Liceul Tehnologic ,,Dumitru Mangeron”

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A

COMPETENȚELOR PROFESIONALE

CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN GASTRONOMIE

ALIMENTAȚIA UNUI ADOLESCENT

Coordonator: Elev:
Aaniței Paraschiva Gorea Larisa

Sesiunea iunie, 2023

CUPRINS

1.CAPITOLUL I: ALIMENTAȚIA UNUI ADOLESCENT

1.1 Introducere .....................

1.2 Scopul alimentației .................

1.3 Principii în alimentația adolescentului............

1.4 Regimul alimentar al unui adolescent în condiții speciale............

1.5 Igiena alimentară a adolescentului...............................

1.6 Caracteristici principale ale alimentației adolescenților...............

2. Capitolul II: Studiu de caz

2.1 Alimentația si calitatea dietei la adolescenți......................

3. Concluzii
4. Surse

Capitolul I
1.1 Introducere
Alimentatia este procesul prin care
organismul primeste substantele
nutritive necesare desfasurarii
activitatilor fiziologice si isi asigura
substratul energetic, enzimatic,
hormonal necesar indeplinirii functiilor
principale : relatie, nutritie si
reproducere.
Alimentatia este o componenta a stilului
de viata alaturi de activitatea fizica,
sanatatea mentala si somnul. Se pot da
definitii pentru stilul de viata sanatos,
dar lucrul cel mai important este sa ne
comportam astfel incat sa ne reducem
riscul de boala.
Adolescența este perioada de vârstă
postpubertară, care face trecerea către
maturitate ; cuprinsa intre 16 și 20 de
ani, ea este caracterizată prin
intensificarea tuturor funcțiilor vitale,
dezvoltare fizică rapidă și evoluție
ascendentă impetuoasă neuroendocrină
și intelectuală.
Înliteratura mondială există relativ
puține pagini despre
alimentațiaadolescenților, deci o mai
mică preocupare decât pentru alte
vârste.

Alimentatia adolescentilor trebuie să fie

variată, complexă, foarte bogată si
diferită de cea a adulților, iar regimurile
dietetice neindicate medical - fie axate
pe vegetale, fie exclusiv carnate - vor fi
interzise ca dăunătoare.
In general, in familii nu se da suficienta
atentie calitatii si valorii calorice a
alimentatiei adolescentilor, ei fiind
asimilati cu adultii si lasati, de obicei, sa
se alimenteze independent, dupa gust
sau chiar dupa moda. Am remarcat in
ultima vreme tendinta, printre
adolescenti, de a face ,,cure de slabire",
de a evita painea si fainoasele si de a se
comporta din punct de vedere nutritiv ca
niste adulti maturi. Parintii considera ca
grija fata de copilul lor, la aceasta
varsta, nu trebuie sa vizeze si
alimentatia in amanunt. I se dau mesele
fara baza stiintifica, fara corective
corelate la dezvoltarea adolescentului -
prea slab, obez, picnic sau hiperlongilin.
Adolescentii au tendinta de a manca
rapid, frugal.
PIRAMIDA ALIMENTATIEI SANATOASE
1.2 Scopul alimentației

Scopul alimentatiei este triplu :

