ASOCIAȚIA INTERNAȚIONALĂ MASTERCLASS

LUCRARE DE DIPLOMĂ

COORDONATOR :

ABSOLVENT :

BUCUREȘTI
2021
ASOCIAȚIA INTERNAȚIONALĂ MASTERCLASS

(TITLUL LUCRĂRII )

COORDONATOR :

ABSOLVENT :

BUCUREȘTI
2021
CAPITOLUL 1 Noțiuni generale despre nutriția sănătoasă

„Alimentaţia este cel mai important factor de mediu care influenţează organismul".

„Esti ceea ce mananci!" (proverb chinezesc)

Pentru a fi sănătoși trebuie să consumăm și alimente sănătoase. Pe lângă stilul de viață

activ și lipsa exceselor de orice fel, o dietă bazată pe alimente sănătoase contribuie din plin la
buna funcționare a organismului, la păstrarea tonusului bun și la menținerea sănătății fizice și
psihice.
Energia furnizată organismului ar trebui să provină 60-70% din glucidele din cereale,
fructe, legume și zarzavaturi, 20-30% din lipide și 10-12% din proteine. O alimentație sănătoasă
implică reducerea consumului de alimente bogate în colesterol (slănină, unt, margarină de
consistență crescută, smântână gălbenuș de ou, carne – în specila carnea roșie). S-a demonstrat
că un aport crescut de crăsimi crește riscul apariției bolilor de inimă, a vezicii biliare,obezitate și
chiar a unor tipuri de cancer. Cel mai potrivit pentru organism este un consum moderat (<30%
din totalul caloriilor) de grăsimi mai sănătoase, uleiuri vegetale (nehidrogenate), floarea-soarelui,
soia, măsline. Este important să ne hrănim cu alimente cu conținut redus de zaharuri și dulciuri
rafinate, iar alimentația zilnică să fie bogată în cereale, fructe și legume.proteinele au rolul lor în
metabolismul zilnic, dar nu trebuie să depășească 1/3 din totalul caloriilor zilnic consmunate.
Un aport prea mare de proteine suprasolicită funcționarea rinichilor și induc o pierdere
accentuată de Ca din organism. Surse de proteine sunt: leguminoasele uscate (fasolea, mazărea,
lintea), nucile, pâinea din cereale integrale, cerealele, laptele, ouăle și carnea.
Busuiocul, cimbrul, mărarul, usturoiul, pătrunjelul, menta, salvia, cimbrișorul, chimionul și ienupărul pe
lângă faptul că ameliorează mult gustul mâncării, contribuie la procesul de digerare și eliminare a
grăsimilor.

Alimetația reprezintă domeniul în care se fac cele mai grave erori. Omul modern se hrănește într-un
mod nesănătos, mănâncă neregulat și mult. Așa se face că o persoană din două suferă de exces de
greutate (depășirea cu peste 10% a greutății normale), aceasta efect nefast asupra sistemului osos, a
scheletuluiși aspura aparatului motor, în special asupra părții inferioare a corpului. Cu cât excesul în
greutate este mai mare cu atât crește și procentul persoanelor care suferă de maldii coronariene (angină
pectorală, infarct miocardic, ateroscleroză) sau cu afecțiuni cancerigene, cum ar fi cancerul intestinelor.
Statisticile arată că peste 30% dintre obezi mor din cauza bolilor de ficat sau a diabetului. De asemenea
obezii pot avea probleme mult mai marindecât cei cu greutate normală în cazul unor intervenții
chirurgicale.

