Disciplina de Nutritie si Dietetica

Facultatea de Medicina Generala

NUTRITIA IN DIABETUL ZAHARAT DE TIP II

1
 Diabetul este o boala cunoscuta inca din Antichitate. Hipocrate a descoperit si
numit pancreasul, iar diabetul a fost definit ca o „boala misterioasa". In 1877 s-a
vorbit pentru prima oare despre diabet pancreatic, ca sindrom ce arata o tulburare a
metabolismului energetic. In 1921, profesorul roman Nicolae Paulescu a descoperit
insulina.
Incepand din 1922, insulina a inceput sa fie folosita in tratamentul bolnavilor de
diabet din toata lumea. A fost un miracol, pentru ca pana atunci despre diabet se
spunea ca este o boala mortala.In 1942, in tara noastra a fost infiintat primul centru
destinat persoanelor cu diabet. Ion Pavel, cel care a infiintat centrul si membru al
Academiei Romane, a anuntat in ziare ca persoanele cu diabet vor primi un tichet
pentru carne. Astfel au fost descoperite primele 800 de cazuri de diabet in Romania.
De atunci si pana astazi, numarul cazurilor de diabet este in crestere continua.In
evidentele medicilor se afla in prezent aproximativ 600.000 de persoane cu diabet.
Numarul real al romanilor bolnavi de diabet este mult mai mare. Pentru fiecare
bolnav cu diabet mai exista inca unul nediagnosticat, avertizeaza specialistii. In
fiecare an sunt depistate in jur de 50.000 de cazuri noi de diabet. Ca diabetul face
ravagii printre romani o dovedesc si rezultatele Programului national de evaluare a
starii de sanatate a populatiei, initiat de Ministerul Sanatatii Publice. Potrivit acestui
program, 30% dintre romani prezinta risc crescut de a se imbolnavi de diabet in
viitorul apropiat.
Diabetul de tip II este o maladie heterogena non-autoimuna a carui diagnostic
este pus cu ocazia aparitiei simptomelor caracteristice sau,in aproape jumatate din
cazuri,prin descoperirea fortuita a unei glicozurii sau a hiperglicemiei.Cum boala
evolueaza de obicei insidios si complicatiile pot fi un motiv de prezentare la doctor si
deci de diagnostic.In contrast cu diabetul de tip I,in conditii bazale, la diabetul tip II

2
exista totdeauna o productie endogena de insulina suficienta pentru a evita
cetoza.Aceasta secretie reziduala,confirmata prin dozajul insulinei si /sau a
peptidului plasmatic,poate fi inadecvata pentru a contrabalansa insulinorezistenta
concomitenta.In stadii tardive secretia de insulina diminua si pacientul poate
prezenta semen clasice de diabet.Pacientii cu diabet zaharat de tipul II pot necesita
insulina pentru controlul glicemic adecvat si cand devin insulinopenici,chiar pentru
supravietuire.
Bolnavul diabetic trebuie sa aiba un stil de viata echilibrat.Aceasta inseamna o
alimentatie sanogena,practicarea zilnica a unui exercitiu fizic,consum minim de
alcool,starea de nefumator.
Din toate timpurile dieta a fost considerata ca o arma esentiala a tratamentului
diabetului.Pana nu demult regimul diabeticului era restrictive.Astazi el este
prezentat bolnavului de maniera pozitiva sin u ca o insiruire de interdictii.Se
depaseste simpla reglementare a necesarului de glucide si se insista pe igiena
alimentara globala,incluzand si celelalte principii alimentare:lipide si
proteine,tinzand sa se apropie de o alimentatie normala,sanogena.
Scopurile dietei sunt:
-de a mentine diabetul echilibrat;
-de a aduce/mentine greutatea normala;
-de a preveni cresterea si dezvoltarea armonioasa la copii si adolescenti;
-de a preveni complicatiile,cum ar fi ateroscleroza.
Sunt 2 tipuri de prescriptii dietetice:
1)alimentatie echilibrata sanogena pentru toti diabeticii in echilibru ponderal(IMC
normal);
2)dieta hipocalorica pentru diabeticii cu exces ponderal(diabet zaharat tip II)

