CE TREBUE SA CUNOASCA

PACIENTUL CU
DIABET ZAHARAT
DIABETUL NU E O BOALĂ, CI UN
MOD DEOSEBIT DE VIAŢĂ. SĂ FII
BOLNAV DE DIABET – E LA FEL
CA ŞI CUM AI CONDUCE UN
AUTOMOBIL PE UN TRASEU
AGLOMERAT – TREBUIE SĂ
CUNOŞTI REGULILE DE
CIRCULAŢIE”.
MICHEL BERGIER
NOTIUNE:
 Diabetul zaharat-este un sindrom complex
şi eterogen, indus de tulburarea
genetică sau cîştigată, a secreţiei de
insulină şi/sau de rezistenţa celulelor
periferice la acţiunea insulinei, fapt,
care induce modificări profunde în
metabolismul proteic, glucidic, lipidic,
ionic şi mineral. Dereglările menţionate
stau la baza apariţiei unui spectru larg
de complicaţii cronice, care afectează
mai mult sau mai puţin toate ţesuturile
organice.
DIABETUL ZAHARAT TIP 1
 este considerat la ora actuală ca o afecţiune
autoimună cu etiologie multifactorială,
produsă de o interacţiune complexă a mai
multor factori genetici şi de mediu, a căror
consecinţă este distrucţia progresivă a
celulelor beta-pancreatice (cele care
sintetizează insulina) şi în final, deficitul
absolut de insulină endogenă.
DIABETUL ZAHARAT TIP 2
 este un sindrom eterogen a cărui
etiopatogenie implică atît factori genetici,
cît şi de mediu, ale cărui mecanisme intime
moleculare nu sunt încă elucidate. Se admite
existenţa a două defecte metabolice majore:
deficitul de secreţie beta-celulară şi
rezistenţa ţesuturilor ţintă la acţiunea
insulinei.
 SCURT ISTORIC:
Scurt istoric. Diabetul zaharat a fost cunoscut în Egiptul
Antic încă în anul 170 până la era noastră. Medicii căutau
diferite metode de tratament, dar ei nu cunoşteau cauza bolii
 şi oamenii ce sufereau de diabet zaharat decedau. Aşa a fost
multe secole la rând.
Abia la sfârşitul secolului trecut medicii au efectuat o
experienţă de extirpare a pancreasului la câine. După această
operaţie la animal s-a dezvoltat diabetul. Insulina a fost
descoperită de savantul român Nicolae Păulescu, care a fost
cunoscut lumii în 1921.
Pacientul cu diabet zaharat are nevoie de cunoştinţe trainice
referitor la maladia sa. Atunci şi a apărut pentru prima dată în
lume şcoala pentru pacienţii cu diabet zaharat. Astăzi există o
mulţime de astfel de şcoli. În toată lumea pacienţii şi rudele
lor au posibilitatea de a primi cunoştinţe despre maladia sa şi
aceasta le ajută să fie membri de valoare ai societăţii. În cadrul
Centrului Model al Medicilor de Familie „ProSan” în 2001 a
fost înfiinţată şcoala diabeticului „San Diab”, unde pacienţii
sunt şcolarizaţi să poată dirija cu boala sa. De asemenea au fost
deschise şi alte şcoli în cadrul centrelor medicilor de familie.
COMPLICATIILE DIABETULUI ZAHARAT
 1. Complicatiile acute
 Hipoglicemia si coma hipoglicemica
 Coma diabetica cetoacidozica
 Coma diabetica hiperosmolara
 2. Complicatiile cronice
 A. Afectarea vaselor mari (complicatii macrovasculare)
 artere coronare: angina pectorala, atac de cord, insuficienta cardiaca
 artere carotide si cerebrale: AVC, tulburari de vedere
 artere periferice mari: durere la mers, ulceratii si gangrene ale membrelor
inferioare
 B. Afectarea vaselor mici (complicatii microvasculare)
 afectarea ochiului: retinopatie, cataracta, glaucom
 afectarea rinichiului (nefropatie): sindrom nefrotic, pierderea de albumina prin
urina, insuficienta renala acuta / cronica
 afectarea nervilor (neuropatie): afectarea nervilor periferici, pierderea masei
musculare, paralizia nervilor cranieni, neuropatia autonomica
 afectarea pielii: infectiile fungice, pioderma gangrenosum, necrobioza
 afectarea articulatiilor: piciorul Charcot
 afecatarea gingiilor si a danturii
 afectarea functiei sexuale
 afectarea sistemului digestiv: neuropatia autonoma
TRATAMENTUL IN DIABET
 Tratamentul are ca scop mentinerea glicemiei in limitele normale si reducerea
riscului aparitiilor complicatiilor.
 Insulina este singurul medicament care poate trata diabetul zaharat de tip 1, iar
cantitatea si tipul de insulina pe care pacientul trebuie sa le ia sunt stabilite de
medicul diabetolog. Insulina se poate administra prin injectii sau prin intermediul
unei pompe cu insulina.
 In diabetul zaharat de tip 2, chiar daca teoretic pacientii nu sunt „dependenti de
insulina”, aceasta poate ajunge sa fie prescrisa de medic in unele cazuri sau daca
boala este avansata. De asemenea, pacientul va avea un tratament medicamentos
si multe indicatii pentru stilul de viata, miscare si alimentatie.
 In orice tip de diabet, regimul alimentar este esential pentru a tine afectiunea sub
control, iar controalele medicale regulate nu trebuie evitate.
 Pentru bolnavii de diabet, monitorizarea si controlul glicemiei sunt esentiale
pentru a tine sub control afectiunea si a preveni complicatiile cauzate de
acesta. Cele 5 reguli de aur ale pacientului cu diabet sunt:

 1. Administrarea corecta a tratamentului prescris de medic
 2. Respectarea unui regim alimentar corespunzator (conform indicatiilor
medicului)
 3. Efectuarea de exercitii fizice regulate
 4. Mentinerea glicemiei in limitele normale (implicit şi monitorizarea constantă a
glicemiei)
 5. Vizitele (controalele) regulate la medicul diabetolog si analizele periodice
recomandate de acesta.
PROFILAXIA PRIMARĂ ÎN DIABETUL ZAHARAT
TIP 1

 Prevenirea diabetului zaharat de tip I se poate

prin următoarele:
 prevenirea infecţiilor care pot afecta
pancreasul, cum ar fi parotidita
epidemică, mononucleoza infecţioasă, rubeola
congenitală, virus coxsackie sau hepatitele
virale
 evitarea tratamentelor prelungite cu
antiinflamatoare steroidiene
(corticosteroizi)
 evitarea stresului
 evitarea consumului exagerat de glucide.
PROFILAXIA PRIMARĂ ÎN
DIABETUL ZAHARAT TIP 2
 evitarea excesului alimentar,
 evitarea excesului de dulciuri concentrate,
 prevenirea obezităţii, sau scăderea în greutate dacă este cazul. Dacă
sunteţi supraponderali, prevenirea diabetului depinde foarte mult de
scăderea în greutate. Şi aţi putea să rămâneţi surprinşi de cât de mult. Într-
un studiu, adulţi supraponderali, care au pierdut un procent modest din
greutate între 5-10 la sută din greutatea iniţială şi-au redus riscul de
apariţie a diabetului zaharat cu 58 la sută. Pentru a vă menţine în greutate,
trebuie să vă concentraţi pe modificări permanente pe care le puteţi aduce
în alimentaţia dumneavoastră. Implicarea altor membri ai familiei, este
foarte importantă. Puteţi să vă moţivaţi amintindu-vă de beneficiile
pierderii în greutate, cum ar fi o inimă mai sănătoasă, mai multe energie şi
o mai bună stimă de sine.
 evitarea stresului,
 evitarea sedentarismului: Creşterea activităţii fizice vă poate ajuta să
pierdeţi din greutate.Fixaţi-vă ca obiectiv cel puţin 30 de minute de
activitate fizică moderată pe zi. Plimbaţi-vă. Mergeţi pe jos, chiar într-un
ritm mai alert. Plimbaţi-vă cu bicicleta. Înotaţi. S-au deschis piscinele!
Uitaţi de lift şi urcaţi scările pe jos. Orice activitate fizică este benefică
pentru organismul dumneavoastră.