Universitatea: „Dunărea de Jos”

Facultatea : Ştiinţa si ingineria alimentelor

Specializarea : Ingineria produselor alimentare
An de studiu : 2009-2010

Compuşii
biologic activi
din lămâie

Studenta : Cusai Ionela

Îndrumător : Conf. Dr. Ing.
Georgescu Luminiţa

LAMAIA – IZVOR DE SANATATE SI ENERGIE

 SUBSTANTELE ACTIVE ALE LAMAII

Pulpa de lămâie conţine o multitudine de substanţe nutritive de importanta vitala,

substanţe ce se regăsesc, in concentraţie puţin mai redusa, si in zeama acestui fruct. De
exemplu, vitamina C este conţinuta in proporţie de 90% in zeama, calciul numai in proporţie
de doua treimi, iar fierul din zeama corespunde doar unei treimi din cantitatea totala de fier
conţinuta in lămâie.

O singura lămâie – o bogatie de substanţe vitale

Apa 90 g
Hidrocarburi 3,2 g
Balast (reziduuri 1,2 g
fibroase)
Proteine 0,7 g
Grăsimi 0,6 g
Potasiu 150 mg
Vitamina C 55 mg
Magneziu 30 mg
Fosfor 16 mg
Calciu 11 mg
Sodiu 3 mg
Fier 450 μg
Acid pantotenic 270 μg
Niacina 170 μg
Vitamina C
Lămâile sunt surse ideale de vitamina C. Pulpa si zeama a doua fructe si jumătate acoperă
necesarul zilnic mediu al unui adult – presupunând ca organismul nu are niciun aport de
vitamina C din alimente. Dar pentru ca, in cazul unei nutriţii normale, aşa ceva de regula nu
se întâmpla, este suficient sa se mănânce o lămâie cruda pe zi, impartita de-a lungul întregii
zile, pentru a asigura organismului cantitatea de vitamina C necesara.

Implicaţiile consumului de lamai asupra sanatatii

• Vitamina C in profilaxia maladiei Alzheimer

Rezultatele unora dintre cele mai recente studii indica faptul ca in geneza maladiei
Alzheimer radicalii liberi joaca un anumit rol, deloc neglijabil, si anume prin substanţa
proteica APP, care la omul sănătos asigura protecţia legăturilor dintre celulele individuale ale
creierului si pune in funcţiune un mecanism de reparare imediat ce apar anumite defecţiuni.
La bolnavii de Alzheimer insa, din acest APP se formează depuneri de proteine, aşa-numitele
placi, in creier. In acelaşi timp, aceeaşi substanţa APP transforma brusc cuprul bivalent,
benign, in cupru agresiv, monovalent. In timpul acestui proces, se degaja nişte radicali liberi
care – după cum au descoperit cercetătorii americani – produc vatamari ale vaselor sanguine
din creier, ceea ce are drept urmare directa o oxigenare defectuoasa a acestuia. Insuficienta
oxigenare provoacă moartea celulelor nervoase, foarte sensibile si dependente in mare măsura
de un aport corespunzător de oxigen. Substanţele care pot neutraliza radicalii liberi – cum este
vitamina C - , vor juca in viitor, susţin oamenii de ştiinţa, un rol hotărâtor in tratamentul
maladiei Alzheimer.

• Vitamina C in cercetarea oncologica

Vitamina C face parte din categoria aşa-numitelor vitamine cito-protectoare, care resping
radicalii liberi si împiedica astfel degenerarea celulelor in celule canceroase. Acest fapt este
de importanta majora mai ales in cazul fumătorilor, care, cu fiecare fum de ţigara inhalează
aproximativ 100 de miliarde de astfel de particule agresive. Odată ajunşi in organism, radicalii
liberi isi pornesc imediat campania distructiva, atacând membranele celulelor, pătrund in
interior, distrug bagajul genetic si declanşează astfel diviziunea celulara necontrolata.
Din acest motiv, studierea nivelului de vitamina C in plasma sanguina a fumătorilor a condus
la concluzia ca acest nivel este considerabil mai redus decât la nefumători. Cauza acestei
carente este consumul mult mai rapid de vitamina C in cazul fumătorilor.

