Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- HORMONUL TINEREȚII -
Dr. Călin Mărginean
Epifiza (glanda pineală)
Este o glandă endocrină nepereche, de origine epitelială, care aparţine
diencefalului, fiind situată între şi puţin deasupra culiculilor cvadrigemeni
anteriori, sub spleniumul corpului calos, între cele două emisfere cerebrale.
Epifiza funcţionează ca un intermediar între sistemul endocrin şi mediul
exterior. Ea transformă informaţia senzorială referitoare la fotoperioadă într-
un semnal chimic: melatonina. Retina şi glanda pineală sunt implicate în
prevenirea desincronizării ritmului intern.
Epifiza are o formă de con de pin, ovoidală, turtită, de 7/4/3 mm, greutatea la
adult variind între 0,12 și 0,17g. Glanda este înconjurată de o capsulă proprie,
a cărei grosime variază cu vârsta şi sexul, ce conţine vase sangvine, fibre
nevroglice de colagen şi elastice. Pe cale nervoasă, lumina din mediul
înconjurător influenţează sinteza de melatonină. Lezarea nucleului
paraventricular duce la dispariţia bioritmului circadian al melatoninei pineale,
ceea ce dovedeşte că nucleii paraventriculari hipotalamici au un rol important
în legătura dintre nucleul suprachiasmatic şi glanda pineală.
1
Melatonina a fost descoperită în 1958, de către dr. Aaron B. Lerner de la
Universitatea Yale. Totuși, popularitatea ei va creşte după anul 1995, datorită
unor campanii ale mass-media privind proprietăţile sale. Melatonina a fost
repede denumită „hormonul miracol”, creând speranţe dintre cele mai
extravagante. Astăzi, tonul este mai moderat, dar numeroşi cercetători cred că
are multe proprietăţi terapeutice, inclusiv în tratarea cancerului.
2
Ideal ar fi să ne culcăm seara cât mai devreme, chiar odată cu găinile, dar nu
mai târziu de orele 22 (şi nu la ore mici). Se vor asigura 8-9 ore de
somn/noapte şi încă 60-90 minute ore de somn după-masa, într-o atmosferă
liniştită =sogno de bellezza (somnul de frumusețe). Studiile statistice
efectuate pe marii longevivi activi (călugării Tao şi Shaolin) arată că aceştia se
culcă curând după apusul soarelui şi se trezesc dimineaţa devreme. Marea
majoritate a acestora ajung centenari, asociind principiului de sănătate numit
„odihnă” cu o dietă vegetariană total crudivoră şi un program zilnic de mişcare
intensă, chiar la vârste înaintate!
Pentru somn se primesc 2 note, iar media acestora va constitui „nota de somn”
a persoanei respective:
Prima notă - număr de ore dormite din 24 = nu mai mult de 11 și nici mai
puțin de 8, deoarece şi aici e nevoie de cumpătare).
A doua notă - nota melatoninei = mă culc la ora 22, voi primi nota 10; mă culc
la ora 23, voi primi nota 7,5; mă culc la ora 0, voi primi nota 5 etc.
Se va face media celor 2 note de mai sus şi aceasta va fi nota finală a...
somnului! Aceasta va trebui să fie minimum 8 la o persoană care NU are
cancer, dar la un pacient suferind de această boală, 9-10 este intervalul pentru
„foarte bine” şi cel, de-altfel, recomandat!
3
Există o serie de medicamente/factori ce reduc drastic (în funcţie de doză şi
durata administrării) producţia de melatonină cerebrală: beta-blocantele
(medicamente care se termină în -olol: metoprolol, propranolol, carvedilol,
atenolol...), unele antidepresive, AINS (mai ales Aspirina, Ibuprofenul,
Paracetamolul şi Indometacinul), diureticele de ansă (Furosemid, Acid
etacrinic, Tolasemid...), benzodiazepinele (-azepam), bazele xantice (dar mai
ales teofilina), medicaţia estrogenică (contraceptivele orale), Hidralazina,
medicaţia anti-alergică (blocantele H1) şi medicaţia anti-ulceroasă (blocantele
H2: cimetidină, ranitidină, roxatidină, famotidină, nizatidină...), fluorura de
sodiu (utilizată la fluorurarea apei de băut în anumite state), fumatul, alcoolul,
bolurile de vitamină B12, medicaţia tranchilizantă. Atenţie mare la
administrarea continuă de aspirină pentru efectul său anticoagulant (sau mai
corect „anti-plachetar”) la cardiaci, deoarece aceasta:
- blochează sinteza de melatonină în creier.
- fragilizează vasele la nivelul punţii cerebrale, loc în care are acelaşi efect şi
hipertensiunea arterială, dând risc de hemoragii pontine cerebrale!
- scade producţia de mucus gastric, cu risc ulcerogen.
4
mai mult timp încetineşte îmbătrânirea întregului organism, în vreme ce
melatonina încetineşte îmbătrânirea epifizei, punând glanda în repaus;
aceasta din urmă pare să împărtăşească ordinul de neîmbătrânire primit prin
repausul său secretor. Dacă melatonina este administrată din afară, epifiza nu
mai trebuie s-o producă, încetinindu-şi propriul proces de îmbătrânire, dar
putând produce nestingherită alte substanţe, ca de pildă TRH (un hormon
hipotalamic).
5
- Stimulează producţia hormonului de creştere.
- Stimulează creşterea celulelor măduvei osoase şi astfel funcţia
hematopoietică este îmbunătăţită.
- Reduce incidenţa şi manifestările bolilor autoimune, studiile fiind în curs.
- Este un anticancerigen de forţă, având şi importante efecte antioxidante,
reducând peroxidarea lipidică; cancerul este asociat adesea cu o scădere a
nivelului sangvin al melatoninei. Acţionează specific mai ales în cancerul de
sân, prostată şi în melanomul malign. Melatonina reduce nivelul de radicali
liberi mai bine decât alţi antioxidanţi. Are o putere de două ori mai mare decât
vitamina E şi de cinci ori mai mare decât glutationul, având şi o particularitate
care o face unică: este solubilă şi în apă şi în grăsimi, putând acţiona împotriva
radicalilor liberi în fiecare mediu (vitamina C nu este solubilă în grăsimi, în
vreme ce vitamina E nu este solubilă în apă). Stimulează sistemul imunitar,
având o afinitate deosebită pentru limfocitele T, fiind cea mai buna resursă a
noastră împotriva atacurilor externe.