NUTRITIE SI DIETETICA

Cursuri pentru luna aprilie 2020

Lector: dr. Faur Lucian

REGIMUL ALIMENTAR IN PREVENIREA LEZIUNILOR DE

ATEROSCLEROZA

Ateroscleroza este o afectiune a peretilor vasculari, secundara acumularii de

lipide la acest nivel, inflamatie cronica, moarte celulara si tromboza. Ateroscleroza
este raspunzatoare in mare parte de majoritatea bolilor cardiovasculare,
cerebrovasculare si implicit de mortalitatea ridicata pe care acestea o genereaza.

Principii ale alimentatiei antiaterogene

Antioxidantii sunt compusi naturali cu rol in reducerea efectelor toxice ale radicalilor
liberi (neutralizarea moleculelor de oxigen instabile), ajutand corpul sa nu-si distruga
propriile celule. Exemple de antioxidanti sunt: vitamina C (o gasim in citrice, ardei,
brocoli, legume verzi/frunze verzi, capsuni, rosii), carotenoiidele (alfa si beta
carotenul, luteina - existente in morcovi, dovleac, cartofi dulci, tarate, varza, pepene
galben, piersici, caise, in general fructele si legumele viu colorate), vitamina E (in
nuci, seminte, cereale integrale, uleiuri vegetale), Seleniu ( peste, crustacee, carne
rosie, cereale, oua, usturoi);
- se va restrange alimentatia bogata in grasimi saturate, carnuri grase, prajite, cu
continut crescut de radicali liberi aterogeni;
- se introduce in alimentatia vitamina E 100-400 UI (actiune antioxidanta);
- alimentatia va fi cat mai bogata in coenzima Q10 (peste marin si oceanic, sardine),
sau adaos de coenzima Q10, aport crescut de acizi grasi omega 3 cu efect
antioxidant si anticoagulant (peste marin, oceanic);

0
- se recomanda un consum cat mai crescut de fructe, legume proaspete, bogate in
vitamina C si fenoli antioxidanti (portocale, afine, fragi, struguri negri, zmeura), aport
zilnic de cel putin 500 mg vitamina C;
- alimente bogate in glutation (fructe si vegetale proaspete sau congelate): conopida,
grapefruit, cartofi fierti in coaja, rosii, portocale, pepene, ceapa proaspata;
- consum de usturoi (blocheaza oxidarea LDL colesterol), ulei de masline, migdale
(blocheaza oxidarea LDL)
- consum scazut de sare
- alcoolul va fi consumat cu moderatie (vinul rosu are efect cardioprotector, previne
oxidarea LDL si scade predispozitia la tromboze)
- consum zilnic de ceai cu efect blocant al oxidarii LDL colesterolului (ex. ceaiul
verde)

REGIMUL ALIMENTAR IN AFECTIUNILE CARDIOVASCULARE

Regimul alimentar in infarctul miocardic acut

Infarctul miocardic acut este una din principalele cauze de mortalitate in

patologia actuala. Regimul alimentar va urmari, alaturi de tratamentul medical de
urgenta si repausul la pat, restabilirea progresiva a unei circulatii normale si
furnizarea de elemente nutritive necesare corectarii tulburarilor metabolice generale
si locale. In primele 24-48 de ore, dieta va fi una hidrica, se vor administra lichide
(apa, ceai, suc de fructe) cu lingurita,1000-1500ml/zi; in zilele 3-8, regimul va fi
hipocaloric, lichid-semilichid, sarac in lipide, cu sare putina (3-5g/zi), 4-6 mese/zi, va
contine lapte, derivate de lapte, cereale fierte, biscuiti, supe creme de legume, cartofi
fierti; necesarul caloric este de 800-1000 cal/zi, cu 120-150 g glucide, 50-60g
proteine, 20-30 g grasimi. Incepand cu ziua 9 -10 de boala, dieta va deveni usor
hipocalorica, hipolipidica, hipoprotidica, normoglucidica, hiposodata (4-5g sare/zi). Se
vor introduce treptat: carnea slaba, supe creme de legume, budinci, salate de
legume. Din saptamana a treia, in conditii de evolutie favorabila se poate trece la un
regim care va fi continuat de bolnav tot restul vietii, alcatuit din glucide 50-55 %,

1
proteine 15-20 %, lipide-30%, aportul caloric fiind in functie de varsta, greutate,
activitatea fizica. Numarul de mese recomandat este de 4-6 /zi.

