Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Alimentatia este procesul prin care organismul primeste substantele nutritive necesare desfasurarii activitatilor
fiziologice si isi asigura substratul energetic, enzimatic, hormonal necesar indeplinirii functiilor principale : relatie,
nutritie si reproducere.
Alimentatia este o componenta a stilului de viata alaturi de activitatea fizica, sanatatea mentala si somnul. Se pot da
definitii pentru stilul de viata sanatos, dar lucrul cel mai important este sa ne comportam astfel incat sa ne reducem
riscul de boala. Sigur ca fumatul, comportamentul agresiv, poluarea mediului, lipsa imunizarilor, consumul de
droguri contribuie la cresterea acestui risc.
Preocupari privind mentinerea starii de sanatate exista din antichitate. "Principiul dublei perfectiuni" mentionat in
scrierile rabinice (Talmudul), la romani binecunoscutul "Mens Sana in Corpore Sano" exprima necesitatea de a
mentine o buna stare fizica si mentala. Scrierile mentionau recomandari despre dieta, valoarea nutritiva a alimentelor,
toxicitatea acestora. Preocupari pentru dieta se regasesc si in lucrarea lui Cornelius "De arte medica".
Prin alimentatie ne asiguram substantele nutritive - proteine, glucide, lipide, minerale si vitamine. Acestea
indeplinesc multiple roluri :
• antioxidant (vitaminele)
Alimentatia este o necesitate, dar si o placere. Efectul de placut sau neplacut al alimentelor poate actiona ca stimul
pentru ingestia sau evitarea consumului de alimente. Deobicei mancam atunci cand ne este foame pentru a ne simti
bine. In mod normal trebuie sa existe un echilibru intre aportul de alimente si consumul de energie. Necesarul caloric
este individual in functie de varsta, sex masculin / feminin, greutate, inaltime, activitate fízica.
Factorii declansatori sunt reprezentati de : scaderea nivelului de nutriente (glucide, lipide, proteine) din sange;
eliberarea de adipokine (leptina si adiponectina) din tesutul adipos; eliberarea de hormoni pancreatici : insulina,
polipeptid pancreatic, amilina cu efect anorexigen (scad apetitul); eliberarea de peptide digestive: polipeptidul Y cu
efect neutru, grelina care creste senzatia de foame, GLP1, oximodulina, clecistokinina, bombesina care sunt
anorexigene; hormonii tiroidieni (cresc sau scad aportul alimentar).
Impulsurile din periferie ajung la nivelul sistemului nervos, in hipotalamus unde exista centri de reglare pentru
aportul alimentar (nucleul arcuat si nucleul paraventricular) si se comanda cresterea sau reducerea acestuia.
In plus stimularea anumitor zone din creier (nucleul acumbes) se insoteste de cresterea consumului de alimente foarte
gustoase, cu un cotinut ridicat in zaharoza si grasimi.
Cortexul prefrontal si sistemul limbic sunt implicate in comportamentul de cenzura si autocontrolul foamei si
satietatii.
Ce mancam ?
Este bine sa avem o alimentatie cat mai variata care sa asigure necesarul caloric, dar in egala masura sa respecte
proportiile dintre principiile alimentare si sa asigure necesarul de vitamine si minerale. Exista alimente pe care ar
trebui sa le consumam zilnic : cereale integrale (paine, orez, paste), legume si fructe, lapte, iaurt, branza. Carnea alba,
pestele, oul este bine sa fie consumate de cateva ori pe saptamana, iar carnea rosie, dulciurile de cateva ori pe luna.
Este bine sa evitam consumul in exces de dulciuri de tip ciocolata, creme, alimente hipercalorice de tip fast food,
snacks-uri.
Se recomanda evitarea consumului de bauturi indulcite cu zahar.
Consumul de alcool nu ar trebui sa depaseasca 25 g alcool pur la femei si 30 g la barbati.
Pentru ca un aliment sa fie organic (bio) trebuie sa provina din animale crescute fara antibiotice sau hormoni de
crestere si sa nu se utilizeze pesticide pentru cultivarea fructelor si legumelor.
Pentru a evita contaminarea alimentelor cu microorganisme este bine sa respectam cateva reguli : spalarea mainilor,
spalarea tuturor fructelor si legumelor inainte de consum, prepararea corecta a alimentelor.
Apa poate fi contaminata cu pesticide, plumb, mercur, clor, microorganisme. Fructele de mare pot fi contaminate cu
mercur rezultat din poluarea industriala.
Prepararea alimentelor
Este importanta cunoasterea etapelor de preparare a alimentelor intrucit prin prelucrare acestea sufera modificari care
determina pierderea continutului nutritiv sau aparitia de compusi toxici.
• carnea proaspata are consistenta elastica fiind acoperita de o pelicula umeda, nelipicioasa, iar sucul este
limpede
• laptele de vaca proaspat este alb iarna si galbui vara, omogen, fara impuritati, gust dulceag
• pestele trebuie sa aiba un miros placut
• untul proaspat este galben si omogen
• uleiul trebuie sa fie limpede, galben, fara miros
• cartofii trebuie sa fie netezi, luciosi si neincoltiti
• conservele nu trebuie sa prezinte capacul bombat
Decongelarea corecta a carnii se face lent in decurs de 3 - 4 ore. Nu se recomanda decongelarea in apa calda.
Ouale se spala bine cu apa calda inainte de preparare.
Legumele si fructele se spala inainte de folosire.
• prin prajire se formeaza produsi toxici si cancerigeni (acroleina si acrilamide), se pierd vitamine
• prin fierbere se pierd vitamine, de aceea se recomanda fierberea in abur sub presiune
• prin conservare alimentele se protejeaza de actiunea oxidativa a mediului
• prin congelare se mentin proprietatile alimentelor, dar decongelarea trebuie sa fie rapida daca alimentele vor fi
preparate la cald sau lenta daca se consuma crude
Nou nascutul mananca la cerere putand avea pana la 8 mese pe zi, sugarul are 6 - 7 mese pe zi, copilul mic 3 mese si
2 gustari.
Adultii au in general 3 mese principale si eventual 2 gustari.
Este de preferat sa nu mancam intre mese si sa nu omitem micul dejun. Un studiu publicat in revista Diabetes Care
din octombrie 2015 a aratat faptul ca omiterea micului dejun a determinat cresterea glicemiilor postprandiale dupa
mesele de pranz si cina. Omiterea micului dejun a determinat cresterea IMC - indicele de masa corporala si s-a
asociat cu scaderea performantelor scolare.