3
 Orice prescriere dietetica trebuie sa fie precedata de o ancheta alimentara ce
urmareste obiceiurile alimentare,atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ.
Calculul bilantului energetic total se poate face cunoscand activitatea fizica
efectuata de bolnav si greutatea ideala.
Asociatia americana de diabet recomanda adoptarea unei diete care sa
respecte principiile piramidei alimentatiei sanatoase. În principiu, o dieta vegetariana
variata, bazata pe cereale integrale, legume, fructe, verdeturi, leguminoase (familia
fasolei), nuci si seminte este optima pentru controlul zaharului din singe si pentru
evitarea complicatiilor de temut ale diabetului .
Exista suplimente nutritionale al caror continut de fitosteroli (uleiuri esentiale
extrase din coaja grinelor cum sint griul, orezul si soia) favorizeaza o functionare
corecta a membranei celulare la toate nivelele. Permite totodata o admisie corecta a
nutrimentilor si evacuarea reziduurilor astfel incit sa aiba loc reglarea functiilor
metabolice, esentiala in cazul persoanelor cu diabet.Aceste suplimente asigura
necesarul de cereale integrale aflat la baza piramidei alimentatiei echilibrate, pe
care de altfel nu il putem acoperi in cadrul alimentatiei zilnice datorita rafinarii si
prelucrarii industriale a alimentelor (ex: piinea alba, orezul si soia decorticate etc).
Regimul dietetic este deosebit de important in ambele tipuri de diabet zaharat si
trebuie respectat indiferent de tratamentul medicamentos urmat.
Pentru a fi eficient, regimul trebuie sa fie individualizat in functie de virsta, sex,
activitate fizica, preferinte alimentare, dar si de eventualele boli asociate (obezitate,
hipertensiune arteriala, afectiuni renale etc.).
O persoana cu diabet trebuie sa manince cite putin, dar mai des (5 - 6 mese pe
zi), sa respecte anumite ore fixe de masa, iar cina sa fie cu cel putin doua ore
inainte de culcare.

4
 Alimentele care se pot consuma fără restricţie, de către diabeticul care nu suferă
şi de alte boli sunt: carnea, peştele de toate sorturile, brânzeturile fermentate, ouăle,
grăsimile vegetale şi animale, legumele cu conţinut mic în glucide (castraveţi, ridichi,
varză acră, spanac, ciuperci, conopidă, varză roşie etct). Important de cunoscut,
sunt alimentele care trebui consumate numai cu cântarul: pâinea, făinoasele, toate
derivatele de cereale, fructele şi legumele cu conţinut mare de glucide, brânza de
vaci, laptele, iaurtul, urda. Alimentele bogate în glucide sunt numai cele de origine
vegetală, de nautură animală sunt numai laptele şi produsele lactate.
După conţinutul lor în glucide, fructele şi legumele se împart în patru categorii:
-  cu conţinut sub 5% glucide: legume (castraveţi, ardei graşi, ciuperci, conopidă,
dovlecei, fasole verde, lobodă, roşii, vinete, ridichi, salată verde, spanac, varză,
bame) şi fructe (pepene galben şi verde, nuci, grepuri şi lămâi). Acestea pot fi
consumate fără restricţii, deci fâră cântar.
- un conţinut de 10% glucide au: legume (ceapă, morcovi, rădăcină de pătrunjel,
praz şi ţelină) şi fructe (cireşe, căpşuni, coacăze, mere creţeşti sau domneşti,
portocale, fragi). Ele trebuie cântărite
-  cu conţinut de 15% glucide sunt: legume (mazăre verde boabe, păstârnac) şi
unele fructe (cireşe de iunie, dude, gutui, mere ionatane, mure, piersici, zmeură,
vişine)
-  cu conţinut de 20% glucide dintre legume sunt: usturoiul, hreanul, cartofii,
leguminoasele uscate, cântărite fierte, fasolea, mazărea, lintea, iar dintre fructe:
strugurii, prunele uscate şi perele pergamute.
Sintetic, se consumă numai cu cântarul: merele de orice fel, portocalele, cireşele,
morcovul fiert şi cartofii. Sunt strict interzise strugurii, prunele, perele pergamute,
stafidele, curmalele şi bananele. Leguminoasele uscate se consumă fierte, după ce
se aruncă apa de fierbere. Dintre celelalte alimente cu conţinut glucidic menţionăm:
- pâinea care conţin 50% glucide,