furnizarea ratiei de intretinere, a ratiei
necesare efortului de munca psihica si
fizica, a ratiei pentru crestere si
refacere.
Caloriile furnizate de alimente pentru
ratia de intretinere sustin activitatea
tuturor organelor si mentin temperatura
interna de 37°, cand corpul se afla in
repaus.
1 500 calorii este cifra minimala pentru
mentinerea echilibrului termic si
activitatea vitala minima . Ratia
necesara muncii este mai mare, 2 400
calorii la munca moderata, 5 000 calorii
la eforturi fizice mari (sport, munca de
santier etc.).
Corpul adolescentului este in plina
crestere in greutate si in lungime.
Adolescentii de astazi sunt mult mai
inalti decat parintii lor. In clasele de
liceu X-XI-XII intalnim tot mai frecvent
elevi de peste 1,90 m inaltime, atletici,
cu torace si membre foarte bine
dezvoltate. In afara unei ratii alimentare
suficiente, adolescentul are nevoie
pentru crestere si de materiale de
inlocuire a celulelor uzate, prin
alimentele plastice. In plus, sunt
necesare in cantitati apreciabile celuloza
si vitaminele cu rol de facilitare a
asimilarii produselor calorigene sau plas-
tice, respectiv de favorizare a reactiilor
chimice interne. Adolescentii au nevoie
de mai multe alimente plastice si de mai
multe alimente calorigene pentru ratia
de intretinere, comparativ cu adultii.
Prin urmare, ratia alimentara a
adolescentilor baieti (16-20 de ani) si
fete (14-20 de ani) trebuie sa tina
seama de nevoile plastice, energetice si
biocatalitice impuse de intensa
dezvoltare staturoponderala si de
activitatile fizice si intelectuale.
Cantitatea de calorii necesara intre 16 si
20 de ani poate atinge, la baieti, 3 600
cal./zi sau 50-60 cal./kilooorp/zi, iar la
fete 2400-2800 cal./zi sau 50-55
cal./kilocorp/zi .
Proteinele. Adolescentii au nevoie de 2 g
proteine/kilocorp/zi (15% din totalul
caloriilor va fi furnizat de proteine).
Peste 60% vor fi de origine animala,
restul de origine vegetala. Deficitul
proteic duce la scaderea rezistentei
organismului, iar slabirea brusca
excesiva si malnutritia proteica se pare
ca favorizeaza aparitia neoplasmului
hepatic.
Glucidele se vor da in cantitate de 8-10
g/kilocorp/zi (aproximativ 50% din
totalul caloric zilnic), continute in
zarzavaturi, legume uscate, fructe
proaspete sau deshidratate, compoturi,
paine neagra si intermediara, mamaliga,
preparate cu orez, macaroane, fidea,
miere, zahar, dulceturi.
Grasimile se vor da in cantitate de 2-3
g/kilocorp/zi, adica 35% din totalul
caloric. Se prefera : unt, galbenus,
smantana, frisca, slanina, care contin
vitamina A, si uleiuri vegetale, care
contin acizi grasi nesaturati, esentiali.
Asimilarea adecvata de vitamine si
minerale este poate cel mai important
segment al alimentatiei.
Vitaminele sunt substante organice
prezente in
organism. Organismul necesita cantitati
mici de vitamine, deoarece rolul
acestora este de a regla metabolismul si
de a asigura dezvoltarea si functionarea
normala a organismului. Mineralele sunt
substante vitale pentru organism,
acestea fiind considerate niste "caramizi"
cu ajutorul carora se construiesc:
sistemul muscular, articulatiile si oasele.
De asemenea, aceastea sunt esentiale si
pentru activitatea altor sisteme din
organism, cum ar fi: hormonii,
transportul de oxigen, sistemul
enzimatic. 
1.3 Principii în alimentația adolescentului