În conditile de sanatate exista un echilibru între nevoile organismului de alimente, lichide si aportul acestora,
echilibru reglat pe cai nervoase, umorale si întretinut constient de catre om prin alimentatie rationala .
- reprezinta sursa de material plastic pentru formarea celulelor noi, refac tesuturile distruse în urma traumatismelor
sau bolilor si înoiesc tesuturile cu celule tinere;
- creste capacitatea de adaptare a organismului la temperaturi ridicate sau scazute ca si la conditile marilor
altitudini;
Pentru a-si indeplini aceste roluri, alimentele trebuie sa contina toti factorii nutritivi de care organismul are
nevoie; proteinele reprezinta factorii nutritivi cu rol plastic; glucidele si lipidele sunt factori nutritivi cu rol
energetic; apa este componenta indispensabila vietii care intra în alcatuirea tuturor organelor; sarurile minerale au
rol în desfasurarea functiilor vitale, iar vitaminele au rol de bicatalizator.
Nici o alimentatie nu contine toti factorii nutritivi în proportii corespunzatoare. Ratia alimentara trebuie sa
cuprinda si sa asigure toti factorii nutritivi în concordanta cu vârsta, starea de sanatate, anotimpul, conditiile de
viata, munca, sexul persoanei.
Organismul copilului si adolescentului se caracterizeaza printr-o crestere rapida, având o rezistenta mai scazuta fata
de diferiti agenti patogeni. În copilarie si adolescenta necesitatile plastice si energetice sunt mai mari decât în
perioada vârstei adulte. Daca adultului îi trebuie 1 gram de proteine pe zi pentru fiecare kilogram din greutatea
corpului, adolescentilor cu vârste cuprinse intre 12-18 ani le sunt necesare câte 2 grame proteine pentru fiecare
kilogram greutate.
În raport cu vârsta si cu efortul depus, normele de consum energetic sunt diferite.La copii si adolescenti.
Aceasta perioada se caracterizeaza prin : crestere rapida a copilului in primul an de viata cu pana la 50 %; greutatea
se dubleaza pana la 4 ani apoi creste cu 2 - 3 kg pe an pana la varsta de 9 - 10 ani; inaltimea creste cu 6 - 8 cm pe an.
In jurul varstei de 5 - 6 ani se produce o crestere a tesutului adipos mai accentuata la fetite decat la baieti fenomen
denumit "adiposity rebound". Daca fenomenul se produce mai devreme, creste riscul de obezitate.
Se recomanda :
• consumul de alimente care contin fier (carne slaba, peste, legume verzi, spanac, urzici, salata patrunjel,
leustean, telina, galbenus de ou); calciu si vitamina D (produse lactate 1,5 – 2 %); zinc (carne, peste,
cereale, produse lactate); fluor (apa de baut)
• evitarea suplimentelor cu vitamine si minerale (se pot recomanda la copiii cu boli cronice, anorexici)
• evitarea consumului de snacksuri, prajeli, bauturi cu continut crescut in zahar
• participarea la mesele in familie
• selectarea reclamelor TV privind alimentele si dulciurile ce pot fi vizionate de copii
Familia are un rol cheie in influentarea comportamentelor copiilor prin asigurarea unei alimentatii sanatoase,
promovarea activitatii fizice si a activitatilor in aer liber, reducerea activitatilor statice (privitul excesiv la televizor,
statul la computer).
Se va acorda o deosebita atentie micului dejun si gustarii de dimineata. Refuzul copilului de a mânca dimineata,
motivat în diverse feluri, sta la originea unor tulburari nervoase ce se pot manifesta în timpul programului la scoala
sub forma durerilor de cap, ametelii, emotivitatii excesive: acestea sunt consecinta hipoglicemiei determinate de
nerespectarea micului dejun.
Nevoile copilului scolar cu vârste cuprinse între 7-12 ani sunt de 60-70 cal/kgc /zi adica 2200 kcal pe zi .Din
aportul caloric total , 13% se vor da sub forma de proteine, 32% lipide si 55% glucide. Proteinele cu valoare
biologica mare vor reprezenta 58-60% si din acestea enumeram: carne si derivatele ei cca 100-130 g/zi laptele cca
500 ml/zi sau unul /zi.
Ratia de grasimi animale unt, smâmtâna , frisca va fi de 25-30g /zi, iar cea de grasimi vegetale de 25-30g/zi .
ALIMENTAŢIA ADOLESCENŢILOR
Adolescenta este perioada de trecere de la copilarie la starea de adult. Ea cuprinde intervalul dintre 13 si 19 ani (din
care 13-15 ani coincide cu perioada de pubertate), si alta cuprinsa între 16-19 ani perioada postpubertara.
Adolescentul trece prin profunde transformari: se dezvolta fizic, neuroendocrin si intelectual cu repeziciune, toate
functiile vitale se intensifica. În organism are loc o adevarata furtuna metabolica si endocrina.Nevoile energetice
sunt de 2900 kcal/zi la fete si 3300 kcal/zi la baietii între 16-19 ani. Raportul la kgc/corp greutate ideala reprezinta
cca. 55-60 cal/kgc/zi la baieti si 55 cal/kgc/zi la fete.Ţinând seama ca la vârsta adolescentei au loc: procese de
crestere, dezvoltare organica si psihica, tinerii trebuie sa consume alimente mult mai bogate în substante plastice si
energetice decît adultii.
Proteinele vor acoperi 13% din valoarea calorica a ratiei alimantare. Din cantitatea totala de proteine, cel putin 56-
60% vor avea valoare biologica mare, vor fi de origine animala.
Grasimile vor acoperi cca 31-32% din valoarea calorica globala. Din cantitatea totala, cca. 60% vor fi de origine
animala.
Glucidele vor acoperi cca 55-66% din valoarea calorica a ratiei zilnice. Acestea se vor da sub forma produselor
cerealiere, a legumelor si a fructelor si mai putin a dulciurilor concentrate.
La multi dintre adolescenti se remarca practici daunatoare în privinta modului de alimentatie: tendinta de a mânca
rapid alimente picante, sandvisuri, conserve, fripturi, peste, evitând legumele, fructele, pâinea, fainoasele. Unii
hotarasc, sa faca cure de slabire care provoaca dezechilibre nutritionale, tulburari digestive.