Multe persoane, în special femei, iau medicamente de sinteză pentu slăbit, care au efectul
de a le suprima pofta de mâncare acționând ca un laxativ. Folosirea permanentă a acestor
medicamente creează dependență și perturbă metabolismul apei și a sărurilor din organism,
provocacă edeme, afectează rinichii, produc tulburări psihice și de ritm cardiac.
 Au apărut regimurile pe bază de pulberi care, în primă fază, produc o scădere însemnată
în greutate, deoarece organismul pierde multă apă, dar nu scade și grăsimea. Toate aceste cure de
slăbire restrictive au marele dezavantaj că persoana nu învață să-și înlocuiască modul de nutriție
nesănătos cu obiceiuri alimentare mai bune, astfel ca majoritatea îți regăsesc vechea greutate la
numai câteva săptămâni de la terminarea regimului.
Regimul disociat propune o alternativă blândă și eficace, pe termen lung, în curele
radicale și restrictive, care au ca scop scăderea greutății prin prevenirea persoanei asupra
anumitor alimente. Acesta însemnă că unele alimente se potrivesc mai bine între ele decât altele.
Dacă alimetele care nu se potrivesc se consumă împreună, se produce pentru scurtă durată o
dereglere digestivă, în primul rând balonare, apoi o mărire a organelor digestive. Digestia are loc
mai ușor dacă sucurile gastrice prelucrează un singur fel de alimente. De exemplu, legumele
verzi se potrivesc cu carnea, decât cu cele care conțin amidon, deoarece acestea din urmă se
digeră în mediu alcalin, spre deosebire de carne căreia îi trebuie un mediu acid.
Pentru a avea o alimentație sănătoasă este foarte important să știm ce, cât și cum să
măncăm. Alimentația sănătoasă nutritivă trebuie să îndeplinească 5 criterii:
1. să fie adecvată (potrivită), astfel încât alimentele consumate să aducă nutrienți
esențiali, fibre și enrgie în cantități suficiente pentru menținerea sănătății și a greutății
corpului;
2. să fie echilibrată, trebuie respectatăă o anumită proporție între nutrienți (piramida
aliementației este un bun ghid în acest sens);
3. să fie controlată caloric pentru a asigura controlul greutății corporale;
4. să fie moderată,moderația în alimetație se referă la posibilul exces de sare, zahăr și
grăsimi;
5. să fie variată, varietatea dietei presupune evitarea consumului unui anumit aliment,
zi după zi, pentru perioade lungi de timp (trebuie să consumăm alimete din toate
treptele piramidei).
6. Un comportamentul alimentar normal presupune o atitudine sănătoasă faţă de alimente şi
actul alimentar, caracterizată prin:
7. - număr de mese: 3 mese principale şi 1-2 gustări/zi;
8. - ritmicitate ( mâncaţi regulat şi nu săriţi peste mese);
9. - repaus alimentar nocturn;
10. - evitarea "ciugulelilor" între mese;
11. - aport alimentar adaptat nevoilor ( de ex cei care fac sport au nevoie de un aport energetic
superior);
12. - masticaţie corespunzătoare;
13. - servirea mesei într-o atmosferă relaxată;
14. - alocarea de timp şi spațiu corespunzatoare pentru servirea mesei, cu evitarea altor
activităţi (citit, vizionare TV, etc.);
15. - gătitul prin fierbere, coacere, înăbuşire la cuptor şi mai puţin prin prăjire;
16. - din produsele de carne să alegem carnea de pui, curcan, peşte şi carne slabă de vită;
17. - atenţie la consumul de sare şi alimente sărate (murături, conserve, mezeluri, brânzeturi).
CAPITOLUL 2 Noțiuni legate de patologia și alimentația corectă

OBEZITATEA

Este o boală nutriţional-metabolică, ce se caracterizează prin acumularea grăsimilor, care

determină o creştere ponderală cu peste 20% faţă de greutatea ideală.

ETIOPATOGENIE : obezitatea este rezultatul unui bilanţ energetic pozitiv, ca urmare a dezechilibrului
dintre aportul şi consumul de energie al organismului, iar acest dezechilibru poate fi produs fie prin
creşterea ingestiei alimentare, fie prin reducerea consumului de energie.

Creşterea ingestiei alimentare poate fi rezultatul tulburării mecanismelor neurohormonale de reglare a

aportului alimentar ( hormoni şi neurohormoni care stimulează aportul alimentar = noradrenalina,
opioidele endogene, factorul de eliberare al hormonului de creştere, hormonul melanostimulant,
neuropeptidul Y şi orexinele; hormoni şi neurohormoni care inhibă aportul alimentar = serotonina,
dopamina, colecistochinina, factorul de eliberare a hormonului corticotrop, neurotensina, polipeptidul
pancreatic, glucagonul ).

CAUZELE OBEZITĂŢII :

1. Obezitatea primară ( factori genetici, endocrini, metabolici, nervoşi, alimentari, psiho-comportamentali,

socio-culturali, consumul de alcool, sedentarismul ).

2. Obezitatea secundară ( tulburări endocrine, sindromul Cushing, insuficienţa tiroidiană,

insuficienţa gonadică, ovarul polichistic, obezitatea de menopauză, obezitatea hipotalamică, sindromul

adipozo-genital ).

CLASIFICAREA OBEZITĂŢII ÎN FUNCŢIE DE INDICELE DE MASĂ CORPORALĂ :

Valori normale : 18,5-24,9 kg/m².

Variaţii patologice :

 Valoare IMC (kg/m²) <18,5 = Subnutriţie

- uşoară 17–18,4

- moderată 16–16,9

- severă <16

 Valoare IMC(kg/m²) > 25,0

- 25,0 - 29,9 kg/ m²- Supraponderal

- 30,0 - 34,9 kg/ m² - Obezitate gradul I

- 35,0 - 39,9 kg/ m² - Obezitate gradul II

- peste 40 kg/ m² - Obezitate gradul III ( extremă )

COMPLICAŢIILE PE CARE LE POATE PRODUCE OBEZITATEA :

1. Cardiovascular ( HTA, cardiopatie ischemică, insuficienţă cardiacă, varicele membrelor

inferioare, ulcerele varicoase, tromboflebite )

2. Respirator ( tulburarea ventilaţiei, alterarea schimburilor gazoase, hipoventilaţie alveolară,

sindrom de apnee în somn )

3. Osteoarticular ( coxartroză, gonartroză, spondiloză lombară, tendinită, talalgii )

4. Pielea ( vergeturi, eczeme, intertrigo)

5. Metabolic ( diabet zaharat, dislipidemii, hiperuricemia )

6. Digestiv ( litiază biliară, steatoză hepatică, reflux gastroesofagian ).

OBIECTIVELE TRATAMENTULUI OBEZITĂŢII :

- scăderea greutăţii corporale,

-menţinerea greutăţii corporale scăzute

-combaterea factorilor de risc

-prevenirea complicaţiilor,

-îmbunătăţirea comportamentului alimentar

-îmbunătăţirea calităţii vieţii.

