Sunteți pe pagina 1din 13

Ministerul Sănătățiial Republicii Moldova

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie "Nicolae Testemițanu"


Facultatea: medicină generală
Catedra de Filosofie și Bioetică

Lucru individual

Alimentația Dezechilibrată
Stegărescu Daniela
Anul -1 ; Grupa-M2218

Profesor : Banari Ion

Chișinău 2023

Cuprins
1. Introducere
2. Actualitatea problemei
3. Cauzele alimentației dezechilibrate
4. Consecințele alimentației dezechilibrate
5. Metode de schimbare a stilului alimentar
6. Concluzie

1)Introducere
Pentru a fi sănătoși trebuie să consumăm și alimente sănătoase. Pe lângă stilul de viață
activ și lipsa exceselor de orice fel, o dietă bazată pe alimente sănătoase contribuie din plin la
buna funcționare a organismului, la păstrarea tonusului bun și la menținerea sănătății fizice și
psihice.
Energia furnizată organismului ar trebui să provină 60-70% din glucidele din cereale,
fructe, legume și zarzavaturi, 20-30% din lipide și 10-12% din proteine. O
alimentațiesănătoasă implică reducerea consumului de alimente bogate în colesterol (slănină,
unt,margarină de consistență crescută, smântână gălbenuș de ou, carne – în specila carnea roșie).
S-a demonstrat că un aport crescut de crăsimi crește riscul apariției bolilor de inimă, a vezicii
biliare,obezitate și chiar a unor tipuri de cancer.
Cel mai potrivit pentru organism este un consum moderat (<30% din totalul caloriilor) de
grăsimi mai sănătoase, uleiuri vegetale(nehidrogenate), floarea-soarelui, soia, măsline. Este
important să ne hrănim cu alimente cuconținut redus de zaharuri și dulciuri rafinate, iar
alimentația zilnică să fie bogată în cereale,fructe și legume.proteinele au rolul lor în
metabolismul zilnic, dar nu trebuie să depășească 1/3 din totalul caloriilor zilnic consmunate.
Un aport prea mare de proteine suprasolicită funcționarea rinichilor și induc o
pierdereaccentuată de Ca din organism. Surse de proteine sunt: leguminoasele uscate ((fasolea,
mazărea,lintea), nucile, pâinea din cereale integrale, cerealele, laptele, ouăle și carnea.
Busuiocul, cimbrul, mărarul, usturoiul, pătrunjelul, menta, salvia, cimbrișorul,chimionul și
ienupărul pe lângă faptul că ameliorează mult gustul mâncării, contribuie la procesul de digerare
și eliminare a grăsimilor. Fructele cum ar fi: ananasul, merele, portocalele,căpșunele,
afinele,zmeura, mango, grapefruit și lămâia au rol în distrugerea proteinelor. Ohrană sănătoasă
este o hrană proaspătă, variată, bogată în substanțe vitale, alcaline, cu multesăruri minerale și
oligoelemente.Alimetația reprezintă domeniul în care se fac celemai grave erori. Omul modern se
hrănește într -un mod nesănătos, mănâncă neregulat și mult. Așa se face că o persoană din
douăsuferă de exces de greutate (depășirea cu peste 10% a greutății normale), aceasta efect nefast
asupra sistemului osos, a scheletului și aspura aparatului motor, în special asupra părțiiinferioare
a corpului. Cu cât excesul în greutate este mai mare cu atât crește și procentul persoanelor care
suferă de maldii coronariene (angină pectorală, infarct miocardic,ateroscleroză) sau cu afecțiuni
cancerigene, cum ar fi cancerul intestinelor. Statisticile arată că peste 30% dintre obezi mor din
cauza bolilor de ficat sau a diabetului. De asemenea obezii pot avea probleme mult mai
marindecât cei cu greutate normală în cazul unor intervenții chirurgicale. Cea mai mare greșeală
facută în domeniul nutriției, privește absorbția excesivă ahidraților de carbon, care sunt lipsiți de
valoare nutritivă și care se găsesc în: zahăr, dulciuri,făină și băuturi aclcoolice. Acestea sunt
transformate de organism în depuneri de grăsimi.Obezii se află în interiorul unui cerc vicios.
Aceștia se confruntă cu un stres psiho-social care în general în determină să mănânce tot mai
mult.

