CERCETARE ÎN NURSING

CURS 6 GRUPELE PRINCIPALE DE BOLI

ACUTE CARE NECESITA PREVENTIE

GRUPELE PRINCIPALE DE BOLI ACUTE CARE NECESITA

PREVENTIE
Difteria, tetanosul și tusea convulsiva se previn prin
administrarea de rutina a vaccinului DTP incepind din a doua
luna de viata. DTP se face la copii până la vârsta de 7 ani. La
copii mai mari de 7 ani și la persoanele adulte se face vaccinul
anti-difteric-tetanic( DT).
- Difteria este o boala rara datorita faptului ca imunizarea este
obligatorie. Cazurile care apar, sunt datorate lipsei sau a unei
inadecvate imunizari. Imunizarea nu elimina prezenta bacilului
Corynebacterium diphtheriae din nazofaringe și de pe piele.
Analiza serica demonstreaza ca multi adulti nu sunt protejati
impotriva difteriei. Difteria poate sa nu induca imunitate
deoarece anumite particule care determina boala sunt
nontoxicogene. Imunizarea activa trebuie efectuata imediat
dupa insănătosire.
- Tetanosul: Sporii de Clostridium tetani sunt ubicuitari.

PROBLEME DE NUTRIȚIE
Pacienții trebuie informati în ceea ce priveste dieta ideala,
adecvata virstei și necesitatilor metabolice la modul general și
atunci cind exista o afectiune metabolica sau o boala care
presupune respectarea unei anumite diete ei trebuie indrumati
catre un nutritionist.
Regimul alimentar este foarte important pentru sănătate; există
o tendință actuală mai ales în țara noastra a unui consum bogat
în grasimi, colesterol și zahar, și a unei ingestii relativ scazute
de fructe și vegetale proaspete consum care se asociaza mai
devreme sau mai tirziu cu aparitia uneia din urmatoarele boli:
ateroscleroza, boli cardiovasculare, cancer, diabet zaharat,
obezitate care reprezinta cauzele actuale de morbiditate și
mortalitate.

Tendinta actuala este de a consuma de preferinta cereale

integrale, vegetale, fructe, pește și carne de pasăre (continutul
în fibre al dietei protejeaza mai ales impotriva cancerului de
colon, fiind recomandat ca dieta medie sa contina 20-30 g de
fibre pe zi; alimentele care contin fibre sunt: piinea integrala,
vegetalele verzi și galbene, anumite legume, citricele și
cerealele).
Scăderea consumului de carne de porc, miel și vaca, ouă și
alimente cu continut crescut de colesterol precum și inlocuirea
partiala a grasimilor saturate cu grasimi polinesaturate( aportul
total de grasimi (consumul de grasimi trebuie redus, și sa
reprezinte cel mult 30% din calorii; aportul de acizi grasi saturati
sa fie mai mic de 10% din calorii iar aportul de colesterol sa fie
mai mic de 300 mg/zi).
Evitarea obezitatii.( o metoda sensibila și uzuala de detectare a
obezitatii, implica calcularea indicelui masei corporale - BMI
care se obtine prin raportarea greutatii corporale la înălțimea
individului (kg/m2); riscurile sănătatii asociate cu obezitatea
cresc progresiv cind BMI depaseste 30.; intre 25-30 avem o
supraponderabilitate).( BMI normal= 22).
Aportul total de calorii trebuie sa fie de aproximativ 40-50 de
calorii/kgcorp/zi- aceasta fiind valabil pentru un individ
normoponderal și care desfasoara o activitate zilnica moderata.
Aportul total de grasimi trebuie sa reprezinte aproximativ 30%
din totalul caloriilor:
- aportul de acizi grasi saturati trebuie sa furnizeze mai putin de
10% din calorii (grăsimea saturată este solida la temperatura
camerei și este reprezentată mai ales de grăsimile animale).
- aportul de colesterol trbuie sa fie mai mic de 300 mg/zi.
- creșterea aportului de acizi grasi polinesaturati (acidul linoleic,
linolenic și arahidonic) acestia avind proprietatea de a scadea
colesterolul sanguine (acestia sunt reprezentati de grasimile
vegetale, se numesc uleiuri și sunt lichide la temperatura
camerei). Cele mai valoroase uleiuri sunt cele de masline, de
porumb, de floarea soarelui toate presate la rece.
- aportul de proteine trebuie mentinut la mai putin de 1,6 g/kg
de greutate corporala. Proteinele consumate trebuie sa provina
mai ales din peste, icre, fasole, nuci, alune( proaspete și fara
adaus de ulei și sare) și carne slaba mai ales de pui ;

