ALIMENTE PERMISE ȘI ALIMENTE

NEPERMISE
LA PACIENȚII CU DIABET ZAHARAT TIP
II, GASTROENTEROCOLITĂ ȘI GUTĂ

Nagy Krisztina Erika

2A.

Școala postliceală sanitară ”Ocrotirea”

Cluj-Napoca, 2022
 ALIMENTE PERMISE ȘI ALIMENTE NEPERMISE LA PACIENȚII CU
DIABET ZAHARAT TIP II, GASTROENTEROCOLITĂ ȘI GUTĂ

Ființa umană pentru a fi sănătoasă și în a preveni unele boli sau a prelungii apariția unei
boli ereditare trebuie să respecte reguli generale cum ar fii reducerea consumului de grăsimi, de
dulciuri, sucuri și alte alimente care conțin zahăr, consumarea sării cu moderație, consumarea a
aproximativ 2 litri de apă zilnică, prepararea alimentelor la grătar, fierte, înnăbușite sau la cuptor,
respectarea și planificarea a celor trei mese principale ale zilei și consultarea etichetelor
produselor alimentare pentru a face cele mai bune alegeri, totodată un stil de viață sănătos
presupune nu doar o alimentație sănătoasă ci și exercițiu fizic zilnic, renunțarea la fumat
(consumarea unor substanțe nocive) și respectarea orelor de somn. Alimentația sănătoasă nu
presupune ca anumite alimente să fie interzise sau obligatorii, însă trebuie să existe un echilibru
între diversele alimente din dietă, având drept scop creșterea calității vieții și minimalizarea
riscului apariției îmbolnăvirilor. Dieta este în unele boli singurul remediu, iar în altele 50% din
eficacitatea tratamentului, este dietetic. Alimentația reprezintă condiția esențială pentru existența
vieții. Fără hrană organismul un se poate menține, manifesta, dezvolta, perpetua.

Diabetul Zaharat

Este o boală de nutriție caracterizată printr-o scădere a capacității organismului de a

