UNIVERSITATEA ” VASILE ALECSANDRI” DIN BACAU

FACULTATEA DE INGINERIE
SPECIALIZAREA: IPMI

REGIMUL ALIMENTAR
AL UNUI
ADOLESCENT SUPRAPONDERAL

Coordonator:
Prep. drd. ing. Moroi Alina

Student:

grupa: 322 b

2010
 REGIMUL ALIMENTAR
AL UNUI
ADOLESCENT SUPRAPONDERAL

Obezitatea e o boala nutritionala instalata in conditiile unui aport alimentar

crescut, care depaseste nevoile reale ale organismului, pe fondul unui predispozitii
constitutionale.
Indifferent de modalitatea patogenetica de realizare a obezitatii, baza
terapeuticii ei o reprezinta tratamentul dietetic. Orice alt tratament ramane
ineficace daca nu e insotit de un regim alimentar corespunzator. Chiar in
tratamentul obezitatilor tipic endocrine, baza o reprezinta dieta, intrucat, oricare ar
fi cauza primara a obezitatii, ea nu se instaleaza decat ca urmare a unui aport
caloric care depaseste nevoile zilnice.
Dietetica obezitatii consta defapt in negativarea bilantului energetic,
administrind o ratie calorica redusa, dar care, pe cat posibil sa nu provoace un
dezechilibru nutritive. In general se prescrie un regim care procura aproximativ
1200 – 1300 calorii. Aspectul calitativ al ratiei are o deosebita importanta.
Protidele vor fi administrate in cantitate de 1 – 1,5 g/kilocorp, fiind
importante pentru rolul lor plastic, iar in general prin marea lor actiune dinamica
specifica, stimuleaza metabolismul. Se va da o proportie optima de proteine, cu
mare valoare biologica, de origine animala.
Lipidele sunt premise in cantitate de 40 – 50 g/24 ore (incluzand si grasimea
din compozitia alimentelor cu continut proteic: lapte, carne, branza, oua). Desi pare
surprinzator, s-a demonstrate ca alimentele ingerate nu maresc depozitele de tesut
adipos.
Acesta se formeza mai ales pe seama glucidelor. Unii au mers pana la
preconizarea dietei hiperlipidice in tratamentul obezitatii, regim insa greu de tolerat
si uneori chiar nociv.
Chiar cand ratia calorica globala e scazuta, rolul nefast al glucidelor in
alimentatia obezului a fost demonstrat clinic si experimentat. Alimentatia
glucidica, mai ales o forma de dulciuri concentrate, determina declansarea
apetitului prin inducerea unod importante modificari neuro – hormonale, intre care
secretia insulinica, cu manifestari de hipoglicemie, uneori chiar cu crize de bulimie
(foame exagerata).

2
 Pentru a putea fi utilizate celelalte principii alimentare (proteine), e nevoie
de un minimum de glucide, de cca. 120 – 140g/24 ore, care vor proveni insa din
salate, fructe, paine (in cantitate redusa).
Vitaminele vor fi avute in vedere mai ales in cazul regimurilor foarte
restrictive, cunoscuta fiind importanta lor ca biocatalizatori ai diverselor procese
metabolice.
In general, sarurile minerale necesare organismului sunt asigurate printr-un
regim hipocaloric cu suficiente proteine. In ceea ce priveste sarea, se recomanda
restrangerea consumului, atat pentru a reduce apetitul, cat si pentru a micsora riscul
retentiei hidrice. Cand consumul de sare e minim, apa si lichidele nu vor fi
deobicei limitate. Consumul bauturilor alcoolice e contraindicate, atat pentru
aportul caloric (7 cal/ml), cat si pentru efectul lor de stimulare a apetitului. Vom
mai recomanda obezilor sa nu bea in timpul meselor, intrucit un pranz uscat da mai
repede senzatia de satietate.
Stabilirea dietei unui obez e o problema importanta, de care depinde
eficacitatea curei de slabire. Aceasta dieta hipocalorica trebuie individualizata,
adaptata posibilitatilor bolnavului, si apropiata de obiceiurile sale alimentare. Chiar
daca va avea temporar un caracter restrictive, va trebui modificata progresiv spre
un regim echilibrata, inteles si acceptat de bolnav si susceptibil de a fi urmat un
timp indelungat. Conceput astfel, regimul obezului se va confunda in cele din urma
cu modul lui definitiv de alimentatie.
Ca prescriptie generala se recomanda suprimarea aproape completa a
alimentelor cu mare valoare energetica. Din acest punct de vedere e utila
impartirea alimentelor in doua categorii, si anume: una reprezentata de alimentele
care pot fi consumate fara restrictii severe, si alta alcatuita din alimente care cresc
rapid rezervele adipoase ale individului, urmand deci sa fie interzise.