Consumul excesiv de cafea si bauturi alcoolice este un obicei frecvent la aceasta vârsta. Lucrurile sunt cu atât mai
grave cu cât la aceasta vârsta adolescentul sufera profunde transformari psihice, care îl pun în dezacord de multe ori
cu anturajul. Alimentatia are în aceasta perioada un triplu scop; sa furnizeze ratia de întretinere, sa furnizeze ratia
necesara efortului fizic si intelectual si sa furnizeze ratia necesara cresterii si dezvoltarii. Alimentatia trebuie sa fie
bogata, foarte variata, diferita de cea a adultilor. Proteinele vor proveni în mare parte din carne, peste si derivate în
cantitate de cca. 180-200g/zi, lapte cca.400ml/zi brânzeturi cca.30-40g/zi, oua cca.30-40g/zi. Restul cantitatii de
proteine se va acoperi din alimentele de origine vegetala. Necesarul de lipide va fi acoperit pe seama grasimilor de
constitutie si în completare, din grasimile alimentare, unt sau alte grasimi animale 25-30g, si ulei 35-45g.
Glucidele vor fi furnizate prin consumul de pâine 380-350g, fainoase 45-50g, legume si fructe, si anume: cartorfi
200-250g,radacinoase (telina, morcovi) 200-250g, legume verzi 250-400g si leguminoase uscate 12-15 g/zi.
Fructele se vor da în cantitate de 300-350g/zi.
Alimentatia trebuie sa fie suficienta caloric si din punct de vedere al factorilor nutritivi cât mai variata,
bogata în carne, legume, fructe, lactate si în acelasi timp corcondanta cu nevoile ce decurg din felul activitatii
depuse. Nu se va face exces de fainoase, grasimi gatite, mezeluri sau conserve. Se interzice cafeaua, tutunul,
alcoolul,condimentele iuti. În perioadele cu activitate intelectuala intensa (teze, examenele etc.) se va avea în vedere
nu numai aportul de proteine cu valoare biologica ridicata; si aportul unor elemente minerale ca fosfor, iod cu rol
important în functiile sistemului nervos.
Repartitia caloriilor se va face în 4 sau 5 mese/zi, servite la ore fixe. Micul dejun trebuie sa fie destul de consistent
având în vedere ca în cursul diminetii solicitarea fizica si psihica sunt maxime.
Masa de seara se va servi cu cel putin doua ore înainte de culcare si se vor evita mesele copioase, alimentele
excitante sau cele care solicita prea mult tubul digestiv.
Adolescentul va trebui sa-si pastreze deprinderile de comportare igienica la masa dobândite în copilarie:
spalatul pe mâini înainte de masa, mestecatul atent, spalatul pe dinti dupa fiecare masa, evitarea consumului de apa
sau alte bauturi în timpul mesei.
Obiceiurile alimentare gresite capatate la aceasta vârsta pot sta la originea unor boli ca: obezitatea,
ateroscleroza, diabetul zaharat, ulcerul gastroduodenal, formarea de calculi biliari.
Se recomanda un consum alimentar variat, echilibrat din care sa nu lipseasca principalii constituienti nutritivi,
aproximativ 40 la numar. Sa nu uitam ca fiecare din noi suntem rensonsabili de propria sanatate, pe care o vom avea
dupa cum stim sa o îngrijim.
Este necesar sa se evite condimentele, acoolul, hanburgerii, fast food-urile, snack-urile bogate în calorii,
consumul de produse excesiv de rafinate deoarece se îndeparteaza din alimentul natural, o parte din constituienti (de
exemplu, în faina alba cantitatile de vitamina B1 si E scad de 10 ori).
Alimentatia rationala nu este echivalenta cu supralimentatie sau cu alimentatie la discretie. Trebuie sa fie un
echilibru perfect si continuu între continutul alimentelor în calorii, factorii nutritivi, nevoile alimentare în raport cu
starea fiziologica si conditiile de mediu în care omul traieste si munceste.
În unele tari din U.E., peste 30% din copiii între 7-11 ani sunt obezi si pâna la 20% din adolescentii cu
vârsta între 14-17 ani sunt supraponderali sau obezi. Un sfert din copii si adolescentii obezi vor fi vulnerabili la boli
ca diabetul, afectiuni cardiace si alte boli cronice.
Puberatea este o perioada de crestere si dezvoltare rapida, creste productia de estrogeni, progesteron, testosteron, apar
caracterele sexuale secundare.
Este o perioada de cautare a independentei si autonomiei, adolescentii devin nonconformisti, incearca sa se
deosebeasca de parinti, isi creeaza propiul sistem de valori, apare gandirea abstracta.
Este o perioada vulnerabila in care pot apare tulburari de comportament alimentar (diete restrictive, aport crescut de
grasimi, dulciuri, bauturi indulcite cu zahar, snacks-uri), comportamente la risc (consum alcool, droguri).
Adolescentii participa mai rar la mesele in familie, apare influenta grupurilor.
Tulburarile de comportament alimentar reprezentate in principal de anorexia nervoasa si bulimie, reprezinta a treia
boala cronica la adolescenti cu incidenta de 1,5 - 5 %.
Rolul familiei si al scolii in aceasta perioada este de a identifica comportamentele la risc si tulburarile de
comportament alimentar.
Se recomanda consumul de produse lactate, al alimentelor care contin fier (deficitul de fier determina alterarea
raspunsului imun, scaderea rezistentei la infectii, afectarea functiilor cognitive si a memoriei), zinc pentru crestere si
maturare sexuala, acid folic necesar la varsta reproducerii
ALIMENTATIA LA VARSTNIC
Alimentatia varstinicilor este influentata de anumite particularitati ale acestei grupe de varsta si anume : scaderea
masei musculare si osoase, edentatia, dificultati in procurarea hranei legate de anumite disabilitati locomotorii,
patologia cronica asociata, polimedicatia, alterarea senzatiei gustative, atrofia gastrica. La aceasta grupa de varsta
apar deficite de vitamina D, vitamina B 12.