2.Actualitatea problemei alimentației deechilibrate


Raportorul Organizației Natiunilor Unite pentru dreptul la alimentație a facut un apel la
adoptarea de măsuri guvernamentale pentru o alimentație sănătoasă. El a chemat de
asemenea la organizarea unei convenții mondiale privind un regim alimentar adecvat, cu
ocazia conferinței consacrate protejarii si promovarii unei alimentații sanatoase.In ciuda
ingrijorarilor in creștere și a initierii unor acțiuni prioritare bine definite, comunitatea
internațională nu acordă suficienta atentie propagarii epidemice a obezitatii si a relelor
obiceiuri alimentare. “O alimentatie dezechilibrata prezinta mai multe riscuri pentru
sanatatea mondiala decat tabagismul", a declarat Olivier De Schutter, raportorul special
ONU pentru dreptul la alimentatie, cu ocazia conferintei "Spre o conventie globala pentru
protejarea si promovarea alimentatiei sanatoase".
O cincime din populatia europeana este obeza în Europa, circa jumatate din
populatie (atat barbati, cat si femei) era supraponderala in 2008, iar 23% din femei si 20%
din barbati erau obezi, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS).
Obezitatea este adeseori provocata de lipsa activitatii fizice si de o alimentatie
nesanatoasa. Ea este unul din principalii factori de risc pentru dezvoltarea unor boli
necontagioase, precum cancerul sau diabetul, precum si a bolilor cardiovasculare si
pulmonare.
"Sunt doi ani de cand am publicat raportul asupra nutritiei si a dreptului la alimentatie si
zece ani de cand Organizatia Mondiala a Sanatatii a lansat strategia sa mondiala pentru
alimentatie, exercitii fizice si sanatate. Cu toate acestea, obezitatea nu inceteaza sa castige
teren, la fel ca si diabetul, bolile cardiovasculare si alte probleme de sanatate care le
insotesc. Atentionarile n-au fost intelese", a spus reprezentantul organizației mondiale a
sănătății.
Starea noastră de sănătate este influențată în mod hotărâtor de modul în care ne hrănim.
Un stil de viață sănătos, mișcarea fizică și alimentația sănătoasă au un efect pozitiv asupra
sănătății și ne ajută să evităm o serie de afecțiuni. Printr-un stil de viață sănătos pot fi
evitate numeroase afecțiuni. Însă și evoluția bolilor deja debutate poate fi încetinită printr-
un stil de viață pe măsură.
Alimentația dezechilibrată este principala cauză a bolilor grave ce apar în prezent la
nivel global. Unele studii au demonstrat că, de regulă, oamenii sunt conștienți în ceea ce
privește alimentația, însă cunosc slab legăturile dintre dietă și boală. Ne-am propus să
cercetăm cunoștințele privind consecințele alimentației nesănătoase, aserțiunile
corespunzătoare obezității și atitudinea față de regimul alimentar în rândul populației
adulte din Republica Moldova. Studiul realizat este unul descriptiv, transversal, bazat pe
interviu și pe consimțământul informat. Eșantionul a cuprins 1200 de persoane adulte.
Analiza statistică a datelor a presupus: analiză de frecvențe și comparații de grup. Datele
au fost interpretate în bază semnifi cației statistice (p<0,05) la intervalul de confi dență
95%. Majoritatea respondenților au indicat drept consecințe ale greșelilor alimentare
obezitatea (70,3±1,32%) și diabetul zaharat (62,0±1,40%). În ceea ce ține de cunoștințele
privind aserțiunile legate de obezitate, majoritatea (63,8±1,39%) persoanelor chestionate
au menționat lipsa de energie și oboseala. Cercetarea nu a determinat diferențe între afi
rmațiile legate de obezitate și categoriile indicelui masei corporale (IMC). Practic fi ecare
al doilea (45,4%) dintre subiecții luați în studiu au specifi cat că urmează diete speciale.
Motivele respectării dietelor au variat între grupuri. Majoritatea (74,2%) din cei care au
raportat că urmează diete în perioada postului religios au fost cu IMC ≥25,0 kg/m2. În
general, populația R. Moldova a indicat drept consecințe ale greșelilor alimentare
obezitatea și diabetul zaharat. Nu s-au determinat diferențe între afi rmațiile legate de
obezitate și categoriile IMC. Populația adultă tinde să respecte diete speciale, însă acestea
sunt dezechilibrate și determinate de motive extrinseci.
Cercetătorii sunt de părere că peste 70% din bolile cu care se confruntă populația din
țările puternic industrializate sunt induse de alimentație și de stilul de viață. n special
alimentația nesănătoasă, lipsa mișcării și kilogramele în exces joacă un rol important. La
acestea se adaugă fumatul și consumul de alcool. Pentru numeroase boli a fost deja
dovedită legătura dintre stilul de viață și alimentație, cum ar fi afecțiunile sistemului
circulator, bolile de inimă, diabetul zaharat și cancerul.

