Hipoglicemia (nivelul scazut al concentratiei

zaharului in sange)
verifica-ti sanatatea

Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv.

sanatate a-z

Informatii complete despre cele mai frecvente afectiuni.

consulta medicul online

Afla raspunsurile intrebarilor tale de la medicii nostri.

comunitate

 Cum v-a schimbat viata venirea pe lume a be...Postat acum 11 luni

 AjutorPostat acum 52 minute

 Analize copil 4 luni?Postat acum 8 ore

 RINITA ALERGICA?Postat acum 10 ore

 Act sexual in timpul sarciniiPostat acum 10 ore

 RadiatiiPostat acum 10 ore

 Diagnostic histopatologicPostat acum 10 ore

 Lipsa aparitiei orgasmului?Postat acum 11 ore

 BurticaPostat acum 12 ore

 FETITA DE 10ANIPostat acum 12 ore

Pagina printabila

Generalitati
Vezi galerie foto

Hipoglicemia reprezinta scaderea concentratiei zaharului in sange. Ea apare

atunci cand nivelul glucozei sanguine (sau al zaharului) scade prea mult pentru

a mai furniza organismului "combustibilul" necesar unei bune functionari.

Hipoglicemia nu este o boala, ci o stare determinata de o varietate de cauze. Principalele tipuri de hipoglicemie

sunt:

- scaderea rapida a glucozei in sange (hipoglicemia). Apare atunci cand persoana a fost privata de ingestia de

alimente timp de mai multe ore, cum ar fi, de exemplu, perioada noptii. Acest tip de hipoglicemie este frecvent

asociat cu existenta unui nivel crescut de insulina in sange, administrarea unor medicamente, consumul de

bauturi alcoolice, afectiuni ereditare ce afecteaza metabolizarea carbohidratilor sau cu alte afectiuni medicale

- scaderea lenta a concentretiei glucozei in sange (denumita si hipoglicemie postprandiala). Apare la un interval

de 3 sau 4 ore dupa ingestia unei mese. Aceasta forma de hipoglicemie poate fi determinata de o deficienta

ereditara a unei enzime, de exemplu in galactozemie sau prin indepartarea chirurgicala, partiala sau totala a

stomacului. Uneori cauza poate ramane necunoscuta. Scaderea lenta a glucozei in sange ce apare la 1 sau 2 ore

dupa ingestia unei mese (denumita si hipoglicemie alimentara) poate fi determinata de o golire rapida a

continutului stomacului in intestin.

Scaderea rapida a glucozei in sange este determinata, in general, de o afectiune medicala serioasa, in timp ce

scaderea lenta a glucozei sanguine (in lipsa unei interventii chirurgicale la nivel intestinal in antecedente) nu

implica existenta unei boli.

Primul ajutor in caz de urgenta

Cunoaserea masurilor de prim ajutor in cazul aparitiei unei hipoglicemii este foarte importanta atat pentru

persoana in cauza, cat si pentru anturaj:

- primul ajutor in cazul hipoglicemiei aparute la cei care nu primesc tratament cu insulina, acestia sunt constienti

si capabili sa inghita (deglutitie pastrata), consta in ingestia rapida a unor alimente bogate in zahar, precum

sucurile de fructe sau bomboanele. (aceasta conduita se aplica si in cazul in care nu se cunoaste daca pacientul

se afla in tratament cu insulina)

- primul ajutor in cazul hipoglicemiei aparute la persoane aflate in tratament cu insulina consta fie in administrarea

unui aliment bogat in zahar, fie in administrarea de glucagon.

Cuprins articol

1. Generalitati
2. Cauze

3. Simptome

4. Investigatii

5. Tratament - Generalitati

6. Tratamentul hipoglicemiei acute

7. Tratamentul hipoglicemiei determinate de alte afectiuni

 8. Tratament ambulatoriu

9. Managementul sanatatii si al stilului de viata pentru a evita hipoglicemia

CauzeSus

Cel mai frecvent, hipoglicemia apare ca si complicatie a tratamentului diabetului zaharat (hipoglicemia diabetica),

atunci cand se administreaza doze prea mari de insuluina sau a alte medicamente hipoglicemiante. De

asemenea, poate fi determinata si de cauze mai putin frecvente, precum ingestia unor medicamente ca inhibitorii

de monoaminoxidaza, sulfatul de chinina, salicilatii (inclusiv aspirina), de afectiuni ale pancreasului, ficatului,

rinichilor sau a altor organe, cat si de boli ereditare ce afecteaza metabolismul.

