Dieta pentru persoanele cu ficat gras

Simptomele ficatului gras nu pot fi observate cu usurinta. Diagnosticul, de cele mai multe
ori, se stabileste in urma unor teste medicale. Cauzele unui ficat gras pot fi: consumul
excesiv de alcool, consumul de droguri, obezitatea, diabetul, tulburarile metabolice
sau malnutritia.
Uneori scaderea brusca in greutate (manifestare intalnita in bypass-ul gastric, de
exemplu) poate provoca boala. Totusi, cea mai comuna cauza ramane consumul excesiv
de alcool. Boala ficatului gras in care nu este implicat consumul de alcool, se
numeste steatohepatita nonalcoolica.
Nu exista nici un tratament care sa trateze in mod special ficatul gras, dar dieta specifica
si scaderea in greutate pot ajuta la diminuarea inconvenientelor provocate de boala. O
persoana care sufera de obezitate si are steatoza hepatica, ar trebui sa piarda incet in
greutate. Dieta pentru ameliorarea problemelor ficatului gras, depinde de cauza
afectiunii.
Sfaturi de urmat
Sus

Controlul diabetului
Diabeticii ar trebui sa urmeze dieta caracteristica pentru controlul diabetului. Pacientii cu
diabet zaharat ar trebui sa consume alimente cu un nivel scazut de zahar si sa mentina
un nivel adecvat de insulina in organism. Atunci cand cantitatea de zahar scade, se vor
acumula mai putine grasimi in ficat.
Se recomanda ca pacientii cu diabet zaharat si ficat gras sa consulte un medic si un
nutritionist inainte de a face orice modificare a dietei lor.
Renuntarea la alcool
Daca alcoolul este motivul pentru care o persoana are ficatul gras, ar trebui sa se
renunte la consumul de bauturi alcoolice. Alcoolul are foarte multe calorii si mai ales in
acest caz, ar trebui interzis.
Consumul de alcool provoaca disfunctii ale ficatului, iar acesta nu poate metaboliza
substantele nutritive in mod corespunzator, aceasta fiind cauza acumularii de
grasime. Alcoolul va fi inlocuit cu alte bauturi.
Scaderea in greutate
O data inceput procesul, pierderea numarului de kilograme trebuie sa se realizeze
treptat, mai ales in cazul in care obezitatea este motivul care sta la baza ficatului gras.
Nu se va slabi mai mult de 1 kg pe saptamana. Scaderea in greutate ar trebui sa fie
rezultatul atat al dietei cat si al exercitiilor fizice. Se vor evita alimentele care contin prea
multe grasimi si se va pastra controlul consumului zilnic de calorii. Pierderea in greutate
cu ajutorul dietei si al activitatii fizice va ameliora steatoza hepatica.
Dieta recomandata
Sus

