Cercetari in Alimentatia Copiilor

STUDIU DE CAZ

Unversitatea:
Nume absolvent:

Cuprins

Introducere.................................... 4

Capitolul 1. Alimentatia pe grupe de varste

1.1 Alimentatia la nou nascut si sugar ….................. 6
1.2 Alimentatia la capilul mic (1-3)
prescolar,scolar.................. 8
1.3 Alimentatia la varsta pubertatii …......................10
1.4 Alimentatia, principii de alimentare

Capitolul 2 Efectele Alimentatiei asupra dezvoltarii

copiilor
 2.1 Alimentatia corecta
2.2 Ce trebuie sa manance un copil pe varste ......................22
2.3 Evaluarea starii de nutritie a copiilor ....................28

2.4 Efectul alimentatiei deficitare asupra sanatatii

copiilor ................... 35

2.5 Obiceiuri alimentare ale copiilor …................... 40

Capitolul 3 STUDIU DE CAZ privind alimentatia copilului

3.1 Fise tehnice .........................46

3.3 Cercetarea privind alimentatia copilului ........................50

3.5 Interpretarea datelor din cercetare ..............70

3.6 Bazele nutritionale ….........73

Concluzii ..................76
Bibliografie..........................80-81
Introducere

Cand vine vorba despre alimentatia unui copil , se stie ca nu

exista mai multe cai catre succes. Circa acum 100 de ani,
femeile erau invatate sa si hraneasca bebelusii sau nou
nascutii conform unui program foarte fix. In urma cu 50 de
ani,specialistii au inceput sa scoata la suprafata hranirea la
cerere. Astazi,intelegem ca anumiti bebelusi au anumite
nevoi. Cheia catre success nu este o regula generala pentru
toti ci o abordare flexibila care se poate modifica astfel incat
sa se potriveasca fiecarui copil si fiecarei familii.Alimentatia cu
success este un parteneriat.Cu un nou-nascut,,partea
dumneavoastra din “intelegere” consta in a oferi copilului un
san sau un biberon,in a-l ajuta sa stea confortabil cand
mananca,a-l ajuta sa eructeze cand este nevoie,a se opri cand
este satul. Insa,partea copilului consta in a transmite semnale
clare pentru momentul in care acesta este satul sau infometat
ca sa puteti intelege ce este okay si ce nu.
Chiar si bebelusii foarte mici sunt priceputi in a comunica
aceasta informative crucial prin limbajul corpului si prin
comportament.Fiind atenti la acest feed-back,veti invata
incetul cu incetul sa faceti micile ajustari de moment ce vor
face ca momentul hranirii sa para un dans bine
repetat.Bineinteles ca nu intotdeauna merge asa de
usor.Cateodata feed-backul este ca “primiti” hrana
inapoi.Acest lucru inseamna ca bebelusul a mancat prea mult
o data.Ca si in cazul somnului ,un “mancacios” isi poate face
parintii sa se simta foarte competent.Un copil care are cicluri
de foame mai putin regulate,care reactioneaza intens la
disconforturi fizice(cum ar fi gazele intestinale) sau care are
sensibilitati alimentare sau alte afectiuni cornice ar face sip e
cel mai increzator parinte sa se simta ca un ratat,pentru
ca,inainte de toate,fiind cea mai elementara dintre
nevoi,alimentatia sta la baza relatiei dintre parinte si copil.Dar
atunci cand devine scopul principal-modul principal prin care
un parinte isi exprima dragostea sau ofera confort-rezultatul
poate fi un copil supraponderal sau chiar obez.Dar
dumneavoastra doriti ca beblusul sa se bucurede hrana,dar,la
fel de bine,doriti sa aiba si alte interese.Scopul acestui capitol
este sa va prezinte toata gandirea actuala in ceea ce priveste
acest subiect de importanta vitala,de a va ajuta sa faceti
alegerile potrivite pentru familia dumneavoastra,de la prima
mare decizie pe care trebuie sa o luati-alegerea intre alaptatul
la san si biberon pana la multe altele.Pe masura ce va hraniti
copilul din stadiul de nou-nascut pana cand se face mare,tineti
minte ca unul dintre cele mai importante lucruri despre
alimentatia sanatoasa este ca aceasta va face sa va simtiti
bine.
Inainte de a incepe sa vorbim despre cum sa va hraniti
bebelusul,as vrea sa petrec cateva moment explicandu-va cu
ce o sa-l hraniti.Atunci cand veti intelege cateva lucruri despre
fundamentele nutritiei sanatoase,veti fi mai capabili sa
alcatuiti o dieta sanatoasa pentru copilul dumneavoastra si sa
o ajustati dupa nevoile lui schimbatoare pe masura ce creste.