• Vitamina C in prevenirea bolilor cardiovasculare

In multe tari, bolile cardiovasculare se afla pe primul loc in statisticile privind cauzele
deceselor. Un nivel înalt de colesterol LDL, datorat in primul rând unei alimentaţii
neadecvate, prea bogata in grăsimi, consumului de nicotina si sedentarismului, respectiv
deficitului de mişcare, duce la depuneri pe pereţii interiori ai vaselor sanguine. Depunerile se
aglomerează, adică se ingroasa, duc la obturarea arterelor pana la ocluzia completa – in felul
acesta, infarctul miocardic este programat dinainte.

Vitamina C ajuta la descompunerea colesterolului

In procesul de transformare a colesterolului in acid colic primar este nevoie stringenta de

vitamina C, care, de altfel, se si consuma cu acesta ocazie. Atunci când in organism se găseşte
o cantitate prea mica de vitamina C, colesterolul nu poate fi prelucrat pentru a fi eliminat,
acumulându-se in organism. Iată inca o cauza a apariţiei unui nivel ridicat de colesterol in
sânge. După cum releva studiile medicale, vitamina C contribuie numai atunci la reducerea
nivelului de colesterol, când acesta este considerabil mai ridicat decât ar fi normal. Atunci
când concentraţia de colesterol nu depaseste nivelul normal sau îl depaseste cu foarte puţin,
aportul de vitamina C abia daca arata vreun efect. Ceea ce înseamnă ca in niciun caz aportul
sporit, chiar peste limitele recomandate, de vitamina C nu justifica in vreun fel temerile
privind posibile urmări dăunătoare, grave, cum ar putea fi eventual un deficit de colesterol –
aceasta substanţa atât de importanta pentru funcţionarea organismului.

• Alte efecte benefice ale vitaminei C

Nu degeaba, deci, navigatorii din vremuri apuse luau la bordul vaselor uriaşe cantitati de
zeama de lămâie pentru a preveni îmbolnăvirea de scorbut. Este evident ca, cel puţin in tarile
moderne industrializate, nimeni nu trebuie sa se mai teama de o astfel de îmbolnăvire. Cu
toate acestea, exista o serie întreaga de alte afecţiuni in care vitamina C poate fi de mare
ajutor.
 Vitamina C accelerează vindecarea rănilor. Fara vitamina C, de exemplu, ar fi imposibila
formarea de cicatrice in urma unei răni.
Fracturile osoase se vindeca sub influenta vitaminei C, deoarece acesta stimulează
formarea de colagen. Totodată, la omul sănătos, vitamina C susţine regenerarea permanenta si
continua a ţesutului osos, cartilaginos si conjunctiv.
Vitamina C asigura duritatea si sănătatea dinţilor, ea stimulând absorbţia de calciu in
substanţa dentara.
Osteoporoza este mult mai puţin frecventa la femeile care asigura organismului lor un
aport corespunzător si pe o durata mai lunga de vitamina C.
Vitamina C ajuta in afecţiunile gastrointestinale.
Riscul îmbolnăvirii de cataracta – aşa-numita albeaţa, o opacizare crescânda a cristalinului
ocular – poate fi redus cu pana la 80% prin administrarea de vitamina C. Explicaţia rezida in
capacitatea vitaminei C de a neutraliza radicalii liberi. Pentru ca aceste particule agresive,
atunci când acţionează un timp mai îndelungat, vatămă in aşa măsura celulele din ţesutul
cristalinului ocular, incit acesta devine opac.
In cadrul mecanismului imunitar al organismului, in combaterea unor agenţi patogeni cum
sunt viruşii sau bacteriile, vitamina C îndeplineşte o funcţie de prim rang. Ea susţine
producerea substanţei proteice numita interferon, care asigura protecţia celulelor împotriva
invadării de către agresori ; aceştia, nemaiputând penetra celulele, nu mai au create condiţii de
înmulţire necontrolata.
Un aport regulat de vitamina C are ca urmare o creştere generala a speranţei de viata, la
barbati, cu 6 ani (valoare medie). Acesta este rezultatul unei ample cercetări întreprinse pe
scara larga si pe lunga durata de către o echipa de oameni de ştiinţa din SUA. Acest efect,
cercetătorii tind sa îl explice prin calitatea vitaminei C de a regenera ţesuturile.