Se recomanda :
• consumul de carbohidrati complecsi (cereale integrale, legume, vegetale), grasimi nesaturate (peste, produse
lactate uleiuri de floarea soarelui, masline)
• reducerea aportului de grasimi saturate si colesterol (carne grasa, mezeluri), grasimi transnesaturate (creme,
prajeli, uleiuri partial hidrogenate)
• suplimentarea cu vitamine B12, D, E, calciu, zinc
• consumul adecvat de apa - evitarea deshidratarii
• mentinerea greutatii corporale cu evitarea obezitatii dar si subponderalitatii
Persoanele în vârstă suferă de anumite boli pentru care o dietă echilibrată nu este doar recomandată, ci și parte din
tratament. Cu excepția cazurilor în care se prescrie altfel, o dietă adecvată pentru un vârstnic include un aport ridicat
de vitamine, minerale și fibre (se recomandă consumul de fructe și legume). Persoanele în etate ar trebui să evite
alimentele crude deoarece organismul lor nu le va putea digera cu ușurință. Nici alimentele bogate în calorii nu sunt
recomandate deoarece metabolismul vârstnicilor este destul de lent, iar riscul de obezitate crescut.
Dieta alimentară a unui senior poate varia în funcție de afecțiunile de care acesta suferă. Îngrijitoarea trebuie să știe
exact care sunt acestea și să gătească doar preparatele recomandate, orice abatere de la regim putând pune în pericol
viața pacientului. Încă de la începutul activității, ea va primi toate informațiile necesare despre dieta persoanei
îngrijite, inclusiv alimentele care nu îi plac acesteia și cele care sunt strict interzise.
O îngrijitoare de bătrâni trebuie să știe că prezența stomei la un pacient nu îi limitează dieta însă cere respectarea
câtorva reguli:
În cazul în care vârstnicul suferă de afecțiuni ale ficatului, îngrijitoarea va avea grijă:
În dieta celor care suferă de astfel de afecțiuni este important consumul de proteine de origine animală. Astfel,
îngrijitoarea trebuie să:
• ofere alimente ușor de digerat precum brânza, rasolul de vită, peștele sau preparatele din carne de pui.
• evite mezelurile, cu excepția jambonului, șuncii și cărnii de vițel.
• folosească grăsimi sănătoase precum uleiul de măsline, uleiul de soia.
O dietă adecvată reprezintă unul dintre principalele instrumente preventive împotriva bolilor cardiovasculare. Un
regim echilibrat, mese variate și bogate în vitamine esențiale, săruri, proteine, grăsimi și carbohidrați, reprezintă calea
către succes în lupta împotriva acestor afecțiuni. Este indicat ca îngrijitoarea de bătrâni:
• să prepare mâncăruri din pește care au un conținut scăzut de sare (deoarece sarea crește tensiunea arterială).
• să introducă în alimentație pâine din cereale integrale (conținutul ridicat de fibre reduce colesterolul și zahărul
din sânge).
• să pregătească sucuri de afine, grapefruit sau coacăze (conținutul de flavonoide protejează circulația sângelui).
Bătrânii care suferă de această afecțiune au nevoie de o atenție deosebită. Ei trebuie să consume preparate precum
lapte, iaurt și brânză, produse cu granulație mare precum pastele, orezul și cartofii, uleiuri vegetale și legume.
Îngrijitoarea ar trebui ca, de mai multe ori pe săptămână, să introducă în dieta seniorului ouăle, de preferat doar
albușul, carnea de pasăre slabă, carnea slabă de vițel, pește precum codul, somonul, păstrăvul și știuca.
Ar trebui să evite:
Îngrijitoarea de persoane vârstnice trebuie să fie extrem de atentă prima dată când ajunge la locuința vârstnicului, să
caute cât mai multe informații despre afecțiunile acestuia, să ceară lămuriri atunci când nu înțelege ce preparate are
voie să gătească și ce nu. Pe lângă aceste lucruri pe care trebuie să le ia în considerare, mai trebuie să țină cont și de
faptul că preferințele seniorului în materie de alimente pot fi diferite față de dietă sau se pot modifica în timp. Chiar
dacă o anumită dietă presupune folosirea unor anumite alimente, este important ca ele să fie pe placul pacientului iar
dacă nu, să fie înlocuite cu altele din aceeași categorie.
Alimentatia balantata, corespunzatoare vârstei, actioneaza esential asupra proceselor de îmbatrânire a organismului si
asupra modificarilor ce apar în diferitele organe si sisteme, contribuie la mentinerea starii fiziologice normale si a
capacitatii de munca.
Îmbatrânirea este un proces la baza caruia se afla modificarile atrofice si degenerescente - se micsoreaza regenerarea
protoplas-mei, nucleoproteinelor, raspunzatoare de reproducere, sinteza si restabilire, proteinele tot mai mult se
înlocuiesc cu proteine lipsite de capacitati reproductive. Cu vârsta se micsoreaza capacitatile de sinteza ale
organismului, slabesc capacitatile functionale ale tesuturilor sistemelor organismului.
La oamenii în etate survin diferite modificari: alterarea danturii, scaderea secretiei glandelor digestive, atrofierea
mucoasei organelor digestive, tulburari ale peristaltismului organelor tubului digestiv, modificari de absorbtie a
factorilor nutritivi. Are loc încetinirea metabolismului bazai, scade toleranta la glucide si viteza arderii lor. în
metabolismul lipidic apar unele dereglari - creste continutul colesterolului si grasimilor neutre în sânge, se intensifica
depunerea lor pe vase cu avansarea aterosclerozei.
In intestin predomina microorganismele care sporesc procesele de putrefactie cu sinteza compusilor corespunzatori,
creste absorbtia lor.
In pancreas se constata atrofierea elementelor active ceea ce provoaca micsorarea starii functionale a pancreasului,
reducerea cantitatii si activitatii fermentilor produsi.
În procesul îmbatrânirii o deosebita atentie se acorda hipochineziei si, ca urmare - surplusului masei corporale. La
organizarea alimentatiei rationale a persoanelor vârstnice trebuie luate în considerare capacitatile reduse ale
sistemului digestiv ceea ce impune limitarea cantitativa a hranei. Intensitatea proceselor metabolice la ei scade.
Pentru ameliorarea acestor procese se recomanda utilizarea produselor alimentare cu activitate biologica înalta,
bogate în vitamine, microelemente, fosfolipide, acizi grasi polinesaturati, aminoacizi esentiali s.a.
