PLAN DE ÎNGRIJIRE PE O GRUPĂ DE VÂRSTĂ:

OBEZITATEA LA COPII CU VÂRSTE ÎNTRE 11 ŞI 16 ANI

Obezitatea este recunoscută ca o problemă care afectează toate vârstele şi toate clasele
sociale. Este o afecţiune cronică considerate de unii ca o dizabilitate. Prognosticul pentru
scăderea în greutate şi menţinerea acesteia este de cele mai multe ori rezervat; şi totuşi
dorinţa de e avea un mod de viaţă sănătos prin reducerea factorilor de risc asociat bolilor
reprezintă pentru mulţi oameni o motivaţie pentru diete sănătoase şi pentru programe de
scădere în greutate. Obezitatea la copii şi riscurile care le implică este o problemă
discutată la nivel global. În lume sunt peste 22 de milioane de copii supraponderale cu
vârste sub 5 ani. Obezitatea în Marea Britanie este o problemă care provoacă peste 30 de
mii de decese premature si care costă peste 2,1 miliarde Lire anual. În prezent există
peste 1 milion de copii obezi cu vârste sub 16 ani şi aproape o şesime dintre ei sunt cu
vârste sub 11 ani. Numărul copiilor obezi în Marea Britanie s-a dublat în ultimii 20 de
ani. Ca şi rezultat experţii medicali se tem că acesta va duce pe viitor la creşterea
obezităţii în rândul adulţilor ducând la ceea ce ei descriu la o “bombă cu ceas” din punct
de vedere medical. În Abbey Hill din cei 174 de copii cu vârste cuprinse între 11 şi 16
ani, 62 sunt supraponderali, 34 sunt obezi şi 12 au deja diabet.
Definiţie:
Obezitatea este definită ca o acumulare în Vârstă
(ani)
Supraponderal
IMC mai mare decât
Obez
IMC mai mare decât
exces de grăsime de peste 20 % peste Băieţi Fete Băieţi Fete
greutatea ideală în funcţie de vârstă, sex 10 19.84 19.86 24.00 24.11

şi înălţime; sau un indice de masă 10.5 20.20 20.29 24.57 24.77

corporală (IMC) mai mare de 27,8 la 11 20.55 20.74 25.10 25.42

11.5 20.89 21.20 25.58 26.05
bărbaţi şi 27,3 la femei. Din punct de 12 21.22 21.68 26.02 26.67
vedere clinic supraponderea şi obezitatea 12.5 21.56 22.14 26.43 27.24
la copii este descrisă puţin diferit şi se 13 21.91 22.58 26.84 27.76

bazează mai mult pe indicele de masă 13.5 22.27 22.98 27.25 28.20

corporală, având valori diferite la băieţi şi 14 22.62 23.34 27.63 28.57

14.5 22.96 23.66 27.98 28.87
la fete cu vârste între 10 si 16 ani după 15 23.29 23.94 28.30 29.11
cum se vede în tabelul alăturat. Indicele 15.5 23.60 24.17 28.60 29.29
de masă corporală este cel mai comun si 16 23.90 24.37 28.88 29.43