Nu exista nici un tratament specific pentru vindecarea ficatului gras. In cazul in care
cauza este consumul de alcool, se va renunta la acesta. Daca motivul il constituie
obezitatea, se va initia un program de slabit prin care se va reduce greutatea corporala si
se va preveni ingrasarea. Se vor evita anumite alimente, cum ar fi: painea, orezul alb,
cerealele si zaharul concentrat.
Persoanele diagnosticate cu ficat gras ar trebui sa manance alimente bogate in fibre, cu
cat mai putine grasimi saturate si cu putine calorii. Mai mult, caloriile acestor alimente nu
trebuie sa depaseasca 30% din totalul caloriilor zilnice.
Painea si cerealele
Pot fi consumate: paine din cereale integrale, biscuiti din grau integral, quinoa, orez brun,
grau bulgur, fasole boabe. Painea alba ar trebui sa fie evitata.
Carne, legume si fructe
In cazul unor persoane ar putea fi suficient consumul carnii de pui fara piele, carnea de
vita macra de vitel sau iepure slaba sau peste slab. Ar trebui sa se evite carnea rosie,
bacon, carnea de porc, cremvustii, mezelurile, pestele gras cum ar fi tonul si somonul.
Ar trebui sa se limiteze cantitatea de produse lactate consumate cum ar fi lapte, branza,
unt, margarina si smantana. Galbenusul de ou ar trebui evitat, iar albusul de ou
consumat de doua ori pe saptamana. Sunt permise din belsug fructele si
legumele proaspete.
Proteine
Carnea slaba, fasolea, soia si fructele de mare contin proteine fara grasimi si pot fi
consumate de catre cei care au ficatul gras.
Desert
Persoanele cu ficat gras ar trebui sa consume fructe proaspete la desert, in loc de
prajituri, gogosi si alte produse de patiserie. Cei care au diabet, ar trebui sa
urmeze regimul alimentarspecific bolii. Diabeticii vor controla putin mai greu problema
ficatului gras, trebuie sa acorde o atentie speciala acestei probleme si vor consuma doar
alimente cu un continut scazut de glucide.
Supe si bauturi
Supa de legume (cartofi, broccoli, ardei, morcov) este indicata in cazul persoanelor cu ficat
gras. Supa de varza ar trebui exclusa. Mai mult, supa de pui nu este recomandata si nici
supa de peste, ciuperci, de carne de vita. Alcoolul si bauturile carbogazoase ar trebui
complet evitate. Este permis doar consumul ocazional, eventual, nu si cel regulat.
Folosind aceste repere, se pot pregati diverse meniuri pentru dieta persoanelor care au
ficat gras. Pentru prepararea hranei se va evita folosirea de grasimi (mai ales cele
saturate) sau prea mult ulei, dar si prajelile. Este recomandata folosirea uleiului de
masline. Nu se vor depasi caloriile permise zilnic, iar activitatea fizica nu trebuie sa
lipseasca.
Eliminarea alcoolului, regimul alimentar si exercitiile fizice vor atenua simptomele
provocate de ficatul gras. De asemenea se va preveni ciroza hepatica sau chiar
transplantul de ficat. Cu toate acestea, nu este indicata pierderea rapida in greutate,
intrucat acest aspect ar putea inrautati situatia. Scaderea in greutate se va face lent si
treptat si ar putea dura chiar si 6 luni sau mai mult.

Exemplu de meniu
Mic dejun: fulgi de ovaz cu lapte, o ceasca cu ceai;
Gustare: omleta cu albusuri de ou, o ceasca cu ceai de macese;
Pranz: supa de legume, carne de pui sau vita slaba, un cartof copt, fructe;
Gustare: branza telemea, ceai cu lapte;
Cina: peste fiert, piure de legume, ceai cu lapte;
Gustare: iaurt degresat.
Respectarea sfaturilor dietetice recomandate de medicul specialist, nu va contribui doar
la imbunatatirea functiei ficatului ci si la scaderea in greutate, eliminarea toxinelor si
instalarea unei stari de bine.
Recomandari alimentare pentru boala ficatului gras
Regimul alimentar pentru steatoza hepatica trebuie sa fie, de fapt, o dieta echilibrata si
sanatoasa. Carbohidratii in exces trebuie limitati, deci cartofii, painea alba, orezul si porumbul
trebuie consumate cu masura. Totodata, si zaharul si indulcitorii artificiali trebuie evitati, deci e
bine sa se limiteze inclusiv consumul de sucuri, fie ele si naturale.

Recomandari alimentare pentru inlaturarea depozitelor de grasime de la nivelul ficatului:

 Consuma alimentele bogate in vitamina E: semintele de floarea soarelui, migdalele,

spanacul, uleiul din seminte de in, fisticul, broccoli, morcovii, mango, nucile, papaya,
dovleacul, ardeiul gras rosu.
 Consuma alimentele bogate in acizi grasi Omega 3: semintele de in, nucile, sardinele,
somonul, soia, tofu, varza de Bruxelles, conopida, uleiul de peste, semintele de chia, uleiul de
canola.
 Consuma alimentele bogate in vitamina D: iaurtul, branza, dovlecelul, rosiile, somonul,
tonul, uleiul de cod, cerealele imbogatite cu vitamina D, scoicile, sunca, produsele lactate,
ouale, ciupercile.
 Evita: prajelile, laptele gras, produsele lactate bogate in grasimi precum untul sau
smantana, orice aliment pe care simti ca il digeri cu dificultate, alimentele de tip fast-
food, produsele de patiserie, alimentele semi-preparate, alimentele dietetice care, in
general, contin cantitati reduse de grasimi, insa au zahar si indulcitori artificiali din
belsug. Printre alimentele dietetice pe care trebuie sa le eviti se afla: iaurturile dietetice,
sucurile dietetice si dulciurile dietetice.