Dintre cele premise fac parte:

- proteine animale: carne slaba de vaca, vital, mile, pasare, peste slab
de rau (salau, lin, stiuca), oua fierte tari, lapte, branza slaba, desarata,
de vaci, urda;
- proteine vegetale: ciuperci, radacinoase crude, zarzavaturi si legume
crude (iarna, cele congelate), fructe proaspete (cu exceptia celor
interzise);
- glucide din legume (ca salate) si fructe;
- grasimi: uleiuri vegetale, margarina, unt in cantitate redusa;
- lichide: sifon, suc de fructe neindulcit, compoturi cu zaharina, suc de
legume, lapte ecremat;
- sare: cca. 5 g pe zi.

3
Dintre cele interzise fac parte:
- proteine animale: carnuri grase, peste gras, conserve de carne si
peste, afumaturi, branzeturi grase si sarate;
- proteini vegetale: fasole, linte, fasole uscata;
- glucide: paine (in cantitate mare), cartofi, paste fainoase(in cantitati
mari), prune, struguri, stafide, banana, curmale, prune uscate,
prajituri;
- grasimi: frisca, smantana, slanina, creme, aluaturi cu unt, sosuri cu
rantas, sosuri grase cu fructe oleagionase (nuci, alune, castane);
- lichide: bauturi indulcite, siropuri, alcool, lapte integral, supe cu
fainoase, cafea, ceai rusesc;
- sare peste cantitatile permise;
- condimente.
Baza meselor va fi alcatuita din legumele si fructele cu continut mic
de glucide si cu volum mare, care umplu stomacul, dind senzatia de satietate.
Legumele (salata verde, castraveti, rosii, ardei gras, ridichi, varza
alba, varza rosie, vinete, telina, andive) vor fi consumateca salate sau ca
soteuri (conopida, dovlecei, spanac, urzici, stevie, sparanghel, fasole verde),
sau sub forma de ghiveci de legume, la care se va folosi ulei din ratia zilnica
permisa. Salatele se asezoneaza cu otet sau lamaie si cu ierburi aromate:
marar, patrunjel, cimbru, iar ulei din ratia permisa.
In cura severa de slabire sau in caz de constipatie rebela se recomanda
sa se adauge salate una - doua linguri de ulei de parafina, care va inlocui
total sau partial untdelemnul (indicatia e valabila numai pe un rastimp
limitat, deoarece uleiul din parafina impedica resorbtia vitaminelor
liposolubile).
Legumele cu continut mare de glucide si volum mic vor fi prescrise in
cantitate limitata .Astfel sant: sfecla,morcovii,cartofii.
Fructele permise se vor consuma cu coaja, taiate, rase, coapte sau
trecute prin masina de tocat. Compotul de fructe va fi indulcit cu zaharina.
Cerealele sant indicate numai in prescriptii sociale, preferandu-le
decorticate (sub forma de fulgi). Pastele fainoase sant contraindicate, ca si
dulciurile concentrate. Painea se va consuma in cantitate limitata (cca. 100
g/24 ore), de preferinta neagra sau intermediara.
Carnea slaba de vita, vitel, pasare, peste slab, se va da fiarta sau fripta
la gratar. Se poate folosi si sunca slaba de Praga sau parizerul. Ratia
protidica va fi copletata cu lapte degresat, iaurt, branza de vaci, telemea
desarat, urda, ou rascopt.

