S.C. PROFIMAR EXPERT S.R.L.

Servicii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

Servicii în domeniul situaţiilor de urgenţă şi al apărării împotriva
incendiilor

ACORDAREA
COD-PA
PRIMULUI AJUTOR

Diabetul zaharat este un sindrom caracterizat prin: afectarea metabolismului

glucidic, lipidic si proteic, determinat fie de secretia redusa de insulina, fie de lipsa
raspunsului tesuturilor la actiunea insulinei.

Diabetul zaharat de tip 1 se caracterizează prin distrugerea celulelor beta pancreatice
producătoare de insulină din insulele Langerhans din pancreas, fapt care conduce la
un deficit de insulină. Principala cauză este o reacție autoimună mediată de limfocitele
T.

Hormonul numit insulina permite celulelor corpului să utilizeze glucoza ca sursă de

energie. Cand secreția de insulină este insuficientă sau când insulina nu-și
îndeplinește rolul în organism, afecțiunea se numește diabet zaharat. Diabetul poate fi
ținut sub control printr-o supraveghere atentă a dietei și a greutății și prin exerciții
fizice, ca supliment al tratamentului medical.

Prin digestie, unele alimente cu carbohidrați sunt transformate în zahăr (glucoză, mai
exact) mai repede decat altele. Acestea au un indice glicemic mai înalt. Diabeticii ar
trebui sa opteze pentru alimentele care se digeră mai lent. Un aport de grăsimi și
proteine poate să scadă indicele glicemic al unei mese. Consultați dieteticianul sau
medicul înainte de a vă modifica dieta.

Diabetul zaharat de tip 2 se datorează rezistenței crescute la insulină a țesuturilor,

însoțită de scăderea secreției de insulină. Lipsa de răspuns la insulină a țesuturilor se
datorează cel mai probabil modificării receptorului pentru insulină de pe membrana
celulară.

Tipul 2 este tratat cu medicație orală o lungă perioadă, el necesitând aportul extern
de insulină doar din momentul în care tratamentul oral nu mai este eficient în
controlul concentrației glucozei sanguine (tipul 2 este caracterizat printr-o insulinemie
ridicată (ca efect compensatoriu), fapt care duce, în timp, la epuizarea capacității
endogene de secreție.

Factori care pot cauza diabetul tip 2 includ: regimul sedentar de viață și abundența
calorică a dietei moderne, fapt concretizat în obezitate sau măcar indici ai masei
corporale ridicați, fumatul , o mărire a nivelului de colesterol, tensiune (presiunea)
arterială înaltă.

Simptomele diabetului
Inainte de aparitia simptomelor  clinice, singurul semn care indica diabetul este
nivelul crescut al glicemiei (peste 125 mg/dl).

In diabetul zaharat simptomele apar brutal, eventual in contextul unei infectii. Te

poti gandi ca ai diabet zaharat dacă :

- urinezi des şi mult, peste 3 litri pe zi (poliurie)

- bei foarte mula apă şi ai senzaţie de sete permanent (polidipsie)
- ai slabit deşi mănânci mult (polifagie)
- te simţi obosită
- ai tulburări digestive (greţuri, vărsaturi, dureri abdominale)

In hiperglicemii severe se poate instala o stare de confuzie si chiar comă urmată de

deces.

Simptome la persoanele cu diabet, hipoglicemia (scăderea valorilor de zahăr din

sânge) se instalează atunci când nu există suficient zahăr (glucoză) în organism
pentru a fi utilizat drept combustibil pentru celule.

Există o serie de factori care pot cauza hipoglicemia, inclusiv anumite medicamente şi
regimul alimentar, dar şi prezenţa unor afecţiuni.

Majoritatea celor ce experimenteaza simptomele hipoglicemiei au un nivel de zahăr în

sânge mai mic de 70 mg/dL.

Fiecare persoana cu diabet poate avea simptome diferite de hipoglicemie, pe care va

învăţa să le recunoască.

Primele manifestari pot include: - confuzie; - ameţeală; - senzaţie de slăbiciune; -

foame; - dureri de cap; - iritabilitate; - puls accentuat; - paloare; - transpiraţii; -
tremurături; - slăbiciune; - anxietate.

Fără tratament, simptomele severe ale hipoglicemiei pot dezvolta inclusiv:

- dureri accentuate de cap;
- coordonare slabă;
- dificultăţi de concentrare;
- amorţeala la nivelul gurii şi al limbii;
- visuri urâte;
- comă;
- leşin.