La vârstnici, procesele de crestere si de formare a tesuturilor organismului sunt definitivate, de aceea necesitatea în
material plastic, precum si în vitamine, este mai mica. Micsorarea capacitatii de munca cu vârsta, precum si lipsa
lucrului fizic intens impune o limitare a normelor de proteine. în acelasi timp s-a constatat ca la cei vârstnici se
pastreaza capacitatea de regenerare a celulelor uzate din care cauza e nevoie de proteine în anumite proportii. S-a
constatat de asemenea ca surplusul de proteine la vârstnici poate provoca dezvoltarea aterosclerozei. Limitarea
proteinelor si zaharului în alimentatia vârstnicilor micsoreaza nivelul colesterolului în sânge. Norma optima de
proteine pentru cei vârstnici constituie 1 g la 1 kg masa/corp. Proteinele animale vor constitui 55% din proteinele
totale ale ratiei alimentare.
În alimentatia persoanelor vârstnice se limiteaza grasimile. A fost stabilita corelatia consumului înalt de grasimi si
dezvoltarea aterosclerozei. Grasimile consumate în cantitati mari se digera greu de catre organele digestive, secretia
carora este redusa. Este bine cunoscuta actiunea negativa a acizilor grasi saturati din grasimile animale si a
colesterolului asupra metabolismului lipidic. în alimentatia rationala se recomanda untul si uleiul vegetal. Ultimul, în
cantitate de 20-25 g pe zi, asigura cantitatea necesara de acizi grasi polinesaturati. Consumul sporit de ulei vegetal
actioneaza negativ asupra organelor digestive. Norma zilnica de grasimi pentru persoanele vârstnice este cu 10% mai
mare decât cantitatea proteinelor din ratia alimentara.
În alimentatia balantata cantitatea de glucide depaseste în medie de 4,5 ori cantitatea proteinelor. La efort fizic redus
se recomanda limitarea consumului de glucide, pornind de la faptul ca surplusul lor (mono- si dizaharidele) provoaca
hipercolesterinemie. în alimentatia celor vârstnici glucidele se limiteaza din contul celor usor asimilabile (zaharurile
si produsele dulci). Ca sursa de glucide se vor utiliza pâinea de secara, pâinea de grâu integrala, leguminoase, fructe.
Celuloza produselor alimentare normalizeaza flora microbiana intestinala si favorizeaza eliminarea colesterolului din
organism. O deosebita atentie se acorda fructelor si legumelor crude.
Vitaminele, cu actiunea lor catalitica, inhiba într-o anumita masura procesele de îmbatrânire. Nivelul satisfacator de
vitamine asigura mentinerea proceselor metabolice la un nivel corespunzator, retine dezvoltarea modificarilor
sclerotice în tesutul conjunctiv. La persoanele în etate se constata polihipovitaminoza endogena drept consecinta a
dezadaptarii sistemului fermentativ.
Alimentatia persoanelor vârstnice trebuie sa includa cantitatea necesara de vitamine, îndeosebi din numarul celor ce
normalizeaza activitatea sistemului nervos, cardiovascular si participa în reactiile de inhibitie a proceselor de
sclerozare. în functie de asigurarea organismului cu vitamine se modifica nivelul colesterolului în organism. în acest
aspect prezinta o mare importanta vitaminele C siP.
Vitamina C, inclusa în ratia alimentara în cantitati satisfacatoare, asigura desfasurarea proceselor de oxidare si
normalizeaza schimbul de substante. La cei vârstnici organismul are nevoie de o cantitate marita de vitamina C. Ea
stabilizeaza echilibrul fiziologic de biosinteza a colesterolului si utilizarea lui în tesuturi, mareste rezistenta si
întareste reactiile de aparare ale organismului. Vitaminele C si P au actiuni sinergice. Vitamina P contribuie la
micsorarea tensiunii arteriale la hipertensivi.
Proprietati lipotrope, capabile sa inhibeze procesul de dezvoltare a aterosclerozei, au colina, inozita, vitamina Bi2,
acidul folie, vitamina B6, acidul pantotenic, acizii grasi polinesaturati. Este important ca aceste substante sa fie
incluse în ratia alimentara în cantitati suficiente. în scop profilactic, pentru a preveni procesele de îmbatrânire, se
recomanda administrarea polivitaminelor (complexe de vitamine).
La vârstnici în organism se acumuleaza substante minerale, îndeosebi compusii calciului. Ele se depun în peretii
vaselor sanguine, articulatii, cartilaje si alte tesuturi. Totodata la unii batrâni se depisteaza osteoporoza ca o
consecinta a deficitului unor saruri. Norma zilnica de calciu pentru vârstnici e de 800 mg.
Alt element mineral necesar pentru vârstnici este magneziul cu actiune antispastica, vasodilatatoare. El stimuleaza
peristal-tismul intestinal, sporeste eliminarea bilei, micsoreaza nivelul colesterolului în sânge. Insuficienta de
magneziu în organism se soldeaza cu marirea depunerii calciului în vasele sanguine. Necesitatea zilnica în magneziu
constituie 400 mg. Alimentatia vârstnicilor trebuie sa contina potasiu suficient. El contribuie la eliminarea apei si
clorurii de sodiu din organism. în ratia alimentara a vârstnicilor se vor include produse cu orientare alcalina ca laptele
si derivatele lui, cartofii, fructele, legumele.
Persoanele vârstnice si batrâne trebuie sa acorde o deosebita atentie regimului alimentar, reiesind din faptul ca la ei
capacitatile functionale ale organelor digestive sunt micsorate. Mesele se vor servi la ore fixate, se va evita abuzul de
hrana si intervalele lungi între mese. Persoanele vârstnice se vor alimenta de 4 ori pe zi, pentru cei batrâni e mai
rational regimul cu 5 mese pe zi cu limitarea cantitati de alimente.
ALIMENTATIA LA GRAVIDE
Aimentatia gravidei este extrem de importanta pentru ca de ea depinde dezvoltarea fatului, dar si buna desfasurare a
sarcinii. Sarcina este o stare fiziologica foarte solicitanta din punct de vedere al alimentatiei, care trebuie sa fie cat
mai diversificata. Din acest motiv, gravidele trebuie sa consume in fiecare zi si la fiecare masa alimente din toate
grupele, pentru a oferi organismului tot ceea ce este necesar si anume: proteine, glucide, lipide, vitamine si minerale,
dar si apa si fibre.
1. Alimentatia gravidei pe luni: recomandari pe luni
Niciun aliment consumat individual nu isi face efectul maxim si nu este eficient decat daca este asociat cu un aliment
dintr-o grupa diferita, pentru a se asigura un echilibru alimentar adecvat.