Se recomanda reducerea la minimum a consumului de alimente

conservate prin sarare, saramurare sau afumare(acestea din
urma contin adesea substante carcinogene).
Scaderea consumului de zahar mai ales de dulciuri concentrate
și monozaharide; se prefera sa se consume polizaharide ca de
exemplu amidonul care este continut în fasole, cereale(orez,
griu, porumb), cartofi, mazare.S-a considerat ca alimentele
bogate în amidon ingrasa însă ceea ce este periculos nu este
amidonul ci adaosul în exces de smintina, sare, ulei, unt,
margarina deci a grasimilor. Cantitatea de glucide trebuie sa fie
de aproximativ 50% din totalul caloriilor zilnice. Deci principala
recomandare este de a nu consuma glucide simple ci numai
glucide complexe. Alimentele cu un continut glucidic mai mare
de 50% trebuie evitate. Se recomanda în special alimente cu un
continut de glucide 10-50%( piine neagra, cartofi, orez, paste
fainoase, fructe proaspete și sucuri de fructe) și care implicit au
un continut crescut de fibre.
Aportul zilnic de sare trebuie sa fie mai mic sau cel mult egal cu
6 g.(rolul consumului excesiv de sodiu în aparitia HTA este
stiut. La toti indivizii se recomanda consum moderat de sare;
unii pacienți hipertensivi nu raspund suficient la dieta
hiposodata altii raspund foarte bine acestia fiind mai ales
reprezentati de virstnici, cei cu antecedente familiale de HTA și
pletoricii ei necesitind ajustarea tratamentului hipotensor).
Consumarea de bauturi alcoolice cu moderatie sau deloc.
(Moderat inseamna: 2 pahare cu bere sau 2 pahare cu vin la
masa și în nici un caz dimineata la prima ora). Aportul
suplimentar de vitamine și minerale nu trebuie sa depaseasca
aportul zilnic recomandat:
- K (potasiul) este macroelementul major intracelular, iar
carenta produce: slabiciune musculara, hipotonie
musculara( contribuie la buna desfasurare a activitatii
musculare și nervoase). Se gaseste mai ales în fructe și legume
dar și în alimentele de origine animala. Se pierde în cadrul unui
tratament intempestiv cu diuretice, diaree, în perioadele de post
cu deficit proteic major; se inlocuiesc pierderile cel mai bine cu
suc de fructe.
- Na și Cl (sodiul și clorul): macroelemente implicate în
mentinerea echilibrului hidroelectrolitic și acidobazic. Na are și
el un important rol în mentinerea normala a activitatii musculare
și nervoase. Carenta acestor elemente este foarte rara.Clorura
de sodiu(sarea de bucatarie) se poate usor adauga alimentelor
cind exista pierderi: caldura excesiva insotita de transpiratie
abundenta, utilizare irationala a diureticelor, varsaturi. Clorul
participa la formarea acidului clorhidric din sucul gastric.
- Mg (magneziul) este un alt macroelement care intervine în
metabolismul calciului fiind parte componenta a tesutului osos
și avind și rol de cofactor enzimatic.
- P (fosforul) macroelement prezent în os și necesar în cele mai
multe procese metabolice din organism.
- Ca (calciul) reprezinta macroelementul cu cea mai mare
pondere în structura organismului fiind prezent în os și deci
necesar pentru dezvoltarea osoasa normala; de asemeni este
necesar în cadrul unei activitati normale musculare și nervoase
intervenind și în coagularea sanguina.