Hipoglicemia poate să apară în cazul unei persoane care suferă de diabet zaharat,
după o masă care contine multe zaharuri simple. Aceasta situatie poarta denumirea
de hipoglicemie reactiva. Dar se poate dezvolta si in cazul in care o persoana cu
diabet omite o gustare, nu mănâncă toata mâncarea, mănâncă mai târziu decât de
obicei sau consumă băuturi alcoolice pe stomacul gol.

Prin urmare, este deosebit de important pentru persoanele cu diabet zaharat sa nu

rateze nici o masă, în special atunci când îşi administrează tratament medicamentos
specific acestei boli. Exerciţiile fizice intense sau efortul excesiv pot declanşa o reacţie
hipoglicemică.
Complicaţiile diabetului zaharat
Netratat, diabetul zaharat poate da complicaţii acute şi cronice.

Complicatiile acute pot fi adesea letale si sunt reprezentate de comele

hiperglicemică sau hipoglicemică.

Tratamentul hipoglicemiei în diabet

Criza de hipoglicemie se poate manifesta în timp ce pacientul se află în afara locuinţei
sale. În aceasta situaţie acesta are nevoie de o persoană care să-i administreze o
injecţie cu glucagon. Glucagonul este un medicament care se achiziţionează cu
prescripţie medicală şi care ridică nivelul zahărului din sânge.

Dacă zaharul din sânge este scăzut din cauza faptului că persoana diabetică nu a
mâncat, ar trebui ca acesta să ia o gustare(care să conţină proteine sau carbohidrati
complecşi : fructe şi legume, lapte , iaurt, făinoase (pâine, cereale şi legume cum ar fi
cartofii şi porumbul), dulciuri cum ar fi bomboane sau prajituri.

Alte măsuri care pot fi luate pentru a scade nivelul de zahar din sânge sunt:
- administrarea a doua-trei tablete de glucoză (disponibile în farmacie);
- folosirea unui tub de gel cu glucoză (disponibil în farmacie);
- mestecarea a 4-6 bomboane (care să conţină zahăr);
- consumul a 1/2 ceaşcă suc de fructe;
- consumul unei căni de lapte degresat;
- consumul a 1/2 cană de băuturi răcoritoare (care să conţină zahăr);
- consumul unei linguri de miere (pe care să o ţineţi sub limbă pentru a se absorbi
rapid în sânge);
- consumul unei linguri de zaăar sau de sirop de porumb.
ATENŢIE: Daca unei persoane i s-a diagnosticat hipoglicemia iar unul dintre
medicamentele folosite pentru tratamentul diabetului zaharat este un medicament
oral cu alfaglicozidază, nivelul scăzut al glucozei din sânge poate fi tratat doar cu
tabletele sau gelul cu glucoză.

La un sfert de ora dupa ce bolnavul a mâncat un aliment care conţine zahăr, va

verifica, din nou, nivelul de zahăr din sânge. Dacă nu se va simţi mai bine şi valoarea
acestuia este tot mică (70 mg/dL), va consuma un alt aliment din lista de mai sus. Se
poate consuma şi un carbohidrat asociat cu proteine, cum ar fi biscuiţi cu unt de
arahide sau biscuiţi cu brânză sau o jumatate de sandwich. Se va păstra o evidenţă a
datei şi a orei din zi când a apărut criza şi cum s-a manifestat aceasta.

Se va contacta medicul dacă există mai mult de un episod de hipoglicemie

inexplicabilă într-o săptămână. Dacă o persoană apropiată suferă o reacţie
hipoglicemiantă severa, se va solicita ambulanţa sau aceasta va fi transportată la cel
mai apropiat spital, pentru tratament. Se va evita introducerea unui aliment în gura
persoanei inconştiente pentru că acesta s-ar putea sufoca.

Medicamente pentru tratamentul diabetului care au legatură cu hipoglicemia

Anumite tipuri de medicamente orale pot provoca scăderea nivelului de zahăr în
sânge. Acestea includ sulfonileuricele si meglitinidele. Inhibitorii de alfa-
glucozidaza, biguanidele si triazolidindionele nu ar trebui să provoace
hipoglicemie, dar o pot face atunci când sunt utilizate alături de alte medicamente
pentru diabet.
Alte substanţe medicamentoase care contribuie la diminuarea valorilor de zaharuri din
sânge includ aspirina, warfarina, alopurinol, benemid sau probenecid alături de
medicamente speciale pentru diabet zaharat.
Hipoglicemia se poate manifesta daca bolnavului i se administrează prea multa
insulină comparativ cu volumul carbohidraţilor consumaţi.