Capitolul 1 Alimentatia pe grupe de varsta

1.1 Alimentatia la nou nascut si sugar

ALIMENTATIA NOU- NASCUTULUIHranirea nou- nascutului urmareste

satisfacerea nevoilor energeticesi nutritive necesare intretinerii, dezvoltarii si
cresterii acestuia in primele 30z ile de viata. Daca nou- nascutul in prima
saptamana trebuie sa i se acopere unnecesar zilnic de 60- 80 calorii/ kgcorp
greutate si apoi de 120 calorii, iar prematurului de 140 calorii/ kgcorp, in
urmatoarele luni nevoile calorice suntde 110- 120 calorii/kgcorp/zi- ajungand
astfel in luna a IV- a de 100- 110 calorii.La o ratie de sub 30 calorii/kgcorp
greutate sugarul intra inautoconsumatie.Ratia calorica va fi acoperita 45- 50%
prin glucide, 40- 45% prinlipide, iar 15-18% de catre proteine.De mentionat,
alimentatia nou- nascutului poate fi naturala la sanulmamei, artificiala si
mixta.In cazul alimentatiei naturale (cu lapte de mama ), ratia proteicatrebuie
sa fie de 2.5- 3 g/kgcorp/zi, cea lipidica de 5- 5 g/kgcorp/zi, iar ceaglucidica de
10- 12 g/kgcorp/zi. Nevoia de apa este apreciata la 150- 200ml/kgcorp/zi.Hrana
ideala a nou- nascutului este reprezentata de laptele matern,care confera
acestuia capacitatea de a se dezvolta mai bine si de a- i cresterezistenta la
infectii.In cazul in care mama nu are lapte suficient se trece la alimentatiemixta:
la san si complectare cu lapte umanizat sau semiumanizat. Cand mamanu are
lapte sau alaptarea se contraindica, se recurge la alimentatie artificialacu lapte
umanizat ( HUMANA 1 ) sau semiumanizat ( Milupa- Milumil,Robebi A, Similac
etc administrate in concentratie de 10% )
 Nutritia sugarului cuprinde ansamblul de masuri
alimentare realizate intru lunile I si XII de viata. Nevoile
energetice in primul trimestru de viata sunt de 100-110
calorii/kgcorp/zi , in trimestrul al doilea de viata 100-90
calorii/kgcorp/zi iar in trimestrul al treilea de viata 90-80
calorii/kgcorp/zi. Nevoia de proteine este de 2g/kgcorp/zi ,iar
cea de lipide si glucide este asemanatoare cu cea prezenta a
nou nascutului.
De la 3 luni ,laptele matern nu mai satisface in mod optim
nevoile nutritive ale copilului,intrucat pe de o parte,scade
valorea nutritiva a secretiei lactate ,iar pe de alta parte se
maresc cerintele nutritive ale copilului aflate in plina crestere.
Se incepe cu mar ras cu biscuiti,apoi in luna a patra se adauga
supa de zarzavat si piure de legume iar la 4 luni jumatate se
introduce supa de carne si orez cu lapte, iar in luna a 5 a
branza de vaci iar din luna a 5 a jumatate galbenusul de ou si
si grisul cu lapte. In luna a 6 a se va introduce iaurtul ,din luna
a 7 a se introduc chiseurile de fructe ,crema zeamil iar de la 8
la 9 luni supa de perisoare.

1.2 Alimentatia la copilul mic (1-3)

Aceasta perioada se caracterizeaza prin : crestere rapida a copilului in

primul an de viata cu pana la 50 %; greutatea se dubleaza pana la 4
ani apoi creste cu 2 - 3 kg pe an pana la varsta de 9 - 10 ani; inaltimea
creste cu 6 - 8 cm pe an. In jurul varstei de 5 - 6 ani se produce o
crestere a tesutului adipos mai accentuata la fetite decat la baieti
fenomen denumit "adiposity rebound". Daca fenomenul se produce
mai devreme, creste riscul de obezitate.
Se recomanda :
 consumul de alimente care contin fier (carne slaba, peste,
legume verzi, spanac, urzici, salata patrunjel, leustean, telina,
galbenus de ou); calciu si vitamina D (produse lactate 1,5 – 2 %);
zinc (carne, peste, cereale, produse lactate); fluor (apa de baut)
 evitarea suplimentelor cu vitamine si minerale (se pot
recomanda la copiii cu boli cronice, anorexici)
 evitarea consumului de snacksuri, prajeli, bauturi cu continut
crescut in zahar
 participarea la mesele in familie
 selectarea reclamelor TV privind alimentele si dulciurile ce pot fi
vizionate de copii
In primii ani copiii vor fi invatati sa manance singuri, la masa, cu
lingurita.
Copiii nu trebuie fortati sa manance totul din farfurie.
Familia are un rol cheie in influentarea comportamentelor copiilor prin
asigurarea unei alimentatii sanatoase, promovarea activitatii fizice si a
activitatilor in aer liber, reducerea activitatilor statice (privitul excesiv
la televizor, statul la computer).
Foarte important este de subliniat fapul ca ritmul de crestere dupa
varsta de 1an este semnificativ incetinit fata de primul an de viata
astfel incat si necesarul caloric este mai redus. In medie copilasii
cresc cu 200-250 g/luna, respectiv 10-12cm pe an;pentru o crestere
armonioasa fiind nevoie in continuare de o alimentatie diversificata
care sa includa toate principiile nutritionale.
Alimentatia in primii ani de viata reprezinta o “fundatie” durabila
pentru deprinderea unor obiceiuri alimentare sanatoase si pentru un
ritm de crestere corespunzator in anii ce urmeaza.La fel de importante
sunt obiceiurile din familie acestea influentand in mod considerabil
comportamentul alimentar al copiilor. Din pacate, s-a constatat in
ultima vreme ca, aceste deprinderi sanatoase dispar dupa varsta de 4-
5 ani(uneori, mult mai devreme), parintii nu mai acorda o asa mare
importanta nutritiei, iar pana la aparitia problemelor de greutate,a
diferitelor carente si tulburari digestive mai este doar un pas.De aceea
este foarte important sa-i invatati de mici sa manance sanatos,sa nu
abandonati niciodata aceste obiceiuri si,mai presus sa fiti un exemplu
prin propriul comportament alimentar.
Dupa varsta de 1 an se modifica si comportamentul copilasilor la
masa, fiind mult mai activi si mai curiosi de explorare,isi pierd repede
rabdarea la masa,accepta cantitati mici de alimente,doar cat sa-si
potoleasca foamea, fara sa apara senzatia de satietate;e important sa
gestionati corect aceste situatii,sa evitati mancatul la televizor sau
stiu eu,in fata calculatorului/tabletei,sa gasiti solutii pentru a evita
mesele fractionate(din ora in ora spre exemplu).
In principiu copilasii intre 1 si 3 ani au nevoie de 100 kcal /kg
corp/zi(de exemplu pentru un copilas de 12 kg sunt necesare
1200kcal/zi) dupa cum au nevoie si de un aport hidric in medie de 100
ml/kgcorp/zi. Acestea sunt niste valori orientative,nu trebuie sa
ajungeti sa cantariti alimentele si sa calculati caloriile;atata timp cat
un copil este activ,se dezvolta bine din punct de vedere psihic si
motor iar cresterea in inaltime si greutate respecta “curba”
corespunzatoare varstei si sexului,inseamna ca necesarul ii este
asigurat si nu este nevoie sa-l “indopati” cu suplimente alimentare
pentru a-i creste pofta de mancare.La modul orientativ, portia unui
copil mic(1-3 ani)reprezinta un sfert din cea a unui adult.
Asa cum spuneam,trebuie sa existe un echilibru intre Proteine,
Glucide(hidrati de carbon) si Lipide(grasimi), precum si un aport
corespunzator de Fibre(articol detaliat),Vitamine(articol detaliat) si
Minerale.Nu exista un regim standard,apetitul si nevoile
energetice(numarul de calorii)fiind variabil;astfel,dieta trebuie
adaptata fiecarui copilas in parte tinand cont si de preferintele
acestuia;mai mult apetitul devine capricios la aceasta varsta, foarte
multe din alimentele care-i faceau placere le refuza si are nevoie in
permanenta de ceva “nou”.