Regimul alimentar in insuficienta cardiaca

Insuficienta cardiaca este stadiul final evolutiv al majoritatii bolilor

cardiovasculare, caracterizata prin scaderea functiei de pompa a cordului, urmata de
o insuficienta alimentare cu sange tesuturilor si viscerelor organismului. Alimentatia
in insuficienta cardiaca poate avea rol profilactic fata de IC, de prevenire a acesteia si
rol curativ, cand deja boala este instalata. Dietoterapia in acest caz trebuie sa
asigure necesarul in principii nutritive si caloric al organismului, iar pe de alta parte sa
ajute la eliminarea edemelor prin efect diuretic, sa solicite la minim activitatea inimii.
In acest scop se vor evita mesele abundente, recomandandu-se mese de volum
redus, dese. Alimentele greu digerabile, cat si cele prea laborios preparate vor fi
scoase din regimul zilnic. Se va opri fumatul , dieta va fi hiposodata si chiar desodata
in formele severe, congestive. Pentru a evita monotonia datorita regimului hiposodat,
se va utiliza o gama cat mai larga de produse alimentare, bogat asezonate, cu
condimente aromate, permise. Intrucat regimul bogat in proteine este si hipersodat,
la acesti bolnavi se recomanda o alimentatie hipoproteica ( 60-80 g proteine/zi), mai
ales daca se asociaza si retentie azotata.
In formele grave de IC, aportul de sare se va reduce la 2g/zi, in timp ce in formele
mai putin severe regimul se va limita la 4-6 g/zi, obiectiv ce poate fi atins printr-o
limitare a alimentelor bogate in sodiu .
Bolnavii trebuie invatati sa se obisnuiasca sa citeasca etichetele produselor
alimentare din comert, si sa se dezobisnuiasca sa adauge sare in alimentatie.
Nu se va exagera cu regimul alimentar prea desodat, intrucat favorizeaza denutritia.

Regimul alimentar in hipertensiunea arteriala

Hipertensiunea arteriala este un factor major de risc pentru ateroscleroza

coronariana, cerebrala si periferica, in timp determinand si aparitia insuficientei
cardiace. Regimul alimentar urmareste in primul rand o dieta fara excese, echilibrata,
cu aport redus de sare (1,5-3 g/zi), regim hipocaloric obligatoriu la cei
supraponderali, hipoglucidic, hipoproteic. Se vor administra 4-5 mese/zi, cantitativ de

2
volum redus, in conditii de liniste si de calm psihoemotional; masa de seara se va lua
cu 2-3 ore inainte de culcare, iar o zi pe saptamana se consuma doar fructe si
legume.

Regimul alimentar in valvulopatiile castigate

Dieta in acet caz va fi restrictiva doar la cei supraponderali, fiind astfel

alcatuita sa nu suprasolicite activitatea inimii. Se vor elimina alimentele greu
digerabile, se reduce aportul de sare la 3-4 g/zi timp indelungat. Aportul de lichide va
fi scazut, evitandu-se bauturile carbogazoase (deoarece induc meteorism abdominal
si secundar dificultati asupra activitatii cardiace); se vor evita anumite alimente ca de
exemplu: fasolea uscata, excesul de cartofi, laptele dulce (la cei cu intoleranta la
lapte).
Regimurile alimentare hiposodate, utilizate pe larg la bolnavii cu HTA si IC,
sunt fade, greu tolerate de pacienti. Astfel, pentru o mai buna toleranta digestiva, se
recomanda imbunatatirea gustului mancarurilor cu substante acide (otet, lamaie, suc
de struguri), aliacee (usturoi, ceapa, arpagic), mirodenii (piper, paprica, cuisoare,
curry, scortisoara, ardei iute, mustar fara sare), plante aromatice (busuioc ,chimen,
tarhon, dafin, menta, patrunjel, cimbru, salvie,vanilie).