3.Cauzele alimentației dezechilibrate

Termenul de “tulburare de alimentatie” descrie o afectiune psihologica, cu impact atat


asupra femeilor, cat si a barbatilor, acoperind o arie larga de obiceiuri alimentare, de la
mancatul compulsiv pana la restrictia alimentara.Urmatoarele tipuri de tulburari de alimentatie
sunt recunoscute in Manualul de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale al
Asociatiei Americane Psihiatrice:
-Anorexia Nervosa
-Bulimia Nervosa
-Hiperfagia (tulburarea “binge-eating” sau supraalimentarea)
Alte tulburari alimentare.
Tulburarile care apar cel mai frecvent in relatie cu abuzul de substante sunt bulimia nervosa
si alte tulburari de alimentatie. Persoanele care sufera de bulimie au avut probleme relationate
cu anorexia in trecut. Tulburarile de alimentatie din trecut se reactiveaza la terminarea
tratamentului pentru tulburarile de consum de substante – atunci cand drogurile sau alcoolul nu
mai sunt folosite.
Afectiunile de alimentatie au in centru perceptia imaginii propriului corp. Nemultumirea
fata de intregul corp sau fata de anumite parti ale acestuia poate declansa o tulburare de
alimentatie Tulburarea se va mentine atata timp cat persoana incearca sa atinga greutatea si
forma fizica dorita, deseori nerealiste. Persoanele afectate refuza adesea sa recunoasca
existenta unei probleme. Negarea este un obstacol puternic in calea tratamentului, pentru ca
descurajeaza persoana din a cere ajutor.

Nu exista motive specifice pentru dezvoltarea unei tulburari de alimentatie. Diferite


tulburari apar din cauza mai multor factori:
 Anorexia si bulimia: activitate redusa de serotonina in creier;
 Anorexia: vulnerabilitate genetica, mostenire ereditara a unei tulburari de alimentatie,
tulburarea obsesiv-compulsiva sau alte tulburari mentale;
 Bulimia poate fi declansata de restrictionarea alimentatiei in copilarie;
 Hiperfagia si bulimia pot aparea si in urma dietelor “normale”.
 Caracteristici comune abuzului de substante si tulburarilor alimentare:

 Ambele fac parte din categoria tulburarilor cronice;
 Ambele sunt caracterizate de negare, tainuire, comportament obsesiv-compulsiv si
preocuparea fata de consumul unei substante (droguri sau mancare);
 Pot pune vieti in pericol;
 Persoanele afectate substituie o tulburare cu alta.