STRATEGIA TERAPEUTICĂ A OBEZITĂŢII :

1. IMC 25 – 29,9 ( scăderea moderată în greutate, dietă uşor hipocalorică, reducerea grăsimilor < 30%,
modificarea comportamentului alimentar, activitate fizică susţinută, menţinerea noii greutăţi, tratamentul
bolilor asociate );

2. IMC 30 – 39,9 ( idem, plus tratament medicamentos, la nevoie );

3. IMC > 40 ( idem, plus dietă hipocalorică severă şi, la nevoie, tratament chirurgical )
PRINCIPIILE CARE TREBUIE RESPECTATE ÎN ELABORAREA UNEI DIETE
HIPOCALORICE :

1. Stabilirea alimentelor al căror aport trebuie controlat

2. Evitarea alimentelor cu densitate calorică mare

3. Evitarea consumului de alcool

4. Asigurarea unei diete echilibrate din punct de vedere nutritiv

5. Fracţionarea meselor, la 5-6/zi.

NUTRIŢIA EXCESULUI PONDERAL

Indiferent de cauzele excesului ponderal, corecţia sau ameliorarea nu se poate obţine decât printr-o dietă
hipocalorică. Aceasta din urmă semnifică asigurarea unei raţii energetice sub cerinţele curente ale
organismului.

Prescrierea ei trebuie să satisfacă anumite cerinţe :

- să asigure principiile nutritive necesare menţinerii stării de sănătate în condiţiile deja menţionate de
păstrare a unei balanţe energetice negative;

- să fie variată;

- să ţină seama de preferinţele culinare ale persoanei supraponderale, de statutul său religios, cât şi de
modul său de viaţă ( în caz contrar, apare lipsa de adeziune pe termen lung a persoanei, făcând astfel
imposibilă reducerea în greutate ),

- consumul alimentar hipocaloric trebuie prezentat persoanei pentru o perioadă de timp şi nu doar pentru
o perioadă limitată,

- să expună organismul unor potenţiale influenţe negative, chiar şi tranzitorii, cât mai restrânse numeric
şi ca amplitudine,

- pe cât posibil să se recurgă la surse alimentare care să facă dieta cât mai economică, fiind astfel mai
accesibilă tuturor categoriilor sociale ( în cazuri extreme, se pot utiliza şi produse hipocalorice mai
scumpe

- datorită multiplelor prelucrări industriale, care le fac însă convenabile doar pentru o categorie limitată de
pacienţi şi fără beneficii terapeutice notabile ).
DEFICITUL CALORIC FIX

Strategia scăderii ponderale moderate, sigură şi cu efect îndelungat în timp, se bazează în

principal pe realizarea zilnică a unui deficit caloric de circa 500 kcal, urmată de o reducere în greutate

de 0,5-1kg/săptămână sau a unui deficit caloric de 1000 kcal, cu o scădere în medie de 1-2 kg /

săptămână. 4

Obţinerea unui deficit de 500 kcal este recomandată persoanelor supraponderale ( IMC 25-29,9

kg/m2

) şi cu distribuţie abdominală a grăsimii, iar cel de 1000 kcal - celor cu obezitate, cu o

importantă depozitare abdominală a grăsimii şi cu un IMC > 30kg/m2

Pe termen scurt, se urmăreşte atingerea scăderii ponderale cu aproximativ 5kg/3 luni şi cu

1000 kcal / 3 luni. Dieta hipocalorică trebuie menţinută pe toată această perioadă şi continuată cel

puţin 3 luni de zile după atingerea obiectivului terapeutic.

Menţionăm că metoda este simplă, totuşi imprecisă, ultimul aspect fiind bazat pe memorie sau

pe unele rapoarte alimentare ( unii pacienţi sunt incapabili sau nedoritori să-şi amintească sau să

raporteze aportul lor energetic uzual; alţii au atât de mari variaţii ale aportului caloric, încât le e greu

să definească aportul lor energetic cotidian ).

Dacă dieta cu deficit caloric de 500 kcal/zi este menţinută 3 luni, se realizează o pierdere

ponderală de 5-10% din greutatea iniţială. Trebuie să se ţină cont de anumite principii în modificarea

stilului de alimentaţie.

1. Să se aibă o cât mai bună evidenţă a modului de hrănire, acest fapt implicând :

- cantitatea şi genul produselor utilizate

- orele la care au fost consumate şi condiţiile în care acest lucru a fost realizat

- dacă hrănirea a fost realizată până la a te sătura, săturându-te sau depăşind saţietatea ( în
ultima situaţie se ajunge când subiectul, fiind deja sătul, în loc să se oprească din alimentare, continuă

să îngurgiteze doar din plăcerea de a mânca şi nu din nevoia de a-şi acoperi necesarul energetic ).

