Sunteți pe pagina 1din 21

UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS

FACULTATEA DE CHIMIE ALIMENTARĂ


SPECIALIZAREA: NUTRIȚIE.

BOLI DE NUTRITIE
DIETE

COORDONATOR: CONF. DR.GURAU GABRIELA

STUDENT:PETCU (OVIDENIE) CONSTANTA


MASTER – ANUL II
DIETE PE DIFERITE AFECTIUNI

DIETA PENTRU O PERSOANA CU OBEZITATE SI ACTIVITATE


FIZICA USOARA.

* NECESARUL DE Kcal /Kg corp/zi in functie de varsta si activitatea fizica.

FORMULA LUI BROCA :

G.I.=I(cm) -105=145cm – 105=40

40 x 30 Kcal/Kcorp/zi (activitate fizica usoara) = 1200 Kcal

NECESAR CALORIC: 1200 Kcal, GLUCIDE: 165 g, PROTEINE: 45 g,


LIPIDE: 40 g.
55% GLUCIDE din 1200 = 660 : 4 = 165g
15% PROTEINE din 1200 = 180 : 4 = 45g
30% LIPIDE din 1200 = 360 : 9 = 40g
MIC DEJUN 20% ………240 Kcal

GLUCIDE - 165 X 20% = 33g

PROTEINE - 45 X 20% = 9g

LIPIDE - 40 X 20% = 8g.

GUSTARI 5% X 2 …………60 Kcal x2


GLUCIDE - 165 X 5% = 8,25 g (8g)

PROTEINE - 45 X 5% = 2,25g (2g)

LIPIDE - 40 X 5% = 2g.

PRANZ 40% …………….480 Kcal

GLUCIDE - 165 X 40% = 66 g

PROTEINE - 45 X 40% = 18g

LIPIDE - 40 X 40% = 16g.


CINA 30% ……………………360 Kcal

GLUCIDE - 165 X 30% = 49,5 g (49g)

PROTEINE - 45 X 30% = 13,5g (13g)

LIPIDE - 40 X 30%.= 12g.

MENIU CU 1200 KCAL

ORA MENIU CANTITATE GLUCIDE PROTEINE LIPIDE


(g/ml) (g) (g) (g)
730 Paine alba 30 15 2 -
Sunca de pui 30 - 4 6

Cafea 200 - - -
30
10 Paine alba 30 15 2 -
Branza din 20 - 3 3
lapte de vaca
degresat
Rosie 100 4 1 -
30
13 Paine alba 30 15 2 -
Ciorba a la 330/50 20 7 16
grec cu orez
fiert
Piure de cartofi 150 22 3 2
Piept de pui la 70 - 14 3
gratar
Salata de 200 6 - -
castraveti
1630 Fruct 100 10 - -
(portocala/mar
)
1930 Paste fainoase 150 22 10 6
cu branza
2200 Iaurt 100 4 3 2
Total 165 45 40