Aceste sase minerale se numesc macrominerale și sunt

esentiale pentru o nutritie corespunzatoare fiind necesare intr-o
cantitate de 100mg/zi.
Exista și microminerale care sunt necesare intr-o cantitate de
sub 100 mg/zi fiind reprezentate de crom, cobalt, cupru, iod,
mangan, molibden, seleniu, zinc, fluor, fier. De regula deficienta
acestor minerale este rara și simptomele deficientei nu sunt
bine definite (sint nespecifice): de exemplu: anemie, probleme
dermatologice, neurologice și sunt greu de distins de la
vitamina la vitamina sau intre minerale sau sunt confundate cu
alte dezordini metabolice. în cele mai multe tari industrializate
deficienta de minerale este foarte rara și chiar de vitamine.
Acele deficiente care au fost cel mai bine intelese trebuie
prevenite astfel:
- Deficienta de fier: carenta de fier determina anemie feripriva.
Rezervele de fier ale organismului se constituie în ultimile luni
de sarcina astfel incit pina la virsta de 4 luni nu este nevoie sa
se suplimenteze cu fier dieta sugarilor cu exceptia prematurilor
care se nasc cu rezerve insuficiente de fier. Diversificarea
alimentatiei dupa virsta de 4 luni asigura necesarul de fier de
0,5-1mg/zi. Preventia anemiei feriprive se face printr-o
alimentatie echilibrata cu alimente care contin fier: carne, ficat,
galbenus de ou, legume verzi, fructe și prin fier suplimentar în
perioadele de necesitati crescute: sarcina(mai ales sarcini
repetate), pubertate , pierderi menstruale abundente, indivizi cu
statut socioeconomic defavorizat care dezvolta anemie din
cauza saraciei sau ignorantei. Necesarul zilnic de fier este de
15-20mg.
- Deficienta de iod: iodul se gaseste în sarea de bucatarie
iodata. Dieta inadecvata determina aparitia gusei endemice, iar
deficienta cronica determina hipotiroidismul iar la copii
cretinismul.
- Deficienta de calciu sau ingestia inadecvata cauzeaza la
copil rahitismul și la adulti poate contribui la instalarea
osteoporozei. De asemeni poate determina o mineralizare
defectuasa a dintilor și fenomene de spasmofilie și tetanie.
Profilaxia rahitismului este obligatorie și presupune evitarea
nasterilor premature și administrarea de vitamina D și calciu
femeii gravide în ultimile luni de sarcina. Profilaxia postnatala se
face prin administrarea vitaminei D de la virsta de 2 saptamini și
prin promovarea alimentatiei la sin obligatoriu cel putin trei luni.
Calciul de obicei nu se administreaza de rutina, deoarece
consumul unei cantitati suficiente de lapte asigura necesitatile
zilnice ale sugarului, el fiind necesar în anumite circumstante:
prematuritate, malnutritie, aport de lapte mai putin de 500ml/zi,
dupa imobilizare în gips. Daca însă s-a luat decizia de a se
administra calciu acesta se va da
sub forma de lactat sau gluconat de calciu 40mg/kgcorp/zi
pentru sugarul alimentat natural și 140 mg/kgcorp/zi pentru
sugarul alimentat artificial și evitarea excesului de fainoase.
- Deficienta de magneziu se asociaza frecvent cu cea de
calciu, femeile fiind afectate cu predominanta. Ca tratament
preventiv este o alimentatie bogata in: cereale integrale, fasole,
alune, frunze verzi, germeni de griu. Administrarea de
magneziu este foarte utila în profilaxia bolii coronariene, la
pacienții alcoolici, la pacienți cu spasmofilie sau tetanie tinind
cont ca la acestia deficitul este aproape constant. Se
administreaza 400-500mg Mg ionic/zi, concomitent cu vitamina
B6 care faciliteaza trecerea intracelulara a
magneziului( deoarece cele mai multe deficite sunt intracelulare
în prezenta unei magneziemii normale); în deficitele mixte de
calciu și magneziu se administreaza concomitent 200mg calciu
ionic/zi.