SimptomeSus

Simptomele hipoglicemiei pot varia de la episod la episod, deoarece scaderea concentratiei glucozei in sange

poate varia de la usoara, medie pana la severa. Simptomele se agraveaza pe masura ce nivelul glucozei

sanguine scade. La persoanele sanatoase, glucoza sanguina se mentine (intre mese) in intervalul 70 pana la 110

mg/dl.

Hipoglicemia usoara

Simptomele apar cand glucoza sanguina scade sub 60 pana la 65 mg/dl si include:

- greata

- senzatie imperioasa de foame

- iritabilitate, neliniste

- extremitati reci, umede, transpiratie excesiva ce nu a fost determinata de efortul fizic

- cresterea frecventei cardiace (tahicardie)

- amorteli sau furnicaturi la nivelul degetelor sau a buzelor

- tremuraturi.

Hipoglicemia medie

Daca glucoza sanguina continua sa scada, incepe sa fie afectat sistemul nervos. Simptomele apar, in general,

cand nivelul concentratiei zaharului din sange ajunge sub 50 mg/dl si poate include:

- schimbari ale dispozitiei, precum iritabilitatea, anxietatea, nelinistea sau furia

- confuzie, incapaciate de concentrare sau dificultati de gandire

- tulburari de vedere, ameteli sau dureri de cap

- slabiciune musculara, lipsa de energie

- coordonare dificila

- dificultati de mers sau vorbire, un limbaj incoerent

- oboseala, letargie sau toropeala.

Hipoglicemia severa

Simptomele severe apar atunci cand glicemia (zaharul din sange) scade sub 30 mg/dl si include:

- convulsii

- pierderea constientei, coma

- scaderea temperaturii corpului (hipotermie).

Hipoglicemia severa prelungita poate produce leziuni permanente la nivelul creierului si probleme cardiace, in

special la pacientii care au deja o afectiune coronariana. Daca nu se aplica urgent tratamentul specific,

hipoglicemia severa poate fi fatala.

Unele medicamente, cum ar fi de exemplu beta-blocantele folosite in mod obisnuit in tratarea hipertensiunii

arteriale pot masca simptomele de hipoglicemie. Hipoglicemiile frecvente si severe determina bolnavul sa nu

recunoasca aceasta stare la primele simptome cum ar fi tremuraturile, cresterea frecventei cardiace, transpiratiile

(hipoglicemia neconstientizata). Totusi, bolnavii care nu constientizeaza simptomele incipiente ale hipoglicemiei

vor remarca, daca nivelul sanguin al glicemiei scade suficient de mult, simptomele tardive ale acesteia, care

afecteaza in special sistemului nervos – iritabilitatea si confuzia.

In cazul in care apar aceste hipoglicemii neconstientizate este important ca, atat bolnavul, cat si anturajul sa fie

alert la schimbarile statusului mental specifice acestei stari, astfel incat tratamentul sa poate fi administrat inainte

de aparitia convulsiilor sau de pierderea constientei. In acest caz este recomandat, de asemenea, ca bolnavul sa-

si verifice nivelul glicemiei la intervale mai scurte de timp decat in mod obisnuit.

De retinut!

Simptomele pot varia de la usoare, medii pana la severe in functie de nivelul concentratiei zaharului din sange.

Desi intervalele glicemice prezentate mai sus sunt tipice pentru aparitia simptomelor usoare, medii sau severe,

ele nu sunt aplicabile la toti bolnavii. Daca nivelul concentratiei glucozei sanguine scade brusc pot apare

simptome de hipoglicemie indiferent daca valoarea glicemiei se mentine in intervalul considerat normal.

Exista o serie de afectiuni medicale ce pot da simptome asemanatoare celor de hipoglicemie. In acest caz,

medicul curant poate recomanda analize sanguine sau alte investigatii pentru a elimina posibilitatea existentei

acestor afectiuni.
InvestigatiiSus

Medicii specialisti pun diagnosticul de hipoglicemie pe baza istoricului medical, examenului fizic si a valorilor

glicemiei sanguine. In general, hipoglicemia este confirmata de nivelul scazut al glucozei sanguine asociat cu

prezenta simptomelor specifice, care dispar dupa ingestia de glucoza.