1.3 Alimentatia la varsta pubertatii

 Perioada pubertara se considera, pentru, fete, de la 12
la 15 ani, si pentru baieti intre 14 si 16 ani (dupa unii
autori, 12-14 ani la fete, 13-16 ani la baieti) si este
caracterizata printr-o rapida evolutie psiho-fizica si mai
ales sexuala. La aceasta varsta, baietii au nevoie de 3 100
calorii, fetele de 2800 calorii/zi, respectiv 65-70 calorii si
55-60 calorii/kilocorp.
In general alimentatia la pubertate este asemanatoare
cu cea a adolescentilor. Nevoia in protide este de 2
g/kilocorp/zi, cea in lipide g kilocorp/zi, cea in glucide de
8 g/kilocorp/zi, iar apa se va da in cantitate de 40-45
ml/kilocorp/zi.
Necesarul zilnic in vitamine este de : vitamina A 4 000
U., vita-E 2 mg, vitamina C 70 mg, vitamina D 500 U.,
vitamina PP 12 mg, Vitamina B2 2,5 mg.

Mineralele sunt necesare in cantitati de : 1 500 mg

calciu, 500-2 000 mg fosfor si 15 mg fier, pentru baieti ;
pentru fete, compensator, se indica 20-25 mg fier.
Alimentele care furnizeaza elementele nutritive de
baza, vitaminele, vitagenele (cistina, inozitol, colina, acizi
grasi nesaturati) si mineralele citate, plus NaCl, S, K, Mg,
Mn, Cu, Co sunt, zilnic : 250 g paine, 500 ml lapte, 30 g
branza, un ou, 100 g carne, 200-300 g cartofi, 75 g paste
fainoase, 200-300 g zarzavaturi, 30 g unt, 30 g ulei, 40 g
zahar.
Copiii de varsta pubertara beneficiaza astazi de una
din principalele realizari recente in alimentatie :
imbunatatirea valorii nutritive a cerealelor prin
modificarea genetica a compozitiei lor in aminoacizi ; de
asemenea, de imbogatirea cerealelor prin adaos de acizi
aminati sintetici. Productia industriala de aminoacizi ca
metionina si lizina, prin fermentatie sau prin noi metode de
sinteza, i-a facut accesibili, economici, usor de introdus in
alimentatie.
Cantitatile si proportiile diferitelor alimente in
meniurile adolescentilor. Hidrocarbonatele. Amidonul din
fainoase trebuie prelucrat, altfel digestibilitatea este grea ;
excesul de paine, fainoase si legume uscate, care se digera
numai in intestin, poate duce la o supraincarcare, la
fermentatii si tulburari intestinale care dauneaza
asimilatiei si cresterii. Vom da, de aceea, suficiente fructe,
miere si dulceturi. Grasimile vor fi mancate de preferinta
crude, deoarece cele prajite pierd corpii grasi esentiali.
Carnea este deosebit de importanta in alimentatia
adolescentului ; nu trebuie facuta nici o restrictie la carne :
de vita, de pasare, porc, creier, ficat, organe. Proteinele
din alte alimente (lapte, oua, legume) nu pot inlocui
carnea, iar regimurile strict lacto-vegetariene sunt nefaste
la aceasta varsta. Amintim cazurile devenite medico-
legale, dinainte de razboi, ale unor tineri, care au ajuns la
casexie si moarte in urma curei vegetariene impuse de
parinti.
Carnea nu va lipsi la cele doua mese principale, ca
friptura sau gratar. Cantitatea zilnica de carne, fara oase,
grasime si tendoane, va fi de 200-300 g. Organele de
animale si pestele - bogate in sodiu, fosfor si acizi aminati
- vor fi date de 2 ori pe saptamana, in loc de carne propriu-
zisa.
Pentru aportul lor in saruri minerale (P, Ca etc.) vom
da adolescentilor oua si lapte ; de asemenea, branzeturi si
unele legume (telina, morcovi, napi, care contin calciu),
precum si creier, peste, carne de vita si ciocolata, care
contin fosfor.
Legumele verzi si cerealele isi aduc aportul lor de iod,
fier, magneziu si sulf.
Vitaminele sunt la fel de utile adolescentului ca si copiilor
mici. Exista si se prescriu larg astazi vitaminele
farmaceutice, dar esentiale sunt vitaminele A si D,
existente in untura de peste. Oleum jecoris Asselli este
recomandabil si astazi tinerilor, iarna si primavara,
deoarece contine, pe langa vitamine, si grasimi, factor
puternic calorigen si de reglare intestinala. Citricele,
legumele verzi si fructele curente vor suplini celelalte
nevoi vitaminice.
Ca reguli generale mentionam :
Alimentatia trebuie sa fie suficienta ; fara a calcula strict
caloriile, hrana tinerilor va depasi pe cea a parintilor.
Se va respecta necesarul caloric prin cele rei legi ale
alimentatiei: a) acoperirea ratiei de crestere si efacere ;
b) a ratei energetice si c) stabilirea zilnica a ratiilor
necesare, proportionate in raport nu numai cu vasta, ci
si cu conditile climaterice si cu munca.
Sa fie bogata in carn legume, lactate si fructe, in
zaharuri i grasimi crude, sa contina celuloza.
Sa nu faca exces de fainoase, grasimi gatite si mezeluri
sau conserve.
Adolescentul va consuma zilnic aproximativ 16 g
carne/an varsta, iar din meniuri nu se vor omite salatele
de cruditati (morcovi, sfecla, telina, salata verde), 250
ml lapte/zi, branza si fructe.
 1.4 Alimentatia.Principii de alimentare