*Kcalorii – 1200
Glucide 55%: 165g/zi
Proteine 15%: 45g/zi
Lipide 30%: 40g/zi.
De evitat:
- Consumul alimentelor necorespunzătoare, alimentaţia dezechilibrată şi supraalimentarea;
- Sedentarismul, o frecvenţă redusă a activităţii fizice sau lipsa totală a acesteia;
- Utilizarea excesivă a mijloacelor de transport şi lipsa mersului pe jos;
- Mâncărurile bogate ȋn grăsimi saturate şi colesterol, consumul de grăsimi animale
(slănină, unt, untură, mezeluri, carne grasă), frişcă, smântână, maioneză, brânzeturi grase,
cartofi prăjiţi etc.;
- Consumul de alimente cu un conţinut caloric mare cum ar fi ciocolata, fast-food,
produsele de patiserie etc.;
- Alimentele prăjite ȋn ulei sau ȋn untură;
- Consumul dulciurilor;
- Consumul de alcool şi, ȋn mod special, consumul excesiv de băuturi alcoolice, fiindcă
alcoolul reprezintă un stimul foarte puternic al poftei de mâncare; consumul excesiv de
alcool sau consumul constant poate provoca obezitate;
- Fumatul (ultimele cercetări demonstrează faptul că nicotina din ţigări poate provoca
creşteri ȋn greutate, iar asocierea dintre fumat şi obezitate este extrem de periculoasă
pentru inimă);
- Excesul de sare, oamenii de ştiinţă descoperind faptul că un gram ȋn plus de sare
consumată zilnic sporeşte cu 25% riscul de apariţie a obezităţii (sarea modifică
metabolismul, alterând modalitatea de absorbţie a grăsimilor);
- Consumul ȋn exces de fructe uscate, de fructe oleaginoase (alune, nuci, migdale), iar,
dintre cele care se consumă proaspete, cele de evitat sunt: prunele, strugurii, perele
pergamute, cireşele pietroase;
- Amidonul şi băuturile carbogazoase;
- Mâncatul ȋn timpul cititului sau ȋn faţa televozorului/calculatorului;
- Utilizarea farfuriilor de dimensiuni mari, fiind indicată, ȋn schimb, folosirea celor cât mai
mici;
- Mâncatul ȋn grabă;
- Consumul de alimente până la o stare deplină de saturaţie;
- Mersul la cumpărături ȋnainte de masă sau pe stomacul gol, fiindcă acest lucru va
conduce la achiziţionarea mai multor produse alimentare;
- Dietele drastice, fiindcă acestea au mult mai multe efecte negative asupra organismului,
faţă de beneficiile eliminării câtorva kilograme ȋn plus (apare efectul de reȋngrăşare ȋn
momentul ȋntreruperii regimului, organismul fiind privat de anumite substanţe nutritive);
- Automedicaţia, ȋn mod special, utilizarea pastilelor pentru slăbit;
- Utilizarea preparatelor hormonale, mai ales a anticoncepţionalelor, ȋn cazul femeilor.

DIETA PENTRU O PERSOANA CU DIABET ZAHARAT TIP 2


Pacient din mediul urban in varsta de 56 ani cu DZ tip 2 dezechilibrat, descoperit in 3.09.2019,
prezentand poliurie, polidipsie si scadere ponderala.
Comorbiditati: HTA.
I – 177 cm; G – 80,5 kg; T -100; BMI – 26;
Glicemii: 146, 106, 138, 126, 188.
Dieta cu 200 HC, hiposodata.
ORA MENIU CANTITAT GLUCIDE PROTEINE LIPIDE
E (g) (g) (g)
g/ml.
00
8 Ceai cu 200 ml. 1 - -
zaharina
Paine 50 24 4,2 0,60
neagra
1 ou 50 0,6 7 6
Sunca 100 - 24,9 20,7
presata
00
10 1 cana 200 ml. 9 7 7
lapte de
vaca
Paine 25 12 2,1 0,30
neagra
1300 Supa de 330/50 25 3 7
zarzavat
Piure 100 19 2 0,15
cartofi
Carne
porc slaba 200 - 40,8 12,6
la gratar
Fasole 200 5 2,2 0,8
verde
Paine 50 24 4,2 0,60
neagra
00
16 Mar 100 15 0,3 0,5
1900 Spanac cu
orez 300 6 6 24
Paine 50 24 4,2 0,60
neagra
00
22 Branza de 300 13,5 39 27
vaca
Paine 25 12 2,1 0,30
neagra
Total 190,1 149 108,15

Recomandari:
 Dieta alimentara recomandata in diabet trebuie sa fie completata de un program zilnic de
exercitii fizice, care sa stimuleze activitatea metabolica si sa previna surplusul de greutate. Acest
lucru deoarece, de cele mai multe ori, diabetul este asociat si declansat (accelerat ca aparitie) de
tulburarile de greutate.
 Pentru a fi eficient, regimul alimentar in diabet trebuie sa respecte schema clasica a
meselor zilnice: trei mese principale si doua gustari intre ele. Ai grija sa iei ultima masa cu cel
putin 2- 3 ore inainte de somn, astfel incat organismul sa aiba timp sa proceseze hrana.