Bioflavonoizii
Vitamina P a fost descoperita de către Albert Szent- Győrgyi ( cel care a descoperit si
vitamina C), când a izolat bioflavonoizii din lămâie pentru a stopa sângerarea gingiilor.
Constatând ca aceste substanţe pot influenta permeabilitatea vaselor sanguine, el a denumit-o
Vitamina P (factor de permeabilitate).
Lămâia face parte, alături de tomate, broccoli, soia si ceapa, din categoria primelor 10
alimente in privinţa conţinutului de bioflavonoizi, concluzie la care a ajuns Dr. Elson Haas.
Bioflavonoizii din lămâie (in primul rând rutina, hesperidina, citrina, naringina si
cvercitrina, din care, prin extragerea moleculelor de zahar, bacteriile din tractul digestiv
produc valoroasa quercetina) sunt continuti in întregul fruct, adică inclusiv in pulpa si coaja,
dar concentraţia maxima se afla in partea interioara, alba, a cojii, situata intre pulpa si coaja
superficiala, galbena.
Bioflavonoizii asigura o stare impecabila a vaselor capilare. Rolul bioflavonoizilor este
hotărâtor in menţinerea intr-un echilibru optim a elasticităţii si totodată a permeabilităţii
pereţilor vaselor capilare la substanţele atât de necesare metabolismului celulelor. Numai in
acest fel capilarele isi pot îndeplini sarcinile atât de importante.

Quercetina – vedeta intre flavonoizi

 • Substanţa biologica împotriva alergiilor si inflamaţiilor

La substanţa numita quercetina a fost constatat un efect antiinflamator si antialergic,

comparabil cu cel al unui antihistaminic natural. Manifestările neplăcute ale inflamaţiilor sau
alergiilor – umflături, usturimi, inrosirea zonei afectate si mâncărimi – sunt cauzate intr-o
măsura considerabila si de o secreţie excesiva a hormonului din ţesuturi numit histamina, care
este produs in organism din aminoacidul histidina. Bioflavonoidul quercetina reduce in
acelaşi timp atât producţia cat si secreţia de histamina din organism.
Quercetina are si proprietati antivirale.

• Acţiune preventiva împotriva cataractei

Quercetina poate contribui in mare măsura la prevenirea cataractei cauzate de diabetul

zaharat. In cazul diabetului zaharat, cauza apariţiei cataractei este o aglomerare a sorbitolului,
substanţa formata in exces tocmai in urma tulburărilor manifestate in metabolismul zaharului.
Astfel ca sorbitolul nu numai ca se afla in cantitati excesive in întregul organism, ci se fixează
si pe cristalinul ocular. Producerea de sorbitol este stimulata de enzima numita
aldosereductaza.
Concentraţia mare de sorbitol pe cristalinul ocular are ca efect pătrunderea de lichid din
ţesuturi in celulele cristalinului, unde provoacă eliminarea unor substanţe importante :
aminoacizi, vitamine, minerale si alte substanţe nutritive. Acestea insa au o contribuţie foarte
importanta in protejarea si regenerarea celulelor cristalinului.
Quercetina poate frâna activitatea enzimei aldosereductaza , vinovata de stimularea
producţiei de sorbitol, iar in felul acesta previne formarea cataractei.