In timpul sarcinii, necesitatile nutritionale fiind mai mari, gravida trebuie sa fie foarte atenta nu asupra cantitatii ci
a calitatii alimentelor consumate. Chiar daca necesitatile bebelusului devin mai mari, pe masura ce sarcina evolueaza,
asta nu inseamna ca trebuie sa se manance “pentru doi”, ci este nevoie doar de o atentie sporita asupra unui ritm de
alimentare regulat, fara sa se sara peste mese si fara a fi rontaite produse dulci sau
grase intre mese. Sunt recomandate trei mese pe zi, acestea putand fi completate cu
doua gustari usoare.
Nevoile alimentare ale gravidei difera in functie de etapa sarcinii in care se afla.
Astfel, in primele patru luni, organismul mamei construieste o rezerva de proteine si energie. O restrictie alimentara
in aceasta perioada ar include pericole reale pentru dezvoltarea fetusului. Dupa primele patru luni de sarcina, fatul
utilizeaza rezervele acumulate de mama, 95% din cresterea sa avand loc in aceasta perioada, insa acest lucru nu
inseamna ca viitoarea mamica trebuie sa nu mai aiba grija de alimentatia sa. Din nou, o restrictie fata de anumite
alimente ar putea dauna serios fatului, chiar si in ultimele 15 saptamani de sarcina. Asadar, este recomandata
o alimentatie echilibrata pe tot parcursul sarcinii, dar cu o atentie sporita in primele patru luni.
Iata un mic calendar alimentar al gravidei care le poate ajuta viitoarele mamici sa isi impuna o alimentatie corecta:
Bebelusul este deja format si pregatit sa vina pe lume, insa asta nu inseamna ca mamica nu trebuie sa mai aiba grija
de ea in ultima luna. Puiul ei trebuie sa se nasca in cele mai bune conditii!
2. Cat este mit si cat adevar in expresia: "o gravida mananca pentru doi"?
100% mit. Cum am spus si la intrebarea anterioara, o gravida nu trebuie sa manance de doua ori mai mult, ci de
doua ori mai bine.
3. O gravida poate tine o dieta?
O gravida nu trebuie sa tina niciun fel de cura. Aceasta perioada nu este buna pentru astfel de schimbari, si ma refer
aici la regimuri stricte cu foarte putine calorii, disociate. Dar asta nu inseamna ca ea nu poate avea o alimentatie
moderata. Ba chiar este indicat sa aiba o alimentatie echilibrata, fara excese. O femeie care este de felul ei mai slaba,
nu trebuie sa manance exagerat, ca sa se ingrase, doar pentru ca este gravida. Alimentatia trebuie sa fie in
conformitate cu statura si greutatea femeii.
11. Care este greutatea ideala pe care trebuie sa o iau in timpul sarcinii?
Cresterea in greutate a gravidei reprezinta unul din parametrii cei mai utili pentru urmarirea evolutiei sarcinii, un
castig ponderal de 10-12 Kg pe toata perioada evolutiei gestationale fiind considerat optim.
22. Care varianta este mai buna pentru alimentatia gravidei: ceaiul negru sau ceaiul verde?
Cofeina este permisa in sarcina in cantitate redusa, iar ceaiul verde si negru sunt aceeasi planta, difera doar forma de
prelucrare termica, cel negru fiind mai “ars”, asadar mai concentrat. Se poate consuma ceai verde in prima jumatate a
zilei, insa numai daca nu exista tendinta de a da hipertensiune, ceea ce nu este de dorit in sarcina.
23. Ce pot manca astfel incat sa nu iau mult in greutate in timpul sarcinii?
Mancatul nu trebuie sa fie diferit de ceea ce este normal. In fiecare trimestru, creste necesarul de energie cu 300
Kilocalorii, dar vom avea grija sa nu depaseasca 2.500-3.000 Kilocalorii pe zi. A manca, asa cum se spune, cat pentru
doi, este complet gresit. Sporul ponderal nu trebuie sa depaseasca 9-12 Kg, iar daca femeia a avut inainte de sarcina
un indice de masa corporala mai mare de 30, atunci 9 kg este valoarea optima. Nici infometarea nu este recomandata
unei femei insarcinate pentru ca va rezulta un bebelus cu greutate mica, cu defecte congenitale de crestere.
24. Nu obisnuiesc sa tin cont de cei 2 litri de apa zilnic... Ce sfaturi aveti pentru a mentine o buna hidratare?
Gravida are nevoie de hidratare pentru ca placenta trebuie mentinuta bine hidratata. Iar hidratarea depinde de
structura fiecarui organism (greutate si inaltime), astfel incat cantitatea recomandata este de 45-50 ml de apa/ Kg corp
in fiecare zi. Asadar, la fiecare ora trebuie sa consumam un pahar cu apa. Bineinteles, se adauga si asa-zisa apa
ascunsa din fructe si salate. Hidratarea tine de autoeducatie. Trebuie prevenita senzatia de sete, mai ales in sarcina
cand poate fi periculoasa. Atunci cand ti-e sete, inseamna ca deja esti deshidratat.
26. Ce tipuri de lactate nu sunt recomandate unei gravide? Ce riscuri aduce consumul de branzeturi
"interzise" precum Camembert, Brie, branza cu mucegai?
Lactatele sunt recomandate in sarcina si in special cele fermentate: iaurt, chefir, sana, in asa fel incat sa prevenim
tendinta de constipatie pe care o are biologic gravida. Sunt interzise lactatele nepasteurizate care ar putea fi purtatoare
de bacterii si virusuri de la animale. Putem consuma lactate de la tara, dar sa le pasteurizam noi acasa, incalzindu-le la
o temperatura de 60 de grade Celsius timp de 10 minute. Prin fierbere se distrug nu numai bacteriile, ci si proteinele.
Branza cu mucegai nu este recomandata in primul trimestru pentru ca bacteriile respective pot ataca fatul in sine. Sunt
bacterii puternice si exista studii care au demonstrat un risc crescut de avort spontan.
27. Ce alimentatie este indicata in cazul unei sarcini toxice?
Hidratarea este foarte importanta in sarcina toxica. Starea de voma permanenta si de rau poate duce la pierderea
electrolitilor si lichidelor. Atata timp cat gravida sta foarte mult la pat, din cauza starii de rau, trebuie sa consume
alimente bogate in nutrienti si sarace in calorii: fructe, legume, orez brun, pentru a nu lua foarte mult in greutate.