4
 Cu exceptia ierburilor aromate, folosite la asezonarea salatelor,
celelate condimente sunt contraindicate, intrucat maresc apetitul (arediul
iute, boiaua, mustarul, piperul, hreanul).
Supele se prepara din legume inabusite 5 – 10 minute la abur sau din
fulgi de cereale, tinuti in apa o ora si apoi trecuti printr-o sita fina. Se adauga
lapte prins sau iaurt pana se obtine consistenta dorita.
Bauturile recomandate vor fi: sucuri de fructe, sucuri de legume,
ceaiuri de maces, de menta, de coji de mar, sifon.
Mesele vor fi mai dese si de volum mai mic, in general patru – cinci
pe zi.
In tratamentul ambulatoriu al obezilor inscrisi in Centrul pentru
combaterea obezitatii din Bucuresti prescriem in general urmatorul regim
tip, care aduce cca. 1000 de calorii, 75 g proteine, 100 g glucide si 35 g
lipide. La inceput se dau cateva sfaturi generale:
- sa nu se consume nimic intre mesele prescrise;
- sa nu se abuzeze de sare;
- sa nu se consume alcool;
- sa se respecte intocmai cantitatile de alimente indicate.

Regimul pentru o zi
Dimineata: 200 ml lapte (rece sau cald)
La ora 10: o chifla (50 g) sau o felie de paine (50 g), branza de vaci sau
carne fiarta (50 g), slaba.
La prinz: salata de cruditati din 200g varza slaba (sau rosii, ridichi de luna,
ridichi negre, andive, salata verde, castraveti, ardei grasi,
praz, ciuperci proaspete, conopida) cu o lingurita de ulei, lamaie
sau otet;
Una – doua farfurii de supa sau ciorba preparate din aceleasi
legume si inaceleasi cantitati ca acelea indicate in salata. Unele
legume pot fi inlocuite cu spanac, loboda, dovlecei etc;
100 g carne slaba de vaca, minzat, pasare (fiarta, fripta, tocata,
innabusita) sau conserve din carne slaba preparata ca rasol sau
150 g peste slab (stavrid, cod, stiuca, salau), congelat sau proaspat
(fiert, fript, la cuptor), sau conserve din peste slab, rasol, sau 150g
branza de vaci
1 mar (100 g)
Seara: 150 g cartofi fierti innabusiti, sau 200 g sote de fasole verde sau de
dovlecei, cu doua lingurite de iaurt in loc de unt; 100 g carne
slaba fripta sau 100 g peste slab ( sortul care nu s-a consumat la
prinz);