2. Trebuie respectat programul de împărţire al alimentelor pe mese principale şi gustări,

conform recomandărilor date de nutriţionist.

3. Evitarea altor activităţi de genul cititului, urmăritului programelor TV, etc, care fac

consumul alimentar necontrolabil, atenţia fiind distribuită în principal asupra activităţii extranutritive.

4. In timpul mesei se va mesteca încet, încercând pe cât posibil să se prelungească masticaţia

unei inghiţituri. Pe această cale se creează saţietate, fără a mai fi necesar a se consuma un volum mare

de produse.

5. Să se încerce să nu se consume tot ce este în farfurie. Practic, cantitativ, ar reprezenta cea

mai simplă modalitate de restricţie calorică, cu condiţia ca porţia să fie concepută de un nutriţionist.

Cu cât cantitatea ingerată este mai restrânsă,cu atât şansele de slăbire cresc. O altă modalitate de a

induce psihic saţietatea este ca porţia restricţionată să fie servită în vase pline, dar mai mici, dând

astfel senzaţia subiectului că nu este privat de ceea ce în mod obişnuit i se servea.

6. După terminarea mesei, se recomandă efectuarea unei plimbări pe jos de aproximativ 20-30

minute. In felul acesta, o mai mare parte din energia ingerată este utilizată pentru digestie, ceea ce

face ca rezervele adipoase să se reducă mai substanţial.

7. Ridicarea de la masă se recomandă a se face cu puţin înainte de a se instala saţietatea

deplină, momentul echivalând cu senzaţia că persoana ar mai fi avut puţin până să se sature.

8. Alimentele bogate în calorii ( migdale, sărăţele, pişcoturi, prăjiturele ), să nu se găsească la

îndemâna obezului, întrucât sunt uşor accesibile ingestiei, dar au şi o mare cantitate de calorii într-un

volum mic de produs. Acest din urmă fapt nu ridică bariera aportului nutriţional, iar fenomenul de

slăbire este stopat sau inversat.

9. O recomandare de bun simţ este ca subiecţii să facă cumpărăturile când sunt sătui. Se

limitează astfel pornirile spre achiziţionarea de produse care pot fi astfel consumate încă din magazin,

iar pe de altă parte, sunt oprite tendinţele de a cumpăra alimente suplimentare recomandărilor
nutriţionistului.

10. Este bine de cumpărat produse ce trebuiesc gătite, întrucât ele, prin ingredientele slab

calorigene adăugate şi procedeele gastronomice dietetice la care sunt supuse,devin mai săţioase şi se

poate astfel evita surplusul ponderal.

11. Utilizarea de gustări, care să prevină senzaţia de foame, iar la persoanele obeze, chiar

hipoglicemiile ( motiv suplimentar de consum exagerat de hrană ). 5

12. Evitarea consumului de alcool - în cantităţi mici ( sub 18 g ) stimulează pofta de mâncare,

ceea ce face dificilă restricţia energetică, iar în cantităţi mari, etanolul furnizează multe kcal ( 7 kcal/g,

ceea ce este mai mult chiar decât se întâlneşte în cazul proteinelor sau glucidelor – 4 kcal/g ).

13. Regulile stabilite de nutriţionist pentru slăbire sunt necesar a fi urmate în orice spaţiu are

loc hrănirea supraponderalului.

14. Sunt de evitat metodele brutale de instituire a reducerii aportului energetic, aceasta chiar

pentru anumite ţinte calorigene prestabilite, necesitând a fi realizat treptat. Se recomandă introducerea

uneia sau maxim două modificări în comportamentul alimentar, pentru a nu rejecta dieta hipocalorică

minuţios concepută.

15. In cazul în care impulsul de a mânca ( a nu fi confundat cu cel de foame ) persistă, este

bine a se recurge la terapia ocupaţională ( spălatul vaselor, plimbatul animalelor de pe lângă casă,

vizite scurte neasociate aportului alimentar, etc ). Uneori, rezultate bune dă şi ingestia, repetată la

nevoie, a unei căni de apă.

16. Implicarea familiei în sprijinirea eforturilor de slăbire.

17. Descoperirea şi evitarea situaţiilor care determină abaterea de la raţiile alimentare prescrise

de nutriţionist, prin motivaţie proprie şi/sau cu sprijinul celor din jur.

18. Recurgerea pe cât posibil la muncă în echipă : pacient – nutriţionist – dietetician - psiholog.

CONŢINUTUL DIETEI ÎN PRINCIPII NUTRITIVE

Concomitent cu restricţia calorică, o deosebită importanţă în procesul de reducere în greutate îl

are selecţia principiilor nutritive adecvate slăbirii eficiente.