Istoric medical

Medicul curant va efectua o anamneza (istoric) minutioasa axata pe urmatoarele:

- simptome: momentul aparitiei, durata si efectul ingestiei de alimente asupra lor

- tratamente medicale efectuate in trecut, afectiuni medicale in prezent, medicamente administrate la indicatia

altor medici sau automedicatie (este indicat ca pacientul sa se prezinte la vizita medicala cu toate medicamentele

pe care si le administreaza, indiferent daca sunt eliberate cu sau fara prescriptie medicala)

- dieta: orele la care bolnavul ia masa, schimbari recente in dieta

- scaderi sau cresteri recente in greutate.

Deoarece un episod de hipoglicemie poate afecta capacitatea mentala, medicul va trebui sa vorbeasca si cu

anturajul bolnavului care a observat simptomele.

Examenul fizic

Medicul trebuie sa elimine posibilitatea existentei altor afectiuni ce pot provoca hipoglicemie, astfel incat va cauta

semne de:

- boli hepatice evidentiate clinic printr-un ficat marit de volum

- boli renale ce pot cauza aparitia edemelor si cresterea ureei sanguine

- malnutritie caracterizata prin pierderi masive in greutate

- boli ale glandelor suprarenale ce pot da hiperpigmentarea pielii (cresterea cantitatii de pigment sau culoare) si

scaderea tensiunii arteriale.

Intre episoadele de hipoglicemie bolnavul nu prezinta simptome, iar nivelurile glicemiei sunt in limite normale.

Teste initiale de laborator

In cele mai multe din cazuri, hipoglicemia este o complicatie a tratamentului diabetului zaharat. Daca bolnavul nu

este diagnosticat si tratat pentru diabet zaharat sau pentru o alta afectiune ce determina niveluri scazute ale

glucozei in sange, medicul va recomanda investigatii care sa confirme hipoglicemia. Ideal ar fi, ca aceste teste sa

fie efectuate atunci cand pacientul prezinta simptomele specifice acestei stari. Deoarece, in mod obisnuit, acest
lucru nu este posibil, se vor efectua teste care sa reproduca simptomatologia hipoglicemiei. Acestea sunt

efectuate in spital, sub supraveghere medicala. In unele cazuri, glucometrele, instrumente des folosite de catre

diabetici pentru monitorizarea glicemiei la domiciliu, pot ajuta la diagnosticarea unei posibile hipoglicemii, desi

existenta unor valori scazute ale glucozei in sange in memoria aparatului va trebui confirmata de catre o serie de

teste de laborator precum:

- postul prelungit supravegheat. Primul test pentru hipoglicemie este reprezentat de postul prelungit (48 pana

la 72 de ore) efectuat sub supraveghere medicala. Pacientul este sfatuit sa tina post pana la aparitia simptomelor

caracteristice hipoglicemiei moderate. Daca la sfarsitul celor 72 de ore bolnavul are valori normale ale glicemiei,

se poate incerca inducerea hipoglicemiei prin efectuarea unor exercitii fizice timp de 30 de minute. Acest test este

util si pentru determinarea cauzei aparitiei hipoglicemiei

- testul meselor amestecate. Acest test poate fi folosit pentru confirmarea hipoglicemiei postprandiale.

Bolnavului i se va oferi o masa asemanatoare cu cea care a determinat aparitia simptomelor de hipoglicemie in

trecut. Glicemia va fi masurata din 30 in 30 de minute pe un intreval de 5 ore concomitent cu observarea

simptomelor de hipoglicemie. Daca acest test determina aparitia simptomelor caracteristice starii hipoglicemice,

medicul ar putea recomanda si efectuarea postului prelungit supravegheat.

Pe timpul ambelor teste prezentate mai sus, pacientului i se vor efectua o serie de analize sanguine pentru a

monitoriza raspunsul organismului la variatiile glicemiei sanguine. Dintre aceste analize sanguine fac parte

masurarea glicemiei, a insulinei sau a peptidului C.