DIETA PENTRU O PERSOANA CU HIPERTENSIUNE ARTERIALA


Hipertensiunea arterială (HTA), cunoscută de asemenea sub numele de tensiune arterială
crescută sau hipertensiune, este o boală cronică caracterizată prin valori crescute ale presiunii
arteriale a sângelui. În perioada de repaus, presiunea arterială normală se încadrează între 100–
140 mmHg în cazul presiunii arteriale sistolice (limita superioară) și 60–90 mmHg în cazul
presiunii arteriale diastolice (limita inferioară). Presiunea arterială ridicată se identifică cu valori
persistente ale presiunii arteriale egale cu sau mai mari de 140/90 mmHg.

ORA MENIU CANTITATE GLUCIDE PROTEIN LIPIDE


g/ml. (g) E (g)
(g)
30
7 Paine alba, fara

sare sau sare 30 15 2 -


redusa de
preferat veche
de o zi
Lapte 200 8 6 4
30 -
10 Fruct (10% 200 20 -
glucide)
1330 Paine alba 30 15 2 -

Ciorba de
legume cu fidea 330/50 25 3 7
Peste la tava
(merluciu) 200 - 32 4
Legume
asortate la 200 20 2 4
cuptor
30
16 Orez cu lapte 100 20 4 2
2000 Paine alba 20 10 2 -
Ou fiert 50 - 7 6
Rosie 100 4 1 -
TOTAL 137 61 29
RECOMANDARI:
 Renuntarea la fumat.
 Efectuarea analizelor uzuale o data pe an.
 Consultarea un cardiolog daca ai alte suferinte: diabet, obezitate, antecedente familiale de
cardiopatie ischemica.
Adoptarea unui regim de viata sanatos, care presupune mai multa miscare, un regim alimentar
corespunzator, fara exces de zahar, grasimi, sare, alcool.
DIETA PENTRU O PERSOANA CU SINDROM METABOLIC.
Pacienta de sex feminin, in varsta de 55 de ani are: I – 160 cm; G – 85 kg.
Prezinta - Obezitate abdominala ( circumferinta taliei mai mare de 80 de cm )
- triglyceride - (> 170 mg/dl);
- HDL colesterol scazut - (< 40 mg/dl )
- hipertensiune arteriala - (adica >150/ >85 mmHg);
-glicemie pe nemancate crescuta - (> 110 mg/dl).
Comorbiditati: DZ Tip 2, HTA, Dislipidemie, Obezitate.
ORA MENIU CANTITATE GLUCIDE PROTEINE LIPIDE
g/ml. (g) (g) (g)
730 Paine de 50 24 3,75 0,35
grau
intermediara
branza 50 0,45 3,5 18
topita
muschi 50 - 10,8 13,1
tiganesc

1030 1 mar 100 15 0,3 0,5


1330 Ciorba de 330/50 25 3 7
legume cu
fidea
Paine de 50 24 3,75 0,35
grau
intermediara
Friptura la 100 - 20,4 6,3
gratar
Fasole 100 2,5 1,1 0,4
verde
1630 1 mar 100 15 0.3 0,5
1900 Salau 100 - 19,4 0,4
Paine 50 24 3,75 0,35
Cartofi 50 8,7 4 0,1
Total 138,65 105,55 47,35