mai uşor instrument de identificare a

problemelor ce pot apărea dar nu este folosit ca instrument de diagnosticare. Se
calculează prin raportul dintre greutate (kg) şi înălţimea la pătrat (m). In funcţie de valori
se pot determina riscurile de obezitate:
- un IMC mai mic de 19 subponderal
- un IMC între 19 si 24,9 greutate normală
- un IMC între 25 si 29,9 supraponderal
- un IMC peste 30 denotă obezitate
Cauze de obezitate la copii
Sunt mulţi factori incriminaţi care pot produce obezitate la copii, deoarece greutatea
corporală poate fi determinată de o serie de cauze. Alimentaţia nesănătoasă şi lipsa de
exerciţiu ocupă un loc fruntaş între cauzele obezităţii la copii.
Factorii genetici riscul ca un copil care are părinţi obezi să fie obez este de 3 ori mai
mare decât la un copil care are părinţi cu greutate normală, pe motiv ca obezitatea poate
fi transmisă genetic.
Factorii de mediu. Stilul de viaţă joacă un rol important în apariţia obezităţii la copii.
Alimentaţia nesănătoasă în special consumul de calorii, mâncare care conţine mai mult
zahăr şi grăsime si consumul rar de fructe şi vegetale pot provoca dereglări ale greutăţii.
Unele cercetări arată că noul stil de viaţă care presupune statul îndelungat în faţa
televizorului şi a calculatorului pot influenţa stilul de viaţă deoarece reclamele publicitare
cel mai adesea promovează snacksurile şi grăsimile ca şi mâncare la modă. O altă cauză
majoră ar fi lipsa de exerciţiu. De exemplu în şcoala Abbey Hill o parte din copii
foloseau bicicleta sau mersul pe jos ca şi mijloc de transport spre şcoală, în schimb în
zilele noastre părinţii îşi duc copii la şcoală tot mai des cu maşina.
Factorii psihologici pot contribui de asemenea la dereglări ale greutăţii influenţând
deprinderile culinare, deoarece mulţi oameni răspund printr-o alimentaţie excesivă în
cazul unor emoţii negative (plictiseală, furie, supărare, depresie,etc).
Medicaţia şi bolile pot de asemenea determina o creştere în greutate. Cel mai des întâlnite
boli sunt cele provocate de funcţionarea anormală a glandei endocrine cum ar fi
hipotiroidismul sindromul Cushing, dar si diabetul, depresia şi unele afecţiuni
neurologice. Drogurile cum ar fi steroizii şi unele antidepresive pot cauza creşteri in
greutate. Obezitatea poate fi o complicaţie în tratamentul şi evoluţia diabetului şi poate
produce apariţia de rezistenţa la insulină a organismului. Copii obezi pot prezenta şi alte
complicaţii cum ar fi hipertensiune, hipercolesterolemie, probleme ortopedice, probleme
de somn (insomnii), dar si o pierdere a respectului faţă de propria persoană şi o izolare
faţă de societate. S-a dovedit tot odată ca copii obezi pot manifesta sindromul tulburării
deficitului de atenţie.

Date personale ale grupului

Şcoala Abeey Hill & Techinical College
Vârstă: între 11 şi 16 ani
Număr de copii: 34
Repartiţia pe sexe: 12 fete şi 22 băieţi
Limba maternă: 31 – engleza , 2 – franceza, 1 – chineza
Probleme medicale: Hipotiroidism, Sindromul Down, Epilepsie, Autism, Hipoacuzie,
Dislexie, Stare după intervenţie pentru îndepărtarea unei tumori craniene, etc.

Semne şi simptome
Activitate/repaus
Subiectiv: astenie, oboseală generalizată, viaţa sedentară, absenţa dorinţei de a fi o
persoană activă sau de a efectua exerciţii regulate, apariţia disneii la eforturi mici.
Obiectiv: tahicardie, tahipnee la activităţi uşoare

Circulaţia
Obiectiv: hipertensiune uneori edeme
Starea psihoemoţională:
Subiectiv: cultura şi stilul de viaţă culinar incluzând o alimentaţie nesănătoasă, creşterile
în greutate uneori sunt privite – nu sunt privite ca o problemă. Obiceiul de a-şi
îneca sentimentele negative în mâncare. Exemple generale singurătatea,
frustrarea, plictiseală, supărarea, etc. Percepţia despre propriul organism ca fiind
nedorit. Rezistenţa la scăderea în greutate (pot sabota uneori eforturile).

Alimente (fluide)
Subiectiv: Ingestie normală sau în exces a mâncării, experimentarea numeroaselor tipuri
de diete ( dietele “yoyo”) cu rezultate de scurtă durată. Istoric de cresteri in
greutate recente.
Obiectiv: greutate disproporţionată cu înălţimea şi tip endomorfic (moale şi rotund)

Durere / Discomfort
Subiectiv: durere – discomfort la nivelul încheieturilor sau a coloanei vertebrale din
cauza modificării centrului de greutate.

Respiraţia
Subiectiv: dispnee
Obiectiv: în cazurile cele mai grave pot apărea uneori cianoză asociată cu insuficienţă
respiratorie (sindromul Pick Wick)

Sexualitatea
Subiectiv: tulburări menstruale, amenoree

Educaţie:
Subiectiv: tulburări de deficit de atenţie, istoricul de obezitate în familie.

Alte probleme de sănătate care mai pot apărea sunt hipertensiunea, hipotiroidismul,
diabetul, litiază biliară şi afecţiunile cardiovasculare.