Cantitatile si proportiile diferitelor

alimente in meniurile
adolescentilor.  Hidrocarbonatele.
Amidonul din fainoase trebuie prelucrat,
altfel digestibilitatea este grea ; excesul
de paine, fainoase si legume uscate,
care se digera numai in intestin, poate
duce la o supraincarcare, la fermentatii
si tulburari intestinale care dauneaza
asimilatiei si cresterii. Vom da, de aceea,
suficiente fructe, miere si
dulceturi. Grasimile vor fi mancate de
preferinta crude, deoarece cele prajite
pierd corpii grasi esentiali.
Carnea este deosebit de importanta in
alimentatia adolescentului ; nu trebuie
facuta nici o restrictie la carne : de vita,
de pasare, porc, creier, ficat, organe.
Proteinele din alte alimente (lapte, oua,
legume) nu pot inlocui carnea, iar
regimurile strict lacto-vegetariene sunt
nefaste la aceasta varsta. Amintim
cazurile devenite medico-legale, dinainte
de razboi, ale unor tineri, care au ajuns
la casexie si moarte in urma curei
vegetariene impuse de parinti.
Carnea nu va lipsi la cele doua mese
principale, ca friptura sau gratar.
Cantitatea zilnica de carne, fara oase,
grasime si tendoane, va fi de 200-300 g.
Organele de animale si pestele - bogate
in sodiu, fosfor si acizi aminati - vor fi
date de 2 ori pe saptamana, in loc de
carne propriu-zisa.
Pentru aportul lor in saruri minerale (P,
Ca etc.) vom da adolescentilor oua si
lapte ; de asemenea, branzeturi si unele
legume (telina, morcovi, napi, care
contin calciu), precum si creier, peste,
carne de vita si ciocolata, care contin
fosfor.
Legumele verzi si cerealele isi aduc
aportul lor de iod, fier, magneziu si sulf.
Vitaminele sunt la fel de utile
adolescentului ca si copiilor mici. Exista
si se prescriu larg astazi vitaminele
farmaceutice, dar esentiale sunt
vitaminele A si D, existente in untura de
peste. Oleum jecoris Asselli este
recomandabil si astazi tinerilor, iarna si
primavara, deoarece contine, pe langa
vitamine, si grasimi, factor puternic
calorigen si de reglare intestinala.
Citricele, legumele verzi si fructele
curente vor suplini celelalte nevoi
vitaminice.
Ca reguli generale mentionam :
•Alimentatia trebuie sa fie suficienta ;
fara a calcula strict caloriile, hrana
tinerilor va depasi pe cea a parintilor.
•Se va respecta necesarul caloric prin
cele rei legi ale alimentatiei: a)
acoperirea ratiei de crestere si
efacere ; b) a ratei energetice si c)
stabilirea zilnica a ratiilor necesare,
proportionate in raport nu numai cu
vasta, ci si cu conditile climaterice si
cu munca.
•Sa fie bogata in carn legume, lactate
si fructe, in zaharuri i grasimi crude,
sa contina celuloza.
•Sa nu faca exces de fainoase, grasimi
gatite si mezeluri sau conserve.
•Adolescentul va consuma zilnic
aproximativ 16 g carne/an varsta, iar
din meniuri nu se vor omite salatele.
de cruditati 250 ml lapte/zi.
1.4 Regimul alimentar al
unui adolescent în condiții
speciale

In cursul anului scolar, alimentatia va fi similara celei

a sportivilor, atat pentru ca munca intelectuala
necesita consum mare, cat si pentru ca nu trebuie
neglijata activitatea fizica.

Ratia va contine cantitati mari de acizi aminati si

uleiuri animale, si mai putina celuloza si fainoase. In
timpul examenelor, consumul creste si apare
surescitarea nervoasa. Se va da indeosebi carne : se
vor reduce mezelurile si grasimile animale si nu se vor
omite ouale, branza si pestele, bogate in fosfor.
Laptele este necesar prin continutul sau in calciu, cu
proprietati sedative ; pentru vitaminele complexului B
vom da : legume verzi, portocale, ficat de vita.

Vom interzice strict, in aceasta perioada, cafeaua,

ceaiul rusesc, tutunul, alcoolul, condimentele.