Tulburarile de alimentatie si abuzul de substante sunt afectiuni cronicecare necesita o


perioada de terapie intensiva pentru a fi tratate. Ambele implica dorinte nestapanite si o
preocupare excesiva fata de substanta (droguri sau mancare), ambele induc schimbari de
dispozitie, tainuire si starea de negare. Persoanele in cauza vor continua comportamentul
compulsiv chiar si dupa aparitia consecintelor negative asupra sanatatii siin cadrul psiho-
social. Pentru persoanele la care tulburarile de alimentatie si dependenta coexista este
importanta combinarea tratamentului cu terapie individuala, de grup si familiala. In caz
contrar, exista un risc ridicat de recadere dupa terminarea tratamentului.
Prevenţia tulburărilor de alimentaţie se poate face prin dezvoltarea stimei de sine, astfel
încât aceasta să nu ajungă strâns relaționată doar de imaginea corporală şi de numărul de
kilograme, prin prioritizarea sănătăţii psihice şi fizice, indiferent de ce înseamnă aceasta şi
printr-o abordare sănătoasă şi simplă atunci când vine vorba de alimentaţie. Nu mâncăm
pentru a slăbi, pentru a arăta într-un anume fel sau pentru a semăna cu cineva, ci mâncăm
pentru a supravieţui, pentru a avea energie şi pentru a fi sănătoşi cât mai mult timp.

Tulburările de alimentaţie sunt frecvente atât în rândul adolescenţilor, cât şi al adulţilor.


Cel mai afectate de tulburările alimentare sunt femeile, proaspete mame, și tinerii, însă
acestea pot afecta pe oricine indiferent de vârstă, sex sau nivelul de educație.
Din fericire, există tratamente ce dau rezultate optime în tratarea acestor afecţiuni. De
regulă, provocarea o reprezintă identificarea simptomelor şi apelarea la ajutorul
specialiştilor. Dacă tu sau cineva din jurul tău manifesta simptome ale tulburărilor
alimentare, nu ezita să apelezi la ajutor specializat, fie că este medicul de familie, medicul
psihiatru sau un psihoterapeut. Tratamentul timpuriu înseamnă şanse mai mari de
recuperare completă, fără că starea generală de sănătate să se altereze, dar şi scăderea
riscului de complicaţii.
Semne ș i simptome ale tulburărilor de alimentație:
Potrivit cercetă torilor în domeniu, la baza apariției tulbură rilor de alimentație se află
factori genetici, biologici, psihologici, comportamentali și sociali.

O stimă de sine scă zută , sentimentul de inadecvare, lipsa de control, furia și


singură tatea se numă ră printre factorii de ordin psihologic, care contribuie la dezvoltarea
unei tulbură ri de alimentație.
Alte semne de natură emoțională și comportamentală ar putea să mai fie:
 preocuparea pentru dietă , mâ ncare, pierdere în greutate, numă r de calorii,
carbohidrați, gră simi – începe să fie una exagerată , ocupâ nd o mare parte din
atenția și timpul persoanei afectate;
 apare refuzul de a mâ nca anumite categorii de alimente, cum ar fi carbohidrații;
 apariția sentimentului de stâ njeneală câ nd mă nâ ncă în prezența altor persoane;
 preocuparea exagerată pentru forma corpului, siluetă , exagerarea defectelor
fizice;
 schimbă ri frecvente de dispoziție.
Există , în plus, anumiți factori care vizează relațiile interpersonale și care
pot stimula aceste probleme: istoricul de abuz fizic sau sexual, experiența unei
persoane de a fi ridiculizată sau batjocorită din cauza aspectului fizic, a greută ții,
dificultatea de a exprima emoțiile și problemele din familie.

Acestora li se adaugă factori socioculturali precum: presiunea de a fi slabă la


femei și puternic în cazul bă rbaților, promovarea unor modele de perfecțiune
fizică , normele culturale care oferă valoare oamenilor, în funcție de aspectul lor
fizic, de frumusețea/puterea fizică , etc.

O tulburare alimentară lasă și urme fizice precum:


 fluctuații evidente în greutate;
 dificultă ți de concentrare;
 stare de amețeală ;
 probleme de somn;
 afecțiuni dentare și apariția cariilor;
 slă biciune musculară , etc.