Mesele unui pacient care sufera de steatoza hepatica ar trebui sa contina urmatoarele alimente:

 Legume crude din belsug, intrucat contin cantitati extrem de reduse de zahar. Sunt
recomandate si fructele, insa nu mai mult de 2 portii pe zi, mai ales daca pacientul trebuie sa
scada in greutate – fructele contin cantitati mari de zahar.
 Legume gatite care sa compenseze faptul ca nu mananci paine alba, biscuiti sau deserturi.
 Proteine de calitate, precum cele provenite din: carne de pasare, fructe de mare fie ele
proaspete, fie la conserva sau congelate, carne rosie slaba, oua, fasole, linte, naut.

Gustarile dintre mese in steatoza hepatica ar trebui sa fie alcatuite din:

 Iaurt cu ierburi aromatice

 Smoothie din lapte de cocos si fructe de padure
 Nuci sau seminte cu un fruct (nu mai mult de o mana de nuci/ seminte)
 Legume crude cu hummus sau pasta de avocado
 O portie de fructe proaspete.

 Dieta hipoglucidica si boala de ficat gras

 Studiile au aratat faptul ca progresia ficatului gras spre boli hepatice grave este mai
frecventa in cazul pacientilor cu diabet zaharat de tip 2 si cu obezitate.
 Scaderea numarului de carbohidrati din dieta este o metoda populara de reducere a
caloriilor si, implicit, a greutatii. Dar daca impactul asupra sanatatii noastre ar fi si mai
benefic?
 Pacientilor diagnosticati cu ficat gras li se recomanda frecvent scaderea numarului de
grasimi ingerate din dieta, pentru a limita acumularea grasimii la nivelul ficatului.
  Studiile recente au aratat, insa, ca limitarea carbohidratilor ar putea avea un rol major in
prevenirea dezvoltarii ficatului gras sau in limitarea evolutiei acestei afectiuni, daca
aceasta este deja instalata. Carbohidratii (glucidele) se regasesc in produsele de
panificatie, paste, cartofi, etc.
 Cercetatorii au efectuat un studiu, cuprinzand un lot mic de pacienti cu steatohepatita
nonalcoolica. Au aratat ca la acesti pacienti, doar 2 saptamani de dieta cu restrictii la
glucide pot limita nivelul de grasime ce se acumuleaza la nivel hepatic. Au demonstrat ca
aceasta dieta poate scadea nivelul unor markeri de laborator (in special markeri
inflamatori de tipul interleukinei 6 si TNF alpha), ale caror valori crescute pot fi strans
legate de severitatea steatohepatitei non-alcoolice.
 Explicatia oferita ar consta in faptul ca numarul scazut de glucide de la nivel intestinal ar
favoriza absorbtia locala de folat, ameliorand metabolismul lipidic hepatic. S-a aratat ca la
persoanele cu diabet si obezitate, nivelele folatului sunt reduse. Intelegerea rolului
folatului in sindromul metabolic poate pozitiona aceasta vitamina ca potential tratament in
cazul ficatului gras.

ALIMENTAŢIE SĂNĂTOASĂ Fără dulciuri şi fără alcool

în boala ficatului gras

Fructe şi legume, zilnic

Cea dintâi măsură în steatoza hepatică este respectarea unui regim alimentar. Iar în
cazul în care consumul de alcool este cauza bolii, renunţarea la acesta este
primordială. „Dieta şi regimul de viaţă sunt specifice fiecărui caz în parte, dar, în
principiu, trebuie diminuat sau chiar eliminat aportul de alimente bogate în grăsimi şi
în zaharuri concentrate", recomandă medicul Paul Dragomir. Din alimentaţia
recomandată în steatoză hepatică nu trebuie să lipsească fructele şi legumele,
cerealele integrale, brânzeturile degresate, carnea slabă de pui şi de vită. De
asemenea, este recomandat şi consumul de peşte (somon, macrou), deoarece este
o sursă importantă de acizi graşi Omega 3 şi Omega 6, care ajută la reglarea
nivelului colesterolului şi celui al trigliceridelor.