Alte investigatii

Medicul poate recomanda efectuarea unui examen de urina pentru corpi cetonici, substante produse de organism

atunci cand acesta foloseste grasimile pentru producerea energiei. Insulina previne productia de corpi cetonici.

Daca nivelul glicemiei este scazut datorita administrarii unei doze prea mari de insulina, organismul nu va

produce corpi cetonici. Postul prelungit la persoanele cu niveluri normale de insulina, poate creste productia de

corpi cetonici.

De asemenea, pot fi recomandate investigatii care sa excluda sau confirme existenta fie a unei tumori a

pancreasului, fie a unei afectiuni endocrine. Daca se banuieste ca motivul aparitiei hipoglicemiei este golirea prea

rapida a continutului stomacului (hipoglicemia alimentara) sau existenta unei tumori a pancreasului sau a altui

organ sunt indicate investigatiile imagistice, precum echografia sau rezonanta magnetica nucleara (RMN), ce

permit medicului sa examineze stomacul, pancreasul si alte organe interne. In unele cazuri, tumorile pancreatice

sunt prea mici pentru a fi vizualizate cu ajutorul ultrasunetelor sau a rezonantei magnetice nucleare (RMN), astfel

incat se va recomanda efectuarea unei angiografii (injectarea unei substante de contrast in vasele sanguine)

pentru a localiza tumora. Alte investigatii imagistice folosesc proteine marcate radioactiv ce se leaga de tumora,

localizand-o. Investigatiile imagistice pot fi efectuate regulat pe o perioada de pana la cativa ani, deoarece acest

tip de tumori sunt de obicei greu de diagnosticat.

De retinut!
Testul de toleranta la glucoza orala nu ar trebui folosit pentru diagnosticarea unei glicemii postprandiale. Acest

test nu furnizeaza rezultate consecvente si de incredere pentru a fi folosit in screening-ul hipoglicemiilor.

Tratament - GeneralitatiSus

Hipoglicemia brusc instalata (acuta) poate fi tratata prin ingestia unor alimente sau sucuri bogate in zahar. Acest

tratament este suficient in cazul unui episod izolat de hipoglicemie, determinat, de exemplu, de post prelungit sau

efort fizic sustinut. In cazul hipoglicemiei determinata de o afectiune cronica (cu evolutie indelungata) conduita

terapeutica va fi axata pe tratarea afectiunii determinante.

Tratamentul hipoglicemiei acuteSus

Daca pacientul hipoglicemic este constient si are deglutitia pastrata administrarea dulciurilor sau sucurilor duce la

disparitia simptomelor si la normalizarea valorilor glicemice sanguine. Bolnavul trebuie sa avertizeze anturajul de

posibilitatea aparitiei unui episod hipoglicemic astfel incat acestia sa poata actiona in consecinta. Tratamentul de

urgenta al hipoglicemiei la diabeticii care nu pot inghiti consta in administrarea unei injectii cu glucagon.

Tratamentul de urgenta al hipoglicemiei la persoanele ce nu efectueaza tratament cu insulina nu necesita de

obicei glucagon; exista insa situatii rare in care acesta poate fi administrat.

Anturajul unui diabetic trebuie instruit sa apeleze la serviciul de urgenta daca acesta devine somnolent sau

inconstient sau chiar si in situatia in care nu stiu cum sa administreze injectia de glucagon. Diabeticii ar trebui sa

poarte o bratara speciala pe care sa fie scrisa boala de care sufera. Aceasta metoda este deja folosita in multe

state occidentale.

Cazurile de hipoglicemie severa trebuiesc spitalizate. In aceasta situatie se va administra pacientului glucoza

intravenos pana la normalizarea nivelurilor glicemice sanguine, tratament ce poate dura uneori pana la cateva

zile. In cazul hipoglicemiilor severe prelungite este necesar si un tratament adjuvant pentru a preveni aparitia

edemului cerebral (umflarea creierului) sau a altor complicatii.

Modificarea conduitei sau a situatiei care a determinat episodul prezent de hipoglicemie poate duce la prevenirea

aparitiei altora noi in viitor. Daca hipoglicemia a fost provocata de administrarea unor medicamente va fi necesara

evitarea acestora si inlocuirea cu altele, la indicatia medicului curant.