- daca sunteti deja diabetic atunci faceti o programare la medicul care va controleaza
diabetul pentru a discuta care sunt factorii care contribuie la crestrea glicemiei.
- pentru glicemii cuprinse intre 100-110 mg/dl se recomanda schimbarea stilului de viata
prin exercitii fizice, scaderea in greutate si regim dietetic conform recomandarilor
medicului nutritionist.
- dupa modificarea stilului de viata, la interval de 3 luni repetati glicemia.
- renuntati la fumat.
- urmati tratamentul pentru hipertensiune conform recomandarilor medicului de familie
pentru tot restul vietii. Hipertensiunea odata ce a fost diagnosticata, nu este o boala care
se vindeca cu tratament. Valorile tensiunii arteriale sunt bune atat timp cat urmati
tratamentul, daca renuntati atunci hipertensiunea va reaparea.
- daca valorile tensiunii nu sunt controlate cu tratamentul medicamentos atunci adresati-va
medicului specialist cardiolog.
- limitati consumul de sare si evitati alimentele cu un continut ridicat de sare: mezelurile,
branzeturile gen telemea, cascaval, conservele, supele la plic. Sarea poate fi inlocuita cu
suces la prepararea mancarurilor adaugand marar, patrunjel, cimbru, usturoi.
- evitand sedentarismul dar si prin scaderea in greutate, se pot scade valorile tensiunii
arteriale.
- daca, ulterior inceperii tratamentului medicamentos, incepeti sa va simtiti mai rau ca
inainte ( ameteala, senzatie de oboseala), nu-l intrerupeti inainte de a consulta un medic.
Vasele de sange care vascularizeaza creierul au nevoie de o anumita perioada de timp
pentru a se obisnui cu noua presiune a sangelui. In general dureaza aproximativ 2
saptamani pana organismul se obisnuieste cu un medicament nou.
- daca deja urmati tratament pentru scaderea trigliceridelor, este recomandat ca la interval
de 3 luni sa efectuati o verificare pentru stabili eficienta tratamentului medicamentos.
- in cazul in care valorile sunt in continuare crescute sub tratament atunci trebuie sa
consultati un medic cardiolog pentru mai multe investigatii.
- renuntati la zahar pentru a indulci mancarea.
- evitati produsele de patiserie, dulciurile, ciocolata, inghetata.
- consumati grasimi in cantitate redusa ( maxima 70-90 mg/zi)
- mancarea trebuie fiarta la abur sau inabusita la cuptor ( nu prajita in ulei).
- evitati slanina, carnea de porc, pielita de la carnea de pui.
- mancati in mod regulat fructe si legume, dar nu faceti excese deoarece unele fructe au un
continut crescut de zahar (ex: strugurii).
- daca sunteti sub tratament pentru cresterea HDL colesterolului si nu s-a observat o
ameliorare atunci adresati-va medicului cardiolog.
- respectati regimul alimentar bazat pe alimente fara grasimi animale (carne de porc, peste
gras), cu evitarea prajelilor, rantasurilor, a branzeturilor grase.
- efectuati exercitii fizice in mod regulat.
- consultatati un medic specialist in boli de nutritie pentru a va concepe un regim.
personalizat in vederea cresterii HDL colesterolului.
- scaderea greutatii cu 7-10% din valoarea intiala pe parcursul unui an.
- continuarea pierderii in greutate pana la IMC <25 kg/m2.
- beti 2 litri de apa plata pe zi, sucuri naturale din fructe, ceai verde.
- nu consumati bauturi carbogazoase.
- evitati sau reduceti consumul de alcool ( 30 ml/zi barbati, 15ml/zi femei).
- nu mancati dulciuri, produse de patiserie, napolitane, sticksuri.
- zilnic trebuie sa aveti 3 mese principale si 2 gustari ( fructe sau iaurt).
- minim de 3 ori pe saptamana faceti exercitii fizice timp de minim 30 minute ( mers pe
jos, mers pe bicicleta, steper, alergat).
Sunt necesare trei criterii pentru stabilirea acestui sindrom, care dublează riscul de boli
cardiovasculare şi care creşte de 4-5 ori riscul de apariţie a diabetului zaharat. Dupa
stabilirea diagnosticului de sindrom metabolic este necesara modificarea stilului de viata.
Daca insa nu se dovedeste a fi eficienta, atunci trebuie instituita terapia medicamentoasa.
DIETA PENTRU O PERSOANA CU LITIAZA RENALA
Litiaza renala, cunoscuta cu denumirea de „pietre la rinichi" este o afectiune caracterizata
prin prezenta si dezvoltarea calculilor (pietre rezultate din precipitarea sarurilor din organism) la
nivelul rinichilor. Acestea se pot deplasa de la nivelul rinichilor si pot bloca traiectul urinii,
respectiv stagnarea ei care provoaca infectie din cauza compozitiei sale.