Nu fast-food-ului, nu prăjelilor!
Alimentele care trebuie excluse sau evitate sunt cele care necesită un efort digestiv
mare: produsele de tip fast-food, mezelurile, carnea grasă de porc, cea de oaie,
măruntaiele (rinichi, creier), icrele, maioneza, cartofii prăjiţi şi orice alte mâncăruri
preparate prin prăjire. De asemenea, trebuie evitate băuturile carbogazoase, carnea
tocată (mici, sarmale), untura, slănina, afumăturile, sosurile, rântaşurile, dulciurile
(mai ales cele concentrate), pizza, conservele din carne, smântâna, brânzeturile
grase, îngheţata şi untul. „Alimentele care pun probleme prin mecanismele de
prelucrare metabolică şi care ar trebui limitate sunt cele cu conţinut ridicat de
grăsime", spune doctorul Adrian Copcea, medic specialist în nutriţie, boli metabolice
şi diabet la Clinica Asteco din Cluj-Napoca. De asemenea, trebuie limitat consumul
de alimente care conţin conservanţi, deoarece aceştia suprasolicită ficatul.
Respectarea meselor zilnice, esenţială În steatoza hepatică este important să se
respecte cele trei mese principale zilnice. „Acestor mese li se pot adăuga gustări
uşoare (fructe, iaurturi, supe slabe, salate). Este importantă evitarea meselor
copioase în a doua parte a zilei, în mod particular cu două ore înainte de culcare",
recomandă medicul Adrian Copcea. Slăbirea bruscă, nocivă pentru bolnavi La
persoanele supraponderale diagnosticate cu steatoză hepatică, scăderea în greutate
are efecte benefice. Atenţie însă, este contraindicată slăbirea bruscă, prin diete
restrictive hipocalorice, deoarece steatoza hepatică se poate agrava! Pentru a slăbi,
medicul nutriţionist poate recomanda un regim individualizat, în funcţie de problemele
de sănătate asociate. Dieta trebuie să fie echilibrată, să includă grupele importante
de nutrienţi şi să conţină cu până la 500-1.000 kcalorii mai puţin decât necesarul
obişnuit. Este recomandată reducerea greutăţii corporale cu 10%, după care se va
încerca menţinerea greutăţii în limitele normale. „La toţi pacienţii cu ficat gras se
impun: verificări cardiologice periodice, exerciţiu fizic zilnic, controale periodice ale
glicemiei (asociate tratamentului corect al diabetului zaharat tip 2) şi excluderea
completă a consumului de alcool. De asemenea, în caz de obezitate, scăderea în
greutate se va face, de preferat, sub supravegherea unui medic nutriţionist",
recomandă medicul Paul Dragomir. "În steatoza hepatică non-alcoolică sunt permise
alimente din toate grupele: cereale, fructe, legume şi leguminoase, carne, lactate şi
ouă.'' Adrian Copcea medic specialist în nutriţie, boli metabolice şi diabet A, C şi E,
vitaminele-cheie în dietă Din dieta zilnică a bolnavilor cu steatoză hepatică nu trebuie
să lipsească alimente care conţin vitaminele A, C şi E. Ele au proprietăţi antioxidante
şi sunt implicate în buna funcţionare a ficatului. Betacarotenul, precursorul vitaminei
A, ajută la detoxifierea hepatică. Este bine ca acest nutrient să fie procurat din surse
alimentare, nu din suplimente, pentru evitarea supradozării. Cele mai bune surse de
vitamina A sunt morcovii, peştele, caisele, cartofii dulci, pepenele verde, roşiile,
spanacul, pătrunjelul şi dovleceii. Vitamina C are proprietăţi regenerative la nivelul
ficatului şi, în plus, scade nivelul colesterolului „rău" şi pe cel al trigliceridelor. Cele
mai bune surse de vitamina C sunt pătrunjelul, citricele, măceşele, coacăzele şi
ardeii graşi. Un alt protector eficient al ficatului este vitamina E, implicată în procesele
metabolice hepatice. Uleiurile vegetale nerafinate şi neprocesate, avocado, germenii
de grâu, nucile şi seminţele crude de floarea-soarelui sunt surse naturale de vitamina
E.
Care este meniul alimentar recomandat
pentru tratamentul ficatului gras? Exemplu
de meniu și regim alimentar.
Ce anume ar trebui să se afle în farfuria dumneavoastră? Începeți prin a urma o dietă mai
sănătoasă, săracă în grăsimi saturate. Puteți renunța la carnea grasă, la mezeluri și la produsele
de cofetărie-patiserie. Consumul alimentelor bogate în grăsimi agravează boala ficatului gras.