5
 - pastele făinoase şi derivatele de cereale, care conţin cântărite fierte cam, 205
glucide (nefierte conţin 70%), deoarece prin fierbere şi îmbibate cu apă îşi măresc
volumul de 4 ori.
-  mămăliguţa pripită conţie în jur de 12% glucide: Aproximativ lOOg pâine
echivalează cu 400g mămăliguţa.
- laptele dulce sau bătut, iaurtul, brânza de vaci, conţin în medie 4% glucide.
Zahărul şi produsele zaharoase se vor interzice. Acestea cresc glicemia rapid. Pot fi
folosite numai în stările hipoglicemice. Repartizarea glucidelor pe cele 5 mese,
zilnic, depinde modul de echilibrare al diabetului. Cu alte cuvinte dacă poate fi
echilibrat numai prin dietă sau este nevoie şi de tratament cu sulfamide
antidiabetice sau cu insulina. în primul caz se repartizează glucidele ca şi la omul
noraml, preponderent la cele trei mese principale. în eventualitatea tratamentului cu
insulina, există mai multe posibilităţi:
- dacă se administrează insulina românească, (în trei prize) mesele bogate în
glucide vor fi cele când se face insulina. Deci dimineaţa, prânz şi seara.
-  când se foloseşte insulina semilentă sau lentă, de obicei în două prize (dimineaţa
şi seara) sau într-o singură priză (înaintea mesei de dimineaţă sau de prânz),
glucidele se repartizează relativ egal în 5-6 mese pe zi (trei principale şi trei gustări),
cu oarecare preponderenţă dimineaţa şi la prânz. Ultima masă va fi luată cât mai
târziu seara şi prima cât mai devreme dimineaţa.
Repartiţia glucidelor pe mese este similară adultului normal (15% dimineaţa, 10% la
orele 11, 35-40% la prânz, 10% la orele 17, 20-25% seara şi 10% la orele 22. în
ceea ce priveşte cantitatea de glucide, este indicat pentru copilul până la 15-16 ani,
50% glucide, 20% proteine şi 25-30% lipide în raţia calorică. Adultul diabetic trebuie
să primească 45-50% glucide, 15-20% proteine şi 30-35% lipide. Astăzi se preferă
diete mai bogate în glucide. în ce priveşte raţia calorică, dacă diabeticul nu este şi
obez, acesta va primi aceeaşi raţie ca şi individul normal, pentru vârstă, sex, muncă

6
şi starea fiziologică în care se găseşte. Pentru evitarea monotoniei regimului, se
poate recurge la unele înlocuiri, echivalente din punct de vedere glucidic.
Cântarul este necesar până când bolnavul reuşeşte să evalueze singur cât mai
corect, din ochi, conţinutul glucidic al alimentaţiei. Este greu de cunoscut exact,
rapiditatea resorbţiei glucidelor, deoarece aceasta depinde şi de cantitatea de
proteine şi de lipide ingerate. De aceea raţia calorică trebuie să fie echilibrată, să nu
lipsească niciodată alimentele bogate în fibre, iar împărţirea pâinii pe felii, trebuie
făcută cât mai exact. Dacă diabeticul este obez, se micşorează pâinea şi făinoasele
cât mai mult posibil. La fel şi grăsimile chiar vegetale. Pentru această categorie sunt
necesare trei obiective: controlul aportului caloric periodic, aport mare de fibre şi
mese regulate. Slăbirea în greutate, nu este permis să fie făcută de bolnav, fără
indicaţia medicului.
- nu se vor folosi niciodată zahărul şi produsele zaharoase la pregătirea alimentelor,
îndulcirea se va face numai cu zaharină sau cu ciclamat de sodiu.
- prepararea sosurilor se va face pe cât posibil fără făină.
-  pâinea prăjită va fi cântărită înainte de prăjire, deoarece prin deshidratare cresc
glucidele.
- pastele făinoase în stare crudă conţin mai multe glucide (75-80%). Prin fierbere se
îmbibă cu apă, îşi măresc volumul de patru ori, deci scade conţinutul glucidic.
- se preferă consumul alimentelor sub formă de sufleuri, soteuri şi budinci.
- legumele cu 5% glucide vor fi cât mai mult folosite.
- proteinele animale vor fi obligatoriu prezente în dietă
- prăjirea este contraindicată. Se utilizează fierberea şi coacerea.
Alimente ce pot fi consumate fara restrictie:
•    carne slaba sau degresata la tava sau cuptor;
•    toate tipurile de peste;
•    oua, nu mai mult de cinci pe saptamana;

