținutul de vitamina C din legume și leguminoase boabe

Legume Vitamina Legume, Vitamina C,

leguminoase C, leguminoase mg/lOOg
mg/lOOg
Anghinare 12,5 Morcov 6
Ardei roşu 128 Păstârnac 17
Ardei verde 80,4 Mărar verde 85
Brocoli 89 Pătrunjel verde 133
Cartof 20 Pepene galben 18

9
 Ceapă 7,4 Pepene verde 8,1
Ceapă verde 13,4 Praz 12
Cimbru verde 160 Ridichi 14
Conopidă 48 Roşie 13,7
Dovleac 9 Sfeclă 4,9
Dovlecel 34,1 Soia boabe 6
Fasole boabe 4,5 Spanac 28
Ghimbir proaspăt 5 Ţelină rădăcină 8
Gulie 62 Usturoi 31,2
Hrean 25 Varză 36,6
Linte 4,4 Varză roşie 57
Mazăre verde 40
Sursa: Luminița Pîrvulescu-Chimia alimentelor [1]

Tabel 1.4 Conținutul de vitamina C din fructe

Fructe Vitamina Fructe Vitamina C,
C, mg/100g
mg/100g
Ananas 47,8 Kaki 7,5
Afine 13,3 Kiwi 92,7
Agrişe 27,7 Lămâi 53
Avocado 10 Mango 36,4
Banane 8,7 Măceşe 426
Caise 10 Mere 12
Castane 40,2 Mure 21
Cătină 695 Papaya 60,9

10
 Căpşune 59 Portocale 53,2
Cireşe amare 10 Prune 9,5
Coacăze roşii 41 Rodii 10,2
Coacăze negre 181 Vişine 10
Dude 36,4 . Zmeură 26,2
Grapefruit 34,4 Nuci necojite 1200
Gutui 15
Sursa: Luminița Pîrvulescu-Chimia alimentelor [1]

5.Concluzie
Părerea mea despre vitamine și sărurile minerale este că, cu cât consumăm din ce în ce
mai multe vitamine reducem riscul de boli sau chiar putem trăi mai mult. Pe de altă parte despre
sărurile minerale și acestea ne ajută foarte mult,de exemplu calciul pentru întărirea
oaselor,fosforul pentru multă enrgie care îl găsim în ouă,carne,peste,stridii și migdale uscate și
sunt atât de multe vitamine și săruri minerale pe care trebuie să le consumăm.[2]

11
6.Bibliografie

1.Luminița Pîrvulescu-Chimia alimentelor

2. WWW.dieta.romedic.ro/doza-zilnica-recomandata

3.www.tititudorancea.org.ro/z/
importanta_calciului_organism_doza_zilnica_recomandata.htm

4..wikipedia.org/wiki/Vitamin%C4%83

12