Adoptarea unei diete bogate în fructe și legume oferă organismului antioxidanți naturali, care ajută
la repararea daunelor existente în corp și la prevenirea unui atac al toxinelor asupra organelor.
Consumați așadar mai puțină carne roșie și adoptați un meniu care include carnea slabă, cum ar
fi cea de pui sau curcan. Preparați la cuptor sau la grătar alimentele, în loc să le prăjiți, pentru a
menține un consum scăzut de grăsimi. Consumați alimente din cereale integrale în locul pâinii albe,
pastelor din grâu și orezului rafinat și procesat. Puteți mânca pâine de forma turte sau azime, adică
felii subțiri din aluat nedospit, din multi cereale integrale sau orez integral.
În general, alimentele care luptă cu deteriorarea celulară facilitează utilizarea insulinei în
organism sau scad inflamația și pot astfel să ajute la vindecarea bolii. Din moment ce fiecare
persoană este diferită, ar trebui să discutați cu medicul dumneavoastră pentru a întocmi un plan de
alimentație care să vi se potrivească.
Probabil nu este ceva la care să vă gândiți prea mult, însă ficatul joacă un rol cheie în sistemul digestiv. Tot ceea ce mâncăm
sau bem, inclusiv medicamentele, trec prin el. Trebuie să-l tratați corespunzător pentru a se menține sănătos și a-și face treaba.
Este normal să existe puțină grăsime în ficat. Însă dacă aceasta reprezintă mai mult de 5-10
procente din greutatea organului, este posibil să aveți boala ficatului gras. Dacă sunteți un
consumator de alcool, opriți-vă din acest obicei. Aceasta este una dintre principalele cauze ale bolii.
Există două tipuri principale de boală a ficatului gras:
– Steatoza hepatică alcoolică (SHA)
– Steatoza hepatică non-alcoolică (SHNA)
De asemenea, puteți să căpătați boala ficatului gras în timpul sarcinii.
Steatoza hepatică non-alcoolică (SHNA). Nu este absolut clar ce anume cauzează acest tip de
boală a ficatului gras. Tinde să se transmită în familie.
De asemenea, este mai probabil să apară la persoanele de vârstă mijlocie care sunt
supraponderale sau obeze. Adesea, acestea au și un colesterol mărit și diabet.
Alte cauze sunt:
– Medicamentele;
– Hepatita virală;
– Boală hepatică autoimună sau ereditară;
– Pierderea rapidă în greutate;
– Malnutriția;
– Unele studii arată că prezența prea multor bacterii în intestinul subțire și alte schimbări în intestin
pot fi legate de steatoza hepatică non-alcoolică.

Cum să mâncăm corect dacă suferim de boala ficatului gras. Care

este meniul zilnic recomandat?
Dieta mediteraneană. Deși nu a fost concepută special pentru persoanele cu boala ficatului gras,
acest stil de alimentație combină diferite tipuri de alimente care ajută la reducerea grăsimii din
ficat: grăsimi sănătoase, antioxidanți și carbohidrați complecși.
Cele mai frecvente alimente pe care le veți pune pe masă când urmați această dietă sunt:
peștele, fructele, cerealele, nucile, uleiul de măsline și legumele.

Grăsimile potrivite. Pentru a avea energie, celulele organismului utilizează un tip de zahăr numit
glucoză. Hormonul insulină ajută la introducerea glucozei din mâncarea ingerată în celule. Persoanele
ce suferă de boala ficatului gras prezintă adesea sindromul rezistenței la insulină. Organismul lor
produce insulină, însă aceasta nu funcționează bine. Glucoza se acumulează în sânge, iar ficatul
transformă excesul de zahăr în grăsime.
Anumite grăsimi din dietă pot îmbunătăți sensibilitatea la insulină sau abilitatea de a o folosi. Celulele
pot asimila glucoza, astfel încât ficatul să nu mai producă și să nu mai depoziteze grăsime.
Acizii grași omega-3 se găsesc în pește, ulei de pește, uleiuri vegetale, nuci, semințe de in și ulei de in și în legumele cu
frunze verzi.
Grăsimile mononesaturate se găsesc din plin în surse vegetale, precum măslinele, nucile și avocado.
Totuși, stați departe de grăsimile saturate. Consumați mai puțină carne și mai puține lactate. Evitați produsele de patiserie
și preparatele prăjite în ulei de palmier sau de cocos. Acestea duc la înmulțirea depozitelor de grăsime din ficat.