28. Care este numarul de calorii necesar unei gravide? Cat de mare este el comparativ cu al unei femei
obisnuite?
In fiecare trimestru de sarcina creste necesarul zilnic de energie cu 300 Kilocalorii, dar per total, nu trebuie sa
depaseasca 2.500-3.000 kilocalorii.
Pestele gras ar trebui sa se gaseasca in dieta gravidei, o data sau de doua ori pe
saptamana, mai ales in primul trimestru. Atentie insa, este foarte bogat in vitamina
A, iar excesul nu este de dorit. In afara pestelui gras, fructele oleaginoase sunt o
sursa de grasimi bune, dar ele nu trebuie preparate termic, deci nesarate si neprajite.
Uleiul de masline este o sursa buna, dar niciodata preparat termic la temperaturi mai
mari de 40 de grade Celsius pentru ca devine toxic. Cel mai bine este sa fie folosit
in salate sau, daca se simte nevoie de ulei la ciorbe si mancaruri, se poate adauga
dupa ce am terminat de gatit si am stins focul.
32. Daca am mancat prea multa mancare si simt ca ma doare burta, ar trebui sa consult si un medic sau sa
astept sa-mi revin?
Nici o persoana care doreste sa fie sanatoasa si, cu atat mai putin o gravida, nu trebuie sa manance "prea mult". O
alimentatie echilibrata si nu mesele copioase sunt cheia unei sanatati si stari de bine. Cu toate acestea, daca totusi, "s-
a intamplat", consecintele meselor nerationale nu vor intarzia sa apara, cu atat mai repede la gravida, care are o
toleranta digestiva "fragila"... Orice durere abdominala trebuie insa semnalata, daca depaseste un anumit prag,
medicului obstetrician curant. El este singurul in masura sa stabileasca cu adevarat sursa si importanta durerii.
33. Cat de indicate sunt iesirile la gratar pentru o gravida? Sunt micii sau carnatii permisi?
Iesirile la gratar, micii si carnatii nu sunt indicate niciunei persoane care doreste sa fie sanatoase! Gravidelor? De 100
de ori mai putin!!!
34. Sunt mustarul si ketchup-ul permise in alimentatia unei gravide?
Nici un condiment, mai ales cele comercializate nu fac parte dintr-o alimentatie corecta si echilibrata pentru nici o
persoana! Pentru gravide? La fel ca micii si carnatii!!!
35. Dar maioneza?
In niciun caz nu este recomandata pentru gravide.
44. Cat este de adevarat mitul ca bebelusul isi formeaza preferintele culinare inca din viata intrauterina, in
functie de alimentatia mamei?
Gusturile se formeaza in primii ani de viata, si nu in perioada intrauterina, cand copilasul nu are nicio sansa sa simta
gusturile alimentelor consumate de mama.
45. Fatul simte cand mama are greturi sau cand are varsaturi?
Senzatia de greata nu o simte, dar uneori scaderea tensiunii mamei poate fi asociata cu senzatia de greata si copilasul
resimte acest lucru prin scaderea cantitatii de sange care ajunge la el. La fel si varsaturile, care sunt percepute prin
modificarea presiunii in interiorul uterului.
50. Ce se intampla daca gravida nu isi satisface pofta? In ce masura este afectat cursul sarcinii?
Depinde de ce pofte este vorba! In principiu, nu are ce rau sa ii faca abtinerea de la o pofta.
51. De ce unele femei slabesc mai usor dupa nastere, iar altele nu?
Multe gravide nu fac ceea ce ar trebui ca sa slabeasca. Nu au o abordare nutritionala bine structurata si se asteapta sa
slabeasca de la sine. Slabirea dupa nastere depinde insa de felul lor de a fi, de metabolism, istoricul medical etc. Daca
o gravida a luat 20 de kilograme in sarcina si nu urmeaza un regim alimentar bine gandit, nu se poate asteapta sa
slabeasca intr-un ritm accelerat. Daca a luat 12 kilograme si apoi are grija la alimentatie, va slabi. Multe femei se
gandesc ca daca alapteaza trebuie sa manance mai mult. Este adevarat, dar nu trebuie sa suplimenteze regimul decat
cu aproximativ 300 de kilocalorii peste regimul obisnuit.
52. Care sunt sursele alimentare de fibre recomandate in alimentatia unei femei insarcinate?
Nu exista anumite alimente recomandate in sarcina. Aceleasi surse pe care le avem in mod curent – cerealele si
derivatele din cereale: paine, biscuiti din faina integrala, legume si fructe, leguminoase, radacinoase. Toate acestea
sunt surse foarte bune de fibre si trebuie sa existe in special la gravidele care au tendinta spre constipatie. Atunci este
nevoie de un aport mai mare de fibre – undeva spre 30-35 de grame pe zi.
53. Ce este de preferat: o variatie mare a legumelor si fructelor (inclusiv exotice) sau alegerea exclusiva a
fructelor de sezon?
Intre aceste doua variante, o variatie este binevenita, pentru ca fiecare fruct aduce spectrul lui de nutrienti. Nu gasesti
in banane ce gasesti in mere, si invers, insa este de preferat sa alegem fructe locale, de sezon, cat mai putin tratate,
bio, fara pesticide.
54. Exista fructe sau legume care consumate in cantitati mari pot dauna sarcinii?
Aportul energetic mare. Nu poti sa mananci, de exemplu, doua kilograme de cirese pe zi si sa stai linistita ca nu te
ingrasi, pentru ca inseamna niste sute de kilocalorii, care se adauga peste necesarul zilnic.
In timpul sarcinii, necesarul energetic nu creste atat de mult pe cat s-ar putea crede. In primul trimestru, nu este
enecesar sa se modifice regimul alimentar in sensul cresterii. In trimestrul al doilea, se adauga cate 200 de kilocalorii
peste aportul energetic obisnuit, iar in trimestrul al treilea, cate 300 - 500 kcal peste necesar.
Multe femei insarcinate considera ca pot sa manance la liber. Mai exista si conceptia invechita ca mananci pentru doi,
numai ca cel mic are cateva kilograme, nu mananci cat pentru doi oameni de 60 de kilograme. De aici apar excesele
ponderale. Legumele care pot sa fermenteze sunt de evitat mai ales la femeile care alapteaza. La gravide trebuie
testata toleranta si reactia organismului: sa nu dea disconfort abdominal, sa nu dea efecte precum balonarea, care se
adauga peste disconfortul general pe care il da sarcina in special in lunile avansate.