ORA MENIU ALIMENT CANTITATE GLUCID PROTEINE LIPIDE


g/ml. E (g) (g)
(g)
700 Ceai cu Ceai 1 - - -
zahar
Paine cu Zahar 15 15 - -
unt si Paine 40 20 2 -
miere de Unt 10 - - 8
albine
Miere 20 16 - -
1000 Iaurt Iaurt 250 10 10 5
Napolact
1300 Ciorba de Dovlecei 330/50 1 - -
dovlecei Legume 50 5 - -
10%HC
Rosii 30 1 - -
Stiuca Ulei 5 ml - - 5
fiarta Smantana 30 - - 6
Garnitura Paine 40 20 2 -
de cartofi Stiuca 100 - 19 -
natur Cartofi 100 17,4 1,7 0,2
Unt 50 1 3 32
Patrunjel 10
Salata de Mere, 50 5 - -
1600 fructe cu Visine, 50 5 - -
frisca Portocale, 50 5 - -
Pere 50 5 - -
Frisca 30 - - 12
00
19 Macaroan Macaroane 200 40 4 -
e cu nuci fierte
pisate Margarina 10 - - 8
Nuci pisate 30 - 5 18
Pesmet 20 10 1 -

Total 176,4 47,7 94,2

Recomandari:
In toate tipurile de litiaza, este necesara hidratarea cu apa, pentru eliminarea a cel putin 2 litri
de urina in 24 de ore, acest lucru insemnand consumul a 2,5 - 3 litri de apa in medie. Aceasta
inseamna ca trebuie sa beti cate doua pahare pe zi si chiar noaptea, inainte de culcare sau chiar in
timpul noptii, daca va treziti pentru a merge la toaleta.
În cazul litiazei oxalice se recomandă limitarea aportului de alimente bogate în oxalaţi
(ciocolată, bere, ceai, suplimente de vitamina C sau legume verzi).
În cazul calculilor din calciu se va limita consumul de sare, iar în cazul pietrelor de acid uric
se va reduce aportul de purine.
Combaterea obezităţii cu o activitate fizică adecvată şi compensarea pierderilor de lichide
contribuie la reducerea riscului de apariţiei a litiazei renale.
Modificarea pH-ul urinar prin dietă sau medicamentos poate fi posibil, asta în funcţie de tipul
de litiază.

DIETA PENTRU O PERSOANA CU DISLIPIDEMIE


Dislipidemia este caracterizata de cresterea colesterolului din sange si/ sau a valorii
trigliceridelor. De asemenea, ea poate fi caracterizata si de nivelul de colesterol HDL prea
scazut, fapt ce contribuie la declansarea si evolutia aterosclerozei. 
Dislipidemia poate sa se manifeste fie prin hiperlipidemie – niveluri ridicate ale
colesterolului total si ale lipoproteinelor cu densitate joasa (colesterolul "rau" sau LDL) – sau
nivel scazut de lipoproteine cu densitate mare (colesterolul "bun" sau HDL).
ORA MENIU CANTITATE GLUCIDE PROTEINE LIPIDE
g/ml. (g) (g) (g)
800 Paine alba 30 15 2 -
Sunca de 30 - 4 6
pui
Unt 10 - - 6
00
10 Paine alba 30 15 2 -
Pasta 30 - 5 2
branza
Rosie 100 4 1 -
1300 Paine alba 30 15 2 -
Ciorba a la 330/50 20 7 16
grec cu
orez fiert
Paste 40 10 1 -
fainoase cu
sos de rosii
Friptura de 80 - 16 5
porc la
gratar
Salata de 100 3 - -
castraveti
1600 Crochete 50 10 2 5
de cartofi
Portocala 100 10 - -
00
19 Musaca de 70 10 5 4
cartofi
Paine alba 30 15 2 -
Total 127 49 44