Alimente bogate in sare interzise in bolile cardiovasculare:

- sarea de bucatarie, sarea de masa
- carnea afumata, uscata, peste afumat si uscat, crustacee, scoici, caviar, mezeluri
- varza murata, branzeturi sarate, conserve, masline, alge
- unt sarat/semisarat, margarina, untura.

Alimente permise in bolile cardiovasculare:

- lapte obisnuit, degresat
- iaurturi, branza de vaci
- carne slaba (pasare, curcan, peste proaspat de apa dulce - ex pastrav; apa sarata-
biban de mare, dorada)
- organe: ex:limba
- conserve cu continul redus de sare (totusi, se prefera evitarea consumului de
alimente la conserve)

3
- oua (la cei cu dislipidemii, cardiopatie ischemica cronica se vor reduce la 2-3
oua/sapt)
- sunca, mezeluri cu continut redus de sare
- paine in cantitati limitate (pana la 120 g/zi), de preferat la cei cu IC congestiva paine
fara sare
- cartofi, legume uscate
- supe fara sare, de preferat facute acasa
- fructe proaspete, sucuri de fructe naturale (fara aditivi)
- fructe uscate
- fructe oleaginoase fara adaos de sare (alune de padure, fistic, nuci, arahide)
- castane

REGIMUL ALIMENTAR IN BOLILE RENALE

Regimul alimentar in nefropatii

Rinichii au roluri deosebit de importante in organism, in excretia substantelor

toxice si adeseurilor rezultate din procesele metabolice.
Afectiunile renale se impart in mai multe grupe, in functie de tipul dominant de
leziune morfologica :
 Nefropatii glomerulare
 Nefropatii tubulointerstitiale

Dietoterapia in GNA (glomerulonefrita acuta) ocupa un rol important in cadrul

tratamentului. In primele 2 zile, alaturi de repausul la pat, regimul va fi desodat,
hidric, alcatuit din ceaiuri diuretice, siropuri, apa indulcita cu zahar, in medie 800
ml/zi; dupa 48 de ore, in caz de evolutie favorabila se vor consuma alimente bogate
in glucide, orez, paste fainoase, fructe (la o diureza de peste 1000ml/zi). Regimul
alimentar instituit va cuprinde aproximativ 2000 cal/zi, cu 20g proteine, 5g lipide, 420-
570 g glucide, 1.5 g NaCl, 0.2 Cl. Fiind un regim insipid, monoton, nu va fi prelungit
4
peste 5-7 zile. Ulterior regimul poate fi imbogatit cu supe de zarzavat, cartofi, paine
fara sare, galbenus de ou, marmelada, lapte desodat, branza de vaci, cas, urda. Din
saptamana 2-3, se pot introduce: carne de peste, fainoase, legume sub forma de
salate de cruditati, fructe crude (salate, coapte, fierte, compoturi), dulciuri (tarte de
fructe), aluaturi fara sare sau bicarbonat, grasimi (unt desodat, uleiuri vegetale),
bauturi (sucuri de fructe, ceaiuri de plante, supe de legume, de fructe, de fainoase),
sosuri dietetice, fara sare, cu condimente aromate. Aportul de sare: in primele 2 zile -
regim desodat, ulterior se creste progresiv pana la 2-3 g/zi; repartitia maselor : 5-6
mese/zi.
In GNA ajunsa in faza de insuficienta renala decompensata, regimul alimentar
trebuie sa fie unul hipoprotidic si hiposodat.
Alimente recomandate in aceasta perioada: branza de vaci, urda, galbenus de ou,
frisca, paste fainoase, salate de cruditati asezonate cu uleiuri vegetale (ex.ulei de
masline), supe de fainoase, sosuri dietetice, paine fara sare, pireuri, budinci, fructe
crude si coapte, compoturi, prajituri simple, miere, marmelada.

La bolnavii cu SINDROM NEFROTIC, regimul alimentar recomandat va fi unul

hiperprotidic, hipolipidic, hiposodat.
In alimentatia acestor bolnavi se va creste cantitatea de branza, cas, urda; carnea
poate fi preparata sub forma fripta (gratar) sau fiarta, se recomanda si pestele cu
carne alba (pastrav, biban). Se va reduce cantitatea de grasimi (5g unt , 15 g ulei
vegetal) si se va consuma paine fara sare.