Tulbură rile de comportament alimentar sunt probleme importante care


afectează să nă tatea fizică și psihică , precum și viața socială și profesională a
pacienților. Monitorizarea și tratamentul lor sunt esențiale în vindecare sau
evitarea recă derilor și necesită activitatea conjugată a unui grup interdisciplinar
de profesioniști. Tulbură rile de comportament alimentar sunt diverse și, ală turi
de cele majore, anorexia mentală , bulimia și consumul compulsiv de alimente
Dacă debutul unei tulbură ri de comportament alimentar poate fi pur și simplu
consumul unor porții mai mari sau mai mici de mâ ncare, evoluția tendinței de a
mâ nca prea mult sau prea puțin scapă de sub control și intră în sfera
patologicului.

Influențele culturale și percepția personală asupra unor alimente sau


obiceiuri alimentare
Pe lâ ngă toți factorii nutriționali, starea de bine asociată cu consumul anumitor
alimente este determinată în mare parte de influențele culturale și de
preferințele individuale.

Româ nia este o țară în care mâ ncarea are un loc de cinste la să rbă torile
religioase, naționale sau chiar la serbă rile în familie (nunți sau zile de naștere).
Mesele în familie, mesele de să rbă toare, preparatele tradiționale sau cele care
amintesc de copilă rie, toate produc o stare de bine, independent de conținutul
lor nutrițional.
Se spune că „gusturile nu se discută ”, tocmai de aceea este greu de definit o
relație între anumite alimente și starea de bine, dincolo de efectele fiziologice.
Efectele psihologice ale preparatelor culinare și ale unor alimente specifice
depind de preferințele individuale. Pentru majoritatea persoanelor, gustul dulce
dă o stare de bine, dar sunt și persoane care preferă alimentele să rate în
detrimentul celor dulci.
În zilele noastre, gusturile alimentare se îndreaptă mai mult spre opțiunile
mai putin să nă toase. Acest efect apare și din cauza mesajelor care
restricționează anumite obiceiuri alimentare, ceea ce produce și la adulți un
efect de „ră zvră tire”. Ș i din această cauză , mesajele de nutriție ar trebui
direcționate mai mult spre controlul porțiilor, și nu spre eliminarea anumitor
alimente.
Pentru o stare bună de să nă tate, atâ t fizică , cat și psihologică , este important să
fie satisfă cute și poftele alimentare, atâ t timp câ t preponderent este urmată o
alimentație echilibrată

4.Consecințele alimentației dezechilibrate


Cele mai intalnite efecte ale mancatului dezechilibrat sunt:
1. Lipsa de energie, de concentrare, iritabilitate
Stari care apar atunci cand mancam carbohidrati simpli (paine din faina alba, paste si orez
alb, dulciuri si patiserie). In primele 10 minute dupa ce am consumat aceste produse, glicemia
creste brusc si apare starea de bine asociata.Dar, dupa 30- 40 minute, glicemia scade la fel de
brusc si apar lipsa de energie, starea de foame constanta, somnolenta.
Consum des si pe termen lung, carbohidratii simpli ne fac sa ne simtim in permanenta
obositi si lipsiti de energie, oricat de mult am dormi.
2. Retentia de apa
Fie pentru ca nu bem apa suficienta si organismul isi face rezerve, fie din cauza surplusului
de sodiu in alimentatie. In aceasta ultima situatie, apa este retinuta in organism pana cand
sistemul urinar elimina excesul de sodiu din corp.
Totodata, un surplus de sodiu conduce discret, dar direct, catre hipertensiune arteriala.
Atunci cand rinichii sunt suprasolicitati sa elimine surplusul de sodiu, inima pompeaza mai
mult sange pentru a le sustine activitatea, si, astfel, apare hipertensiunea arteriala.
In loc de sare in exces, pentru a da savoare mancarurilor preferate, putem adauga ierburi
uscate sau verdeturi proaspete.
3. Constipatia
Este unul dintre efectele mancatului dezechilibrat si apare atunci cand nu exista suficiente
fibre (fructe, legume, salate, cereale integrale) in alimentatia zilnica, mai ales in dietele
proteice, dar si cand bem prea putina apa.
4. Somn insuficient sau neodihnitor
Pe timpul noptii, in timpul somnului, organismul se reface. Pentru un somn odihnitor, este
indicat sa mancam cu 3 ore inainte de culcare. In acest fel digestia se face eficient, iar stomacul
este gol in momentul in care mergem la culcare.
Supele de legume, salatele sau legumele coapte ar trebui sa fie nelipsite de la cina. Se
digera rapid si usor si sunt aliatele unui somn bun.
5. Alte efecte ale mancatului dezechilibrat
Cand avem in alimentatia zilnica prea multe produse cu zahar si indulcitori, dar si faina
alba, apar, adeseori, carentele de vitamine si minerale. Pentru ca zaharul si faina alba sunt
calorii goale, organismul va folosi din rezervele proprii pentru a le metaboliza.
De aceea apar anemiile care nu raspund la fier sau deficientele de calciu. Chiar daca avem
grija sa avem in dieta alimentele care contin aceste minerale, consumul de calorii goale
impiedica absorbtia lor in organism.
alimente și starea de bine, este necesar să subliniem impactul negativ al alimentației
dezechilibrate asupra dispoziției.