Planul de îngrijire: urmăreşte acordarea unui suport terapeutic din punct de vedere a
regimului, modificarea stilului de viaţă,

Investigaţii:
Analize metabolice şi endocrine pot scoate la iveală unele afecţiuni cum ar fi
hipotiroidismul, hipogonadismul, hipopituitarismul, sindromul Cushing , hiperglicemii,
hiperlipidemie, hiperuricemie, hiperbilirubinemie, hipercolesterolemie. Cauza acestor
afecţiuni pot apărea ca urmarea unor anormalităţi neuroendocrine a hipotalamusului.
Măsurători antropometrice: măsurarea raţiei grăsime muşchi.

Priorităţi în nursing:
1. Ajutarea pacientului în a identifica o metodă convenabilă de măsurarea greutăţii,
de a avea o alimentaţie sănătoasă
2. Promovarea respectului faţă de propria persoană faţă de imaginea corporală
3. Încurajarea unor activităţi care să ajute la scăderea în greutate
Obiective de atins
1. Identificarea unui model de dietă şi de control al greutăţii
2. Scăderea în greutate la limitele şi în perioada propusă
3. Atitudine pozitivă referitoare la propria persoană din partea elevului

Diagnostic de nursing Dezechilibrul alimentar, creşteri în greutate peste limita

normală
Factori de risc pot cuprinde: factori psihosociali, situaţia socioeconomică, alimentaţie în
exces peste nevoile organismului.
Evidenţiată prin: creşterea peste 20% a greutăţii, celulită în exces în unele părţi ale
corpului.
existenţa unui mod obişnuit de alimentare cu mult peste nevoile zilnice
ale organismului.
Planul de evaluare va avea ca şi direcţie de acţiune:
Modificarea dietei identificarea comportamentului alimentar neadecvat, informarea
copilului cu privire la consecinţele asociate obezităţii.
Dezvoltarea împreună cu copilul a unui plan individual care să conţină diete adecvate ţi
un program de exerciţii.

Acţiuni - Intervenţii Motive

Scăderea în greutate
1. Independente
Revizuirea cauzelor care au dus la
obezitate, exemple generale interne şi
externe
Revizuirea programului alimentar zilnic cu
scopul de a scădea numărul de calorii de a
modifica obiceiurile culinare nesănătoase
Identificarea factorilor care pot influenţa
modificări ale greutăţii corporale
Oferă posibilitatea pentru copil de a-şi
forma o idee realistă despre mâncarea
sănătoasă, modul corect de alimentare

Discutarea stării emoţionale a unor Îl ajută pe copil să-şi identifice factorii de

evenimente pe care copilul le asociază cu stres care pot determina o alimentaţie
dorinţa de a mânca. dezordonată. În acelaşi timp copilul devine
conştient ca prin mâncare îşi satisface o
nevoie emoţională şi nu senzaţia de foame.