Regimul alimentar in insuficienta renala cronica

Bolnavii cu insuficienta renala cronica prezinta o serie de tulburari de

matabolism hidroelectrolitic, acumularea de produsi toxici in organism ca urmare a
catabolismului protidic, ce nu pot fi eliminati din organism datorita afectarii renale.
Regimul alimentar va fi hipercaloric, (urmareste stoparea folosirii propriilor tesuturi in
vederea obtinerii caloriilor necesare ce are ca rezultat cresterea produsilor de
catabolism proteic si in final cresterea azotemiei), hipoprotidic, hiperglucidic, normo-
sau hiperlipidic in vederea asigurarii necesarului caloric.
Mesele vor fi frecvente, de volum redus, cat mai placute la gust, miros si aspect,
pentru a creste apetitul bolnavului.

5
 In functie de nivelul ureei sanguine, aportul de proteine va fi de 60-80 g
proteine /zi (uree < 80 mg %) sau 40-60 g/zi daca ureea > 80 g%; se vor prefera
proteinele de origine lactata, datorita bunei digerabilitati si metabolizari. In cazul in
care ureea este mult crescuta, se vor restrange si mai mult proteinele din alimentatie
– 20-25 g/zi, eliminandu-se carnea, ouale.

Dietoterapia litiazei urinare

Dietoterapia variaza in functie de natura chimica a litiazei. In cazul litiazei

urinare se vor bea lichide (apa potabila, ceaiuri diuretice) in cantitati suficiente, astfel
incat sa se elimine cel putin 2l urina /24 ore.
Se va creste cantitatea de lichide in caz de caldura excesiva, efort fizic intens cu
transpiratii abundente.
Este necesar consumul de lichide inainte de culcare, astfel incat sa existe o mictiune
in cursul noptii, iar ulterior se vor bea 1-2 pahare mari de apa. Se vor evita exercitiile
fizice traumatizante, violente.
Datorita faptului ca exista mai multe tipuri de litiaza renala (oxalica, fosfatica,
calcica), regimul alimentar va tine cont de cateva aspecte comune bolii litiazice
renale :
- se va creste diureza (>2l /24h) prin cresterea cantitatii de lichide ingerate
(ceaiuri, compoturi, ape minerale oligometalice sau sulfatate, calcice);
lichidele trebuie baute intre mese sau seara inainte de culcare - se va evita
hiperconcentratia nocturna - si dimineata pe stomacul gol (se creste astfel
diureza si se elimina microsedimentele formate in timpul noptii);
- regimul va fi hipocaloric invederea scaderii in greutate a pacientilor cu
obezitate
- se va scadea aportul de calciu din alimentatie
- necesitatea modificarii ph-ului urinar prin utilizarea unui regim alimentar
acidifiant sau alcalinizant
o regimul alcalinizant este recomandat in litiaza urica, cistinica, prin
consumul de fructe, legume verzi, lapte; puternic alcalinizante sunt :
caisele, morcovii, spanacul, laptele, portocalele, salatele.
o regimul acidifiant este recomandat in litiaza calcica, oxalica,
fosfatica;

6
  Alimente acidifiante :
 alimentele de origine animala (carne, peste, mezeluri,
branzeturi, oua)
 cerealele

Litiaza calcica

- este cea mai frecventa (in 80-90% din cazurile de litiaza)

- se vor evita alimentele cu continut crescut de calciu: branzeturi, lactate, unele
legume verzi: de tip sfecla rosie, morcovi, sparanghel, varza, spanac, fasole verde,
ceapa verde, hrean, salata verde, rosiile; - de evitat urmatoarele fructe : caise,
portocale, pere, mere; leguminoase: fasole, bob, linte, mazare, naut; fructe
oleaginoase, uscate: smochine, prune, stafide, migdale; cereale integrale, taratele;
galbenusul de ou (100 g contine 140 mg Ca); vinul alb;
- se va permite doar un consum moderat de lapte sau branza
- se va incerca acidifierea urinei
Se vor evita exercitiile fizice violente sau traumatizante!