Alimentatia este procesul prin care organismul primeste

substantele nutritive necesare desfasurarii activitatilor fiziologice si
isi asigura substratul energetic, enzimatic, hormonal necesar
indeplinirii functiilor principale : relatie, nutritie si reproducere.
Alimentatia este o componenta a stilului de viata alaturi de
activitatea fizica, sanatatea mentala si somnul. Se pot da definitii
pentru stilul de viata sanatos, dar lucrul cel mai important este sa ne
comportam astfel incat sa ne reducem riscul de boala. Sigur ca
fumatul, comportamentul agresiv, poluarea mediului, lipsa
imunizarilor, consumul de droguri contribuie la cresterea acestui risc.
Preocupari privind mentinerea starii de sanatate exista din
antichitate. "Principiul dublei perfectiuni" mentionat in scrierile
rabinice (Talmudul), la romani binecunoscutul "Mens Sana in Corpore
Sano" exprima necesitatea de a mentine o buna stare fizica si
mentala. Scrierile mentionau recomandari despre dieta, valoarea
nutritiva a alimentelor, toxicitatea acestora. Preocupari pentru dieta
se regasesc si in lucrarea lui Cornelius "De arte medica".
Care este rolul alimentatiei ? De ce mancam ?
Prin alimentatie ne asiguram substantele nutritive - proteine,
glucide, lipide, minerale si vitamine. Acestea indeplinesc multiple
roluri :
 plastic, intrand in structura membranelor celulare (proteinele si
lipidele)
 functional, prin participare la sinteza enzimelor, hormonilor,
acizilor nucleici
 energetic
 antioxidant (vitaminele)
De asemenea, substantele nutritive :
 cresc rezistenta la infectii (vitaminele)
  participa la transmiterea impulsurilor nervoase si functia
sistemului nervos (vitaminele B1,B6)
 mentin in stare de functionare sistemul osos (calciu, fosfor,
vitamina D)
 participa la mentinerea vederii
 previn aparitia cariilor.
Cat mancam ?
Alimentatia este o necesitate, dar si o placere. Efectul de placut
sau neplacut al alimentelor poate actiona ca stimul pentru ingestia
sau evitarea consumului de alimente. Deobicei mancam atunci cand
ne este foame pentru a ne simti bine. In mod normal trebuie sa existe
un echilibru intre aportul de alimente si consumul de energie.
Necesarul caloric este individual in functie de varsta, sex masculin /
feminin, greutate, inaltime, activitate fízica.
Mecanismul de reglare al aportului alimentar este complex.
Factorii declansatori sunt reprezentati de : scaderea nivelului de
nutriente (glucide, lipide, proteine) din sange; eliberarea de adipokine
(leptina si adiponectina) din tesutul adipos; eliberarea de hormoni
pancreatici : insulina, polipeptid pancreatic, amilina cu efect
anorexigen (scad apetitul); eliberarea de peptide digestive:
polipeptidul Y cu efect neutru, grelina care creste senzatia de foame,
GLP1, oximodulina, clecistokinina, bombesina care sunt anorexigene;
hormonii tiroidieni (cresc sau scad aportul alimentar).
Impulsurile din periferie ajung la nivelul sistemului nervos, in
hipotalamus unde exista centri de reglare pentru aportul alimentar
(nucleul arcuat si nucleul paraventricular) si se comanda cresterea
sau reducerea acestuia.
In plus stimularea anumitor zone din creier (nucleul acumbes) se
insoteste de cresterea consumului de alimente foarte gustoase, cu un
cotinut ridicat in zaharoza si grasimi.
Cortexul prefrontal si sistemul limbic sunt implicate in
comportamentul de cenzura si autocontrolul foamei si satietatii.
Ce mancam ?
 Este bine sa avem o alimentatie cat mai variata care sa asigure
necesarul caloric, dar in egala masura sa respecte proportiile dintre
principiile alimentare si sa asigure necesarul de vitamine si minerale.
Exista alimente pe care ar trebui sa le consumam zilnic : cereale
integrale (paine, orez, paste), legume si fructe, lapte, iaurt, branza.
Carnea alba, pestele, oul este bine sa fie consumate de cateva
ori pe saptamana, iar carnea rosie, dulciurile de cateva ori pe luna.
Este bine sa evitam consumul in exces de dulciuri de tip ciocolata,
creme, alimente hipercalorice de tip fast food, snacks-uri.
Se recomanda evitarea consumului de bauturi indulcite cu zahar.
Consumul de alcool nu ar trebui sa depaseasca 25 g alcool pur
la femei si 30 g la barbati.
Trebuie sa fim atenti la etichetele nutritionale care trebuie sa
contina :
 valoarea calorica a alimentului pe portie sau 100 g
 repartitia pe principii nutritive : glucide, lipide, colesterol,
proteine, sodiu, potasiu, fibre, zahar
Pentru ca un aliment sa fie organic (bio) trebuie sa provina din
animale crescute fara antibiotice sau hormoni de crestere si sa nu se
utilizeze pesticide pentru cultivarea fructelor si legumelor.
Pentru a evita contaminarea alimentelor cu microorganisme este
bine sa respectam cateva reguli : spalarea mainilor, spalarea tuturor
fructelor si legumelor inainte de consum, prepararea corecta a
alimentelor.
Apa poate fi contaminata cu pesticide, plumb, mercur, clor,
microorganisme. Fructele de mare pot fi contaminate cu mercur
rezultat din poluarea industriala.
Prepararea alimentelor
Este importanta cunoasterea etapelor de preparare a alimentelor
intrucit prin prelucrare acestea sufera modificari care determina
pierderea continutului nutritiv sau aparitia de compusi toxici.
Prima etapa in prelucrarea alimentelor consta in verificarea starii de
salubritate a acestora :
  carnea proaspata are consistenta elastica fiind acoperita de o
pelicula umeda, nelipicioasa, iar sucul este limpede
 laptele de vaca proaspat este alb iarna si galbui vara, omogen,
fara impuritati, gust dulceag
 pestele trebuie sa aiba un miros placut
 untul proaspat este galben si omogen
 uleiul trebuie sa fie limpede, galben, fara miros
 cartofii trebuie sa fie netezi, luciosi si neincoltiti
 conservele nu trebuie sa prezinte capacul bombat
Decongelarea corecta a carnii se face lent in decurs de 3 - 4 ore.
Nu se recomanda decongelarea in apa calda.
Ouale se spala bine cu apa calda inainte de preparare.
Legumele si fructele se spala inainte de folosire.
Prin prelucrare termica alimentele sufera transformari :
 prin prajire se formeaza produsi toxici si cancerigeni (acroleina
si acrilamide), se pierd vitamine
 prin fierbere se pierd vitamine, de aceea se recomanda fierberea
in abur sub presiune
 prin conservare alimentele se protejeaza de actiunea oxidativa a
mediului
 prin congelare se mentin proprietatile alimentelor, dar
decongelarea trebuie sa fie rapida daca alimentele vor fi
preparate la cald sau lenta daca se consuma crude
Cate mese pe zi sunt necesare?
Nou nascutul mananca la cerere putand avea pana la 8 mese pe zi,
sugarul are 6 - 7 mese pe zi, copilul mic 3 mese si 2 gustari.
Adultii au in general 3 mese principale si eventual 2 gustari.
Capitolul II Efectele Alimentatiei asupra dezvoltarii copiilor