Aportul de vitamine:
- Vitamina A (retinol): RDA (recommended daily allowances-
doza zilnica) este de 800-1000 micrograme retinol. Sursele
principale sunt reprezentate de: legumele cu frunze verzi și
legume galbene și portocalii precum și în ficat, pestele și untura
de peste, untul. Deficienta de vitamina necesita suplimentarea
zilnica, însă o alimentatie echilibrata asigura deplin necesitatile
zilnice. Este esentiala pentru vedere (deficitul producind
hemeralopie), în reglarea structurii și functiei membranelor
celulare, în procesul de crestere al oaselor și dintilor, precum și
în functionarea normala a gonadelor.
- Vitamina D (colecalciferol): RDA este de 5 micrograme( 200
UI) pe zi. Este sintetizata în piele sub influenta razelor
ultraviolete. Are rol în absorbtia calciului și în metabolismul
osos. Deficienta acestei vitamine determina rahitismul la copii,
și la adulti osteomalacia. Preventia este obligatorie incepind din
saptamina a doua de viata cu 400 UI/zi oral.
- Vitamina E (tocoferol): RDA este de 8 micrograme/zi. Se
gaseste în vegetale, seminte și simburi, în cereale și în uleiurile
lor. Deficienta este foarte rara. Este un antioxidant care
protejeaza grasimile polinesaturate de oxidare, și indeparteaza
peroxizii care se formeaza din acizii polinesaturati, contribuind
astfel la protectia membranelor celulare; deficienta producind
hemoliza eritrocitelor data de lipsa de protectie impotriva
peroxizilor și cretinurie prin afectare musculara. Este data ca
adjuvant în diverse boli, însă cu certitudine nu se stie cit este de
eficienta.
- Vitamina K: RDA este de 65 micrograme/zi. Are rol în
coagularea singelui. Se gaseste în vegetalele verzi și este
sintetizata de bacteriile intestinale. Deficienta este extrem de
rara și duce la hemoragie mai ales la nou nascuti inainte de
maturizarea tractului digestiv( care au tub digestiv steril).
- Vitamina B1 (tiamina): RDA este de 1,1-1,5mg/zi. Are rol de
cofactor enzimatic în metabolismul glucozei și al acizilor
grasi. Se gaseste în carnea de porc, organe, oua, vegetale
verzi, cereale integrale, nuci. Dieta inadecvata duce la dezordini
în metabolismul carbohidratilor și afectarea activitatii unor
enzime în eritrocite și leucocite, iar clinic apar manifestari
neurologice( tulburari de somn, depresie, ameteala, dureri de
cap, oboseala cronica), și la nivelul aparatului
cardiovascular( Beriberi). Alcoolismul cronic asociat cu dieta
inadecvata determina sindromul Wernicke- Korsakoff, astfel
incit Vitamina B1 se administreaza de rutina la alcoolicii cronici,
pentru a preveni acest sindrom.
- Vitamina B2 (riboflavina): RDA este de 1,3-1,7mg/zi. Este
precursoare a unor coenzime implicate în procesele de
oxidoreducere, iar dieta inadecvata( ea se gaseste in: lapte,
vegetalele verzi, nuci, alune, carne slaba) determina leziuni ale
mucoaselor, ale pielii(dermatita seboreica), la nivelul
gurii( cheilita, stomatita angulara, glosita) și leziuni corneene.
- Vitamina B6 (piridoxina): RDA este de 1,6-2mg/zi. Are rol de
cofactor pentru multe enzime din metabolismul glucozei, și în
sinteza proteinelor. Se gaseste in: ficat, peste, nuci, cereale
integrale, seminte de floarea soarelui, soia, germeni de griu.
Dieta inadecvata determina manifestari clinice: leziuni la nivelul
pielii și mucoaselor, anemie sideroblastica, disfunctii neuronale
pina la convulsii și modificari de personalitate. Suplimentarea în
scop preventiv este necesara în anemii, la alcoolici, și în
tratamentul cu izoniazida la pacienții cu tuberculoza pentru
consolidarea imunitatii.
- Vitamina B12 (cobalamina): RDA este de 2
micrograme/zi(necesitatile sunt crescute pe perioada gestatiei).