Recomandari:
 Pacientul care sufera de dislipidemie trebuie sa limiteze consumul de:
-    Alimente bogate in colesterol, precum carnea sau produsele lactate.
-  Grasimile saturate care se regasesc in alimentele precum: unt, inghetata, produse lactate
bogate in grasimi, carnati, carne grasa, produse de cofetarie si de patiserie.
-  Caloriile trebuie, de asemenea, reduse in caz de dislipidemie, mai ales daca este vorba
despre o persoana supraponderala. In perioada de slabire, pacientul trebuie sa reduca
aportul caloric cu 500 de calorii pe zi, pentru a reusi sa scape de kilogramele in plus.
-  Alcoolul este cunoscut pentru efectul negativ asupra trigliceridelor, asa ca este esential
ca pacientii care sunt diagnosticati cu dislipidemie sa limiteze consumul de alcool.
DIETA PENTRU O PERSOANA CU GUTA
Guta este o forma dureroasa de artrita, si apare atunci cand o cantitate prea mare de acid uric
se acumuleaza si formeaza cristale in interiorul articulatiilor.

ORA MENIU CANTITATE GLUCIDE PROTEINE LIPIDE


g/ml. (g) (g) (g)
730 Paine 50 24 4,2 0,60
neagra
Lapte de 200 9,8 7 3,4
vaca
Ou fiert 55 1,1 13 11
10 Cirese 100 16 1,1 0,2
1330 Ciorba de 330/50 25 3 7
legume cu
fidea
Paine 50 24 2,2 0,60
neagra
Cartofi 100 19 2 0,15
natur
Ciuperci 100 2,3 5 0,5
Mar 100 15 0,3 0,5
00
16 Nuci 100 3,7 21 59
30
19 Paine 25 12 1,1 0,30
neagra
Cascaval 150 1,5 37,5 28,5
Iaurt 100 4 3,2 2,6
Fulgi de 25 15,825 3,4 1,575
ovaz
Total 173,225 104 115,925
Recomandari:
Scaderea ponderala
Guta se asociaza cu alte afectiuni, printre care si obezitatea. In acest context se recomanda un
consult la medicul nutritionist care sa stabileasca un regim alimentar care sa permita si scaderea
ponderala. Atentie, infometarea sau dietele severe care duc la pierderea rapida a kilogramelor pot
creste acidul uric seric si pot agrava manifestarile gutei.