Pentru sport si munca fizica, in primul rand indicam

cantitati mari de alimente, cu 30% mai mult decat
pentru un adult, nevoia zilnica atingand 5 000-6 000
calorii. Meniul de baza va fi imbogatit cu cereale si
fainoase, sucuri de fructe, ciocolata, grasimi crude.
1.5 Igiena alimentară a unui
adolescent

In acest sens il urmam pe Rousselet,

care critica orarul neregulat si
nefiziologic al meselor moderne, care
determina unele deficiente fizice si
nervoase, si - completam - chiar o
anumita patologie.
Pe cand adultul are rezerve cu care
poate suporta ore lungi de post,
adolescentul nu le poseda, consumul lui
este mare, foamea apare repede si-i
scade capacitatea de lucru. Insuficienta
micului dejun duce la stari hipoglicemice
si de oboseala intelectuala in clasa, iar la
pranz la o supraalimentare daunatoare.
Obiceiul modern de a impinge ora mesei
de seara cat mai tirziu mareste pauza
nutritiva si determina o culcare tardiva si
prea apropiati de cina.
Recomandam 4 mese substantiale si o
gustare, in loc de 2 mese consistente si
2 mici :
 Micul dejun la 7,45-8 dim. Durata 15
minute. Cafea cu tartine sau - mai
bine -un Fruhstuck abundent, dupa
modelul anglo-saxon.
Gustarea de la ora 10 - la bufet sau in
clasa - in pauza.
Dejunul la ora 13-14.
La ora 17 o gustare : sunca, paine,
branza, iaurt, fructe, un
pahar cu cafea cu lapte sau compot.
Ingerarea de lichide este necesara si
la aceasta ora, pentru ca volumul
ratiei totale sa fie asigurat fara a
dilata stomacul la pranz si seara.
Cina, la ora 19,30 - 20.
Metabolismul rapid al adolescenţilor
impune şi o bună hidratare. Consumul
de apă nu ar trebui substituit de
consumul altor băuturi colorate şi
aromate.
Nici sucurile naturale nu sunt o
alternativă prea sănătoasă, deoarece
abundă în zaharuri şi au un nivel ridicat
de calorii.
În cazul în care adolescentul nu
obişnuieşte să bea suficientă apă peste
zi, este bine să aibă mereu la îndemână
fructele lui preferate.
O porţie de supă de legume sau de pui,
reprezintă, de asemenea, o excelentă
sursă de hidratare şi nutrienţi sănătoşi.
1.6 Caracteristici principale
ale alimentației
adolescenților 
1. Cresc cerințele energetice și
nevoile de nutrienți, în special calciu
și fier; 
2. Băieții au un apetit mai mare din
cauza creșterii taliei și a masei
musculare; 
3. La fete creșterea se realizează în
special la nivelul țesutului adipos; 
4. Alimentația adolescentului nu
este cu mult diferită față de cea a
adultului și trebuie să fie echilibrată,
variată și completă; 
5. Principalele obiective nutriționale
în adolescență sunt: menținerea unui
ritm de creștere adecvat și
prevenirea deficiențelor nutriționale;
6. Alimentația trebuie susținută de
practicarea activităților fizice și
adoptarea unui stil de viață sănătos. 
În primul rând, trebuie ţinut cont de
faptul că:
-La adolescenţi, metabolismul este
intens, iar consumul energetic ridicat.
-Arderile rapide din această perioadă nu
exclud totuşi acumularea de kilograme
în plus.
-Încă de acum, anumite greşeli în dietă
şi stilul de viaţă pun bazele unor viitoare
afecţiuni din perioada adultă.
-Încercarea de a-l alimenta pe
adolescent peste nevoile lui, doar pentru
că ni se pare nouă prea slab, este o
practică din categoria „Aşa nu”.