utiliza glucosa, substanță care rezultă din alimente conținând hidrați de carbon. Această tulburare
a metabolismului (transformărilor) hidtraților de carbon (sau glucide) are drept consecință
creșterea cantității de glucoză din sânge peste 1,20 gr la mie (hiperglicemie) și eliminarea ei prin
urină (glicozurie). Există un întreg sistema glicoreglator în cadrul căruia pancreasul, prin insulina
pe care o secretă, are sarcina să scadă glicemia, stimulând utilizarea glucozei de către țesuturi. Pe
de altă parte, glande ca hipofiza anterioară, tiroida și medulara suprarenală tind, dimpotrivă, să
împiedice utilizarea glucozei de către țesuturi și să mărească cantitatea de glucoză pe care
țesuturile o pot fabrica din albumine și grăsimi. Dacă intervine o tulburare în desfășurarea
activității antagoniste a acestor glande, fie prin scăderea secreției de insulină, fie prin creșterea
secreției celorlalte glande, atunci se instalează hiperglicemia, iar în urină apare glicosuria. Aceste
tulburări antrenează dereglarea și altor metabolisme, cum ar fi acela al proteinelor și grăsimilor,
ducând, atunci când bolnavul nu se îngrijește, la acidoză și comă. Descoperirea diabetului este
uneori întâmplătoare, cu ocazia unei analize de sânge sau de urină, efectuată pentru altă
boală.Alteori, bolnavul se plânge de nevoia continuă de a urina, ajungând să elimine până la 4-5
litri de urină în 24 de ore, de sete mare, de slăbirea forțelor și de scăderea în greutate, în ciuda
faptului că resimte foame și mănâncă foarte mult. Aceste sunt semnele caracteristice ale
diabetului, dar de obicei alte suferințe îl aduc pe bolnav la consultație. Sunt așa-numitele ”mici
semne de diabet” sau unele mici complicații ale bolii ca: eczema, furunculoză, mâncărime
vulvară, căderea dințiilor, diverse răni care un se vindecă, nevralgii, tulburări de vedere,
nevrozitate sau lipsă de forță fizică, crampe nocturne în mușchii gambelor. Pentru acest motiv se
recomandă ca în cazul semnelor de mai sus să efectuăm un examen de control al glucozei din
sânge. Această recomandare este valabilă mai ales pentru persoanele obeze, al căror páncreas
este de regulă mai surmentat, pentru femeile la menopauză sau cei în familia cărora s-au
înregistrat cazuri de diabet. Uneori persoane care nu au știut niciodată să sufere de diabet sau au
prezentat vreunul din semnele descrise sunt aduse la spital în stare de comă, care se dovedește a
fi diabetică. Coma este cea mai gravă complicație a diabetului, înainte de descoperirea insulinei
50% din diabetici mureau în comă. Primele semne care anunță instalarea unei come diabetice
sunt: durerile de cap, lipsa poftei de mâncare, senzația accentuată de slăbiciune și un miros de
măr putred pe care-l răspândește respirația bolnavului. Un rol important în profilaxia diabetului îl
are prevenirea obezității, în sensul evitării supraalimentării. Trebuie de asemenea, evítate stările
de tensiune nervoasă care pot contribui la istovirea pancreasului. Trebuie recomandate un aport
suficient de vitamine, viață în aer liber și evitarea sedentarismului. Neglijența tratării și
controlării diabeticului duce la menținerea zahărului în sânge în cantități mari, ceea ce
favorizează cu timpul instalarea în organism a complicațiilor: coma diabetică, tuberculoza
pulmonară, pierderea vederii, artrite, boli de inimă și de rinichi. Diabetul fiind o tulburare
esențială de nutriție, o mare importanță în tratament o are dieta. Binențeles că acestă dietă este
adaptată la fiecare bolnav în parte, în funcție de forma clinică a diabetului, de vârstă, sex,
activitate. În general constă în: cantitatea de glucide care nu trebuie să depășească 150 gr de
glucide, alimentele permise care conțin zahăr, ca : pâinea, cartofii, laptele, fructele, trebuie
consumate numai după ce au fost cântărite pentru a se respecta gramajul indicat. În schimb
pastele făinoase, zahărul, prăjiturile, bomboanele, legumele uscate, vinurile dulci, siropurile sunt
strict interzise. Rămân larg pemise: carnea, peștele, ouăle, legumele mai puțin grăsimile. În
privința consumului de grăsimi sunt premise cele de origine vegetală (ulei de floarea soarelui, -
de in, - de dovleac,- de porumb). Dintre diabetici, o treime se menține numai cu ajutorul
regimului, o altă treime nu se poate dispensa de injecțiile cu insulină iar cealaltă treime
beneficiază de tratamentul cu așa-zisele sulfamide antidiabetice.

Diabetul zaharat (DZ) se clasifică în două tipuri principale:

DZ de tip 1 (insulinodependent) care apare la tineri și se caracterizează printr-un deficit mare de

insulină, labilitate metabolică și tendința la cetoacidoză și în care administrarea insulinei este
indispensabilă. Cetoacidoza este cea mai gravă complicație acută, poate duce la comă diabetică
și deces. Este caracterizată prin hiperglicemie (mai mult de 250-300 mg/dl), cetoză (producție
mare de corpi cetonici în sânge cu eliminare în urină) și acidoză. Se manifestă prin oboseală,
poliurie, sete, gură uscată, simptome digestive (grețuri, vărsături, dureri abdominale), miros
fructat în respirație, confuzie, stare de conștiență alterată.

DZ de tip 2 (noninsulinodependent sau insulinonecesitant) care apare la adulți, frecvent la obezi

(poate apărea și diabetul matern, sau din inactivitate fizică), un prezintă tendință la cetoacidoză,
se caracterizează prin prezența unei cantități de insulină în organism, dar insuficientă, un necesită
în mod indispensabil insulină,măsurile dietetice sau antidiabeticele orale fiind de multe ori
suficiente.

Pentru fiecare bolnav posologia se stabilește individual.