Antioxidanții
Un alt motiv pentru care se acumulează grăsimea este acela că celulele hepatice se pot deteriora
atunci când nutrienții nu se descompun corespunzător. Fructele (și în special fructele de pădure),
legumele și alte câteva alimente conțin compuși cunoscuți drept antioxidanți care pot proteja celulele
de aceste daune.
Anumite studii au descoperit că vitamina E ajută în boala ficatului gras. Alte cercetări arată ameliorări
ale acestei afecțiuni atunci când sunt luate concomitent vitamina E, vitamina C și un medicament
de diminuare a colesterolului. Semințele de floarea soarelui crude și migdalele crude sunt surse
bune de vitamina E. Așa sunt și uleiurile vegetale care conțin grăsimi mononesaturate, un alt motiv
pentru a găti cu ulei de măsline sau canola.

Oamenii de știință studiază alte alimente și suplimente bogate în antioxidanți pentru a vedea dacă
sunt bune pentru ficat:
– S-a făcut o legătură între cafea și incidența redusă a obezității, sindromului de rezistență la
insulină și a inflamației. Aceasta ar putea să vă protejeze și de bolile de inimă și de alte afecțiuni
ale ficatului.
– Usturoiul poate îmbunătăți simptomele rezistenței la insulină și poate ajuta corpul să
descompună grăsimile.
– Ceaiul verde, la modelele experimentale, a scăzut, printre altele, luarea în greutate, nivelurile
de grăsime din organism, rezistența la insulină. Însă încă nu a fost testat pe subiecți umani.

– Fructele goji, folosite adesea în medicina chinezească, pot micșora circumferința taliei.
– Resveratrolul, prezent în coaja strugurilor roșii, poate ajuta la ținerea sub control a inflamației.
Studiile sugerează că eficiența sa este legată de cantitatea administrată.
– Seleniul este un mineral ce se găsește în nucile braziliene, în ton și stridii. (Majoritatea
persoanelor au parte de o cantitate suficientă de seleniu în dietă.)
Discutați cu medicul de familie înainte de a lua orice supliment.
Alegeți cu grijă carbohidrații pe care îi consumați. O cantitate prea mare de zaharuri simple
accelerează procesul de transformare a alimentelor în grăsime de către ficat. Evitați dulciurile,
băuturile răcoritoare și alte alimente cu zahăr adăugat, inclusiv cu sirop de porumb
bogat în fructoză. În locul acestora, alegeți alimente dulci în mod natural, cum ar fi
fructele.
Carbohidrații complecși, ca aceia bogați în fibre, sunt cei mai siguri. Aceștia tind să aibă un indice
glicemic scăzut, astfel că se digeră mai încet, iar zahărul conținut de ei nu este copleșitor pentru
organism. Acest lucru poate ajuta la creșterea sensibilității la insulină și la diminuarea colesterolului
din sânge.
Carbohidrații buni se găsesc în cerealele integrale, fasole și linte, precum și în legumele
cu amidon.
Alți nutrienți cheie. Nivelurile scăzute de vitamina D pot avea legătură cu agravarea bolii ficatului
gras. Organismul produce vitamina D atunci când este expus la soare. De asemenea, aceasta este
adăugată în unele produse lactate. (Alegeți produsele lactate cu un conținut redus de grăsimi
deoarece conțin mai puține grăsimi saturate.) Un studiu a descoperit o legătură între nivelurile
scăzute de potasiu și steatoza hepatică non-alcoolică (SHNA). Peștele precum codul, somonul și
sardinele reprezintă o sursă bună. De asemenea, acesta este prezent în legume ca
broccoli, mazărea și cartofii dulci și în fructe precum bananele, kiwi și caisele. Produsele
lactate, ca laptele și iaurtul, sunt și ele bogate în potasiu. Studiile timpurii sugerează că
betaina contribuie la protejarea ficatului împotriva depozitelor de grăsime. Aceasta se
găsește în germenii de grâu, sfeclă roșie și în creveți.