Câteva principii de bază:

▪ Băieţii au nevoie de mai multe calorii decât
fetele
Se recomandă ca un adolescent băiat să consume
zilnic în medie 2.500 de calorii, între 11 şi 14 ani,
şi în jur de 3.000 de calorii, între 15 şi 19 ani.
Fetele au nevoie de mai puţine calorii, iar necesarul
lor rămâne cam de 2.200 în toată perioada
adolescenţei.
Există şi variaţii ale acestui necesar, în funcţie de
activităţile tânărului. Dacă acesta practică, de pildă,
un sport solicitant, va avea nevoie de un nivel mult
mai mare de calorii decât cel standard.
Medicul tânărului şi instructorii care îl antrenează îi
pot îndruma pe părinţi în acest sens. Mai trebuie
spus că fetele au tendinţa să mânânce mai puţin
decât ar trebui, fiind preocupate de kilogramele în
plus. Din această cauză, părinţii trebuie să aibă
grijă ca fiicele lor să nu ajungă la carenţe de
vitamine şi minerale.
▪ Grăsimile trebuie să reprezinte mai puţin de o
treime din alimentaţie
Aportul excesiv de grăsimi este un pericol care
planează nu numai asupra adulţilor, ci şi asupra
copiilor. Îndeosebi când aceştia sunt lăsaţi să
consume alimente din comerţ sau de la
restaurantele tip fast-food. Chiar dacă adolescenţii
ard energie în ritm alert, excedentul de grăsimi este
şi în cazul lor dăunător.
În mod ideal, ponderea grăsimilor nu ar trebui să
depăşească cu mult 30% în alimentaţia zilnică a
adolescenţilor.
Se recomandă ca grăsimile din alimentaţie să fie
cât mai naturale.
Surse bune de grăsimi sunt peştele mai gras
(macrou, somon, ton, sardine), gălbenuşul de ou,
lactatele, avocado, nuca de cocos, diverse seminţe
(de chia, in, dovleac etc), nucile, alunele de pădure,
caju etc.
În ceea ce priveşte uleiurile vegetale, trebuie evitat
excesul, chiar dacă vorbim de ulei de măsline,
susan, cocos, seminţe de struguri sau alte uleiuri
considerate sănătoase.
▪ Mai puţini carbohidraţi simpli, cât mai mulţi
carboxidraţii complecşi
Carbohidraţii sunt nutrienţi importanţi, deoarece
oferă organismului energia de care are nevoie.
Iar adolescenţii sunt, după cum am arătat, mari
consumatori de energie.
Problema cu mult blamaţii carbohidraţi este legată
de ponderea acestora în alimentaţie, dar şi de tipul
lor.
Capitolul II: Studiu de caz
2.1 Alimentația și calitatea dietei la
adolescenți

