Valoarea nutritiva si energetica a alimentelor

                          In alimentatia adolescentilor

Alimentatia este procesul prin care organismul primeste substante nutritive necesare

Desfasurarii activitatilor fiziologice si isi asigura substratul energetic, enzimatic

Hormonal necesar ineplinirii functiilor principale: relatie, nutritie si reproducere.

Valoarea nutritiva reprezinta capacitatea alimentelor de a asigura organismului

Substantele nutritive de care are nevoie si se va exprima prin: valoarea energetica

(calorica ), valoarea biologica, prin calitatile gustative, gradul de asimilare, valoarea

Igienico-sanitara.

Valoarea energetica (calorica). Principalii furnizori de energie sunt glucidele, lipidele si

Protidele, provenite din alimentele consumate. Prin ardere in organism, energia continuta

De aceste substante nutritive este eliberata in cea mai mare parte, sub forma de energie

Calorica. Necesarul de energie ca si valoarea energetica a alimentelor se exprima in

Calorii (cal) sau jouli (1 cal = 4,18 jouli) ca unitati de masura. Prin ardere in organism,

Glucidele si proteinele elibereaza 4, 1 cal/g, iar lipidele 9,3 cal/g.

Adolescenta este perioada de varsta postpubertara care face trecerea catre maturitate ;

Cuprinsa intre 16 si 20 de ani, ea este caracterizata prin intensificarea tuturor functiilor

Vitale, dezvoltare fizica rapida si evolutie ascendenta impetuoasa neuroendocrina si

Intelectuala.

Am remarcat in ultima vreme tendinta, printre adolescenti, de a face ,,cure de slabire”,

De a evita painea si fainoasele si de a se comporta din punct de vedere nutritiv ca niste

Adulti maturi. Parintii considera ca grija fata de copilul lor, la aceasta varsta, nu trebuie

Sa vizeze si alimentatia in amanunt. I se dau mesele fara baza stiintifica, fara corective

Corelate la dezvoltarea adolescentului – prea slab, obez, picnic sau hiperlongilin.

Adolescentii au tendinta de a manca rapid, frugal, sandvisuri, friptura, peste, conserve si

Am observat multe cazuri in care ei evita legumele, fructele si mancarurile preparate, mai

Ales sosurile, care ,,ingrasa”.

Alimentatia adolescentilor trebuie sa fie variata, complexa, foarte bogata si diferita de

Cea a adutilor, iar regimurile dietetice neindicate medical – fie axate pe vegetale, fie
Exclusiv carnate – vor fi interzise ca daunatoare.

Scopul alimentatiei este triplu : furnizarea ratiei de intretinere, a ratiei necesare efortului

De munca psihica si fizica, a ratiei pentru crestere si refacere.

Caloriile furnizate de alimente pentru ratia de intretinere sustin activitatea tuturor

Organelor si mentin temperatura interna de 37°, cand corpul se afla in repaus.

1 500 calorii este cifra minimala pentru mentinerea echilibrului termic si activitatea vitala

Minima . Ratia necesara muncii este mai mare, 2 400 calorii la munca moderata, 5 000

Calorii la eforturi fizice mari (sport, munca de santier.).

Corpul adolescentului este in plina crestere in greutate si in lungime. Adolescentii de

Astazi sunt mult mai inalti decat parintii lor. In clasele de liceu X-XI-XII intalnim tot mai

Frecvent elevi de peste 1,90 m inaltime, atletici, cu torace si membre foarte bine

Dezvoltate. In afara unei ratii alimentare suficiente, adolescentul are nevoie pentru

Crestere si de materiale de inlocuire a celulelor uzate, prin alimentele plastice. In plus,

Sunt necesare in cantitati apreciabile celuloza si vitaminele cu rol de facilitare a asimilarii

Produselor calorigene sau plastice, respectiv de favorizare a reactiilor chimice interne.

Adolescentii au nevoie de mai multe alimente plastice si de mai multe alimente

Calorigene pentru ratia de intretinere, comparativ cu adultii.

Prin urmare, ratia alimentara a adolescentilor baieti (16—20 de ani) si fete (14—20 de ani)

Trebuie sa tina seama de nevoile plastice, energetice si biocatalitice impuse de intensa

Dezvoltare staturoponderala si de activitatile fizice si intelectuale.Cantitatea de calorii

Necesara intre 16 si 20 de ani poate atinge, la baieti, 3 600 cal./zi sau 50—60

Cal./kilooorp/zi, iar la fete 2400—2800 cal./zi sau 50—55 cal./kilocorp/zi .

Proteinele. Adolescentii au nevoie de 2 g proteine/kilocorp/zi (15% din totalul caloriilor va

Fi furnizat de proteine). Peste 60% vor fi de origine animala, restul de origine vegetala.

Deficitul proteic duce la scaderea rezistentei organismului, iar slabirea brusca excesiva

Si malnutritia proteica se pare ca favorizeaza aparitia neoplasmului hepatic.

Glucidele se vor da in cantitate de 8—10 g/kilocorp/zi (aproximativ 50% din totalul caloric
Zilnic), continute in zarzavaturi, legume uscate, fructe proaspete sau deshidratate,

Compoturi, paine neagra si intermediara, mamaliga, preparate cu orez, macaroane, fidea,

Miere, zahar, dulceturi.

Grasimile se vor da in cantitate de 2—3 g/kilocorp/zi, adica 35% din totalul caloric. Se

Prefera : unt, galbenus, smantana, frisca, slanina, care contin vitamina A, si uleiuri

Vegetale, care contin acizi grasi nesaturati, esentiali.

Lipidele substante organice rezultate din reactia de esterificare dintre un alcool si un

Acid gras. Ratia zilnica este de 1 – 2 g pentru 1 kg corp.

Fosfolipidele sunt alcatuite din acizi grasi, alcooli, acid fosforic, o baza azotata sau un

Aminoacid.