Regimul Diabeticului
Tratamentul unui pacient cu diabet zaharat de tip II înseamnă 95% dietă și 5%
medicamente, dar să nu uităm și de exercițiul fizic care este la fel un component major în
gestionarea acestei boli. Dieta constă în trei mese principale și două gustări intermediare. Prima
masă principală ar trebui să aibă loc la 8 dimineața, la ora 11 prima gustare, la ora 14 masa de
prânz, la 17 a doua gustare, iar la ora 20 cina sau cu 3 ore înainte de culcare a treia și ultima
masă.
Se recomandă menținerea unei greutăți normale în intervalul IMC 21-23, iar aportul de grăsimi
saturate să fie mai mic de 7% din aportul total de energie.
Aportul de calorii recomandat — Numărul de calorii de care aveți nevoie pentru a vă menține
greutatea actuală depinde de vârsta, sexul, înălțimea, greutatea și nivelul de activitate. Mai jos
sunt câteva îndrumări generale:
 Bărbați, femei active – 15 calorii pe kilogram
 Majoritatea femeilor, bărbaților sedentari și adulților peste 55 de ani – 13 calorii pe
kilogram
 Femei sedentare, adulți obezi – 10 calorii pe kilogram
 Femei însărcinate, care alăptează – 15 până la 17 calorii pe kilogram
Pentru a pierde 1 până la 2 kilograme pe săptămână (care este considerată o rată sigură de
pierdere în greutate), puteți scădea 500 până la 1000 de calorii din numărul total de calorii
necesare pentru a menține greutatea.

Alimente permise: Trebuie obligatoriu cântărite!

Alimentele care trebuie consumate numai cu cântarul sunt: pâinea, făinoasele, toate derivatele de
cereale, fructele și legumele cu conținut mare de glucide (, brânza de vaci, laptele, iaurtul, urda.
Alimentele bogate în glucide sunt numai cele de origine vegetală, de natură animală sunt numai
laptele și produsele lactate. După conținutul lor în glucide, fructele și legumele se împart în patru
categorii:
- cu conţinut sub 5% glucide: legume (castraveţi, ardei graşi, ciuperci, conopidă, dovlecei, fasole
verde, lobodă, roşii, vinete, ridichi, salată verde, spanac, varză, bame) şi fructe (pepene galben şi
verde, nuci, grepuri şi lămâi). Acestea pot fi consumate fără restricţii, deci fâră cântar.

- un conţinut de 10% glucide au: legume (ceapă, morcovi, rădăcină de pătrunjel, praz şi ţelină) şi
fructe (cireşe, căpşuni, coacăze, mere creţeşti sau domneşti, portocale, fragi). Ele trebuie
cântărite.

- cu conţinut de 15% glucide sunt: legume (mazăre verde boabe, păstârnac) şi unele fructe (cireşe
de iunie, dude, gutui, mere ionatane, mure, piersici, zmeură, vişine).

- cu conţinut de 20% glucide dintre legume sunt: usturoiul, hreanul, cartofii, leguminoasele
uscate, cântărite fierte, fasolea, mazărea, lintea, iar dintre fructe: strugurii, prunele uscate şi
perele pergamute. Sintetic, se consumă numai cu cântarul: merele de orice fel, portocalele,
cireşele, morcovul fiert şi cartofii. Sunt strict interzise strugurii, prunele, perele pergamute,
stafidele, curmalele şi bananele. Leguminoasele uscate se consumă fierte. Dintre celelalte
alimente cu conţinut glucidic menţionăm:

- pâinea care conţin 50% glucide,

- pastele făinoase şi derivatele de cereale, care conţin cântărite fierte cam, 205 glucide (nefierte
conţin 70%), deoarece prin fierbere şi îmbibate cu apă îşi măresc volumul de 4 ori.

- mămăliguţa pripită conţie în jur de 12% glucide: Aproximativ lOOg pâine echivalează cu 400g
mămăliguţa.

- laptele dulce sau bătut, iaurtul, brânza de vaci, conţin în medie 4% glucide

A nu se depăși cantitatea de 130 de grame de amidonoase pe zi. Dacă într-o zi se mănâncă 80 de

grame de pâine, atunci mai sunt permise doar 50 de grame alimente din categoria amidonoase
permise.

Se preferă consumul alimentelor sub formă de sufleuri, soteuri și budinci.

Se utilizează fierberea sau coacerea, prăjirea este contraindicată.