Pentru dieta celor cu exces ponderal, nu este acelaşi lucru dacă aceeaşi cantitate de calorii

provin din glucide, lipide sau proteine. Astfel, unele studii au arătat că un regim hipocaloric de 1000

kcal administrat supraponderalilor, dă rezultate diferite în funcţie de compoziţia acestuia. Astfel, dacă

se dau 1000 kcal sub formă de glucide, se obţine o creştere în greutate de 100 - 110g/zi, dacă cele

1000 kcal provin din lipide, în mod paradoxal, deşi ele sunt de 2,5 ori mai bogate în calorii decât

glucidele, duc la pierderea a 300 - 400 g/zi, iar dacă provin din proteine, scăderea ponderală este de

100 - 200g/zi, cu toate că proteinele şi glucidele au aceeaşi valoare calorică. Explicaţiile acestor

rezultate sunt multiple, totuşi incomplet cunoscute. Cea mai evidentă verigă în comportamentul

principiilor nutritive asupra statusului ponderal o reprezintă secreţia insulinică.

Glucidele stimulează cel mai mult secreţia insulinică, pe locul doi, într-o proporţie mai mică,

fiind cu atât mai mare cu cât absorbţia glucidică este mai rapidă şi mai amplă. Dacă în alimentaţie

predomină astfel de alimente, secreţia insulinică atinge cote ridicate şi converteşte o mare parte din

glucide în lipide, pe care le stochează în ţesutul gras.

Prin contrast, proteinele, deşi stimulează într-o mică măsură secreţia insulinică, nu sunt

convertite în lipide, ci utilizate, prin efectul anabolic al insulinei, pentru refacerea structurilor proteice

uzate. Pe de altă parte, proteinele sunt mari consumatoare de energie, care este folosită pentru digestia,

absorbţia şi metabolizarea lor. In felul acesta, aproape 30% din aportul lor caloric se pierde pentru

desfăşurarea evenimentelor digestive şi metabolice. Astfel, proteinele, administrate singure, nu au

cum să îngraşe organismul, ci doar să îl slăbească ( cu 100-200g/zi ).

In ceea ce priveşte lipidele, ele nu influenţează secreţia insulinică, ba din contră, prin acizii

graşi rezultaţi în urma absorbţiei, chiar o inhibă. Neexistând stimulul adipogen, ţesutul gras nu mai are

cum să se formeze doar prin ingestia de lipide şi organismul scade în greutate.

Cum în alimentaţie se consumă atât proteine, cât şi glucide şi lipide, gradul de modificare a

greutăţii depinde preponderent şi de calitatea principiilor nutritive.

Sub acest aspect, menţionăm că pierderea a 10% din greutatea corporală necesită o reducere a

aportului caloric cu aproximativ 25% , dar şi o modificare a consumului de principii nutritive. Dacă se
doreşte o pierdere în greutate de 20%, consumul caloric scade cu 35%, dar concomitent cu modificarea

compoziţiei în principii nutritive. O reducere cu 30% a greutăţii corporale necesită scădere a nivelului

caloric cu minimum 45%.

ALIMENTAŢIA ÎN OBEZITATE

- reducerea aportului caloric

- creştera consumului caloric, prin combaterea sedentarismului

- regim hipocaloric : 1200 - 1300 calorii pentru activitatea obişnuită

- proteinele se dau 1 - 1,5 g/kgc greutate ideală

- raţie lipidică redusă – 40 - 50g/zi

- regim sărac în glucide ( se renunţă la zahăr şi dulciuri concentrate )

- se indică un regim hipocaloric, bogat în legume şi fructe ( vitamine şi minerale )

Alimente permise :

- laptele smântânit, iaurtul degresat, brânza de vaci dietetică, urda

- carnea slabă de vacă, viţel, miel, pasăre ( pui )

- peştele slab de râu ( şalău, ştiucă, lin )

- ouăle fierte tari, albuşul de ou

- legume : ciuperci, roşii, ridichi, andive, varză albă, fasole verde ( salate, înăbuşite, soteuri )

- fructe : mere creţeşti, lămâi, grapefruit, portocale, mandarine, fructe de pădure ( crude, salate,

coapte )

- grăsimi : ulei vegetal, unt în cantitate redusă

- sarea - aproximativ 5g/zi

Alimente interzise :

- caşcavalul, toate brânzeturile grase şi sărate, laptele integral, iaurtul gras

- cărnurile grase, peştele gras, conservele de carne, peşte, afumăturile

- ouăle prăjite

- pâinea şi pastele făinoase în cantitate mare

- leguminoasele uscate, fasole, mazăre, linte, bob

- fructele : stafidele, smochinele, curmale, banană, struguri, prune, oleaginoase 9

- grăsimile : frişca, smântâna, slănina, untura

– sosurile cu rântaş, grăsime, maioneză

- supele şi ciorbele grase, cu făinoase

- dulciuri concentrate, crème, aluaturi cu grăsime

- lichide : băuturi îndulcite, siropuri, alcool, cafea

- sarea peste cantităţile permise

- condimentele : oţet, lămâie, ierburi aromate ( mărar, pătrunjel, cimbru )

Recomandări :