55. Care sunt alimentele bogate in fier recomandate unei gravide?
Alimentele recomandate unei gravide sunt, de fapt, alimentele recomandate oricarei persoane care isi doreste un stil
de viata echilibrat si sanatos: carne, oua, fructe, legume si leguminoase. Nu exista nici restrictii speciale, doar in cazul
unor legume precum fasolea si mazarea, care nu sunt recomandate dupa nastere, in timpul alaptarii, pentru ca produc
disconfort bebelusului.
56. Care sunt alimentele bogate in acid folic recomandate unei gravide?
Acidul folic se suplimenteaza oricum la gravide, by default. Gravidele primesc acid
folic si sub forma de supliment alimentar. Ca alimentatie, vorbim de toate sursele
de origine animala – carne, lactate, oua, dar si cereale. In principiu, o alimentatie
completa si diversificata este de natura sa asigure necesarul de acid folic.
Recomandarile de suplimentare au un rol de preventie pentru ca deficitul de acid
folic poate produce malformatii grave la nivelul sistemului nervos si este bine sa nu
existe niciun risc.
58. De ce la unele gravide se modifica gustul pentru un anumit fel de mancare, alegand astfel alimente pe care
inainte nu le preferau?
Poftele si preferintele culinare au legatura cu modificarile hormonale din timpul sarcinii, care influenteaza si simtul
gustului.
68. Ce sfaturi aveti pentru gravide pentru a inlocui sarea in alimentatie, dar totusi pentru a pastra gustul
mancarurilor?
Sarea nu trebuie eliminata din alimentatie, ci doar redusa dupa bunul simt si eventual, masurarea tensiunii. De
asemenea, atentie daca exista edeme (umflaturi la picioare in special), deoarece gravida ar putea avea retineri de apa
si ar trebui sa-i comunice acest lucru medicului curant.
69. Cum isi poate asigura aportul de calciu o gravida care nu este fan lapte si nici alte lactate?
Cu parere de rau, in general, laptele si produsele lactate, fiind acide, nu numai ca sunt o sursa de calciu, dar il pot
elimina din oase. Cel mai bun calciu se gaseste in legume, in leguminoase, in cereale, in verdeturi si in majoritatea
produselor vegetale. Chiar daca este in cantitate mai mica decat in produsele lactate, el este mult mai usor asimilabil.
84. Care sunt sucurile din comert pe care o gravida le poate consuma?
Exista sucuri de fructe pasteurizate care se pot consuma ca si gustari, dar, in aceasta perioada in care avem fructe atat
de apetisante, este pacat sa le inlocuim cu sucuri. Va pot recomanda o limonada cu ghimbir sau un ceai de fructe!
86. Care sunt alimentele care ajuta la combaterea stresului pentru o gravida?
Triptofanul, precursorul hormonului fericirii, il gasim in carnea de curcan, lactate, seminte. Absorbtia triptofanului
este crescuta de cerealele integrale: toast, ovaz, orez salbatic sau de vitamina C din fructele de sezon. Magneziul si
seleniul sunt mineralele antistres: le regasim in peste oceanic, nuci, leguminoase, vegetale verzi. Potasiul si vitamina
B6 contribuie si ele la buna dispozitie si se regasesc in banane, avocado, broccoli si seminte.
87. Ce tip de sunca este permisa in alimentatie si in ce cantitate?
Mezelurile nu intra in categoria alimentelor de recomandat, insa ele pot fi consumate ocazional; sunt de ales cele
ambalate, cu o lista de ingrediente cat mai scurta, evident in limita valabilitatii, sau cele preparate in casa, din carne
proaspata cu diverse condimente.
Pe cap obligatoriu sa existe o palarie cu boruri cat mai mari sau chiar o umbrela de soare. Si sa nu uitam cand
ajungem acasa o masca de castraveti reci, din frigider. Ne si racoreste, si ne si hidrateaza tenul. De evitat cafeaua
(cofeina). Din studii reiese ca exista o asociere intre doza mare de cofeina (peste 300 mg/zi) si greutatea mica la
nasterea fatului. Sursele principale de cofeina sunt reprezentate de cafea, ceai, cacao, ciocolata si bauturi tip cola.
92. Care este metoda ideala pentru gatit alimentele atunci cand sunt gravida?
Aceasta metoda este, bineinteles, gatitul prin fierbere sau la abur. Dar depinde foarte mult de anotimp. Pentru ca
acum este vara, de ce sa nu beneficiem de toate vitaminele din fructele si legumele proaspete? (cu o atentie sporita de
unde le cumparam). Marind consumul de alimente naturale, marim aportul de vitamine, fibre, antioxidanti si
carbohidrati, atat de necesari corpului nostru. De evitat prajelile. Daca se consuma carne, aceasta ar trebui sa fie fiarta
sau la gratar. Si nu uita: mananca putin, fara graba si respecta orele de masa.
93. De ce nu sunt dulciurile recomandate in alimentatia unei gravide?
Alimentele dulci cresc nivelul glicemiei si al insulinei, care favorizeaza cresterea tesuturilor adipoase ale
organismului. In concluzie, kilogramele acumulate vor fi formate din multa grasime pe care cu greu o vom da jos.
Bauturile indulcite trebuiesc eliminate pentru ca acestea contin mult zahar. Daca dorim neaparat ceva dulce, fructele
sunt la indemana oricui.
94. Ce alimentatie recomandati unei femei insarcinate obeze?
Alege alimente cu indice glicemic redus: orez brun, fasole alba, mazare, linte. Carne cat mai putina. Si sa renunte la
combinatii cum ar fi cartofi cu carne sau orez. Carnea ar trebui combinata cu legume gatite la abur sau doar putin
fierte. Sa limiteze consumul de cartofi si banane. Multe salate cu rosii, castraveti, ardei gras, ceapa, salata verde.
Portiile sa fie medii spre mici.
99. Este ceva in neregula cu mine daca am pofte ciudate, de exemplu pofte pentru var, carne cruda, pamant?
Ele sunt in mintea noastra. Oricum, nu se intampla nimic daca nu mancam ceea ce ne dorim. Exista o legenda ca daca
ai pofta trebuie neaparat sa o duci la capat pent