Pentru măsurarea carbohidraţilor sunt utile:

- citirea etichetelor de pe alimente pentru a cunoaşte conţinutul acestora în
carbohidraţi;

- verificarea nivelului glicemiei: determinarea glicemiei înainte de masă şi la 1 oră

după masă, ajută persoana respectivă să înţeleagă cum influenţează alimentele
nivelul glicemiei;
- pentru controlul cât mai riguros al valorilor glicemiei trebuie folosit un caiet de
autocontrol în care se notează ora meselor şi gustărilor, cantitatea de carbohidraţi pe
fiecare masă şi gustare şi valoarea glicemiei.

Prevenirea crizelor

Dacă aveţi diabet zaharat, aţi putea alege una din următoarele variante pentru a
preveni hipoglicemia:
1. - urmaţi-vă planul de masa stabilit;
2. - mâncaţi cel puţin trei mese la aceeaşi oră în fiecare zi, cu gustări între acestea;
3. - nu serviţi mesele la distanţe mai mari de patru-cinci ore;
4. - faceţi o jumatate de ora exerciţii fizice după mese;
5. - verificaţi nivelul de insulină şi dozele medicamentelor de diabet înainte de a le
lua;
6. - informaţi-vă când atinge nivelul maxim medicamentul pentru diabet pe care îl
luaţi;
7. - luaţi tot timpul la dvs. o sursă de zahăr. Este important să aveţi zahăr, proteine şi
carbohidraţi pentru situaţii de urgenţă;
8. - testaţi valoarea zahărului din sânge, atât de des pe cât vă solicită medicul dvs.;
9. - asiguraţi-vă că un membru al familiei, un prieten sau un coleg de serviciu stie
cum să vă administreze o injectie cu glucagon, în cazurile severe de hipoglicemie,
atunci când puteţi fi inconştient.

Crizele de hipoglicemie apar în mod frecvent la bolnavii cu diabet zaharat de tip 2 şi

se manifestă prin tremurături incontrolabile ale corpului, palpitaţii, transpiraţie
excesivă, paloare, tulburări de vedere sau stare de leşin.

Sunt situaţii în care criza hipoglicemică se poate transforma în criză convulsivă,

ducând la pierderea cunoştinţei. În cazul în care un pacient diagnosticat cu diabet
suferă o criză de hipoglicemie, prima măsură de ajutor constă în furnizarea de glucide
cu asimilare rapidă, cum ar fi un aliment dulce, o linguriţă de zahăr sau un puţină de
ciocolată.
Aceasta este o soluţie temporară, ce ajută la depăşirea momentelor de criză. Pentru
pacientul diabetic, dacă simptomele persistă mai mult de 30 de minute, se impune
imediat consultul medical de urgenţă.

Cauzele convulsiilor
Epilepsia este o afectiune a sistemului nervos central care poate determina convulsii.
Poate apare la orice varsta. O convulsie poate fi un simptom al altei afectiuni cum ar
fi:
- Febra care creste rapid (convulsie febrila);
- Un nivel extrem de scazut al glicemiei la un pacient cu diabet zaharat;
- Leziuni cerebrale in urma unui accident vascular cerebral, chirurgiei cerebrale sau a
unui traumatism craniocerebral;
- Probleme care au fost prezente de la nastere (probleme congenitale);
- Renuntarea la alcool, medicamente prescrise sau droguri ilegale;
- O infectie, cum ar fi meningita sau encefalita;
- O tumora cerebrala sau un defect structural al creierului, cum ar fi un anevrism
cerebral;
- Infectii parazitare, cum ar fi toxoplasmoza.
1. In timpul crizei:
Protejarea persoanei de loviri:
Incercarea de a sustine persoana ca aceasta sa nu cada, sau ghidarea acesteia
sa se intinda pe podea;
Mutarea mobilei si a obiectelor care pot leza pacientul in timpul unei crize;
Daca pacientul are o convulsie si se afla pe podea, este bines a i se puna ceva
moale sub cap;
Este bine ca persoana care asista pacientul sa fie atenta la modul de
manifestare al crizei pentru a o putea descrie medicului:
Ce tip de miscari sunt prezente?
Cat timp dureaza criza?
Exista loviri din timpul convulsiei?

