Sunteți pe pagina 1din 9

Educație pentru sănătate

Alimentație sănătoasă- Piramida alimentelor


Nedelcu(Neagu) Maria Mirela
Cunoștințe dobândite
- Alimentaţia sănătoasă - presupune un echilibru în raportul dintre carbohidraţi, proteine şi grăsimi pe care le consumăm
- Baza piramidei alimentaţiei sănătoase o reprezintă, alimentele de origine vegetală: legume, zarzavaturi, fructe, cereale
preponderent integrale, uleiuri vegetale, seminţe şi fructe oleaginoase. Împreună, ele trebuie să reprezinte ca proporție
ceea ce mâncăm cel mai mult.
- Recunoașterea alimentelor sănătoase/dăunătoare sănătății
- Recunoașterea a unor produse ce aparțin fiecărei trepte din piramida alimentelor; stilul de viaţă al familiei.
- Obezitatea are tendinţa de a se transmite genetic. Dacă unul sau amândoi părinţii sunt obezi, riscul copilulului de a fi
obez este foarte crescut. Acest lucru nu este determinat doar de factorul genetic, dar şi pentru că membrii familiei tind să
aibă aceleaşi obiceiuri alimentare şi să desfăşoare aceleaşi activităţi.
• Lipsa de mişcare. Dacă nu eşti foarte activ, nu vei arde un număr mare de
calorii. Având un stil de viaţă sedentar, vei acumula cu uşurinţă mai multe
calorii în fiecare zi decât dacă le vei arde prin exerciţii fizice şi prin
activităţile zilnice.
• Dieta nesănătoasă. O dietă bogată în calorii, săracă în fructe şi legume,
plină de fast food, de băuturi bogate în calori şi porţiile prea mari în raport
cu nevoile reale ale organismului, contribuie la creşterea în greutate.
• Vârsta. Obezitatea poate apărea la orice vârstă, chiar şi la copiii mici. Dar,
pe măsură ce înaintăm în vârstă, schimbările hormonale şi un stil de viaţă
stresant sporesc riscul apariţiei obezităţii. În plus, cantitatea de masă
musculară a corpului are tendinţa de a scădea odată cu vârsta.
Lipsa de somn. Somnul insuficient sau un somn prelungit poate declanşa dereglări hormonale, iar acest
lucru poate determina o creştere a apetitului. S-ar putea să-ţi fie poftă de mâncăruri bogate în calorii şi în
carbohidraţi, lucru care poate duce la creşterea în greutate.

Recomandările OMS:

Copiii şi adolescenţii cu vârste de 5-17 ani –


Ar trebui să facă cel puţin 60 de minute de activitate moderată până la intensă în fiecare zi. –
Activitatea fizică cu o durată de peste 60 de minute zilnic va oferi beneficii în plus pentru sănătate. –
Ar trebui să practice activităţi care ajută la întărirea muşchilor şi a oaselor, de cel puţin 3 ori pe zi.
Priceperi și deprinderi formate
• Elevii se vor pricepe să își facă singuri micul dejun
• Deprindere formată - să nu se sară peste micul dejun
• Se vor descurca să realizeze un meniu sănătos pe o zi uitându- se pe piramida
alimentelor
• Deprindere – o masă pe săptămână va avea meniu sănătos
• Controlul greutăţii- săptămânal cântărire
• Somn de calitate 7-8 ore/zi
• Cel puțin 30 min/zi activitate fizica
Valori și atitudini formate și promovate
• Starea de spirit. O hrană sănătoasă se traduce, se reflectă şi printr-o stare de spirit
mult mai bună. Dacă ai o dietă care este bogată în zahăr sau care conţine amidon,
s-ar putea să suferi de oscilaţii ale glicemiei, lucru care îţi poate provoca stări de
iritabilitate sau de tristeţe.
• Exerciţiile fizice regulate sunt esenţiale pentru o viaţă sănătoasă. Oamenii care
prezintă factori de risc precum obezitatea ar putea să obţină nişte beneficii cu
adevărat deosebite prin desfăşurarea unei activităţi fizice
• Starea de muncă şi starea de odihnă (somn) sunt de asemenea importante pentru
o viaţă sănătoasă. Un somn insuficient ne face să fim obosiţi în timpul zilei.
• Nutriţia: mediul familial are o influenţă puternică.
• Distribuţia meselor (micul dejun, gustările, prânzul şi cina) este puternic
influenţată de mediul familial, precum şi de consumul mediu de calorii şi de felul
în care au fost repartizate sursele de calorii.
• Adulţii reprezintă un model important pentru copii şi adolescenţi, aşa încât se
recomandă un consum ridicat de fructe, legume şi scăderea consumului de zahăr
şi grăsimi (una dintre intervenţiile cheie pentru a preveni supraponderabilitatea şi
obezitatea), ca primă măsură ce ar trebui să fie adoptată în contextul familial.
Recomandări de optimizare a disciplinei
1.Conştientizarea elevilor cu privire la necesitatea implicării lor în procesul
propriei formări;
•2. Încurajarea şi stimularea participării active a elevilor în planificarea şi
gestionarea propriului parcurs şcolar;
• 3. Diferenţierea demersurilor didactice în raport cu diferitele stiluri de învăţare
practicate de către elevi.
•4. Menținerea unei comunicari continue cu părinții, informându-i în legătură cu
notiunile dobândite despre alimentație
•5. Acces facil la informație și buna întelegere și funcționare între discipline
Conținuturi studiate
• BIBLIOGRAFIE
• 1. Albu A. Alimentele şi alimentaţia. bucureşti, 2002, p. 37
• . 2. Alergia alimentară. Protocol clinic naţional. PCN – 204. Chinău, 2014.
• 3. Alexa L. Curs de igienă. Iaşi, 1994.
• 4. Alimentation equilibree. Bien mangerpur le bien-etre. La federation francaise de cardiologie finance: prevention, recherche readaptation of gestes, qui sauvent grace a la
generosite de ses donateurs, https://www. Fedecardio. Org/sites/defaultflos/image – article/ BROCHURE – alimentation.paf (accesat 19.03.18)
• 5. Alimentation saine et equibree. Conseils et prevention – Portail sante..., 29.11.2016 www, sante gouv.qe.ca ( accesat21.03.2018)
• 6. Alimentation saine. Accesat la 13.03.2018 la adresa:http:// livehealthy.gov.nu.ca/fr/alimentation – saine.
• 7. Alzheimer: les aliments „miracle” http: //www.medisite.fr/alzheimer – et – nutriton – alzheimer - les- aliments miracle. 29172/35627.html
• 8. Annweiler C. Les effects neurocognitifs de la vitamine D chez la personne âgee. OCL.2014, no. 2(3), D 307-310
• 9. Arulselian P. Role of Antioxidats and Natural Products in inflammation. Oxid medceel Longev. 2016:5276130
• 10. Autoritatea Europeană pentru Siguranţa alimentară. Alimente sigure şi sănătoase pe masa consumatorului. Accesat la 20.11.2016 pe adresa: http:// europedirect, centras.ro/
siguranţa - alimentară. html.
• 11. Bad Bug Book, Foodborne Pathogenic Microorganisms and Natural Toxins. Second Edition.USA Food and Drug Administration, 2012, 292p.
• 12. Bahnarel I. Contaminanţii fizici. Ghid de bune practici: Alimentaţie raţională, siguranţa alimentelor şi schimbarea comportamentului alimentar. Chişinău.2019, p.138-140.
• 13. Bahnarel I. Fenomenul alimentaţiei şi nutriţiei. Ghid de bune practici: alimentaţia raţională, siguranţa alimentelor şi schimbarea comportamentului alimentar. Chişinău, 2019,
p. 49-50
• 14. Bahnarel I., Ostrofeţ Gh., Groza Lili, Igiena generală, Vol.1, Chişinău, 2013, 362p.
• 15. Beers M.H., Jones T.V., Berkwits M. – The Merck Manual of Health and Aging. Ballantine Books, 2005. 992 p. ISBN-10: 0345482743

S-ar putea să vă placă și