5
 1 mar (100g).
In ziua in care carnea se inlocuieste cu 50 g parizer sau sunca de
Praga, crenvusti sau salam popular, nu se mai adauga ulei la salata, ci ulei de
parafina cu lamaie sau otet.
Salatele, ciorbele, supele si soteurile nu se prepara din morcovi, telina,
sfecla, mazare verde.
Supele nu se ingroasa cu fainoase.
Dintre fructe sunt interzise: strugurii, prunele, ciresele pietroase,
perele bergamote, fructele uscate si acelea oleaginoase.
Sint total interzise zaharul, dulciurile concertate, fainoasele, ca si
depasirea cantitatii de paine si de cartofi prescrise.
Felurile vor fi cat mai variate, pentru ca regimul sa poata fi tinut mult
timp.
Supele si ciorbele se asezoneaza cu verdeturi de tipul mararului,
patrunjelului, leusteanului, cimbrului etc.
Carnii i se da gust cu cimbru si putin usturoi, iar salatelor, cu lamaie,
otet si chimen.
Folosirea condimentelor permise ingaduie reducerea sarii si
consumarea lichidelor fara restrictie (excluzindu-le pe acelea indulcite: suc,
sirop, lichior, nectar, pepsi – cola etc. si pe cele alcoolice).
In functie de ritmul de slabire realizat si de gradul de obezitate se pot
aduce variate modificari acestui regim. Astfel se poate da in cursul
saptamanii una – doua zile de cruditati sau de fructe (1 kg fructe toata ziua)
sau 1 litru de lapte sau iaurt/24 de ore sau chiar o zi de post absolut pe
saptamana.
S-au imaginat diverse regimuri hipocalorice pentru cura de slabire.
Azerad, in Franta, rcomanda regimul in zig – zag, alcatuit pe o saptamana
astfel:
- luni: legume
- marti: carne
- miercuri: oua
- joi: lapte
- vineri: peste
- sambata: fructe
- duminica: regim liber.
Pentru scaderea poftei de mancare sau incercat asa numitele regimuri
“monotone”, ca regimul hipocaloric si hiperprotidic, alcatuit sin carne si
legume, sau regimul hiperlipidic, care prevede alimente cu valoare calorica
normala, dar reprezentate mai ales de lipide. Astfel se dau un minimum de

6
500 g carne, 150 g lipide si 60 g glucide. Acesta e contraindicat persoanelor
in varsta, renalilor si colecistopatilor.
In functie de regimul prescris, daca e respectat se poate stabili cu
aproximatie curba scaderii ponderale. Acesta constitue un stimulent pentru
bolnav, iar pentru cel care-l trateaza, un indice al respectarii regimului. In
practica, in primele zile, pierderea in greutate e mai mare , datorita asocierii
unei pierderi mai crescute de apa. Treptat, insa, pierderea in greutate se
opreste, curba scaderii ponderale desenand un platou. Perseverand cu
regimul sau prescriind zile de lapte ori de fructe se va putea relua ritmul
anterior de scadere. Cand regimul hipocaloric e respectat si integrat in
alimentatia zilnica a obezului, daca scaderea ponderala e satisfacatoare,
putem introduce o mai mare variatie, permitand chiar cate un fel de mancare
traditionala, preparat insa cu ingrediente in limita ratiei permise.
In cazurile de insucces se recomanda internarea in spital pentru a
institui un regim mai sever sub supraveghere medicala.
Postul absolut a fost introdus relativ recent in tratamentul obezitatii. In
general bine suportat, s-a dovedit a fi eficace si cu efecte psihologice
remarcabile pentru bolnavi, deoarece in acest timp scad apreciabil in
greutate.
Experienta noastra clinica ne-a aratat ca postul absolut trebuie prescris
cu mult discernamant si numai pe rastimpuri limitate , fiind aplicat desigur
doar in conditii de spitalizare. Dezavantajele constau in scaderea
proportionala mai importanta a masei celulare active fata de aceea
reprezentata de tesutul adipos si in accidentele hemoragice, probabil datorita
activitatii procesului de fibrinoliza, cu consecinte foarte grave (semnalate in
cazuri foarte rare).

ELEMENTE PRACTICE IN DIETOTERAPIA

DIFERENTIATA A OBEZITATII

Pentru dieta obezului nu e indiferent daca o anumita cantitate de

calorii provine din glucide, lipide sau proteine.
Pentru a-i oferi o mai mare varietate a regimului, am stabilit un
anumit punctaj pentru fiecare aliment in parte, tinand seama atat de valoarea
calorica a alimentelor, cat si de provenienta caloriilor (glucidica, proteinica