Alimentația dezechilibrată la care se adaugă o stare cronică de stres, se conturează într-un


cerc vicios asupra căruia intervențiile nutriționale și psihologice au efecte limitate. Acest cerc
vicios poate fi generat fie de alimentația dezechilibrată, fie de stres sau alte stări emoționale
negative. De cele mai multe ori, totul începe de la un stil de alimentație defectuos din cauza
lipsei educației nutriționale adecvate. Astfel, apar problemele de greutate – supraponderalitate
și obezitate, care cresc implicit și riscul de boli cronice netransmisibile. Obezitatea și bolile
metabolice atrag după sine un stres adițional celui cotidian. Stresul cronic și lipsa timpului fac
foarte dificile intervențiile nutriționale, conturându-se astfel un cerc vicios periculos, care
poate fi întrerupt doar acționând la nivel psihologic pentru schimbarea stilului de viață [2].
Acest cerc vicios stres-alimentație dezechilibrată are un efect dezastruos asupra stării
emoționale. Obezitatea scade stima de sine, reduce interacțiunea socială și poate afecta și
performanța pe plan profesional.

Aspecte particulare ale unei alimentații nesănătoase pot, de asemenea, afecta dispoziția.
Lipsa micului dejun se pare că este corelată cu o prevalență mai mare a depresiei în rândul
adulților, conform unui studiu recent, publicat în revista științifică Appetite . Un consum scăzut
de fructe și legume asociat cu un consum ridicat de alimente puternic procesate duce la
deficiențe nutriționale de vitamine și minerale, care s-au dovedit a influența negativ dispoziția .
Dietele hipoglucidice, cu un conținut mare de proteine și grăsimi s-au dovedit a afecta starea
de bine . Printre principalele mecanisme care duc la producerea unor astfel de efecte asupra
stării de bine se numără stresul oxidativ, producerea radicalilor liberi, dezechilibre în producția
de insulină cu afectarea nivelului normal al glicemiei, scăderea sintezei de serotonină,
afectarea microflorei intestinale sau îngreunarea digestiei.
Este binecunoscut și faptul că o cină prea consistentă luată la ore târzii afectează calitatea
somnului, poate produce insomnii, ducând la o stare de iritabilitate și agitație în ziua
următoare. Totodată, o cină prea consistentă determină lipsa apetitului la micul dejun din ziua
următoare, ceea ce poate afecta orarul meselor chiar pe parcursul mai multor zile. Prin urmare,
încurajarea unei alimentații echilibrate, personalizată în funcție de stilul de viață al fiecărei
persoane este primul pas pentru sustenabilitatea unei stări emoționale bune.
Efectele unei alimentatii nesanatoase:
1.Pielea imbatraneste mai repede
O alimentatie din care lipsesc antioxidantii, vitaminele si mineralele va face ca pielea ta sa
imbatraneasca mai repede. Dulciurile, produsele bogate in grasimi saturate si cele cu un
continut mare de sare afecteaza productia de colagen si elastina, iar pielea ta incepe sa se lase
si iti apar riduri. Nu doar alimentatia nesanatoasa cauzeaza imbatranirea prematura a pielii.
Fumatul, stresul si expunerea la soare la ore nepotrivite sunt la fel de grave.
2. Riscați să luați în greutate
Deseori, este greu sa tii o dieta sanatoasa. Dupa ce slabesti, incepi sa-ti permiti mici placeri
gastromice si, fara sa-ti dai seama, revii la alimentatia proasta pe care o aveai inainte de a tine
dieta. Cumulul de calorii si grasimi nu fac altceva decat sa te ingrase, iar pierderea
kilogramelor se poate dovedi a fi o adevarata bataie de cap.
3. Obosiți repede
Alimentele nesanatoase nu iti ofera energia necesara pentru a-ti intreprinde activitatile zilnice.
De aceea, obosesti foarte repede, iti pierzi concentrarea si simti nevoia sa dormi intruna. In
timp, toate acestea pot duce chiar la aparitia depresiilor.
4. Dinții se cariaza foarte repede
Un consum ridicat de alimente dulci (dropsuri, prajituri, inghetata, ciocolata), precum si
consumul de bauturi carbogazoase iti pot afecta dantura. Dintii se cariaza mult mai repede,
gingiile incep sa sangereze, iar respiratia capata un miros neplacut.
5. Oasele devin fragile
Oasele au nevoie de calciu pentru a putea functiona normal. Calciul se obtine in special din
fructe, legume si produse lactate. Lipsa acestor alimente din meniul zilnic si inlocuirea lor cu
sucuri acidulate, produse de fast food, sosuri si maioneze iti afecteaza sistemul osos si, odata
cu inaintarea in varsta, oasele devin casante, adica se rup mult mai usor.