7
•    branza slaba;
•    legume fara amidon (morcovi, varza, spanac, fasole verde, praz, andive, rosii,
salata verde). O cantitate de 400-500 grame pe zi, cantarite inainte de preparare
este suficienta.
Alimente de mancat cu moderatie:
•    fructe proaspete: 300 grame pe zi;
•    paine si derivatii sai (cornuri, briose): 200 grame pe zi;
•    cartofi, cereale, paste fainoase: 300 grame pe zi;
•    unt, nu mai mult de 130 grame pe saptamana: 15-20 g/zi;
•    ulei, nu mai mult de ½ litru pe luna: 15-20 ml pe zi;
•    margarina vegetala: 15-20 g/zi.
Absolut interzis este zaharul sub toate formele de absorbtie rapida: dulciuri,
ciocolata, dulceata, miere, bauturi zaharoase, biscuiti, produse de patiserie.
Echivalente glucidice

Echivalentele glucidice ale alimentelor cu amidon:

 25 grame glucide sunt echivalente cu:

- 50 grame - 35 g faina   - 130 g mazare
paine - 130 g fasole
- 35 g orez   uscata
- un baton
- 35 g gris  
- un corn
- 35 g paste - 120 g cartofi
- 5 pesmeti
- 35 g legume
uscate

8
Echivalente glucidice ale fructelor:

                                          15 g glucide sunt echivalente cu:

- 75 g banana - 100 g piersici - 130 g caise - 200 g capsuni

- 75 g struguri - 100 g fructe - 130 g kiwi - 200 g zmeura

oleaginoase
- 75 g smochine - 130 g mure - 200 g pepene
uscate - 100 g cirese galben
- 130 g ananas
- 100 g pere - 200 g pepene
- 130 g rosu
portocale
- 200 g grepfrut
- 130 g
mandarine

9
 EXEMPLE DE REGIM ALIMENTAR PENTRU PERSOANELE CU
DIABET ZAHARAT TIPUL II

1.Pentru un adult tinar cu inaltime de 170 cm si greutate de 70 kg, care realizeaza o

activitate fizica medie (consum energetic de 40 cal/kg/zi), un exemplu de regim
poate fi urmatorul:

Dimineata: lapte cu cafea (250 g), piine (60 g) cu brinza de vaci (100 g) si ardei gras

Gustare: piine (40 g) cu unt (20 g), fructe (100 g)

Dejun: supa limpede de legume si crutoane (piine 100 g), perisoare cu verdeturi si
piureu de cartofi (150 g), salata verde, piine (60 g), compot cu zaharina (100 g
fructe)
Gustare: brinza telemea (50 g) cu rosii si piine (40 g), fructe (100 g)

Cina: salata asortata, piine (40 g), budinca de orez cu carne, crema de ou (o
cescuta)

La culcare: lapte (250 ml) si piine (20 g)

Total calorii: 2800 cal/zi.

2.Un alt regim in diabetul fara complicatii, de data aceasta insumind 1600 calorii
este urmatorul :

10
Dimineata: ceai cu zaharina, piine (20 g), brinza de vaci (50 g)

Ora 11.30: iaurt (250 g)

Ora 15: supa de rosii cu legume, musaca din carne (100 g) si cartofi (150 g), salata
de varza, piine (40g)

Ora 18: salata din fructe (100 g) si frisca cu zaharina (15 g)

Ora 21: crap la cuptor cu garnitura de morcovi (200 g) si rosii, spuma de gris (15 g
gris) cu lapte (250 ml) si mar ras (200 g), piine (40 g)
Total calorii: 1600 cal/zi
Nu trebuie uitat ca regimurile de mai sus constituie exemple de urmat in cazul
diabetului necomplicat (afectiuni renale, obezitate) si fara alte boli asociate (ulcer
gastroduodenal cronic, colecistita cronica, hepatita cronica, hipertensiune arteriala
etc.
Pe linga categoriile de alimente care sint permise in aceasta afectiune, este nevoie
sa cunoastem si anumite reguli de preparare a acestora, reguli care de multe ori nu
sint cunoscute de catre pacienti:
- nu se va folosi niciodata zaharul sau produsele zaharoase la pregatirea
alimentelor;
-pentru a inlatura gustul amarui, observat uneori, al zaharinei sau al altor indulcitori,
acestia se vor dizolva in putina apa. Aceasta se va adauga la sfirsitul pregatirii
preparatului;
-prepararea sosurilor se face fara faina. Pentru ingrosare se pot folosi legumele
trecute prin sita;