2.1 Alimentarea corecta (sanatoasa)

Există o relație directă între alimentele pe care alegem să le
consumăm și funcționarea creierului nostru. Memoria, plasticitatea și
flexibilitatea creierului și gândirea logică sunt doar câteva dintre
principalele paliere influențate de către nutriția pe care ne-o
construim. O alimentație adecvată și sănătoasă poate fi benefică
pentru creier în mai multe moduri pozitive. În primii ani de viață,
activitatea cognitivă este intensă; prin urmare, obiceiurile alimentare
sănătoase ar trebui formate încă de timpuriu și menținute de-a lungul
întregii vieți.
Jacka și Kremer (2011), doi specialiști în alimentație pentru
copiii, afirmă faptul că atunci când sunt consumate prea multe
alimente și băuturi sărace din punct de vedere nutrițional, cu un
conținut ridicat de grăsimi adăugate, zaharuri și sare, cum ar fi
acadelele, chipsurile și alimentele prăjite, favorizează apariția unor
probleme emoționale și comportamentale la copii și adolescenți.
Pentru a ne asigura că starea generală de bine a copiilor este
ridicată, că au un nivel optim de energie și că își antrenează memoria
și gândirea logică, trebuie să îi ajutăm să își creeze rutine sănătoase
de nutriție. O dietă cu o gamă variată de alimente ajută la menținerea
unei combinații echilibrate de mesageri ai creierului. Precum celelalte
organe din corpul nostru, creierul beneficiază și el de un aport
constant de micronutrienți. Antioxidanții din fructe și legume mențin
creierul sănătos și îl ajută să funcționeze în parametrii normali pentru
o perioadă mai lungă de timp.
Fără micronutrienți puternici, cum ar fi vitaminele B6, B12 și
acidul folic, creierul nostru ar fi predispus la un declin mental.
Cantitățile de minerale precum: fier, zinc și sodiu sunt, de asemenea,
fundamentale pentru sănătatea creierului și pentru dezvoltarea
cognitivă timpurie. Creierul uman utilizează aproximativ 20% din
resursele noastre energetice. Cea mai mare parte a acestei energii
provine din carbohidrați.
Specialiștii din domeniu subliniază faptul că, pentru o
alimentație sănătoasă pentru copii și pentru ca aceștia să aibă un
creier fericit și sănătos, este indicat să ne ghidăm după următoarele
linii directoare și să includem în meniul copiilor următoarele:
 Carbohidrați:
 Cartofi, pâine, orez, paste, cereale, ovăz etc.
 Influențează nivelul de energie. Carbohidrații cu amidon sunt
cea mai bună sursă de energie pentru copilul în creștere.
Proteine:
 Carne slabă, produse Lactate, ouă, soia, pește etc.
 Copilul în creștere ar trebui să mănânce cel puțin de două ori pe
săptămână pește, în special tipurile de pește cu o cantitate
considerabilă de omega 3 (somon, sardine etc.)
Grăsimi:
 Unt, biscuiți, patiserie, torturi, untură etc.
 Copilul în creștere are nevoie de unele grăsimi, însă acestea
trebuie să fie introduse în nutriția copilului în cantitățile potrivite.
Calciu:
 Lapte, iaurt, brânză, tofu, legume verzi, pâine etc.
 Pentru oase puternice și dinți sănătoși.
Vitamina C
 Citrice, roșii, cartofi, brocoli, fructe de pădure, ardei, varză de
Bruxelles
 Imunitate, piele sănătoasă, gingii și dinți sănătoși, oase etc.
Vitamina A:
 Lapte, iaurt, morcovi, spanac, ardei roșu, portocale, ouă, brânză
 Pentru o piele sănătoasă, sistem imunitar bun, ochi sănătoși.
Vitamina D:
 Ouă, ulei de pește, cereale, soia etc.
 Ajută în procesul de creștere și menține mușchii și oasele
sănătoase.
Cantitatea maximă zilnică de sare pe care ar trebui să o
consume copilul în funcție de vârstă: între 4 și 6 ani - 3 grame de sare
pe zi (1,2 g de sodiu); între 7 și 10 ani - 5 grame de sare pe zi (2,0 g de
sodiu); peste 11 ani- 6 grame de sare pe zi (2,4 g de sodiu).
Știm că hrănirea copiilor cu alimente adecvate contribuie la
creșterea și dezvoltarea lor. Dar există un număr tot mai mare de
cercetări care arată că ceea ce mănâncă copiii poate afecta nu numai
sănătatea lor fizică, ci și starea lor de spirit, sănătatea mintală și
învățarea.
Cercetările sugerează că o alimentație sănătoasă și nutritivă
poate îmbunătăți sănătatea mintală1, poate spori abilitățile cognitive,
cum ar fi concentrarea și memoria și poate îmbunătăți performanța
școlară.
Atunci când copiii au o dietă sănătoasă, cu o mare varietate de
fructe și legume în această dietă, ei au performanțe mai bune în clasă.