Tratamentul hipoglicemiei determinate de alte afectiuniSus

Daca hipoglicemia este provocata de o afectiune cronica aceasta va fi tratata ca orice hipoglicemie acuta. Odata

ce pacientul este echilibrat si simptomele dispar tratamentul se va axa pe afectiunea care a determinat episodul

hipoglicemic. In cele mai multe din cazuri, identificarea afectiunii cauzatoare duce la posibilitatea prevenirii

aparitiei altor episoade hipoglicemice.

Scaderea nivelului concentratiei glucozei in sange poate avea drept cauza o afectiune cronica ce poate fi tratata,

de exemplu boli endocrine, boli hepatice, boli ale glandelor suprarenale sau a pancreasului. O alta parte a

afectiunilor ce determina hipoglicemii necesita interventie chirurgicala, cum ar fi hipoglicemia alimentara

determinata de o disfunctie a stomacului. Tumorile pancreatice secretante de insulina (insulinoamele) sunt tratate

numai prin interventie chirurgicala. Chiar daca afectiunea ce determina hipoglicemia nu poate fi vindecata,

tratarea acesteia previne aparitia altor episoade hipoglicemice. Medicul va instrui pacientul astel incat acesta sa

inteleaga si sa accepte schimbarile ce trebuie sa apara in stilul sau de viata. Acestea vor fi axate pe dieta,

administrarea medicamentelor si activitate fizica.

Acest tip de management poate fi util atat pacientilor cu diabet zaharat, cat si celor cu alte afectiuni cronice (boli

hepatice, insuficienta renala, boli endocrine) sau cu defecte enzimatice ereditare. Poate fi folositoare inclusiv

celor cu afectiuni determinate de consumul cronic de bauturi alcoolice.

Tratament ambulatoriuSus

In cazul in care un pacient este supus riscului aparitiei hipoglicemiei, acesta trebuie instruit de catre medic cu

privire la situatiile ce pot determina scaderea nivelului glucozei in sange. Acordarea atentiei cuvenite stilului de

viata si sanatatii duc la prevenirea episoadelor hipoglicemice. De asemenea, pacientul trebuie invatat sa

recunoasca simptomele precoce ale hipoglicemiei si sa-si aplice singur si imediat tratamentul. Acesta consta in

administrarea unor dulciuri sau sucuri indulcite.

Anturajul unui diabetic trebuie instruit sa apeleze la serviciul de urgenta daca acesta devine somnolent sau

inconstient sau chiar si in situatia in care nu stiu cum sa administreze injectia de glucagon. Diabeticii ar trebui sa

poarte o bratara speciala pe care sa fie scrisa boala de care sufera. Aceasta metoda este deja folosita in multe

state occidentale.

Managementul sanatatii si al stilului de viata pentru a evita hipoglicemiaSus

Atunci cand hipoglicemia apare ca un episod izolat fie din cauza unui post prelungit, fie datorita unui efort fizic

sustinut nu este necesar un alt tratament in afara administrarii de alimente bogate in zahar. Medicul poate instrui

pacientul astfel incat acesta sa poata evita pe viitor situatiile ce pot determina aparitia hipoglicemiei.

Cand hipoglicemia are drept cauza existenta unei afectiuni cronice incurabile, tratarea acesteia previne aparitia

unor noi episoade in care nivelul glucozei in sange este scazut. Astfel medicul curant va sfatui bolnavul cu privire

la:

- modificarea dietei prin elaborarea unui regim de lunga durata (ce, cand si cat de mult se poate manca)

- modificari ale dozelor medicamentelor prescrise

- modificari ale gradului de dificultate si a perioadei de timp cat pot fi efectuate exercitiile fizice (cand si cat de

mult se poate face efort fizic)

- redactarea unui jurnal cu episoadele hipoglicemice (cand apar si la cat timp dupa ultima masa).

Modificarile dietei cu scopul prevenirii episoadelor de hipoglicemie este deosebit de importanta in cazul pacientilor

cu diabet zaharat, deficiente enzimatice ereditare sau hipoglicemie postprandiala. Medicul va recomanda in
aceste cazuri controale medicale mai dese si va discuta cu pacientul posibilitatea monitorizarii glicemiei la

domiciliu.