Litiaza urica

Regimul in litiaza urica este similar celui din hiperuricemie. Se recomanda:

- reducerea aportului alimentar deproteine( 12-23%), evitand alimentele bogate in
purine.
- reducerea grasimilor (25-27%)
- evitarea consumului de alcool
- aport mai crescut de glucide (58-62%)
- alcalinizarea urinei
Alimente de evitat: organele de de animale (rinichi, creier, ficat, limba, inima); carnea
frageda (miel, ied, pucel, vitel, pui, curcan pui); mezelariile (exceptie sunca slaba),
carnea de vanat, carnea grasa, uscata, pestele gras, icre, scoici, branzeturi
fermentate, fructe oleaginoase, ciocolata, cacao, bauturile alcoolice.

Litiaza oxalica

- cura de diureza este de importanta majora

7
- majoritatea calculilor de oxalat sunt de oxalat de calciu, astfel, regimul recomandat
este hipocalcic, moderat hipoproteic si hiposodat
- de evitat alimentele bogate in oxalati: spanac, nuci, patrunjel, ciocolata.

Litiaza fosfatica

- este cel mai des fosfocalcica

- trebuie acidifiata urina
- reducetea aportului alimentar de calciu
- regim cu continut redus de oua, legume uscate, lactate

Litiaza cistinica

- este rara, ereditara, debut la varsta mica

- trebuie alcalinizata urina
- se reduc alimentele bogate in metionina: oua, crustacee, pui, orez, faina de grau,
ton, sardine, macrou, carne de vita, porc, oaie, maruntaie, arahide, mazare.

Litiaza xantinica

- este rara
- regim ca in litiaza urica

8
 REGIMUL ALIMENTAR IN BOLILE DE STOMAC

Dieta in dispepsiile gastrice

Masurile de ordin general in acest grup de afectiuni vor urmari in primul rand
suprimarea fumatului, a consumului de alcool, a condimentelor iuti; mesele se vor lua
la ore fixe, fara graba, pacientul urmand sa ramana in repaus dupa masa o ora, cu o
compresa calduta pe abdomen.
Alimente permise : carne de vaca sau pasare, bine fierte, supe de carne
(indicate doar in formele hipoacide), oua fierte moi, peste slab, lapte cu taitei, paine
alba veche de o zi, legume fierte, sub forma de pireuri, fructe coapte la cuptor,
pireuri, compoturi neindulcite, grasimi sub forma de unt proaspat, uleiuri vegetale;
Se vor evita alimentele preparate nedietetic (rantasuri, sosuri, ceapa prajita, cartofi
prajiti, maioneza), legumele tari (ceapa, usturoi, castraveti), legumele boabe
(mazare, linte, fasole), carnea grasa de porc, vanat, mezelurile, untura, conservele,
branzeturile fermentate, zarzavaturi si fructe crude, dulciurile concentrate.

Dieta in gastrite

Gastritele sunt afectiuni inflamatorii ale mucoasei gastrice, cu evolutie acuta

sau cronica.
Dietoterapia moderna recomanda evitarea unor regimuri prea restrictive si
dezechilibrate in principii nutritive, ce se dovedesc daunatoare starii de nutritie a
pacientului; se va urmari readaptarea treptata a pacientului cat mai aproape de
normal, iar pe de alta parte evitarea a tot ce este daunator bolii, atat prin alimentul ca
atare cat si prin modul de preparare al acestuia. Se recomanda regimuri cat mai largi,
apropiate de preferintele culinare ale pacientului, preparate dietetic, servite intr-o
forma cat mai apetisanta; mesele se vor lua in cantitati reduse, frecvente, cu orar fix.
Masticatia trebuie sa fie suficienta, completa, dantura ingrijita, mesele luate in conditii
de liniste si calm psihoemotional, fara graba, evitarea lecturii sau privitului la televizor,
discutiilor in contradictoriu. Trebuie evitate: fumatul si consumul de alcool,
condimentele iritante pentru stomac (piper, ardei iute, mustar), alimentele tari, bogate
in celuloza grosiera (ridichi, fasole boabe, mazare boabe, ceapa uscata, usturoi,
9
paine neagra...), carnea batrana, insuficient fiarta sau fripta, bogata in cartilaje,
tendoane. Alimentele bogate in zahar, sare, prea calde sau reci sunt iritante pentru
mucosa gastrica si trebuie evitate. Pentru a limita travaliul stomacului in conditiile
existentei inflamatiei mucoasei acestuia, este necesar ca produsele alimentare sa
stagneze cat mai putin in stomac. In prescrierea dietelor trebuie tinut cont si de
actiunea alimentelor asupra secretiei gastrice. Dintre excitantii puternici ai secretiei
acide gastrice sunt de retinut cateva exemple: carnea prajita, extractele de carne,
sucurile de lamaie, de legume verzi, condimentele. In alcatuirea regimului alimentar
se vor indeparta alimentele iritante pentru mucoasa gastrica.