Adolescenții prezintă diverse

comportamente legate de alimente care
pot interfera cu un aport adecvat de
substanțe nutritive, în special: lipsa
micului dejun, modificarea compoziției
meselor, înlocuirea meselor cu gustări
rapide, intervale lungi între mese,
preferința pentru alimentele bogate în
calorii și băuturile cu zahăr, reducerea
unor grupuri alimentare cum ar fi laptele
și produsele lactate, căutarea unor diete
alternative și consumul de suplimente
nutritive. Adolescența este recunoscută
ca un moment critic pentru stabilirea
comportamentelor de sănătate pe tot
328
parcursul vieții, iar influenţa negativă a
alimentaţiei se face resimţită în toate
planurile de dezvoltare a adolescenţilor.
Cuvinte-cheie: alimentaţie, factori de
influenţă, calitatea dietei, status
nutriţional, adolescenţă.
Adolescenţa este una din cele mai
provocatoare perioade ale dezvoltării
umane, vârstă de graniţă, în care apar
caracterele sexuale secundare şi se
desăvârşeşte, în cea mai mare, parte
modelarea viitorului adult. Caracteristice
acestei etape sunt:
- creşterea necesarului de nutrienţi
datorită dezvoltării şi creşterii rapide în
înălţime;
- modificări ale obiceiurilor alimentare şi
ale stilului de viaţă;
- necesităţi suplimentare în anumite
situaţii particulare: sport, sarcină,
tulburări ale comportamentului
alimentar, consum de
alcool şi droguri.
În pubertate are loc procesul fiziologic
de transformare a copilului în adult. Are
loc o creştere accelerată staturală (20%
din înălţime) şi ponderală (50% din
greutate). Această creştere are loc în 5-
7 ani, iar o parte importantă a acesteia
în 18-24 de luni. Fetele încep punertatea
cu 2 ani mai devreme decat baietii.
Alimentaţia este unul din factorii cu
influenţă hotărâtoare asupra dezvoltării
armonioase şi echilibrate a omului,
menţinerea acestuia la capacitate
normală de muncă, într-o stare fizică şi
psihică corespunzătoare [9]. Alimentaţia
este un factor de promovare a
dezvoltării organismului tânăr şi de
menţinere a unei bune sănătăţi.
Influenţa ei negativă se face simţită, fie
prin nivelul redus statural şi ponderal –
în condiţii de carenţă, fie prin exces
ponderal – determinat de
supraalimentaţie. Ambele efecte se
materializează în timp scurt la această
vârstă, aducând prejudicii sănătăţii.
Alimentaţia are o importantă
componentă relaţională, mai evidentă în
perioada copilăriei, în care calitatea
relaţiei mamă-copil se reflectă în modul
în care se alimentează copilul. Ea se
menţine şi mai târziu, în viaţa de cuplu,
reflectată în aşa-zisa „mâncare cu
dragoste”. De altfel, răspunsul la stres
poate releva pe deplin, „supărarea i-a
tăiat pofta de mâncare”. Dezvoltarea
neuro-psihică, la rândul ei, este
influenţată de alimentaţie. Creierul are
nevoi speciale. El nu se poate dilata sau
contracta la fel ca ficatul sau ţesutul
adipos, şi în consecinţă, nu-şi poate
forma propria rezervă de glicogen sau
grăsimi. Sângele trebuie să-l
aprovizioneze permanent cu oxigen şi
glucoză, alături de toate tipurile de
nutrienţi necesari: aminoacizi – pentru
sinteza mesagerilor şi
neurotransmiţătorilor, ioni – pentru a
realiza transmiterea impulsului electric,
vitamine – pentru a facilita aceste
procese, lipide – pentru a repara
membranele celulare, şi apă – pentru a
menţine fluidele în care au loc procesele
chimice. Din cauza dependenţei de
sânge, creierul monitorizează şi
semnalizează nevoile sale prin mesaje
transmise altor organe. Regimul
alimentar condiţionează atât nivelul, cât
şi ritmul dezvoltării tinerilor, şi
influenţează momentul apariţiei unor
caractere somatice determinate genetic
cum ar fi maturizarea osoasă, a dentiţiei
şi maturizarea puberă.
 
3. Concluzii
 Alimentația corectă asigură
creșterea și dezvoltarea adecvată a
adolescenților și îmbunătățește
sănătatea și buna funcționare a
organismului.
 O alimentaţie sănătoasă conţine o
varietate echilibrată de produse
din principalele grupuri de
alimente și o cantitate suficientă
de produse alimentare pentru a
satisface necesitățile
adolescentului.
 Adolescenții care sunt supuși zilnic
unor activități fizice intense sau
care practică un sport de
performanță au nevoie de o
alimentație diferită de cea a altor
tineri de aceeași vârstă.
 În concluzie, trebuie să acordăm o
atenție sporită alimentației corecte
și bogate nutritiv pentru că aceasta
le asigură adolescenților 
o dezvoltare armonioasă a
organismului, le întărește sistemul
imun și le crește capacitatea de
concentrare. O alimentație
nesănătoasă poate duce la
complicații pe termen lung,
precum obezitatea, boli
cardiovasculare, diabet, afecțiuni
gastrointestinale sau depresie.
4. Surse

https://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/alimentatia-
corecta-a-adolescentului_6207

https://suntparinte.md/cat-de-importanta-este-alimentatia-
sanatoasa-in-dezvoltarea-adolescentului/

https://www.revistamargot.ro/alimentatia-corecta-a-adolescentului/