Copiii sunt influențați de ceea ce văd la persoanele din jur.

Pentru o alimentație sănătoasă pentru copii este esențial ca întreaga
familie să practice un stil de viață echilibrat, energic, cu o alimentație
bună și mișcare. Este important să oferim un bun exemplu, mâncând
sănătos și împreună, în familie, cât mai des posibil. Nutriția atât
pentru adulți, cât și pentru copii se bazează pe aceleași principii:
toată lumea are nevoie de aceleași tipuri de nutrienți - cum ar fi
vitaminele, mineralele, carbohidrații, proteinele și grăsimile. Cu toate
acestea, copiii au nevoie de cantități diferite de nutrienți specifici la
vârste diferite și este indicat să echilibrăm dieta, ținând cont de
părerile specialiștilor.
2.2 Ce trebuie sa manance un copil pe varste
Alimentatie intre 6-12 luni

Bebelusul creste vazand cu ochii, iar meniul sau incepe sa prinda treptat
culoare. Iata cateva aspecte privind alimentatia in intervalul de varsta 6 – 8
luni:
  daca micutul este hranit cu formula de lapte, acesta va manca
aproximativ 240 ml la fiecare hranire, insa nu mai mult de 950 ml in 24
de ore;
 din pacate, laptele matern nu este o sursa buna de fier. De aceea, este
indicat sa incepeti hranirea cu cereale pentru bebelusi imbogatite cu
acest nutrient si amestecate cu formula sau lapte de la san. Se amesteca
suficient lichid astfel incat textura preparatului sa fie subtire.
Preparatul va putea fi ingrosat pe masura ce puiul dumneavoastra va
incepe sa creasca. Incepeti prin a-i oferi micutului preparatul de doua
ori pe zi, in doar cateva linguri;
 in piureurile pe care le faceti puteti include carne, fructe si legume.
Puteti incerca: mazare, morcovi, cartofi dulci, dovleac, pere, piersici,
carne de pui sau curcan;
 cantitatea de piureuri pe care o va consuma micutul poate varia intre 30
si 480 de grame/zi;
 printre semnele ca puteti incepe diversificarea se afla urmatoaorele:
bebelusul si-a dublat greutatea de la nastere, acesta isi poate controla
miscarile capului si ale gatului, atunci cand este satul nu mai deschide
gura si manifesta interes daca vede ca o persoana mananca;
 nu-i dati copilul miere si lapte de vaca pana la varsta de un an;
 la recomandarea medicului pediatru, puteti sa-i oferiti apa fiarta si
racita lui bebe;
 hraniti copilul cu alimente noi doar atunci cand ii este foame. Ele vor fi
incluse pe rand, odata la doua sau trei zile, pentru a putea fi urmarite
evenutale reactii alergice (diaree, varsaturi sau eruptii).
Un nou set de schimbari alimentare va fi implementat in intervalul de varsta 8
– 12 luni:
 copilul va primi mici cantitati de mancare pe care le poate tine intr-o
manuta (spre exemplu, legume moi si fierte, fructe spalate si curatate de
coaja, bucatele de branza si biscuiti graham);
 micutul tot va fi hranit la san sau va bea formula de trei sau patru ori
pe zi;
 juniorul va primi galbenusuri de trei sau patru ori pe saptamana.
Alimentatie 1-3 anil
Hidratarea este foarte importanta. Oferiti apa intre mese si gustari. Este
interzis ca micutul sa bea sucuri carbogazoase, bauturi pentru sportivi,
energizante, lapte indulcit, bautura fotificata cu soia, suc care contine 100%
fructe sau bauturi preparate din prafuri.
Iata cateva idei de mancaruri delicioase pe care le puteti oferi copilului:
 sandvisuri cu ou, ton sau pui, servite cu fructe taiate marunt;
 hummus, paine integrala si legume moi gatite si racite;
 orez brun cu bucati de peste si mazare;
 fulgi de ovaz serviti cu lapte si mere;
 omleta la cuptor cu legume fierte;
 supa de legume;
 piure de cartofi dulci cu naut si conopida;
 paste integrale cu branza, sos de rosii sau carne.

Si cateva idei de gustari sanatoase:

 iaurt pasteurizat cu bucati de fructe;
 piure de avocado pe paine prajita;
 legume fierte, cum ar fi broccoli, conopida, dovlecei, pastarnac si cartofi
dulci;
 fasii de carne fara oase;
 felii de fructe, cum ar fi mere, banana, pere sau piersici coapte;
 bucatele de branza.

Sunt interzise:
 pestele cu oase;
 arahidele intregi;
 nucile;
 popcornul;
 strugurii;
 fructele uscate;
 bomboanele tari;
  guma de mestecat;
 bezelele.

Alimentatie 4-8 ani

Continutul zilnic al mancarii trebuie sa fie de 1200 de calorii in randul

fetelor, respectiv 1400 de calorii in randul baietilor, insa cantitatea de hrana
de care are nevoie un copil depinde de marimea corpului si de nivelul de
activitate.
Stim deja ca micutii au nevoie de o varietatea de alimente sanatoase.
Iata cateva recomandari alimentare zilnice:
 1½ portie de fructe (unde o portie poate insemna 1 mar de dimensiune
medie, sau o banana, sau portocala sau o para, sau doua prune mici, sau
doi kiwi, sau sapte capsune, sau trei caise, sau 14 cirese, sau o felie de
pepene galben, sau doua felii de mango);
 4½ portii de legume (unde o portie poate insemna jumatate de
cartof/cartof dulce/porumb de marime medie, sau 64 grame de
broccoli/spanac/morcov/dovleac, sau aproximativ 250 de grame de
salata de legume crude);
 1½-2 portii de lactate (unde o portie poate insemna 250 ml de lapte/lapte
vegan cu 100 mg de calciu adaugat la fiecare 100 ml de lichid, sau doua
felii de branza, sau 200 g de iaurt);
 4 portii de cereale (unde o portie poate insemna o felie de paine, sau o
jumatate de cana de orez/paste/quinoa/terci de ovaz, sau 85 de grame de
fulgi de cereale fara zahar, sau 32 grame de musli, sau o briosa mica
facuta din faina integrala);
 1½ portie de carne slaba, nuci si leguminoase (unde o portie poate
insemna 65 g carne slaba de vita/vitel/miel porc fiarta, sau 80 g carne
slaba pui/curcan fiarta, sau 100 g file de peste fiert, sau 170 g de tofu
gatit, sau doua oua mari, sau o cana de linte/naut/fasole fiarta sau 30 g
de alune/migdale/seminte de floarea-soarelui);
 1 portie de grasimi sanatoase (o lingura de avocado sau una - doua
lingurite de ulei de masline);
  apa, deoarece aceasta este cea mai buna bautura pentru a potoli setea si
a mentine hidratarea (copiii se joaca mult si transpira mult).

