CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN MEDICINĂ ȘI FARMACIE ”RAISA

PACALO”

STUDIU INDIVIDUAL

Probleme de alimentație la copiii după vârsta de 1-2 ani și consilierea mamei

DISCIPLINA: Puericultură și neonatologie cu nursing specific

REALIZAT: Efrim Daniela
GRUPA: 314

CHIȘINĂU 2024

1
 CUPRINS

Introducere..............................................................................................
CAPITOLUL 1: ALIMENTAȚIA ADECVATĂ DUPĂ VÂRSTA DE 1 AN ...........
Subcapitolul 1.1: Necesarul nutrițional al copilului.................................................................
Subcapitolul 1.2: Alimente recomandate și de evitat................................................................
CAPITOLUL 2: PROBLEME FRECVENTE DE ALIMENTAȚIE.................................
Subcapitolul 2.1: Obezitatea și malnutriția................................................................................
Subcapitolul 2.2: Alergiile și intoleranțele alimentare...............................................................

CAPITOLUL 3: CONSILIEREA MAMEI............................................................................

Subcapitolul 3.1 Rolul mamei în alimentația copilului...............................................................
Subcapitolul 3.2 Strategii de consiliere.......................................................................................

Concluzii și recomandări ...........................................................................................................

Bibliografie ................................................................................................................................

2
 Introducere

Alimentația în dezvoltarea timpurie este un subiect de o importanță majoră, având în

vedere impactul profund pe care îl are nutriția adecvată asupra sănătății și dezvoltării
copiilor. Studiile arată că perioada critică pentru o nutriție bună este în primele 1.000 de zile
de la concepție până la a doua aniversare a copilului.
Actualitatea subiectului abordat: În prezent, se pune un accent tot mai mare pe
asigurarea unei alimentații corecte și echilibrate pentru copii, încă din primele stadii ale
vieții, pentru a preveni malnutriția și pentru a susține dezvoltarea cognitivă și fizică optimă.
Gradul de studiere a subiectului: Subiectul alimentației în dezvoltarea timpurie a fost
studiat extensiv, evidențiind rolul esențial al nutrienților în dezvoltarea creierului și în
formarea abilităților cognitive, motorii și socio-emoționale pe parcursul copilăriei și
maturității.
Importanța alimentației în dezvoltarea timpurie: Nutriția adecvată este vitală pentru
dezvoltarea normală a creierului, în special în timpul sarcinii și al primilor ani de viață,
perioade cruciale pentru formarea creierului2. O alimentație sănătoasă în această perioadă
poate influența pozitiv cogniția, comportamentul și productivitatea pe termen lung.
Scopul referatului: Scopul acestui referat este de a explora și de a sublinia importanța
nutriției în dezvoltarea timpurie și de a identifica strategii prin care părinții și îngrijitorii pot
asigura o alimentație optimă pentru copii.

Obiectivele referatului:
 Să ofere o înțelegere aprofundată a impactului nutriției asupra dezvoltării timpurii.
 Să analizeze practicile curente și recomandările privind alimentația sănătoasă pentru
copii.
 Să identifice provocările și soluțiile în asigurarea unei alimentații adecvate pentru
copii în diferite contexte socio-economice.
 Să promoveze conștientizarea importanței nutriției în dezvoltarea timpurie și să
încurajeze adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase de la vârste fragede.

3
 CAPITOLUL 1: ALIMENTAȚIA ADECVATĂ DUPĂ VÂRSTA DE 1 AN

După împlinirea primului an de viață, alimentația copilului trece printr-o etapă de

tranziție importantă, de la laptele matern sau formula de lapte la o varietate mai mare de
alimente solide. Este esențial ca alimentația să fie echilibrată și să includă toate grupele de
nutrienți necesari pentru o dezvoltare armonioasă.
Principii de bază:
 Diversificarea alimentației: Introducerea treptată a unei game variate de alimente
pentru a asigura un aport adecvat de nutrienți.

 Mese regulate: Stabilirea unui program de mese regulate pentru a dezvolta obiceiuri
alimentare sănătoase.

 Porții adaptate: Ajustarea cantităților de mâncare în funcție de apetitul copilului, fără a

forța consumul
Subcapitolul 1.1: Necesarul nutrițional al copilului
Calorii și macronutrienți: La vârsta de un an, copilul ar trebui să consume zilnic
aproximativ 900 de calorii, împărțite în trei mese principale și două gustări.
Vitamine și minerale esențiale: Printre cele mai importante vitamine și minerale
pentru copii se numără Fierul, Calciul, Vitaminele A, C, D și Complexul de Vitamina B.

Subcapitolul 1.2: Alimente recomandate și de evitat

Alimente recomandate:
 Fructe și legume: Introducerea legumelor crude tăiate mărunt și a fructelor coapte,
precum mere și gutui.

 Cereale: Oferirea de cereale integrale, cum ar fi ovăzul, care păstrează majoritatea

substanțelor nutritive.

4
  Proteine: Includerea surselor de proteine precum ouă, carne de pui, tofu, și pește.

 Lactate: Continuarea consumului de lactate, cum ar fi laptele și iaurtul, pentru aportul

de calciu.
Alimente de evitat:
 Zahăr și sare: Limitarea consumului de zahăr și sare pentru a preveni obiceiurile
alimentare nesănătoase.

 Alimente procesate: Evitarea alimentelor procesate și a prăjelilor pentru a promova o

dietă sănătoasă.
Idei de mese:
 Mic dejun: Lapte cu cereale, omletă fără ulei, brânzică de vaci.