7
si lipidica). S-a alcatuit astfel un punctaj diferentiat, avand in vedere
procentul diferit al acestor principe alimentare in diversele alimente.
Teoretic am pornit de la valoarea calorica maxima a unui regim larg
prescris unui obez, aceea de 1500 calori, socotind-o egala cu 100 de puncte (
15 calori = 1 punct). In general, in tratamentul obezitatii prescriem un regim
de 90 – 1000 calori, deci in medie de 60 de puncte. In calculul nostru
diferentiat am socotit:
- caloriile provenite din proteine (20 calorii = 1 punct)
- caloriile provenite din lipide:
25 calorii = 1 punct (cand lipidele sunt calculate ca atare sau
cand sunt in prezenta proteinelor)
15 calorii = 1 punct (cand lipidele se afla in prezenta unei
cantitati mai mari de glucide) (de pilda fructele oleaginoase)
- caloriile provenite din glucide:
10 calorii = 1 punct (zaharuri concetrate)
15 calorii = 1 punct (cand acestea sunt alaturi de proteine si
lipide) (fructe oleaginoase).

Caloriile provenite din legume si fructe au fost de asemenea socotite

diferentiat in functie de continutul lor in glucide:
- legume cu continut in glucide de la 1 – 8 % = 30 cal = 1 punct;
- legume cu continut in glucide de la 9 – 15 % = 25 cal = 1 punct;
- legume cu continut in glucide de la 16 – 20 % = 20 cal = 1 punct;
- fructe cu continut in glucide de la 1 – 10 % = 20 cal = 1 punct;
- fructe cu continut in glucide de la 11 – 20 % = 15 cal = 1 punct;
- fructe cu continut de glucide peste 21 % = 10 cal = 1 punct.

Caloriile provenite din bauturi alcoolice au fost socotite: 15 cal = 1

punct.
Dupa ce medicul fixeaza ratia calorica in functie de excesul ponderal,
varsta, faza evolutiva si complicatiile obezitatii, bolnavul isi alege ratia
alimentara dupa preferinte, pana ce epuizeaza numarul punctelor fixat pentru
24 de ore. Avand in vedere rolul plastic al proteinelor animale (lapte, carne,
branza, oua), acestea vor trebui sa acopere obligatoriu un minim de 15
puncte din ratie daca socotim valorile de proteine pure, sau 30 de puncte
daca le calculam din alimentele naturale, ori din preparatele care pe langa
proteine animale mai contin lipide si glucide.
La tratamentul dietetic al obeztatii se va asocia exercitiul fizic, in
masura in care nu oboseste bolnavul si nu-i mareste apetitul.

8
 DENUTRITIA

Denutritia e o consecinta a ruperii echilibrului dintre procesele

anabolice si cele catabolice ale organismului.
Denutritia poate fi primara sau constitutionala si secundara sau
asimptomatica. Aceasta din urma apare prin:
1) reducerea ingestiei, intalnita in urmatoarele cazuri:
a) cancer, infectii, alcoolism, tabagism (anorexie toxica);
b) colite, rezectii gastrice, afectiuni hepatice (anorexie dispeptica, ducand la
restrangerea alimentatiei);
c) stari de anxietate, deprimare psihica sau cu cenestopatii (anorexie psihica);
2) cresterea pierdelor de elemente nutritive pe diverse cai: diaree, arsuri, supuratii
cronice, albuminurii, glicozurii, exudate seroase;
3) cresterea nevoilor nutritive, ca in febra, hipertiroidism, activitate fizica
accentuata, perioada de crestere rapida, etc;

Tratamentul denutritiei consta:

– pe langa inlaturarea cauzelor care au provocat-o (in cazul denutritiei
secundare)
– in realimentarea bolnavului, pentru aducerea la o stare de nutritie
corespunzatoare cu varsta, talia si activitatea sa.
Pentru a realiza acest deziderat trebuie sa inlaturam insa de multe ori o serie
de dificultati mai mari sau mai mici, fie reprezentate de o anorexie mai mult sau
mai putin rezistenta, fie de intoleranta bolnavului la diverse alimente, fie de unele
obiceiuri alimentare ale pacientului, pe care trebuie sa le respectam sau dinpotriva,
sa le modificam.
Vom incepe deci prin a sta de vorba cat mai amanuntit cu denutritul asupra
modului sau de alimentare din ultimile luni sau saptamani, cautand sa ne formam
o parare despre durata perioadei de subalimentatie, cantitatea si calitatea
diverselor principii nutritive consumate, despre obiceiurile alimentare si gusturile
sau preferintele sale; ne vom informa de starea danturii. In felul acesta, pe langa
informatiile pretioase obtinute si care ne vor ajuta la stabilirea conduitei de
realimentare, vom realiza o apropiere de bolnav, cu o influenta pozitiva asupra
psihicului acestuia, de cele mai multe ori afectat.