Alimentare varsta 14-18 ani

In perioada adolescentei, organismul trece printr-o serie de modificari
psihice si fizice. De aceea, este necesar un plan alimentar. Pe langa faptul ca
imbunatateste starea generala de sanatate si contribuie la cresterea si
dezvoltarea adolescentului, hrana adecvata poate preveni aparitia anumitor
boli. Iata cateva recomandari alimentare zilnice:
 2 portii de fructe;
 5-5½ portii de legume;
 3½ porții de lactate;
 7 portii de cereale;
 2½ portii de carne slaba, nuci si leguminoase;
 apa.

2.3 Evaluarea starii de nutritie a copiilor

O stare bună de creştere a copilului se reflectă prin

normalitatea proceselor de creştere şi dezvoltare. Prin creştere se
înţeleg acumulări cantitative ale dimensiunilor corporale.
Dezvoltarea şi maturaţia reprezintă noţiuni calitative şi se referă
la diferenţierile de structură, de compoziţie şi de funcţie celulară,
particulare fiecărui ţesut.

Pe lângă creş-terea şi dezvoltarea fizică, are loc şi dezvoltarea

intelectuală, cu un ritm alert în primul an de viaţă şi care se
identifică cu dezvoltarea psihomotorie. Legată de aceasta din
urmă este şi dezvoltarea emoţională, evidenţiată în cadrul
contactelor umane prin afectivitate, putere de stăpânire şi
autocontrol.
 În dezvoltarea globală a copilului, un rol esenţial revine
educaţiei, procesului de învăţământ şi, mai ales, familiei. Ritmul
creşterii, dezvoltării şi maturaţiei este dependent de factorii
ereditari, hormonali şi de mediu. Factorii ereditari influenţează
ritmul creşterii şi valorile definitive ale parametrilor de creştere
(talia definitivă), conform programării genetice (talia
ascendenţilor).

Factorii hormonali au rol esenţial în procesul de creştere.

Hormonul de creştere este indispensabil pentru reglarea creşterii
scheletice. Deficitul acestui hormon se exprimă prin încetinirea
proceselor de creştere şi maturare. Excesul acestui hormon
determină accelerarea creşterii, fără influenţarea maturaţiei, cu
producerea stării de gigantism.

Alţi hormoni care influenţează creşterea scheletului sunt cei

tiroidieni. Excesul sau deficitul hormonilor tiroidieni influenţează
atât creşterea, cât şi maturaţia. Aceleaşi efecte au şi hormonii
androgeni şi estrogeni. Atunci când sunt în cantitate insuficientă
se întârzie maturaţia osoasă. În caz de exces, se accelerează
creşterea şi, mai ales, maturaţia osoasă, cu sutura prematură a
cartilajelor de creştere şi reducerea definitivă a taliei.

Factorii de mediu

Aportul nutritiv reprezintă elementul esenţial care

influenţează desfăşurarea procesului de creştere, începând din
faza de ovul fertilizat, până la adolescenţă. Malnutriţia
intrauterină se răsfrânge semnificativ asupra greutăţii şi taliei
fătului. În cazul insuficienţei aportului energetic şi proteic în
primele luni de viaţă, se produce un efect important asupra
creşterii şi maturaţiei, putând să determine o reducere definitivă a
taliei.
 Factorii socio-economici influenţează creşterea organismului
copilului prin mod de viaţă, obiceiuri alimentare, tradiţii culturale,
în strânsă relaţie cu factorii nutriţionali.

Factorii psihici şi emoţionali contribuie la confortul

nutriţional prin ambianţa familială, climatul afectiv, calitatea
relaţiilor dintre părinţi şi copii. Stresul psihic provocat de mediul
ambiant nefavorabil influenţează negativ procesul de creştere
până la starea de nanism psiho-social.

Greutatea este un indicator măsurabil și foarte

relevant, prezența edemelor trebuie notată deoarece
acestea afectează greutatea. Dacă se înregistrează o
pierdere de peste 20 de procente în 6 luni din greutatea
corporală, poate apărea malnutriția proteică și energetică.
Greutatea trebuie monitorizată zilnic, rareori o creștere
semnificativă, în spital, este dată de masa musculară su
țesutul adipos, cel mai des este vorba despre un edem.
Înălțimea se măsoară anual și la fiecare internare, ea este
importantă în afecțiuni metabolice osoase.
Indicele de masă corporală (IMC) este o metoda utilă
și simplă.
 IMC-ul normal este 18,5-24,5 kg/m2 ,
 Supraponderalul este cu un IMC de 25-29,9 kg/m2 ,
 Obezitatea are un IMC de 30-39,9 kg/m2 ,
 Obezitatea morbidă este cu IMC de peste 40 kg/m2 ,
 Malnutriție moderata cu IMC între 17-18,4 kg/m2 ,
 Malnutriție moderată cu IMC între 16-16,9 kg/m2 ,
 Malnutriție severă cu IMC sub 16 kg/m2 ,
Greutatea în raport cu marimea scheletului – Se pare
că distanța dintre epicondili humerali reprezintă un
indicator precis în aprecierea scheletului.
 Masa musculară este apreciată prin măsurători de
laborator.
Masa musculară (kg)=7,138+0,02908*creatina urică
(mg)
Evaluarea globală: evaluarea nutrițională reprezintă o
componentă de bază a anamnezei. Obiectivul acestei
evaluări este de a detecta factorii de risc care contribuie la
evoluția bolii.