 Prânz: Orez cu pește, supă de roșii cu găluște, ghiveci de legume.

 Cină: Supă de pui cu tăieței de casă, legume fierte.

Este important să se mențină regula de a introduce un singur aliment nou la un

moment dat, pentru a observa eventuale reacții alergice1. De asemenea, este esențial ca
părinții să fie un model de urmat în ceea ce privește obiceiurile alimentare, deoarece copiii
tind să imite comportamentele adulților din jurul lor.

5
 CAPITOLUL 2: PROBLEME FRECVENTE DE ALIMENTAȚIE

Subcapitolul 2.1: Obezitatea și malnutriția

Obezitatea și malnutriția sunt două dintre cele mai grave probleme de sănătate publică
care afectează copiii la nivel global. Obezitatea la copii poate duce la o serie de probleme de
sănătate, inclusiv diabet de tip 2, hipertensiune arterială și boli cardiovasculare. Pe de altă
parte, malnutriția poate avea efecte devastatoare asupra creșterii și dezvoltării copiilor,
crescând riscul de infecții și întârzieri în dezvoltarea cognitivă și emoțională.

Subcapitolul 2.2: Alergiile și intoleranțele alimentare

Alergiile și intoleranțele alimentare sunt probleme comune care pot afecta copiii.
Alergiile alimentare implică o reacție a sistemului imunitar la anumite proteine din alimente,
care poate fi imediată sau întârziată, și poate include simptome precum vărsături, diaree,
urticarie și dificultăți de respirație. Intoleranțele alimentare, pe de altă parte, nu implică
sistemul imunitar și sunt adesea legate de incapacitatea organismului de a digera anumite
alimente, ducând la simptome digestive.

CAPITOLUL 3: CONSILIEREA MAMEI

Consilierea mamei în alimentația copilului este un aspect crucial pentru asigurarea unei
dezvoltări sănătoase a acestuia. Acest capitol va aborda rolul mamei în educația nutrițională
a copilului și în crearea unui mediu alimentar sănătos, precum și strategiile de consiliere care
pot fi folosite pentru a îmbunătăți comportamentele alimentare ale copilului.

6
 Subcapitolul 3.1: Rolul mamei în alimentația copilului

Educația nutrițională: Mama joacă un rol esențial în educația nutrițională a copilului,

începând cu primele zile de viață. Este important ca mama să înțeleagă nevoile nutriționale
ale copilului și să fie capabilă să ofere o dietă echilibrată și diversificată. Este esențială
pentru a asigura că mamele pot oferi o dietă echilibrată și sănătoasă copiilor lor. Educația
poate include înțelegerea nevoilor nutriționale ale copiilor la diferite vârste și importanța
diversificării alimentației.

Crearea unui mediu alimentar sănătos: Acesta implică disponibilitatea alimentelor

sănătoase în casă și evitarea celor nesănătoase. De asemenea, este important să se creeze
rutine alimentare pozitive, cum ar fi mesele luate împreună și implicarea copiilor în
pregătirea mâncării.

Subcapitolul 3.2: Strategii de consiliere

Comunicarea eficientă cu copilul: Pentru a discuta despre alimentație, este important să

folosim un limbaj adecvat vârstei copilului, să fim deschiși la întrebările lor și să încurajăm
exprimarea preferințelor alimentare. Este util să explicăm beneficiile alimentelor sănătoase
într-un mod atractiv pentru copii.

Gestionarea comportamentelor alimentare dificile: Uneori, copiii pot refuza să mănânce

anumite alimente sau pot avea obiceiuri alimentare nesănătoase. Pentru a le gestiona, este
recomandat să stabilim reguli clare și consecvențe, să oferim alegeri limitate și să evităm
luptele de putere la masă. Recompensarea comportamentelor pozitive și modelarea unui
comportament alimentar sănătos sunt, de asemenea, strategii eficiente.

7
 CONCLUZII

În cadrul acestui referat, am explorat diferite aspecte ale alimentației în dezvoltarea

timpurie a copilului, subliniind importanța unei nutriții adecvate și a rolului părinților și
îngrijitorilor în formarea obiceiurilor alimentare sănătoase. Am discutat despre necesarul
nutrițional după vârsta de 1 an, problemele frecvente de alimentație precum obezitatea și
malnutriția, alergiile și intoleranțele alimentare, precum și despre rolul crucial al mamei în
educația nutrițională a copilului și în crearea unui mediu alimentar sănătos.

Am evidențiat, de asemenea, importanța consilierii adecvate și a comunicării eficiente

pentru gestionarea comportamentelor alimentare dificile și am oferit exemple practice și
studii de caz pentru a ilustra intervențiile nutriționale și rezultatele acestora.

Alimentația corectă în primii ani de viață pune bazele unei sănătăți bune pe termen
lung și poate influența pozitiv dezvoltarea cognitivă și fizică a copilului. Prin urmare, este
esențial ca părinții și îngrijitorii să fie bine informați și să primească consiliere adecvată
pentru a putea oferi cea mai bună îngrijire posibilă.

Bibliografie

8
 Sursele de informare și referințele utilizate pentru elaborarea acestui referat includ
articole științifice, ghiduri nutriționale publicate de organizații de sănătate recunoscute,
precum și studii de caz și materiale educative care abordează importanța nutriției în
dezvoltarea timpurie a copilului. Aceste resurse au fost esențiale în furnizarea de informații
actualizate și relevante pentru subiectele discutate.