Se gaseste: ficat, rinichi, lapte, deci numai în produse de origine
animala. Are rol de cofactor enzimatic,in hematopoeza, în
metabolismul acidului folic, și în mentinerea integritatii tecii de
mielina. Deficienta de vitamina este foarte rara. Suplimentarea
cu scop preventiv de vitamina B12 este necesara numai la
persoane strict vegetariene, la cei cu afectiuni ale stomacului și
ileonului( sindrom de malabsorbtie, aclorhidrie, gastrectomie), la
cei cu boli hepatice, la hipertiroidieni și la alcoolicii cronici.
Deficienta de vitamina B12 determina anemie megaloblastica,
megaloblastoza în maduva osoasa, neuropatie periferica prin
alterarea formarii tecii de mielina( parestezii, ataxie, incetinirea
proceselor cognitive, depresie, confuzie și uneori psihoza),
leziuni ale suprafetelor mucoase, glosita și eliminarea de acid
metilmalonic în urina.
- Acidul folic (folatul): RDA este de 180-200 micrograme
/zi( necesitatile sunt crescute pe perioada graviditatii și lactatei,
la cei cu sindroame de malabsorbtie, la alcoolicii cronici).
Sursele de acid folic include pe cele secretate de bacteriile
intestinale, precum și cele din: ficat, drojdie de bere, vegetale
verzi. Intervine ca coenzima în metabolismul aminoacizilor și în
sinteza AND-ului. Deficienta include anemie megaloblastica,
megaloblastoza în maduva osoasa, și tulburari
gastrointestinale.
- Niacina (acidul nicotinic și nicotinamida): RDA este de 15-19
mg/zi. Sursele sunt reprezentate de: acidul nicotinic deriva din
metabolismul triptofanului (10%), restul provine din alimente:
drojdie de bere, ficat, legume și carne. Niacina are rol de
cofactor enzimatic în numeroase reactii de oxidoreducere.
Deficienta produce pelagra.
- Acidul pantotenic: RDA este de 5-10 mg/zi. Este larg
raspindit în alimente. Este un precursor în sinteza CoA.
- Biotina: este secretata de bacterii intestinale intr-o cantitate
suficienta astfel incit chiar în lipsa ingestiei deficienta nu este
cunoscuta decit rar. Are rol de coenzima în reactii de
carboxilare. Deficienta determina dermatita seboreica, anorexie,
greata, și dureri musculare, fiind determinata precum am spus
nu numai de o dieta inadecvata dar mai ales de factori
favorizanti: tratament antibiotic care distruge flora microbiana
producatoare de biotina și ingestia de avidina care se gaseste
în albusul crud și care impiedica absorbtia biotinei.
- Vitamina C (acidul ascorbic): RDA este de 60mg/zi. Sursele
de vitamina sunt reprezentate de: citrice, capsuni, pepene
galben, coacaze negre, precum și marea majoritate a legumelor
crude sau minimum preparate. Pe masura ce legumele se
deshidrateaza ele pierd vitamina. De asemenea se recomanda
ca legumele conservate prin refrigerare, inainte de a fi folosite
pentru gatit sa nu se lase sa se dezghete. Vitamina C este un
cofactor în sinteza colagenului, este necesara în sinteza
norepinefrinei și epinefrinei, are efect antioxidant protejind
celulele impotriva actiunii nocive a radicalilor liberi, și nu în
ultimul rind favorizeaza absorbtia fierului. Deficienta produce
scorbutul: cu afectarea pielii și intirziere în vindecarea ranilor,
impiedica mineralizarea osoasa și dureri la nivelul articulatiilor,
fragilitate vasculara pina la diateza hemoragica, anemie. Exista
o serie de situatii cind necesarul de vitamina este crescut însă
este de retinut ca în orice situatie megadozele sunt nocive:
stresul, fumatul, consumul de aspirina, alcoolul, și cei ce se
drogheaza. Foarte important: persoanele care au deficienta de
glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza și cei cu talasemie nu vor primi
doze mari de vitamina C.