Alimentația, nutriția și familia -

o triadă sanogenetică esențială

Corina-Aurelia Zugravu

Conversie PIPP, anul I

Necula Monalisa-Simona
Inamicii sanogenezei

● SANOGENEZA este ramura medicinii care se ocupă cu asigurarea stării de

sănătate a populației, studiind mediul social ca factor patologic, influența
locuinței și a condițiilor de muncă, fenomenele de urbanizare, de poluare etc.

Cu toate că în prezent ne confruntăm cu pandemia Covid 19, numeroase studii

de specialitate au demonstrat că inamicii sanogenezei sunt bolile cronice,
degenerative.

Apariția acestor inamici poate fi stopată, dacă stilul de viață este unul sănătos,
echilibrat.

● PROFILAXIA este totalitatea măsurilor medico-sanitare care se iau pentru

prevenirea apariției și răspândirii bolilor.
➔ Așadar, stilul de viaţă se învaţă şi bazele acestei învăţături se pun încă de la
vârste mici.
Factorii de influență
●Familia este factorul decisiv în alimentația corespunzătoare a copiilor; întrucât „copiii încep să
mănânce în familie şi aceasta este un factor care poate determina pe viaţă comportamentul
alimentar, fie în sens bun, fie în sens rău”;

●Situația materială precară - alimentaţia e dependentă în primul rând de veniturile familiei;

●Anturajul - rolul acestuia „devine din ce în ce mai mare în selecţia alimentară, iar atracţia pentru
alimente intens procesate, sărace nutriţional, dar la modă şi organoleptic atrăgătoare poate fi mai
puternică decât conştientizarea faptului că ele nu sunt avantajoase pentru organism”;

●Școala -mediul în care copiii petrec foarte mult timp, fără a fi supravegheați de către părinți.
Rolul mamei în alimentația copiilor
Rolul mamei în alimentația copilului este esențial, deoarece ea petrece cel mai mult
timp cu acesta, chiar și atunci când muncește.

Cercetările au arătat că mamele sunt dispuse mai mult decât alţi membri ai familiei să
investească intensiv din propriile câştiguri în elemente legate de bunăstarea copiilor, iar
mamele cu venituri reduse sunt gata să îşi compromită propria nutriţie pentru a hrăni copiii.

Mamele trebuie să găsească cele mai potrivite metode pentru a-i determina pe aceștia
să aibă o alimentație adecvată. Deoarece copiii pot realiza un climat de restricţie în ceea ce
priveşte consumul de alimente ,,goale” de nutrienţi şi/sau de presiune în sensul îndemnării
copilului să mănânce mai multe alimente sănătoase, iar acesta se poate opune.
EAH (eating in the absence of hunger – consum de alimente în
absenţa senzației de foame)

Susceptibilitatea pentru EAH este genetică, dar modalităţile de hrănire ale

copilului de către părinţi au fost descrise ca unul din cei mai importanţi factori în
influenţare a susceptibilităţii pentru EAH. Restricţionarea accesului la alimente
palatabile este un predictor important pentru dezvoltarea EAH.
Așadar, părinţii pot sta la originea unor obiceiuri sănătoase şi a unei greutăţi
normale sau, din contră, a unor probleme nutriţionale şi ponderale.

Definiție:
*Palatabilitate-însușire organoleptică apreciată pe baza senzației de gust, miros și
aromă, obținute din masticarea și degustarea produsului, denumirea provine de la
faptul că senzația este percepută la nivelul palatalului și vălului palatin.
 Obezitatea
Unii cercetători afirmă că tendinţele către obezitate s-ar transmite, cel puţin parţial, prin
intermediul unor preferinţe către sedentarism sau către alimente bogate în grăsimi (Wardle, şi
colab., 2001).

Studiile dovedesc faptul că obezitatea se ,,transmite“ în familii, atât pe cale genetică,

dar şi din cauza obiceiurilor şi stilului de viaţă (Kral şi Faith, 2010).

De asemenea, studiile arată că implicarea părinţilor are efecte consistente în prevenţia

acesteia, familia fiind cheia alcătuirii unui ecosistem psihosocial favorabil consumului de
alimente sănătoase şi unui regim de activitate fizică crescută (Story, 1999).
Mesele în familie
Psihologii spun că este o modalitate foarte bună de apropiere

între toți membrii familiei. Mesele în familie sunt agreate atât de copii, cât și de părinți. Copiii se bucură de
protecția părinților. La masă, cei mari au posibilitatea de a afla mai multe despre tot ceea se petrece în
viața celorlați membri. Toată lumea poate să vorbească despre planuri, dar și despre momentele mai puțin
plăcute din zi. Este momentul de conectare între membrii familiei.

Chiar şi mesele consumate în afara casei, dar împreună cu familia, pot fi o ocazie de a mânca
sănătos, deşi de obicei acest lucru nu este întotdeauna evident – ieşitul la restaurant fiind sesizat ca o
răsplată, o ocazie în care bunele obiceiuri nutriţionale pot fi ignorate (Mc Guffin şi colab., 2014).

Simplul fapt de a mânca împreună cu membrii familiei creşte semnificativ şansele de a avea o
greutate normală, de a evita problemele de comportament alimentar şi de a consuma alimente sănătoase
(Hammons şi Fiesse, 2011). Multe studii au ajuns la concluzia că cele mai nutritive mese se consumă în
familie.
Câteva sfaturi pentru o viață sănătoasă:
-Respectă cele trei mese principale ale zilei (micul dejun, prânzul și cina);

-Nu mânca în grabă;

-Mănâncă fructe și legume cât mai colorate;

-Alege gustări sănătoase, pe care le poți prepara chiar tu;

-Consumă 2 litri de apă pe zi;

-Fii mai activ;

-Redu consumul de zahăr, sare și grăsimi;

-Fii pozitiv, zâmbește și bucură-te de lucrurile simple.

Bibliografie
● Corina-Aurelia Zugravu, Alimentația, nutriția și familia - o triadă sanogenetică esențială, în Cornelia
Rada, Corina Bistriceanu Pantelimon, Provocări ale familiei contemporane. Perspective psiho-socio-
medicale, Ed. Universitară București, 2015;
● Fisher, J.O., Mitchell, D.C., Smiciklas-Wright, H. şi Birch, L.L., 2002. Parental influences on young girls'
fruit and vegetable, micronutrient, and fat intakes, Journal of American Dietetic Association, 102, pp.
58-64;
● Kral, T., Myles, S., 2009. Faith Influences on Child Eating and Weight Development From a Behavioral
Genetics Perspective. Journal of Pediatric Psychology, 34(6). pp. 596-605;
● Lau, R.R., Quadrel, M.J. şi Hartman, K.A., 1990. Development and change of young adults' preventive
health beliefs and behavior: Influence from parents and peers. Journal of Health and Social Behavior.
31(3), pp. 240-259;
● McGuffin, L.E., Price, R.K., McCaffrey, T.A., Hall, G., Lobo, A., Wallace, J.M. şi Livingstone, M.B., 2014.
Parent and child perspectives on family out-of-home eating: a qualitative analysis. Public Health
Nutrition., pp.1-12;
● McIntyre, L., Glanville,T. şi Battaglia, N., 2003. Do lowincome lone mothers compromise their nutrition to
feed their children? Canadian Medical Association Journal 168(6), pp. 686-691;
● Rochman, B., 2011. Should Parents Lose Custody of Their Extremely Obese Kids? July 13, in Times
online;
● Vereecken, C.A., Keukelier, E. şi Maes, L., 2014. Influence of mother's educational level on food
parenting practices and food habits of young children. Appetite , 43(1), pp. 93- 103;