Dieta in boala ulceroasa

Boala ulceroasa este o afectiune caracterizata prin aparitia de eroziuni de

dimensiuni variabile, limitate in general, ce intereseaza dinspre interior spre exterior
structura peretelui gastric si/sau duodenal. Indiferent de medicatia utilizata, mai ales
in perioada acuta a bolii, se vor evita alimentele care agreseaza mucoasa gastro-
duodenala din punct de vedere chimic, mecanic, termic. Din acest motiv se
recomanda alimente slab iritante sau neiritante asupra secretiei clorhidropeptice :
laptele integral, branza de vaci, albusul de ou, solutii slab zaharate, amidonul, faina
alba, pireuri de legume, supe mucilaginoase, apa, apa minerala alcalina .
Vor fi evitate alimentele excitante gastrice: alimente prajite in grasime, bauturile
alcoolice, cafeaua, dulciurile concentrate, supele si ciorbele de carne, preparatele pe
baza de carne insuficient prelucrate termic, painea neagra, condimente (ardei iuute,
boia, usturoi, ceapa, piper). Painea alba veche de o zi este de preferat in alimentatia
bolnavului ulceros datorita faptului ca este putin excitanta gastric; mesele vor fi de
volum redus, frecvente; se vor evita alimentele bogate in celuloza, crude, iritante
mecanic pentru mucoasa , cat si consumul de alimente in cantitati mari la o masa,
alimentele zaharoase sau sarate. Temperatura alimentelor va fi cat mai aproape de
confortul termic digestiv, produsele prea reci sau fierbinti fiind contraindicate.

10
 BIBLIOGRAFIE

1. Holford Patrick., Cartea nutritiei optime, Editura BIC ALL, 2007

2. Natural Healing and Nutrition - Rodale Press, 1990
3. Mincu. I. Alimentatia rationala a omului sanatos, Editura Medicala, Bucuresti, 1978
4. Mincu. I, Mogos T. , Bazele prectice ale nutritiei omului bolnav, Editura Coresi, Bucureşti,
1999
5. Viorel T. Mogos., Vitaminomineraloterapia, Editura Medicala, Bucureşti, 1992
6. D.D. Chiriac, Alimentatia bolnavilor de diabet, Editura National 2009
7. Holford Patrick., Gandesti asa cum mananci, Editura BIC ALL, 2010
8. Iulian Mincu, Manual de dietetica pentru cadre medii , Editura Medicala, 1973
9. Iulian Mincu, Alimentatia dietetica a omumului sanatos si a omului bolnav , Editura
Enciclopedica 2007
10. Albert-Francois Creff – Manual de dietetica in practica medicala curenta, Editura
Hexagon 2010
11. D.D.Chiriac – Alimentatia bolnavilor de diabet. Editura National 2009
12. Jean Carper-, Cum sa oprim imbatrinirea , Editura Curtea Veche, Bucuresti 2008
13. Carol Moses- Tehnica Ingrijirii Bolnavului (Cartea asistentului medical), editia a VII-a ,
Editura Medicala Bucuresti, 2012.
14. Nicolae Hancu-Abecedar de nutritie,Sanatatea Press Group,Bucuresti 2012

11