2.5 Obiceiuri alimentare ale copiilor

Pentru a încuraja obiceiurile alimentare sănătoase,

provocarea este de a face alegeri nutritive și atrăgătoare.
Cum putem face asta?
 Copiii ar trebui să mănânce mai multe alimente
naturale, minim prelucrate, care să fie cât mai
aproape posibil de forma lor naturală și cât mai puțin
prelucrate.
 Fiți un model pentru copii. Instinctul copiilor de a
imita este puternic, deci nu cereți copilului să
mănânce mai multe fructe, în timp ce nu mâncați
niciodată fructe de față cu el.
 Ascundeți alimente sănătoase cu un gust puternic,
între alte alimente care stiți că le plac mult.
 Gătiți mai multe mese acasă.Mâncarea la restaurant și
mesele semi-preparate au mulți aditivi, zahăr și
grăsimi nesănătoase, astfel încât gătitul acasă, din
ingrediente proaspete și sănătoase, poate avea un
impact imens asupra sănătății copiilor
dumneavoastră. Dacă gătiți porții mari, este suficient
să gătiți doar de 3-4 ori pe săptămână.
  Implicați copiii în procesul de cumpărare al
alimentelor și pregătirea meselor. Este o ocazie bună
de a-i învăța despre diferite alimente și despre cum sa
citească etichetele alimentelor pe care doresc să le
cumpere, atunci când mai cresc.
 Faceți gustări sănătoase acasă. Păstrați la îndemână o
mulțime de fructe, legume, astfel încât copiii să evite
gustări nesănătoase cum ar fi chipsuri, sucuri sau
biscuiți.
 Nu insistați niciodată să termine tot din farfurie și nu
folosiți niciodată alimentele preferate ca recompensă
sau mită. Au nevoie să aiba o relatie sănătoasă cu
alimentele.
Gătiți și mâncați împreună cu copiii
Faptul ca ne facem timp să stăm la masă ca o familie,
pentru a mânca un preparat gătit acasa, împreuna, oferă
un exemplu minunat copiilor cu privire la importanța
alimentației sănătoase. Mesele în familie oferă confort și
rutină, oferă ocazia de a povesti din viața de zi cu zi a
parinților și copiilor. Adunarea familiei în jurul unei mese,
reprezintă o oportunitate ideală de a vorbi și de a asculta
copiii fără a îi distrage nimic altceva.
Timpul mesei împreună vă permite să îi „învățați prin
exemplu”. Mâncând împreună, permiteți copiilor să
observe că mâncați alimente sănătoase ținându-vă în
același timp porțiile sub control și limitând mâncarea
nesănătoasă. Vă va permite de asemenea să monitorizați
obiceiurile alimentare ale copiilor. Acest lucru poate fi
important pentru copiii mai mari, care merg la școală sau
grădiniță și care petrec mult timp mâncând la școală,
grădiniță sau after-school.
Faceți fructele și legumele mai atrăgătoare
 Indiferent dacă sunt pretențioși sau nu, copiii nu
doresc mereu ceea ce este sănătos pentru ei – în special
fructe și legume. Dar există modalități de a le face mai
atrăgătoare.
Primul pas este limitarea accesului la sucuri, dulciuri
nesănătoase și la gustări sărate. Este mult mai ușor să
convingeți copilul că o banană cu unt de arahide este
extrem de gustoasă, dacă nu are în preajmă biscuiți care
să îl tenteze.
Lăsați-i pe copii să aleagă singuri produsele. Poate fi
distractiv pentru copii să vadă toate tipurile diferite de
fructe și legume disponibile și să aleagă pe cele pe care
vor să le guste.
Păstrați bastonașe de fructe și legume la îndemână.
Asigurați-vă că au fost spălate, tăiate și numai bune de
mâncat. Adăugați iaurt, unt vegetal de migdale sau caju,
hummus sau alte preparate alături de care credeți că ar fi
tentați să le încerce. Un hummus cu bastonașe de
castravete si ardei alături, poate fi o tentație pentru
iubitorii de hummus.
Obiceiuri nesanatoase
Mancatul in graba
In incercarea de a duce copiii de la o activitate la alta, adesea nu
avem timp sa ne asezam in familie si sa ne bucuram impreuna de
mancare. Mancatul prea repede poate duce la supra-alimentare,
deoarece corpul tau nu realizeaza ca este plin decat dupa ce ai
terminat de mancat, iar acest lucru poate duce la cresterea in
greutate.
Acest obicei este deosebit de daunator pentru copiii nostri,
deoarece nu ii invatam sa se bucure de mancarea lor si sa asculte
semnalele de foame ale corpului lor.
2. Saritul peste micul dejun
Cu totii stim ca micul dejun este cea mai importanta masa a zilei,
asa ca de ce atat de multi adulti aleg sa sara peste el in continuare?
Copiii au nevoie in special de micul dejun pentru a-si alimenta corpul
si creierul pentru o zi lunga la scoala.
Spre deosebire de adulti, ei nu pot si nu ar trebui sa se ridice si
sa mearga la automat atunci cand le este foame. Daca practici
mancatul micului dejun acasa, copilul va invata cat de important este
pentru corpul sau si va ajunge sa faca alegeri alimentare sanatoase.
3. Hidratarea insuficienta
Ofera apa sau lapte la mese in loc de alte optiuni cu zahar, iar
cei mici vor fi mult mai sanatosi. Ca adulti, de obicei bem cafea
dimineata si apoi bem o bautura racoritoare in timp ce iesim la pranz
sau la cina.
Aproape in niciun moment din timpul zilei bem apa – sau cel
putin nu atunci cand ne vad si copiii nostri. Daca bei mai multa apa,
copiii tai vor dori, de asemenea, sa bea mai multa apa, iar in acest
mod te asiguri ca se hidrateaza corespunzator.