9
 O data castigate aceste informatii vom trece la precizarea modului de
alimentare. Vom incepe cu un regim lichid, semilichid sau solid, in functie de
gradul denutritiei, de posibilitatile de masticatie, deglutitie si digestie ale
pacientului, in cazuri foarte grave, cand alimentatia orala nu e posibila, vom
decurge la alimentatie parenterala sau la cele pe sonda nazala.
In ceea ce priveste aspectul cantitativ al ratiei, se va incepe cu un aport
caloric putin mai scazut decat cel realizat de bolnav in mod spontan. Ratia va fi
imbogatita treptat, in primul rand de seama proteinelor, si apoi a celorlalte
principii alimentare. Proteinele cu o mare valoare biologica (carne, peste, oua),
bine asezonate si prezentate estetic, au insusirea de a stimula apetitul si secretiile
digestive. Excesul de glucide (mai ales sub forma concentrata), ca si lipidele, pot
inhiba pofta de macare, de aceea vor fi evitate la inceputul realimentarii. Se vor
alege alimente care intr-un volum mic contin substante cu mare valoare calorica si
nutritiva.
Tremolierề recomanda urmatoarea schema de realimentare:
- bolnavilor la care aportul caloric dinainte de incetarea tratamentului
era sub 1000 calori, considerandu-i ca mari denutriti, le vom da o
alimentatie in primul rand bogata in proteine, lasand pe al doilea
plan problema aportului caloric. Astfel vom cauta sa asiguram un
minimum de 60 – 90 grame proteine pe zi din alimente ca: sunca,
pasare, friptura de vitel, ficat de vitel, peste, extract de carne, etc
(daca bolnavul suporta o alimentatie solida) ori, daca nu e posibil, se
va da la inceput o alimentatie lichida (lichide imbogatite in proteine).
Se vor da 5 – 6 mese pe zi. Daca bolnavul a suportat aceasta canitate
se trece la al doilea obiectiv si anume se incearca marirea ratiei
calorice la cca. 1500 calori;
- bolnavilor la care regimul anterior cuprindea 1000 – 1500 de calori
le vom mari aportul calori pana la 30 – 40 % din valorea calorica a
ratiei, adica cca. 120 – 150 de grame/ 24 ore; se va creste treptat si
valoarea calorica la 2000 cal / 24 ore (adaugand paine, legume si
grasimi). Pe masura ce pacientul creste in greutate va necesita un
aport caloric din ce in ce mai ridicat;
- bolnavilor care ingerau peste 1500 de calori/ 24 ore li se va imbogati
treptat regimul pentru a realiza o ratie de cca. 3000 calorii, cu un
continut proteic de 140 – 150g/ 24 ore. In acest scop se vor adauga
lipide si glucide.
Se va avea in vedere tot timpul ca alimentele sa fie introduse treptat,
ca sa nu apara accidente, uneori destul de grave la asemenea pacienti, ca
diaree, varsaturi, cateodata chiar colaps.

10
 Tremolierề descrie asa numita “boala de realimentare”, manifestata
prin pierdere in greutate (deobicei eliminarii lichidului de edem realizat prin
hipoproteinemie), diaree, varsaturi arsuri ale mucoaselor, limba rosie si
dureroasa, gingivoragii, poliurie, fenomene care apar mai ales la instituirea
prea rapida a unui regim alimentar bogat, la cei grav denutriti, dar care
dispare in cateva zile.