- 5 - 6 mese/zi

- nu se consumă nimic între mese

- nu se abuzează de sare

- nu se consumă alcool

- se respectă întocmai cantităţile de alimente indicate

 CAPITOLUL 3 STUDIUL DE CAZ

Nume : R.M
20 ani, 184 cm, 158 kg, activitate fizică ușoară ( 60 kcal/oră )
 Greutate ideala
Gideală = 50 + 0,75 x [Talia(cm) – 150] + [Vârsta(ani) – 20]/4
Gideala=50+0.75*[184-150]+[20-20]/4=75.5 kg

 Indice de masa corporala

IMC = Greutate actuală(kg) / [Talie(m)]².
IMC = 158 / 1,842 = 158/ 3,38 = 46.74 kg/mp – Obezitate gradul 3
Obezitate >30 kg/m²
- gradul I - 30-34,9 kg/m²
- gradul II - 35-39,9 kg/m²

- gradul III - >40 kg/m²

 Metabolism bazal
MBbărbaţi = 66 + (13,7xG) + (5xT) – (6,8xV)
MB =66+(13.7*158)+(5*1.84)-(6.8*20) =66+2165+920-136=3015 kcal
MB/h = 3015/ 24 = 125,62 kcal/h
 Necesar energetic
NE/24 ore = NEsomn + NEstare de veghe + NEîn funcţie de activitatea fizică depusă
NE/24 ore = ( 8x0,9xMB/h ) + ( 8x1,3xMB/h ) + [ 8 x ( MB/h + nr.kcal/ora de activitate ) ]
NE = (8 x 0,9 x 125,62) + (8 x 1,3 x 125,62)+ [8 x ( 125,62 + 60 )] =
904,46+1306,44+1484,96=3695,86
NEtotal/24 ore = NE/24 ore + ADS = NE/24 ore + 0,1 x NE/24 ore = 1,1 x NE/24 ore ( kcal/zi )
NE total = 3695,86x 1,1 = 4000 kcal / zi
Proteine = 1 g/kgcorp = 158 g/zi
Lipide = sub 1 g/kgcorp = sub 130 g/zi
Glucide = 2.5-3 g/kgcorp/zi = 400 g/zi
Fibre = minim 40-50 g
 Recomandări :
Vom incepe prima saptamana cu scaderea aportului caloric cu 500 kcal/zi deci vom da un
regim alimentar hipocaloric ( 3500 kcal/zi ), normoproteic ( 1 g/kgcorp = 158 g/zi),
usor hipolipidic (130 g/zi ), hipoglucidic (395-400g/zi), fibre – 40-50 g, lichide aprox 4
l/zi, program fix de masă, cu 5 mese, somn minim 7 ore, mișcare minim 60 minute / zi

Program mese
 Desteptarea 730
 Micul dejun 800
 Gustarea 1 1000
 Pranzul 1230
 Gustarea 2 1600
 Cina 1930
 MENIU PE 7 ZILE
ZIUA 1

 Micul dejun:

-Apa 500 ml

-Suc de afine 300 ml

-Oua de gaina fierte 150 g

-Avocado 100 g

-Rosii chery 150 g

-Telemea de capra 50 g

-Salata verde 50 g

-Masline negre 15 g

TOTAL proteine lipide ch fibre

MIC DEJUN 50% kcal grame kcal grame kcal grame kcal grame kcal
500,00 apa 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
300,00 Suc de afine raw 171,0 2,2 8,9 1,0 8,9 43,5 173,9 0,0 0,0
150,00 ou de gaina 214,5 19,5 78,0 15,0 135,0 1,5 6,0 0,0 0,0
100,00 avocado 160,0 2,0 8,0 14,7 132,3 8,5 34,0 6,7 26,8
150,00 rosii cherry 43,5 0,0 0,0 0,0 0,0 8,9 35,4 0,0 0,0
50,00 Telemea de capra LaDorna 134,5 9,5 38,0 10,5 94,5 0,5 2,0 0,5 2,0
50 salata verde 8,5 0,6 2,4 0,2 1,4 1,7 6,6 1,1 4,2
15 masline negre 17,3 0,1 0,5 1,6 14,4 0,9 3,8 0,5 1,9

T otal Mic Dejun 749,3 33,9 135,8 42,9 386,5 65,4 261,7 8,7 34,9
  Gustare 1
-Apa 500 ml
-Suc de morcovi 300 ml
-Mar verde 150 g
-Banane 100 g
-Nuci 50 g
-Afine 100 g

GUSTARE 1 0% TOTAL proteine lipide ch fibre

Grame kcal Grame Kcal grame Kcal grame kcal
500,0 apa 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
150,0 mar verde 76,5 0,0 0,0 0,0 0,0 19,1 76,2 2,0 7,8
100,0 banane 89,0 1,1 4,4 0,3 2,7 22,8 91,2 2,6 10,4
300,0 suc de morcovi raw 87,0 2,4 9,6 0,0 0,0 17,4 69,6 2,4 9,6
50,0 nuci 327,5 6,9 27,6 31,1 279,5 8,6 34,4 1,7 6,8
100,0 afine 57,0 0,7 2,8 0,3 2,7 14,5 58,0 2,4 9,6