Alimente care trebuie consumate cu moderație în regimul pentru diabet:

1. Pâine integrală, neagră, de secară, graham, cu tărâțe, cu semințe: 1 felie (cam 20 g)

2. Cereale integrale, fulgi de grâu, ovăz, hrișcă, Psyllium, etc: 1 lingură (cam 15 g)
3. Făinoase - orez, griș, bulgur, paste, tăiței, cous-cous: 1 lingură (50 g, fierte)
4. Leguminoase - mazăre, fasole, porumb, năut, linte, soia: 1 lingură (50 g)
5. Amidon - cartofi albi, roșii, mov sau cartofi dulci: 1 lingură (50 g, fierți)
6. Fructe cu 20% zahăr - banane, struguri, pere, prune, gutui, rodie, mango: 50 g
7. Fructe cu 10% zahăr - mere, piersici, nectarine, cireșe, vișine, caise, fructe de pădure, citrice:
100 g
8. Fructe cu 5% zahăr - pepene verde, galben, grepfrut, pomelo, sweetie, lămâie: 150 g
9. Lactate moi - lapte, iaurt, kefir, sana, brânză proaspătă, perluțe, cottage: 150g - 200 ml
 Fructe proaspete (în cantitate limitată de 500 g pe zi): mere, pere, fragi, căpșuni, zmeură,
mure, vișine, cireșe timpurii, caise, piersici, nectarine, portocale, mandarine, grapefruit,
gutui, agrișe, pepene verde, pepene galben, pomelo, avocado, adine, kiwi, rodie, mango,
banane semicoapte, papaya, ananas, stafide și alte fructe uscate.
 Legume: sfeclă, morcov, țelină, castraveți, roșii, ardei gras, ardei iute, ridichi, gulii,
salată, ceapă, usturoi, leurdă și alte legume cu frunze verzi, spanac, varză albă, varză
roșie, varză de bruxelles, ciuperci, brocoli,conopidă, dovlecel, vinete, bame, fasole verde,
sparanghel, năut, linte, soia, anghinare, vinete, lăptuci, păpădie, urzici, măceșe, praz,
stevie. Salatele pot fi acrite cu lămâie sau oțet. (800-1000 g pe zi)
 Cereale integrale cum ar fii grâul integral, orezul brun sau orezul sălbatic, orzul, quinoa și
ovăzul, mei, făină de porumb, făină din grâu integral 100% sau făină integrală
 Nuci cum ar fi migdale, caju, nuci pecan, alune, nuci (5-10/zi (nerecomandate la bolnavii
obezi)
 Semințe de in, semințe de chia
 Semințele și nucile sunt bogate în nutrienți, dar și în calorii și trebuie consumate cu
moderație.
 Lactate: iaurt, caș, urdă, brânză de vaci proaspătă, lapte de soia și derivate, sana ( cu
grăsimi sub 3%)
 Brânzeturi fermentate
 Ouăle proaspete ( maxim două ouă pe săptămână, fierte tari)
 Grăsimi vegetale și animale
 Amidonoase: cartofi, orez, gris, bulgur, paste făinoase, cântărite și fierte (150g)
 Pâine (100 g - 80 de g pe zi, împărțită astfel dimineața 20 de grame, prânz 40 de grame și
seara doar 20 de grame) sau mămăligă pripită sau tare (400 g)
 Nu se fierb cartofi, morcovi, sfeclă, țelină sau paste făinoase în ciorbe
 Pastele din grâu integral, considerate un carbohidrat complex, sunt o opțiune excelentă
pentru un diabetic (puse în supe, salate sau ca garnitură) atât timp cât sunt consumate cu
moderație.
 Alimente bogate în acizi grași: Pește precum comonul, macroul, tonul și sardinele, care
contribuie la sănătatea inimii, reușind să scadă anumite grăsimi din sânge (cum sunt
 trigliceridele). De evitat peștele prăjit și carnea de pește cu un nivel ridicat de mercur –
rechin, peștele-spadă etc.
 Alimente care conțin grăsimi nesaturate: măsline, avocado, migdale, nuci pecan, nuci
obișnuite, ulei de măsline, ulei de arahide și ulei de rapiță. A un fii consumate în exces
aceste grăsimi, deoarece sunt bogate în calorii.
 Carbohidrații sănătoși, adică cei complecși (cum ar fi fructele, legumele, cerealele
integrale, leguminoasele și produsele lactate degresate)
 Alimentele bogate în fibre dietetice, cum ar fi legume, fructe, nuci, leguminoase (fasole,
mazăre, năut și linte), făină din grâu integral și tărâțe de grâu
 Băuturi alcoolice: vina alb, țuică, coniac ocazional și cu moderație (50 ml)
 Ceai, cafea neagră cu zaharină, apă plată sau minerală
 Proteinele slabe:

o Carne de pui, carne de curcan (fără piele)

o Carne slabă de vită, carne slabă de porc
o Pește (somon, cod, ton și alte specii)
o Scoici, creveți, midii, homar
o Tofu
 Hummus
 Popcorn (de evitat variantele îndulcite și preparate la microunde)