Model de regim hipocaloric

(2200 calorii)

Proteine Lipide Glucide

Alimentul
(grame) (grame) (grame)
1 litru lapte 35 35 50
50 g frisca 2 10 2
50 g zahar - - 50
2 oua 12 10 -
150 g carne slaba 27 15 -
200 g cartofi 2 - 40
20 g unt - 20 -
50 g hidrolizat de proteine 50 - -
100 g paine 9 1 53
200 g lamaie 1 - 20

Regimul unui
adolescent supraponderal

LUNI

Alimentul Cantitatea Calorii

Dimineata
Cafea 200 ml -
Lapte 100 ml 71
Zahar 10 g 40
Prajitura 2/3 210
Paine 50 g 130
Unt 10 g 76
Dulceata 25 g 65
Total 592

11
La ora 10
Suc de fructe 125 ml 50
Paine 50 g 130
Unt 10 g 76
Svaiter 40 g 142
Total 398
La pranz
Carne de vita 100 g 200
Grasime (ulei) 5g 45
Cartofi 150 g 126
Grasime 10 g 90
Svaiter 65 g 247
Paine 50 g 130
Fructe 100 g 50
Total 888
Ora 16
Prajitura ½ buc 250
Biscuiti (2) 30 g 110
Total 360
Seara
Carne de vita 100 g 200
Grasime 5g 45
Legume verzi 150 g 45
Svaiter 65 g 247
Paine 50 g 130
Fructe 100 g 50
Total 717
Total 3048

MARTI

Dimineaţa
Aliment Cantitate Calorii
Pâine neagră 100 130

12
Iaurt 100 110,66
TOTAL 240,66

Prânz
Aliment Cantitate Calorii
Carne de vacă 100 200
Cartofi 100 126
Suc de mere 200 150
TOTAL 476

Seara
Aliment Cantitate Calorii
Orez 75 60
Carne 100 200
Verdeaţă 10 75
TOTAL 335

MIERCURI

Dimineaţa
Aliment Cantitate Calorii
Pâine neagră 100 130
Brânza de vaci 50 70
Ou 1 60
TOTAL 260

Pranz: supa de pasare cu taitei

Aliment Cantitate Calorii
Carne pasăre 200 150
Morcovi 50 30
Albitură 30 22
Ţelină 10 27
Ceapă 20 13
Oase 50 50
Ulei 5 34

13
Tăiţei 30 24
Verdeaţă 10 12
TOTAL 362

Seara: cremă de ou la ceaşcă

Aliment Cantitate Calorii
Lapte 200 125
Ou 50 60
Zahăr 15 35
TOTAL 220

JOI

Dimineaţa
Aliment Cantitate Calorii
Biscuiţi 100 70
Lapte normalizat 100 145
TOTAL 215

Prânz: sărmăluţe cu carne de vită

Aliment Cantitate Calorii
Carne 100 200
Varză acră 500 125
Ceapă 40 25
Bulion 20 14
Ulei 25 35
Orez 10 12
Cimbru 10 14
Piper 0,3 16
TOTAL 565

Seara: lapte intermediar

Aliment Cantitate Calorii
Lapte de 250 162
vacă
intermediar

14
TOTAL 162

VINERI

Dimineaţa: iaurt cu paine

Aliment Cantitate Calorii
Iaurt 250 249
Paine 50 50
TOTAL 299

Prânz: mazăre cu carne şi pâine

Aliment Cantitate Calorii
Pâine intermediară 100 60
Mazăre congelată 100 70
Carne vacă 200 250
semigrasă
Suc struguri 100 150
TOTAL 530

Seara: cremă de ou la ceaşcă

Aliment Cantitate Calorii
Lapte 200 200
Ou 50 50
Zahăr 15 15
TOTAL 265

SAMBATA

Dimineaţa: tartine cu unt, parizer, mere

Aliment Cantitate Calorii
Pâine 50 100
Parizer 50 150

15
Unt 10 45
Mere 100 45
TOTAL 340

Prânz: pilaf de pasăre

Aliment Cantitate Calorii
Pasăre 200 250
Morcovi 50 50
Orez 70 68
Unt 10 12
Ulei 10 45
TOTAL 425