Total Gustare 1 637,0 11,1 44,4 31,7 284,9 82,4 329,4 11,1 44,2
 Pranz
-Apa 500 ml
-Supa crema de dovlecel
 -Piept de pui cu zucchini, ciuperci si seminte de susan
 Gustare 2
-Apa 500 ml
-Iaurt de baut 0,1 % Zuzu 200 ml
PRANZ 40% TOTAL proteine lipide ch fibre
grame kcal grame kcal grame kcal grame kcal

500,00 apa 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

140,00 Dovlecei fierti 22,4 0,8 3,4 0,1 1,3 5,5 21,8 2,0 7,8
40,00 morcovi 16,4 0,4 1,4 0,1 0,7 3,8 15,4 1,1 4,5
100 Radacina de patrunjel 29,0 2,2 8,8 0,1 0,9 6,5 26,0 4,0 16,0
30 ceapa 12,6 0,3 1,1 0,0 0,3 3,0 12,1 0,4 1,7
5,00 ulei de masline 41,2 0,0 0,0 5,0 45,0 0,0 0,0 0,0 0,0
10,00 usturoi 13,7 0,7 2,7 0,0 0,1 2,6 10,5 0,0 0,0
2 Sare de masa 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
1,00 piper negru 2,6 0,1 0,4 0,0 0,3 0,6 2,6 0,3 1,1
10 seminte de dovleac 53,8 2,7 10,8 4,5 40,5 1,3 5,2 0,4 1,6

130,00 Piept de pui gatit fara piele 214,5 40,3 161,2 4,7 42,1 0,0 0,0 0,0 0,0
5,00 ulei de masline 41,2 0,0 0,0 5,0 45,0 0,0 0,0 0,0 0,0
150,00 Ciuperci champignon, crude 33,0 4,7 18,6 0,5 4,1 5,0 19,8 1,5 6,0
300,00 Zucchini 48,0 3,6 14,4 0,6 5,4 10,2 40,8 3,3 13,2
10,00 usturoi 13,7 0,7 2,7 0,0 0,1 2,6 10,5 0,0 0,0
10,00 seminte de susan 57,3 1,8 7,1 5,0 44,7 2,4 9,4 1,2 4,7

Total Pranz 599,4 58,2 232,6 25,6 230,4 43,5 174,2 14,1 56,5
 -Banane 150 g
-Caju 30 g
-Stafide 25 g

GUSTARE 2 29% TOTAL proteine lipide ch fibre

grame kcal grame kcal grame kcal grame kcal

500,00 apa 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
200,00 Iaurt de baut 0,1% Zuzu 62,0 6,4 25,6 0,2 1,8 9,0 36,0 0,0 0,0
150,00 banane 133,5 1,7 6,6 0,5 4,1 34,2 136,8 3,9 15,6
30,00 caju 165,9 5,4 21,6 13,2 118,8 9,0 36,0 0,9 3,6
25,00 stafide 74,8 0,8 3,1 0,1 1,1 19,8 79,2 0,9 3,7

Total Gustare 2 436,2 14,2 56,9 14,0 125,8 72,0 288,0 5,7 22,9

 Cina
-Apa 500 ml
 -Sote de spanac cu sos de rosii, praz si pulpe de pui fara piele

CINA 39% Total proteine lipide ch fibre

grame kcal grame kcal grame kcal grame kcal

500,00 apa 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
140,00 Pulpa de pui cu piele gatita 284,9 35,3 141,1 15,0 134,8 0,0 0,0 0,0 0,0
400,00 Spanac 92,0 11,6 46,4 1,6 14,4 14,4 57,6 8,8 35,2
150,00 Rosii cherry 43,5 0,0 0,0 0,0 0,0 8,9 35,4 0,0 0,0
25,00 branza feta 66,0 3,6 14,2 5,3 47,9 1,0 4,1 0,0 0,0
5,00 ulei de masline 41,2 0,0 0,0 5,0 45,0 0,0 0,0 0,0 0,0
80,00 praz 48,8 1,2 4,8 0,2 2,2 11,4 45,4 1,4 5,8
20,00 Bulion fara zahar 7,6 0,3 1,4 0,0 0,4 1,8 7,2 0,4 1,5
2,00 sare de masa 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL GENERAL 3005,8 169,4 677,6 141,4 1272,2 300,7 1203,0 50,3 201,0
Total Cina 584,0 20%
52,0 207,9 38%
27,2 244,7 36%
37,4 149,7 6%
10,6 42,5

ZIUA 2

 Micul Dejun
-Apa 500 ml
 -Avocado
-Ou de gaina fiert
-Rosii Cherry
-Telemea de capra
-Rondele de ovaz
-Masline negre

