Despre combinarea alimentelor

http://jurnaldenutritie.ro/2012/03/06/despre-combinarea-alimentelor/ September 10, 2012

Auzim adesea ca la o masa, pentru o digestie optima, ar trebui sa combinam alimentele intr-un anumit fel si ca ar trebui sa evitam cu orice pret a amesteca amidonoase cu proteine de pilda. Exista doua mari tabere in ceea ce priveste combinarea alimentelor: Prima, inspirata se pare de dr. W. H. Hay, care sustine ca suntem echipati pentru a digera diferit alimentele in functie de ceea ce predomina in ele, unul din argumente fiind acela ca leguminoasele, care contin proteine si amidon in proportii mari, sunt foarte greu de digerat. Aflam si ca, pentru a digera proteina animala, stomacul trebuie sa produca acid clorhidric si o enzima numita pepsina. Digestia proteinelor ar continua in intestinul subtire, acolo unde sunt asimilate. De vreme ce amidonul ar fi digerat doar cand ajunge in intestinul subtire, combinarea lui cu proteine ar insemna un efort mult prea mare pentru tractul digestiv. In urma combinarii nepotrivite rezulta fermentarea, ai carei produsi (zahar si alcool) hranesc patogeni periculosi precum candida. O a doua tabara sustine ca natura ne-a inzestrat cu tot ce ne trebuie pentru a digera orice combinatie si ca un organism sanatos nu are probleme, indiferent de ce se consuma la o masa. Digestia proteinelor ar incepe in mediul acid din stomac, anumite enzime care depind de un mediu alcalin digera amidonul in intestinul subtire si alte enzime ce depind de un mediu alcalin incheie digestia proteinelor. Tot de aici aflam ca leguminoasele ar fi greu de digerat, nu pentru ca au si proteine si amidon in proportii mari, ci pentru ca ar contine doua zaharuri complexe, care nu pot fi descompuse eficient de enzimele prezente in intestine si ca ele vor fi mult mai usor digerabile daca sunt gatite corect, asa cum o faceau societatile traditionale- prin fermentare indelungata si apoi fierbere. Un alt argument ar fi acela ca niciun aliment nu contine doar amidon sau doar proteine; pana si carnea contine ceva zahar si pana si fructele acide contin amidon. Eu inclin sa cred ca natura ne-a dat tot ce ne trebuie pentru a digera orice combinatie alimentara, insa prea putini dintre noi avem un sistem digestiv sanatos si de aceea consider ca ajuta sa respectam intr-o oarecare masura anumite reguli de combinare a alimentelor. 1. Fructele se consuma singure, fara nimic altceva, in special dimineata, cand stomacul este sigur gol. Exceptie de la aceasta regula fac fructele acide (ele contin putin zahar si nu faciliteaza fermentarea), care merg cu chefir, iaurt, nuci si seminte. Fructe acide: mure, zmeura, capsuni, rodii, kiwi, grapefruit. De fapt pentru a ajuta mult digestia si a facilita miscarea peristaltica, ideal ar fi ca dimineata, imediat dupa spalatul pe dinti, sa bem 2 pahare mari cu apa, iar in al doilea sa stoarcem zeama de lamaie, sa lasam sa treaca 15 minute si abia apoi sa consumam fructele simple sau cu iaurt etc. Eu ma simt excelent daca beau 100 ml de Kvass (vezi detalii spre mijlocul acestui articol), apoi un pahar de apa cu lamaie si intr-un final un pahar de chefir cu fructe de padure. Lamaia merge foarte bine cu proteina animala, astfel obiceiul de a stoarce zeama de lamaie peste fructe de mare si peste este unul de dorit. 2. Proteina animala este, ideal, consumata doar cu legume ce nu contin amidon. Unele surse sustin ca proteina animala trebuie insotita de grasime pentru asimilare si digestie optime. Ideal este si sa nu combinam mai multe feluri de proteine animale la aceeasi masa. 3. Cerealele, pseudocerealele si legumele cu amidon trebuie consumate doar cu legume ce nu contin amidon. 4. Anumite alimente intra in categoria proteine/grasimi si este indicat ca acestea sa fie combinate cu legume fara amidon, frunze sau fructe acre. Vorbim aici de avocado, masline, branza, oleaginoase hidratate (cu exceptia arahidelor si a castanelor comestibile).

5. Si lactatele fac parte din categoria proteine/grasimi si e bine sa tinem cont de faptul ca persoanele cu intestin permeabil (sau alte afectiuni ale tractului digestiv) pot avea o dificultati cu digestia lor, in special cu digestia laptelui. Lactatele fermentate precum chefirul au mult mai putina lactoza, iar principala proteina care poate pune probleme, cazeina, este predigerata. Este foarte interesant de aflat ca anumite populatii stau mult mai bine decat altele in ceea ce priveste digerarea lactozei, zaharul predominant din lapte pe care multi nu-l pot digera dupa varsta de 4-5 ani. Interesant este de stiu si faptul ca laptele de mama contine cazeina. Fiecare organism este unic, iar unora lactatele le pot face foarte bine, in timp ce altora le pot da doar batai de cap. 6. Leguminoasele (fasole, naut, linte s.a) contin in mare masura amidon si ceva proteina. Exista metode speciale de preparare prin fermentare pentru a face aceasta combinatie usor de digerat. Cel mai bine se combina cu frunze verzi. Soia trebuie consumata doar fermentata (miso, Tamari, natto), drept condiment, altfel este plina de antinutrienti ce impiedica absorbtia unor minerale importante. 7. Indulcitorii ar trebui consumati separat, n-ar trebui adaugati in prajiturele, cereale. 8. Apa este bine sa se bea cu cel putin 10-15 minute inainte de masa si la cel putin o ora dupa masa. - andive; ardei rosu; bame; broccoli; castravete; ceapa; chives; conopida; dovlecel; fasole verde; frunze de sfecla; frunze de papadie; grausor; kale; morcov; muguri si vlastari (cu exceptia mugurilor de fasole mung); patrunjel; praz; ridiche rosie; salata verde; spanac; sparanghel; telina (pentru tulpini si pentru radacina); usturoi; varza; varza de Bruxelles. - anghinare; cartofi; castane; dovleac (toate varietatile); fasole; mazare; morcov gatit; porumb. Beneficii ale respectarii unor astfel de reguli alimentare: * Scaderea in greutate; * Stare generala de confort; * Mai multa energie. Initial s-ar putea ca persoanele care respecta toate aceste reguli sa simta o senzatie de foame continua, data de faptul ca nu mai sunt balonate. In acest caz de ajutor ar putea fi mancatul putin si des.