• Quercetina ca factor de management al diabetului zaharat

Quercetina poate frâna evoluţia diabetului zaharat, datorita faptului ca protejează celule
beta ale pancreasului de acţiunea vatamatoare a radicalilor liberi. In plus, in cazul unui diabet
zaharat deja instalat, stimulează producţia de insulina.

• Alte acţiuni ale bioflavonoizilor

Bioflavonoizii acţionează ca potentiatori naturali ai vitaminelor, pentru ca pot regenera

vitamina C, la rândul ei slăbita ca urmare a combaterii radicalilor liberi. In plus, ei intensifica
de 20 pana la 50 de ori acţiunea vitaminei C in organism si asigura menţinerea acesteia vreme
îndelungata in organism, respectiv împiedica eliminarea ei prea rapida.
Bioflavonoizii opresc procesele de putrefacţie declanşate de bacterii in alimente, putând
astfel preveni apariţia toxiinfecţiilor alimentare datorate consumării unor astfel de mâncăruri.
Se presupune ca in acest caz acţionează un mecanism asemănător celui al antibioticelor.
Bioflavonoizii apăra celulele pielii de acţiunea radicalilor liberi , iar unii dintre ei se pot
fixa pe fibrele de colagen, menţinând elasticitatea ţesuturilor conjunctive.

Pectinele
Lămâile fac parte din categoria fructelor cu cel mai bogat conţinut de pectine, fibre
solubile valoroase cu rol prebiotic. Numai ţesutul cojii de lămâie este compus in proporţie de
aproximativ 30% din pectine.
 • O digestie corecta cu ajutorul substanţelor de balast

Pectinele sunt o componenta constanta in pereţii tuturor celulelor vegetale si fac parte din
marea categorie a substanţelor de balast, care joaca un rol de mare importanta in buna
funcţionare a procesului de digestie.

• Acţiunea pectinelor in organismul uman

In timpul mâncării, pectinele asigura instalarea rapida a senzaţiei de saturaţie. Cine se

hrăneşte cu alimente bogate in pectine (de exemplu mâncărurile preparate pe baza reţetelor de
prelucrare a lămâii), preîntâmpina intr-un mod agreabil o creştere excesiva a greutăţii
corporale, fara a suferi de chinuitoarea senzaţie de foame.
Pectinele susţin activitatea pancreasului si stimulează producţia si, respectiv, secreţia
lichidului biliar.
Pectinele par sa atragă in jurul lor noxele din mediul ambiant, reziduurile metabolice, ca si
o serie de viruşi si bacterii, pe care le menţin „in apropiere” pana când sunt evacuate împreuna
din organism. Se pare ca tocmai acestei acţiuni i se datorează si virtutea pectinelor de a
preveni apariţia cancerului de colon.
Pectinele apăra organismul de boli cardiovasculare, pentru ca, atunci când sunt consumate
in mod regulat, ele menţin nocivul colesterol LDL din organism la un nivel foarte redus.

Acidul citric
Conţinutul mediu de acid citric intr-o lămâie se situează in jurul valorii de 7% - de aici
gustul acru al fructului. Dar acelaşi acid previne si putrezirea prea rapida a lămâii. Este
adevărat ca aceasta acţiune de conservare nu este de foarte lunga durata. In organismul uman,
acidul citric asigura, printr-o subtila interacţiune cu alte substanţe acide si enzime, o digestie
sănătoasa.
Acidul citric stimulează producţia de sucuri gastrice.
 BIBLIOGRAFIE

1. Werner Meidinger, „Lămâia – izvor de sănătate si energie” , Editura Gemma Print ,

Bucureşti, 2002
2. Mihaescu Grigore – „Fructele in alimentaţie, bioterapie si coemetica” , Editura
Ceres , Bucureşti, 1994
3. Rodica Segal, Brad Segal, Vasile Gheorghe, Teodoru Vitalie – „Valoarea nutritiva a
produselor agroalimentare” , Editura Ceres, Bucureşti, 1983