Alimente interzise:

 Făinurile
 Biscuiții
 Legumele uscate (fasole, mazăre, lintea, bobul, castanele,zaharul)
 Alimente cu zahăr cum ar fii ciocolata, prăjiturile, bomboane, caramele, înghețată,
cereale îndulcite, fructe consérvate cu zahăr adăugat
 Dulciuri procesate cum ar fii gogoși, brioșe
 Dulcețurile
 Halva, rahat
 Alcool: berea,vinul dulce, mustul
  Băuturi cu adaos de zahăr: sucurile, energizante, apă cu diferite arome fructate, băuturi
izotonice, băuturi din fructe, diferite tipuri de cafea aromată și băuturi pe bază de
ciocolată

 Shake-uri, Smootie-uri cu proteine îndulcite

 Siropurile

 Strugurii, prunele, bananele

 Mierea de albine
 Cozonacul
 Curmalele
 Mâncărurile de tip fast-food (hot-dog, hamburger ș.a.m.d.)
 Ulei de cocos și ulei de palmier
 Nuci îndulcite sau aromate, cum ar fii prăjite cu miere sau picante
 Bacon, costițe, friptură/pastramă de vită, șuncă, salam, pepperoni, slănină
 Lactate pline de grăsimi, cu diferite arome, îndulcite
 Legume cu amidon cum ar fi cartofi alb, porumb și mazăre
 Orez alb, Tortilla, pâine și paste pregătite cu făină albă
 Alimente ultraprocesate snacks-uri, alimente prăjite, brânză topită, mezeluri, margarină,
unt
 Alimente bogate în colesterol: carne grasă, gălbenușuri, ficat și alte organe de la animale
 Alimente cu grăsimi saturate: carne grasă, cârnați, untură, smântână, brânzeturi grase
 Alimente cu conținut ridicat de sare (trebuie consumat mai puțin de 2.300 mg de sodiu pe
zi, în caz de hipertensiune arterială mai puțin de 1.500 mg de sodiu pe zi

Gastroenterocolită

Este o afecțiune gastrointesinală care apare din cauza unor bacterii

(Salmonella,Escherichia coli (E.coli), Shigella, Staphylococcus aureus, Clostridium Difficile),
ciuperci (Candida Albicans), virusuri sau paraziți intestinali (Giardia lambia, Balantidium
coli, Cryptosporidium, Blastocystis homnis sau Entamoeba histolytica). Această afecțiune a
tractului digestiv se caracterizează prin inflamarea intestinului subțire (enterita) și a intestinului
gros (colita). Se mai numește și boala mâinilor murdare. Cauzele sunt în primul rând toxinfecțiile
cu diferite bacterii. Ea mai poate fi provocată de greșeli alimentare (mese abundente, alimente
alterate sau iritante). Unele medicamente pe bază de acid salicilic, arsenic sau mercur pot duce la
același rezultat. Simptomele pot fi greață, vărsături, colici abdominali, scaune moi, frecvente
(10-20 pe zi), precedate și însoțite de colici, cu senzație de arsură la anus. Starea generală se
alterează rapid: febră, semne de deshidratare cu sete intensă, limbă uscată, tendință de leșin. Se
recomandă să se facă examenul bacteriologic al scaunelor (coprocultură), care poate pune în
evidență microbul în cauză. Tratamentul profilactic constă în respectarea principiilor de igină
alimentară. Cel curativ începe cu regim strict hidric în primele 24-48 de ore: apă cu lingurița,
ceai slab neîndulcit, zeamă de orez sărată. Dezhidratarea va fi combătută prin administrarea de
perfuzii cu ser fiziologic. După liniștirea fenomenelor acute se trece progresiv la supă de
zarzavat strecurată, supe groase de orez, legume pasate prin sită, carne slabă fiartă, brânză de
vacă, pâine albă prăjită.

Adaptarea unui regim adecvat este foarte important atunci când vorbim de afecțiuni
gastrointestinale, precum gastroenterocolita.