TOTAL proteine lipide ch fibre

MIC DEJUN 46% kcal grame kcal grame kcal grame kcal grame kcal
500,00 apa 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
100 avocado 160,0 2,0 8,0 14,7 132,3 8,5 34,0 6,7 26,8
100 ou de gaina 143,0 13,0 52,0 10,0 90,0 1,0 4,0 0,0 0,0
150,00 rosii cherry 43,5 0,0 0,0 0,0 0,0 8,9 35,4 0,0 0,0
50,00 Telemea de capra LaDorna 134,5 9,5 38,0 10,5 94,5 0,5 2,0 0,5 2,0
50,00 Rondele din orez expandat Sanovita
198,5 4,0 16,0 1,5 13,5 41,5 166,0 1,5 6,0
15,0 masline negre 17,3 0,1 0,5 1,6 14,4 0,9 3,8 0,5 1,9

696,8 28,6 114,5 38,3 344,7 61,3 245,2 9,2 36,7

 Gustare 1
-Apa
-Suc de portocale
 -Budinca de ovaz
-Mar verde
GUSTARE 1 29% TOTAL proteine lipide ch fibre
Grame kcal grame kcal grame kcal grame kcal
500,0 apa 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
300,00 suc de portocale 141,0 2,1 8,4 0,6 5,4 32,7 130,8 0,6 2,4
70,00 Fulgi de ovaz 172,2 11,9 47,6 4,9 44,1 46,2 184,8 10,8 43,1
120 Lapte 1,5% La Dorna 52,8 3,8 15,4 1,8 16,2 5,4 21,6 0,0 0,0
150 mar verde 76,5 0,0 0,0 0,0 0,0 19,1 76,2 2,0 7,8

442,5 17,8 71,4 7,3 65,7 103,4 413,4 13,3 53,3

 Pranz
-Supa simpla de legume
 -Piure de telina cu piept de pui la gratar si salata de varza
PRANZ 39% TOTAL proteine lipide ch fibre
grame kcal grame kcal grame kcal grame kcal
500,00 apa 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
50,00 ceapa 21,0 0,5 1,8 0,1 0,5 5,1 20,2 0,7 2,8
50,00 morcovi 20,5 0,5 1,8 0,1 0,9 4,8 19,2 1,4 5,6
50,00 telina fiarta 9,0 0,4 1,6 0,1 0,9 2,0 8,0 0,8 3,2
5,00 ulei de masline 41,2 0,0 0,0 5,0 45,0 0,0 0,0 0,0 0,0
30 Fidea de casa cu oua Pambac 108,6 3,6 14,4 0,5 4,3 24,0 96,0 0,9 3,6

400 telina fiarta 72,0 3,2 12,8 0,8 7,2 16,0 64,0 6,4 25,6
150 Piept de pui gatit fara piele 247,5 46,5 186,0 5,4 48,6 0,0 0,0 0,0 0,0
5 ulei de masline 41,2 0,0 0,0 5,0 45,0 0,0 0,0 0,0 0,0
1,00 piper negru 2,6 0,1 0,4 0,0 0,3 0,6 2,6 0,3 1,1
100,00 Varza 31,0 1,6 6,4 0,2 1,8 5,7 22,8 2,0 8,0

0,00

594,6 56,3 225,2 17,2 154,5 58,2 232,8 12,5 49,9

 Gustare 2
-Apa
 -Afine
-Caju
-Iaurt dietetic
GUSTARE 2 40% TOTAL proteine lipide ch fibre
grame kcal grame kcal grame kcal grame kcal

500,0 apa 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
200,00 afine 114,0 1,4 5,6 0,6 5,4 29,0 116,0 4,8 19,2
80,0 caju 442,4 14,4 57,6 35,2 316,8 24,0 96,0 2,4 9,6
140,0 39,2
Iaurt dietetic 0,1% grasime Covalact 4,5 17,9 0,1 1,3 5,0 20,2 0,0 0,0

595,6 20,3 81,1 35,9 323,5 58,0 232,2 7,2 28,8

 Cina
-Apa
 -Amestec de legume cu pastrav la cuptor
-Suc de mere
-Suc de morcovi
-Suc de telina
-Ghimbir
-Suc de lamaie
CINA 45% Total Proteine Lipide Ch Fibre
grame kcal grame kcal grame kcal grame kcal

500,00 apa 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
400,00 180,0
Mix legume broccoli Mexicana Findus 10,0 40,0 2,0 18,0 30,0 120,0 0,0
150,00 pastrav gatit 285,0 39,9 159,6 12,8 114,8 0,0 0,0 0,0

200,00 Suc de mere raw 104,0 0,5 2,1 0,3 3,1 27,6 110,5 0,0 0,0
200 Suc de morcovi raw 58,0 1,6 6,4 0,0 0,0 11,6 46,4 1,6 6,4
50 Suc de telina raw 46,8 0,3 1,0 0,1 0,5 12,1 48,4 0,0 0,0
10 ghimbir proaspat 8,0 0,2 0,7 0,1 0,7 1,8 7,1 0,2 0,8
10,00 suc de lamaie raw 2,9 0,1 0,4 0,0 0,3 0,9 3,7 0,0 0,0

684,7 52,6 210,2 15,3 137,3 84,0 336,1 1,8 7,2

TOTAL 3014,1 175,6 702,4 114,0 1025,6 364,9 1459,7 44,0 175,9
21% 30% 43% 5%