Realizarea unui plan individual împreună
cu copilul în funcţie de înălţime, masă
musculară, vârstă, sex, obiceiul alimentar,
necesarul de energie zilnic.
Încurajarea copilului să mănânce numai la
masă sau în locuri special destinate pentru
mâncat şi să evite statul în poziţie
orizontală în timpul mâncatului.
Accentuarea importanţei unor diete lipsite
în grăsimi
Deşi nu există nici o bază în a spune ca o
dietă este mai bună decât cealaltă, o dietă
ideală conţine mâncăruri din toate grupele
de bază punând accent pe alimente cu
conţinut scăzut de grăsimi şi proteine
pentru prevenirea scăderii drastice a masei
musculare.
Dezvoltarea unui plan de strategie care să
aibă drept scop înlocuirea activităţii de a
mânca din programul copiilor cu alte
activităţi care sa fie interesante pentru el.
Măsurarea periodică a greutăţii, a IMC a
circumferinţei abdominale şi compararea
rezultatelor cu ceea ce s-a propus la
începutul programului
Determinarea nivelului de activităţi în
momentul în care se începe regimul
terapeutic şi completarea orarului cu alte
exerciţii (exemple generale: plimbat, înot,
ciclism) strâns legat cu obiectivele pe care
copilul vrea sa le atingă la sfârşitul
regimului.
Copilul trebuie să fie conştient că în timpul
meselor trebuie să evite starea de tensiune
şi că nu este recomandat să mănânce in
grabă.
2. Colaborative
Consultarea unui dieticean cu scopul de a
calcula numărul de calorii/ nutrienţi zilnici
necesari pentru scăderea în greutate.
Administrarea de medicamente care să
scadă apetitul, terapie hormonală şi chiar
antidepresive.
Administrarea de suplimente minerale şi
vitamine.
Diagnostic de nursing. Scăderea respectului faţă de propria persoană
Legată de:
Factori biofizici/ psihosociali spre exemplu modul în care copilul percepe ideea de
greutate normală ( peroanele slabe sunt mult mai bine apreciate în societatea noastră
Copilul poate dezvolta obiceiuri alimentare
pentru a-şi acoperii sentimentul de
vinovăţie şi sentimentele negative, emoţii
care în viitor pot sabota scăderea în
greutate.
Oferă informaţii despre cât de eficace este
regimul terapeutic şi oferă pacientului
evidenţe vizuale ale succesului.
Exerciţiile ajută scăderea în greutate prin
reducerea apetitului, cresc consumul de
energie, în consecinţă arderile de grăsimi,
tonifică masa musculară, cresc activitate
cardiacă, având ca şi rezultat o starea de
bine.
Reducerea tensiunii asigură o atmosferă
mult mai relaxată în timpul mâncatului.
Regimul de scădere în greutate poate fi
calculat prin diferite formule, se bazează pe
necesarul caloric pe 24 de ore, dar este
recomandat să fie personalizat în funcţie de
vârsta, sexul copilului şi de cât de mult vrea
să scadă în greutate.
Necesită o atentă supraveghere încă de la
începutul programului de slăbire şi sunt
recomandate uneori pentru a ajuta elevul să
suporte mai uşor schimbările apărute în
viaţa lui cotidiană.
Deşi au un exces de grăsime obezii prezintă
de cele mai multe ori un deficit de vitamine
şi minerale.
motiv pentru care copilul poate primii mesaje din partea societăţii care îl pot dezorienta)
Cultura greşită care echivalează ideea de sănătate cu o alimentaţie în exces
Evidenţiată prin:
- folosirea unui limbaj negativ când vorbeşte de propriul organism (imaginea mentală nu
se potriveşte cu realitatea de cele mai multe ori)
- frica de respingere de modul în care societatea poate acţiona
- lipsa de perseverenţei în a urma o dietă de slăbire şi exprimarea verbală a incapacităţii
de a schimba obiceiuri alimentare.
Planul de evaluare va acţiona pe două direcţii:
Percepţia propriului corp are ca şi scop o schimbare a percepţiei copilului faţă de sine
evidenţiată prin modul în care se descrie.
Respectul faţă de propria persoană copilul trebuie sa conştientizeze că făcând parte din
societate are responsabilităţi faţă de propria persoană care are o valoare inestimabilă.

Acţiuni – Intervenţii Motive

Creşterea percepţiei propriului corp şi a
respectului de sine.
1. Independente
Identificarea motivelor pentru care copilul
vrea să slăbească şi încurajarea în a-şi urma
scopul.
Din cauza lipsei de consideraţie faţă de
propria persoană copilul poate avea uneori
dificultăţi în a relaţiona cu ceilalţi.
Notă: Când motivul pentru care slăbeşti
este acela de a-l mulţumi pe altcineva
există slabe şanse ca dieta să aibă succes,
copilul să păstreze scăderea în greutate.

O atenţie deosebită trebuie acordată Percepţia greşită despre o greutate ideală a

modului în care copilul percepe greutatea corpului pot sabota eforturile de scădere în
ideală şi cât de mult vrea să slăbească. greutate.

Dialogul cu copilul în scopul de a identifica Recunoaşterea stărilor emoţionale care

emoţiile care provoacă alimentaţia în exces determină alimentarea în exces poate fi
şi încurajarea lui de a-şi ţine un jurnal primul pas în modificarea stilului de viaţă
(de cele mai multe ori copii mănâncă din
cauza stării depresive, a vinovăţiei şi a
furiei).

Dezvoltarea unei strategii prin care să se Înlocuirea mâncatului cu alte activităţi

preîntâmpine apariţia acestor stări poate fi o cale prin care copilul poate să-şi
emoţionale. modifice modul de viaţă şi în consecinţă
Exemplu general: Încurajarea copilului să unele din stările emoţionale.
discute cu un bun prieten, familie, cu
cineva apropiat sau să participe la diferite
activităţi care îi înlesnesc socializarea.
 2. Colaborative

Încurajarea copilului să apeleze la suport Uneori grupul poate să îi ofere suport să îi

specializat sau la terapie în grup. înţeleagă motivaţiile şi sentimentele, să
înlăture starea de singurătate şi chiar să
ofere soluţii la unele probleme.

Diagnostic de nursing: Scăderea/ lipsa relaţiilor sociale

Legată de exprimarea verbală a discomfortului în anumite situaţii