Seara: lapte şi pâine

Aliment Cantitate Calorii
Lapte 250 250
Pâine 50 49
TOTAL 299

DUMINICA

Dimineaţa: ceai cu lămâie, caşcaval, ardei gras

Aliment Cantitate Calorii
Caşcaval 50 160
Unt 10 40
Ardei 100 80
Pâine 50 120
Zahăr 15 15
Lămâie 10 10,8
TOTAL 425,8

Prânz: supă de roşii cu orez

Aliment Cantitate Calorii

16
Roşii 300 50
Ceapă 20 20
Ulei 10 10
Zahăr 3 5
Făină 5 15
Orez 20 50
Ţelină 10 30
Morcovi 20 30
Ardei 20 30
Verdeaţă 20 30
TOTAL 270

Seara: salată orientală

Aliment Cantitate Calorii
Cartofi 250 249
Ceapă 25 25
Gogoşari 10 10
Ou 25 25
Măsline 25 25
TOTAL 334

Concluzii

Alimentul actioneaza asupra organismului atat prin insusirile sale senzoriale

asupra organelor de simt si asupra stomacului (stimuli externi), cat si prin
proprietatile sale nutritive, intervenind în metabolism. Cum ajutorul sistemului
nervos central, prin invatare, se stabileste legatura intre efectele preabsorbtive si
cele postabsortive si aceasta conexiune sta la baza comportamentului alimentar,
prin care se intelege totalitatea reactiilor provocate de modificarile metabolice
interne şi de stimulii alimentari externi, alcătuind un sistem functional complex
unitar si adecvat pentru incorporarea hranei.
Atitudinea fata de hrana fiind determinata in primul rand de proprietatile
senzoriale si de volumul hranei ingerate, si numai secundar (prin asociere) de
continutul sau in trofine, inseamna ca exista posibilitatea ca omul sa nu-si aleagă

17
produsele alimentare corespunzatoare nevoilor sale metabolice si ca a fi satul nu
echivaleaza cu a fi hranit rational. Atractia unei persone poate fi deosbit de mare
fata de un produs cu proprietati organoleptice pronuntate (viu colorat, aromatizat,
dulce sau picant), desi continutul sau in trofine este redus si invers, un aliment
lipsit de aceste insusiri exterioare este putin consumat, cu toate ca poate fi foarte
bogat in trofine esentiale. Tinând seama că prin gust si in special prin miros omul
poate percepe cantitati extreme de mici substante aromatizante (depasind
sensibilitatea unei metode chimice de analiza), se intelege importanta proprietatilor
organoleptice pentru atitudinea consumatorului fata de produsele alimentare.
Obezii au un raspuns termic, la alimente, mai mic decât indivizii normali,
asa încât caloriile ce ar fi trebuit sa fie pierdute sub formă de caldura sunt
convertite partial în energie stocata (de fapt,în grasime).
Activitatea fizica mareste rata pierderii de grasime şi a scaderii globale in
greutate; dacă copilul doreste sa scada în greutate si dorinta sa este intemeiata, va fi
incurajat sa-si intensifice, în primul rand, activitatea fizica.
Succesul tratamentului obezitatii la copil poate fi asigurat numai de o
persoana bine informata, agreabila si pe deplin interesata, care va face evaluari
saptamanale şi nu lunare; in caz de esec vor fi cautate motivele, folosindu-se noi
metode de tratament.

BIBLIOGRAFIE

1. Gontea I. prof.: Bazele alimentaţiei, Editura Medicală, Bucureşti, 1963

2. Geormaneanu M. prof. dr.: Cele mai frecvente consecinţe ale alimentaţiei
incorecte la sugar şi copilul mic, Editura Medicală, Bucureşti, 1990
3. Roda V.: Prepararea dietetic a alimentelor
4. Manual de nutritie

18