Alimente permise:

 Apă sau ceaiuri neîndulcite (ex. Ceai de mentă, -de mușețel, -de măceșe) pentru a evita
deshidratarea
 Alimente ușoare și naturale pentru calmarea stomacului
 Carne de pui slabă (fiartă sau la grătar)
 Brânzeturi fără grăsimi
 Orez fiert
 Zeamă de orez
 Supe de zarzavaturi, supă clară de legume
 Mere coapte
 După ce apar primele semne de însănătoșire se pot include următoarele alimente:
 o Pâine prăjită
o Banane
o Legume fierte (morcovi, dovlecel, pătrunjel, țelină)

Alimente interzise:

 Alimente grele, prăjite, grase, picante, băuturile alcoolice, carbogazoase sau care conțin
cofeină (pentru a un irita stomacul și intestinele, favorizând în continuare manifestarea
gastroenterocolitei)
 Legume: Varză, usturoi, fasole, ardei, linte, broccoli, mazăre, ceapă, cartofi, roșii,
conopidă acestea fermentează și sunt greu digerabile
 Carne grasă
 Alimente prăjite, uleioase
 Cașcaval, smântână și alte produce lactate grase cum ar fii laptele, untul
 Dulciuri (bomboane, prăjituri, ciocolată, înghețată ș.a.m.d.)
 Biscuiți, creme, gem
 Compoturi
 Miere, zahăr
 Sare sau alte condimente
 Fructe (înafară de mere și banane)

Guta

Este o boală cronică, legată de o dereglare în metabolismul proteinelor și manifestată prin

depuneri de acid uric cu crize dureroase ale încheieturilor. Cunoscut și sub numele de
hiperuricemie. Sub acest termen, antichitatea cuprindea toate manifestările reumatice, iar până în
secolul al XVII-lea prin gută se înțelegea o tulburare a umorilor (diateză) care se traduce cu
dureri articulare (podagră). Guta se datorește depunerii de urați (săruri ale acidului uric) în
țesuturi osoase și în cele moi (tendoane, cartilaje, teci musculare) din jurul încheieturilor. Ea
apare pe un teren adesea moștenit, care este etichetat cu o denumire folosită din ce în ce mai
puțin în medicină, de artritism. Acest teren presupune încetinirea procesului de transformare
până la capăt al acidului uric din sânge și a eliminării lui, fie din causa ficatului, fie din causa
rinichilor. Boala are în general un mers lent, întretăiat de accese dureroase articulare. Debutul are
loc de obicei noaptea, cu dureri violente la nivelul unei articulații (gleznă, genunchi, coloană
cervicală, cel mai frecvent la degetul mare de la picioare), care devine sediul unei inflamații, cu
tumefiere, roșeață, piele întinsă și lucitoare. Simpla atingere a tegumentelor la acest nivel
provoacă dureri violente. Durerea chinuie pe gutos toată noaptea și de obicei cedează spre
dimineață. În preajma accesului de gută, acidul uric din sânge este crescut și scade în timpul
crizei, când se elimină prin urină. Tratamentul profilactic recomandă evitarea sedentarismului și
regim bogat în fructe, legume (fără fasole și mazăre uscată, linte) și produce lactate.

Dieta pentru gută poate ajuta la reducerea nivelului de acid uric din sânge. Dar nu poate vindeca
boala. Cu toate acestea, poate reduce riscul de atacuri de gută recurente și dureroase și poate
încetini evoluția leziunilor articulare.

Pacienții cu gută trebuie să aibă o dietă hipocalorică și o dietă hiposodată.

Alimente permise:

 Proteine: carne roșie, carne de pasăre slabă, produce lactate cu conținut scăzut de grăsimi
(iaurt, lapte bătut), linte
 Carbohidrați complecși: fructe, legume și cereale integrale
 Vitamina C
 Pâine, cartofi, paste, orez
 Ouă
 Nuci și semințe
 Somon
 Apă, Ceaiuri de plante sau ceai verde
 Uleiurile vegetale, inclusiv cele de cocos, de măsline și de semințe de in sunt permise
pacienților cu gută
 Cerealele integrale - acestea includ fulgii de ovăz, orezul brun și orzul
 Fructele - toate fructele sunt, în general, bune pentru cei cu gută; cireșele ar putea ajuta
chiar la prevenirea atacurilor de gută, prin faptul că scad nivelul acidului uric și reduc
inflamația
  Legumele - toate legumele sunt permise, inclusiv cartofii, vinetele și legumele frunzoase
(de un verde închis la culoare)
 Leguminoasele - toate leguminoasele sunt permise, lintea, fasolea, mazărea, năutul, soia
și tofu