Pacientului nu trebuie sa i se forteze nimic, inclusive degetele celui care

il asista, pe gat:
Plasarea unui obiect in gura pacientului poate produce leziuni suplimentare,
cum ar fi ciobirea dintilor si fracturarea mandibulei. De asemeni pot apare si
muscaturi umane;
Intoarcerea pacientului pe o parte, cu gura in jos, cu exceptia situatiilor in care
persoana se opune mobilizarii;
Este bine sa nu se incerce mentinerea la podea sau mutarea pacientului;
Mentinerea calmului;
Daca pacientul varsa este mai bine sa fie intors pe o parte;
2. Dupa criza:
- Verificarea daca persoana s-a lovit in timpul convulsiei;
- Daca pacientul nu poate fi intors pe o parte in timpul crizei, acest lucru poate
fi facut dupa incetarea convulsiei si pacientul este mai relaxat;
- Daca pacientul are probleme cu respiratia, pot fi folosite degetele pentru a
elibera caile aeriene de saliva;
- Largirea hainelor prea stranse de la nivelul gatului sau al mijlocului;
 - Oferirea unei zone sigure unde pacientul se poate odihni;
- Pacientului nu trebuie sa i se ofere nimic de baut sau de mancat pana la
momentul la care este complet treaz si constient;
- Pacientul trebuie insotit pana cand devine complet constient de mediu.
Majoritatea pacientilor sunt somnorosi sau confuzi dupa convulsie.
Un pacient care a avut convulsii nu ar trebui sa conduca masina, sa inoate, sa
se urce la inaltime sau sa opereze masini pana cand nu consulta un medic in
legatura cu convulsiile.

Dacă sunteţi inconştient, trebuie să fiţi aşezat în poziţia pentru recuperare (pe o
parte, cu capul înclinat pe spate), astfel încât limba să nu vă blocheze gâtul.

Aspecte importante de reţinut:

•Ţineţi întotdeauna ceva dulce la îndemână în caz de urgenţă.
•Purtaţi un act medical cu dumneavoastră.
•Informaţi prietenii sau familia despre simptomele pe care le manifestaţi în timpul
unei crize de hipoglicemie şi despre modul de tratare a acesteia, deoarece este posibil
să nu puteţi gândi coerent atunci când nivelurile de glucoză din sânge scad.
•Dacă deveniţi inconştient în timpul unei crize de hipoglicemie, corpul dumneavoastră
va elibera în final resursele sale de glucoză în sânge şi vă veţi reveni.
•Veţi ajunge să recunoaşteţi propriile simptome ale hipoglicemiei, dar acestea se pot
schimba în timp; aşadar fiţi pregătit să vă verificaţi glicemia dacă manifestaţi
simptome neobişnuite.
 

Criza de hipoglicemie
          Nivelul zaharului din sânge scade brusc. În general, se poate declansa ca
urmare a unei cantitati insuficiente de hrană, în urma unui efort fizic mare sau a unui
factor puternic emoţional. Cantitatea de insulină din organism este prea mare în
raport cu zaharul. Simptomele crizei se manifestă prin tremurături incontrolabile ale
corpului, senzaţia de oboseală şi somnolenţă, tulburări de vedere, ameţeală, chiar
stări de confuzie, mergând până la crize convulsive şi pierderea cunoştinţei. Un
aliment dulce, o linguriţă cu zahar, un suc natural de fructe, o bautură răcoritoare
îndulcită sau o bomboană pot corecta nivelul glicemiei şi rezolva situatia pe moment.
Daca simptomele persista însă mai mult de 30 de minute, trebuie solicitat ajutor
medical de urgenţă. Crizele de hipoglicemie apar mai frecvent la diabeticii de tip 2.
          
          Coma diabetica
          Numita si cetoacidoza diabetica, aceasta complicatie evolueaza mai lent decât
criza hipoglicemica, de-a lungul mai multor ore sau chiar zile. Apare când nivelul
glicemiei este prea mare (hiperglicemie) si se manifesta prin greturi, varsaturi, dureri
abdominale, epuizare fizica, sete si miros întepator al respiratiei. Riscul fata de coma
diabetica este mai crescut la diabeticii insulinodependenţi, care uită să-şi administreze
la timp insulina. Dar poate fi si primul simptom al unui diabet înca nediagnosticat.