11
-piinea, daca se consuma prajita, va trebui cintarita inainte de prajire pentru ca prin
deshidratare creste cantitatea de glucide;

3.Diabetul zaharat complicat cu nefropatie diabetica

- este importanta reducerea proteinelor din alimentatie, cantitatea lorfiind stabilita de
medic pe baza valorilor ureei sangvine si urinare. Candaceste valori sunt crescute
este necesara o reducere mai importanta aratiei proteice;
- regimul unui astfel de bolnav va fi hipercaloric, hipoproteic,normolipidic si normo
sau hiperglucidic (in limitele tolerantei laglucide si doar la indicatiile medicului
terapeut);
- se impune reducerea consumului de sare.

Alimentele permise
- carnea si pestele;
- laptele si derivatele sale (branza de vaci, casul, urda, iaurtul);
- oua, cu moderatie, in limita proteinelor permise;
- grasimile sub forma de unt fara sare, smantana, frisca, ulei,margarina;
- paine alba fara sare;
- fainoasele (orez, gris, fidea, in general preparate fara ou);
- legumele si fructele vor fi consumate cat mai mult crude, fierte saucoapte, sub
forma de salate, soteuri sucuri sau compoturi.

Model de regim in diabetul cu nefropatie diabetica

Dimineata: lapte (200g) cu zaharina, paine alba fara sare, unt;

Ora 11: cartofi copti(100g), iaurt(50g);

12
Ora 14: bors de legume, risotto(orez 200g), branza desarata(50g) cu sosde rosii si
salata de sfecla(100g), mere(100g), paine(60g);

Ora 17: salata de fructe(100g), frisca(25g);

Ora 21: cartofi gratinati(100g) cu branza desarata(50g), sos desmantana(25g),

salata verde si de morcovi cruzi(100g), spuma defructe(100g), paine(40g).

Total: calorii - 2098

proteine - 64g
glucide - 223g
lipide - 105g

5.Diabetul zaharat si obezitatea

- regimul va fi hipocaloric (in functie de gradul obezitatii), hipolipidic, hipoglucidic si
de obicei normoproteic;
- prescrierea dietei va fi facuta doar de catre medicul specialist, pe baza valorilor
glicemiei, colesterolemiei, proteinemiei.

Alimente recomandate
- laptele smantanit, iaurtul degresat, branza de vaci slaba, urda;
- carnea slaba de vaca, vital, pui;
- pestele slab;
- albusul de ou;
- legumele preparate ca salate, soteuri, pireuri: rosii, ardei, castraveti, ridichi,
andive, dovlecei, fasole verde;

13
- fructele,in general in stare cruda, coapte, sub forma de sucuri sau compoturi cu
zaharina;
- grasimile se dau doar limitat, sub forma de ulei vegetal adaugat la salate sau
diverse preparate sau sub forma de smantana;
- sarea e permisa doar in cantitate limitata.

Alimente interzise
- laptele integral, iaurtul gras, branzeturile fermentate, branza de vaci grasa, frisca,
smantana, untul;
- carnurile grase, pestele gras, conservele de carne si de peste de orice fel,
mezelurile;
- galbenusul de ou, ouale prajite, maioneza, sosurile preparate cu galbenus si
grasime multa;
- painea (peste cantitatea stabilita in ratia glucidica), fainoasele;
- leguminoasele uscate (fasole uscata, mazare boabe);
- cartofii (peste cantitatea stabilita in ratia glucidica);
- stafidele, curmalele, smochinele, bananele, strugurii, nucile si alunele;
- sosurile preparate cu faina sau grasime;
- dulciurile concentrate, prajiturile si diversele aluaturi.

.Exemplu de regim pentru un diabetic

Micul dejun:

 cafea, ceai sau lapte;

 3 felii paine (45 g) sau 3 pesmeti cu 15 g unt;
 o felie de branza telemea sau un ou fiert.

Pranz:

14
  1/2 grepfrut;
 150 g friptura slaba la tava;
 120 g cartofi sote cu 2 rosii;
 o felie de branza cu usturoi si verdeata;
 ¼ l vin.

Gustarea de la ora 16:

 o cafea cu lapte cu indulcitor daca este nevoie sau cacao cu

lapte fara zahar + 2 pesmeti cu unt.

Cina:

 ciorba de legume;
 pulpa de pui fara piele la tava;
 salata verde asezonata;
 30 grame de branza;
 un mar.

15