Alimente cu purină moderată care trebuie consumate cu măsură:

 Carne de vită, -miel, -porc, -pui și –rață

 Mazăre uscată, leguminoase – fasole, boabe de soia, și mazăre etc.
 Ciuperci, sparanghel, conopidă, spanac
 Integrale – tărâțe, ovăz, păine integrală
 Pâine albă
 Cafea

Alimente nepermise:

 Organe de la animale: ficat, rinichi, inimă, creier, pancreas

 Carne roșie (vită, miel, porc)
 Carnea de vânat (fazan, căprioară, iepure)
 Fructe de mare (conțin purine hamsia, crustaceele, sardinele și tonul, midii, crabi, creveți,
icre, caviar)
 Pește gras (hering, șprot, păstrăv, macrou)
 Legume bogate în purine: sparanghel, spanac
 Băuturi alcoolice (bere și băuturi spirtoase distilate)
 Alimente și băuturi zaharoase
 Dulciuri (prăjituri, bomboane, ciocolată, crème etc.)
 Alimente bogate în acid oxalic (măceșe, spanac, smochine uscate, concéntrate de tomate,
sfeclă roșie, castraveți, țelină, fasole)
 Sirop de agave, sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză, mierea, zahărul
 Drojdia și alte suplimente pe bază de drojdie
 Alimente sărate (brânzeturi, conserve, mezeluri
 Bibliografie

 ABC-ul sănătății, Editura Medicală, Enciclopedie Medicală Populară, București – 1964,

redactat de Acad.Theodor Burghele

 Curs Nursing în Nutriție și Dietetică

 Curs Farmacologie

 https://www.medicover.ro/despre-sanatate/regimul-alimentar-al-pacientului-cu-

diabet,786,n,287

 https://www.doc.ro/diabet/dieta-in-diabet-alimente-permise-cu-cantarul

 https://www.doc.ro/diabet/lista-de-cumparaturi-pentru-pacientii-cu-diabet-de-tip-2

 https://www.libertateapentrufemei.ro/alimentatie-sanatoasa/regim-diabet-tot-ce-trebuie-

sa-stii-despre-alimentatia-unui-diabetic-alimente-permise-si-alimente-interzise-114426

 https://www.uptodate.com/contents/type-2-diabetes-and-diet-beyond-the-basics

 https://www.healthline.com/health/type-2-diabetes/best-meal-plans

 https://www.medicalnewstoday.com/articles/317355

 https://www.everydayhealth.com/hs/managing-type-2-diabetes/best-and-worst-foods/

 https://medlineplus.gov/diabeticdiet.html

 https://www.cambridge.org/core/journals/public-health-nutrition/article/diet-nutrition-

and-the-prevention-of-type-2-diabetes/E2D1D75524106C6405822D0DAC6A4C64

 https://www.biod.ro/alimente-permise-in-enterocolita/

 https://romanialibera.ro/sanatate/alimente-permise-si-alimente-interzise-in-caz-de-

enterocolita-810271/
 https://www.naturalis.ro/despre-enterocolita-cauze-tratament-regim-alimentar/

 https://herdea.ro/regim-alimentar/regim_alimenar_in_enterocolita_acuta_diaree

 https://www.esanatos.com/nutritie/regimuri-alimentare/regimul-alimentar-in-

enterocol74974.php

 https://www.doc.ro/sanatate/regimul-pentru-pacientii-cu-guta-alimente-permise-si-

interzise

 https://www.dietalia.ro/dieta-pentru-guta/

 https://www.catenapascupas.ro/sfatul-medicului/regimul-alimentar-al-pacientului-cu-guta

 https://www.slabsaugras.ro/dieta-pentru-guta-alimente-permise-alimente-interzise/

 https://www.csid.ro/dieta-sport/dieta-si-nutritie/dr-cipriana-dimitrakopoulos-alimente-

permise-si-alimente-interzise-pentru-pacientii-cu-guta-19693398/

 https://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/dieta-recomandata-pentru-

persoanele-care-sufera-de-guta_9445

 https://dozadesanatate.ro/dieta-pentru-guta-alimente-permise-si-interzise/