Consumul de apa
Hidratarea corecta este foarte importanta. Consumul de apa de 2,5 litri pe zi este necesar
pentru a elimina acidul uric din organism prin rinichi.
Evitarea consumului de alcool
Alcoolul interfera cu eliminarea acidului uric din organism. Daca o persoana are simptome
evidente ale bolii, ar trebui sa evite consumul de alcool. S-a constatat ca in urma consumului
constant de bere s-au declansat mult mai des crizele acute de guta. De asemenea, mesele
copioase combinate cu consumul de alcool sunt responsabile de declansarea unui nou episod de
artrita acuta la pacientii diagnosticati cu aceasta afectiune.
DIETA PENTRU O PERSOANA CU BOALA CELIACA
Boala celiacă, numită şi enteropatie glutenică sau intoleranţă la gluten, este o afecţiune
autoimună multifactorială care apare de regulă la persoane cu predispoziţie genetică şi este
declanşată de consumul alimentelor ce conţin gluten. La aceste persoane, ingestia unor cantităţi
extrem de mici de gluten declanşază un răspuns imun inflamator la nivelul intestinului subţire,
conducând la distrugerea vilozităţilor intestinale şi implicit la imposibilitatea organismului de a
asimila nutrienţii.
Boala celiacă poate apărea la orice vârstă, preponderent la femei faţă de bărbaţi. Dacă este
nediagnosticată, se ajunge la subnutriţie şi chiar la complicaţii severe, cum ar fi limfom
intestinal.
Supranumită şi “boala cameleon”, boala celiacă are peste 300 simptome şi afecţiuni asociate.
Mai cunoscute sunt simptomele gastrointestinale (diaree, balonare, spasme, greaţă, flatulenţă
etc). Cu toate acestea, trebuie avute în vedere şi simptome de ordin metabolic, neuropsihic,
dermatologic, osteoarticular etc.
Analizele specifice pentru boala celiacă sunt anticorpii anti-transglutaminază şi anti-endomisium
(IgA/IgG), iar la copiii mici anti-gliadina deamidată.
Tratamentul în boala celiacă este o terapie exclusiv nutriţională – Dieta fără gluten.
ORA MENIU CANTITATE GLUCIDE PROTEINE LIPIDE
g/ml. (g) (g) (g)
800 Paine cu 50 30 10 2
cartofi
Cascaval 100 1 25 19
Ou fiert 55 1,1 13 11
Rosie 100 4 1 -
00
10 Banana 100 13,4 1,3 0,6
00
13 Paine cu 50 30 10 2
cartofi
Supa de 330/50 25 3 7
zarzavat
Spanac cu 100 2 2 8
orez
Carne de 100 - 20,1 10,2
pui la
gratar
00
16 Struguri 100 18 2,1 1,7
00
20 Paine cu 50 30 10 2
cartofi
Macrou 100 - 22 10
Fasole 50 2,85 1 0,1
verde
Total 157,25 120,5 73,6
Recomandari:
Verificati continutul de sare, zahar si grasimi al produselor fara gluten pe care le consumati
zilnic;
Reduceti consumul de paine si paste fainoase;
Reduceti consumul de zahar;
Limitati sarea din mancare prin inlocuirea acesteia cu ierburi aromatice pentru a obtine un
plus de gust;
Controlati marimea portiei pe care o mancati;
Mancati zilnic fructe si legume;
Dieta trebuie sa contina alimente bogate in fibre, acizi Omega-3 (din peste, nuci si seminte).

DIETA PENTRU O PERSOANA CU A LERGII ALIMENTARE


Alergiile alimentare reprezinta reactii ale organismului ca urmare a consumului unor
alimente. Acestea contin particule alergene – proteine sau aditivi alimentari – care declanseaza
un raspuns sau o reactie a sistemului imunitar. Reactia alergena poate fi usoara sau grava.
ORA MENIU CANTITATE GLUCIDE PROTEINE LIPIDE
g/ml. (g) (g) (g)
800 Branza 100 4 18 -
dietetica de
vaca
Paine alba 30 15 2 -
00
10 Placinta cu 100 30 3,5 6
mere
1300 Supa de 330/50 25 3 7
zarzavat
Paine alba 30 15 2 -
Carne de 200 - 49 17
curca
gratar
Fasole 100 5,7 2 0,2
verde
Placinta de 50 16 1,5 12
dovleac
00
16 Iaurt 0,1% 150 4,6 3,4 0,1
00
20 Carne de 100 - 20,4 6,3
porc slaba
Salata 100 2,9 1,9 0,3
verde
Paine alba 30 15 2 -
Total 133,2 108,7 48,9
Recomandari:
Stai departe de acele alimente care declanseaza simptomele neplacute in corp. Odata ce stii
care alimente iti provoaca alergie, cel mai sigur mod de a evita alergia este eliminarea acestora
din dieta ta. Pentru a face acest lucru practic este un pic dificil trebuie sa cititi toate ingredientele
in detaliu de pe eticheta fiecarui produs alimentar. Multe produse alimentare pot avea ingrediente
alimentare alergice, cum ar fi ouale, arahidele si laptele, desi acestea nu pot fi asociate direct cu
alimentele. De exemplu, laptele se gaseste in multe produse de panificatie, arahidele sunt
asociate cu suplimente de proteine, iar unele dintre dressingurile pentru salate contin oua. Ar
trebui sa evitati alimentele la care corpul este sensibil  chiar si in restaurant.

S-ar putea să vă placă și