6.Concluzie
În concluzie , alimentația nesănătoasă nu presupune doar risc de obezitate, care influențează
sănătatea pe termen lung. Consumul de junk food are și efecte nocive imediate și poate da
peste cap metabolismul chiar și după un consum de scurta durata.
Alimentația nesănătoasă nu presupune doar risc de obezitate, care influențează sănătatea pe
termen lung. Consumul de junk food are și efecte nocive imediate și poate da peste cap
metabolismul chiar și după un consum de scurta durata.
O alimentație sănătoasă presupune consumul echilibrat de alimente sănătoase și diversificate,
ce oferă organismului nostru substanțele nutritive necesare. Mai mult, adoptarea unei
alimentații sănătoase înseamnă dezvoltarea unor obiceiuri alimentare echilibrate și ajustate
nevoilor organismului nostru. Prin urmare, alegerea unei diete sănătoase și menținerea acesteia
sunt esențiale pentru un stil de viață sănătos și o sănătate mintală pozitivă.
În societatea moderna, problema pare să fie combaterea excesului. Obezitatea și bolile
cardiovasculare au devenit o problemă tocmai pentru că mâncăm mult din ceea ce nu trebuie.
Pe lângă factorii psihici cât și fiziologici, trebuie de conștientizat că alimentația dezechilibrată
este un comportament cu risc pentru sănătate și este necesar de apelat la specialiști. Doctorul
reprezintă persoana care trebuie să ofere un exemplu și să inducă o disciplină pentru populașie
confirmând efectele negative și impactul alimentație nesănătoase pentru organismul omului.
Biblografie

 https://www.manager.ro/articole/sanatate-21/alimentatia-dezechilibrata-este-mai-daunatoare-decat-fumatul-
70477.html
 https://www.alphega-farmacie.ro/articole/igiena-orala-si-ingrijire/boli-asociate-cu-alimentatia-nesanatoasa
 https://www.bellanima.ro/articole/cele-mai-frecvente-tulburari-de-alimentatie/
 https://atlas.app/ro/blog/nutritie/efecte-ale-mancatului-dezechilibrat/
 https://www.revistagalenus.ro/nutritie-si-farmacie/relatia-bidirectionala-dintre-alimentatie-si-starea-
emotionala/#:~:text=Alimentația%20dezechilibrată%20la%20care%20se,sau%20alte%20stări
%20emoționale%20negative.
 https://www.ele.ro/dieta/alimentatie/efectele-unei-alimentatii-nesanatoase_--6525.html
 http://cardioprima.md/noutate/alimentatia-sanatoasa

S-ar putea să vă placă și