SLĂNINOIU VIOLETA – ANDREEA

K.M.S. ANUL II, GRUPA 3

Diabetul zaharat:

ce îl cauzează, ce simptome are și cum îl ții sub control, activitatea sportivă

Cuprins:

-Ce este diabetul zaharat

-Care sunt tipurile de diabet zaharat

-Diabetul zaharat de tip 1

-Diabetul zaharat de tip 2

-Care sunt simptomele diabetului zaharat

-Diabetul zaharat în timpul sarcinii (gestațional)

-Care sunt valorile normale ale glicemiei

-Teste de verificare a glicemiei

-Care este tratamentul pentru diabet

-Care este rolul alimentației în diabet

Diabetul zaharat este cea mai des întâlnită boală a sistemului endocrin și se declanșează
atunci când în organism cantitatea de insulină secretată nu este cea optimă sau când celulele
periferice nu răspund la acțiunea sa (insulina este un hormon ce participă la micșorarea
concentrației glucozei din sânge). Această afecțiune produce tulburări la nivelul întregului
metabolism și, în timp, poate afecta funcționarea diverselor organe din corp.

Ce este diabetul zaharat:

1
 Corpul nostru are nevoie zilnic de energie, pe care o obținem prin alimentație. Mai întâi,
mâncarea pe care o furnizăm organismului este transformată în glucoză, prin procesul de
digestie. Apoi, glucoza ajunge în sânge și este sintetizată, cu ajutorul insulinei produse de
pancreas, în energie.

Problemele apar atunci când pancreasul nu produce insulina necesară sau când
organismul nu folosește eficient acest hormon. În aceste situații, glucoza nu mai este
transformată în energie și se acumulează în organism într-o cantitate mai mare decât ar fi
normal, favorizând declanșarea diabetului zaharat. Efectul direct este creșterea nivelului
glicemiei, adică a cantității de glucoză din sânge, peste limitele normale, situație denumită
hiperglicemie.

Care sunt tipurile de diabet zaharat

Există mai multe tipuri de diabet zaharat, în funcție de cauzele care au declanșat boala,
dintre care cele mai des întâlnite sunt de tip 1 și de tip 2.

Diabetul zaharat de tip 1

Diabetul zaharat de tip 1 presupune lipsa producerii de insulină în corp sau prezența
unei cantități insuficiente din acest hormon în organism, fapt cauzat de funcționarea deficitară
a pancreasului. Este cel mai des întâlnit în cazul tinerilor, iar persoanele afectate sunt
dependente de tratamentul cu insulină.

Diabetul zaharat de tip 2

Diabetul zaharat de tip 2 reprezintă rezultatul a două disfuncționalități: rezistența

celulelor la acțiunea insulinei și deficiențe la nivelul pancreasului. Este cea mai frecventă formă
de diabet și este adesea asociată cu obezitatea. Pacienții nu sunt dependenți de tratamentul cu
insulină, aceștia trebuind doar să își controleze nivelul glicemiei din organism printr-o
alimentație corespunzătoare, sport, dar și prin tratamentul recomandat de medic în acest sens,
dacă este cazul.

2
Care sunt simptomele diabetului zaharat

De multe ori, diabetul zaharat nu este depistat din fază incipientă, din cauza lipsei
simptomelor. Creșterea nivelului de glucoză din sânge are loc lent, astfel că nu determină
manifestări decât după un timp. Printre simptomele diabetului zaharat se numără: -sete;

-urinare în cantitate mai mare decât de obicei (poliurie);

-apetit culinar ridicat (polifagie);

-oboseală.

În timp, odată cu evoluția bolii, simptomele se pot extinde și la nivelul altor sisteme, organe sau
părți ale corpului: vedere încețoșată;

furnicături sau amorțeală a membrelor;

infecții ale pielii;

infecții ale tractului urinar.

Diabetul zaharat în timpul sarcinii (gestațional)

Analizele care fac parte din rutina medicală a unei femei însărcinate includ măsurarea
glicemiei. Diabetul zaharat care apare în timpul sarcinii se numește diabet gestational și poate
persista și evolua atât sub formă de diabet de tip 1, cât și sub formă de diabet de tip 2. Se
poate, însă, și ca, după sarcină, sintetizarea glucozei să aibă loc, din nou, în mod corespunzător.

Depistarea diabetului gestațional la femeile însărcinate este importantă, deoarece

afecțiunea prezintă riscuri medicale (inclusiv decesul), atât pentru mamă, cât și pentru făt. În
cazul în care este descoperit diabetul zaharat la o viitoare mamă, este necesar ca aceasta să
efectueze, la aproximativ două luni după naștere, un test prin care să verifice dacă diabetul a
persistat sau nu.

Care sunt valorile normale ale glicemiei

3
 Diabetul nu este o boală vindecabilă, dar pacienții au nevoie de tratament pentru a
menține nivelul glicemiei în parametrii normali și pentru a reduce riscul de apariție a
complicațiilor. Valorile ideale ale glicemiei măsurate pe stomacul gol (fără ca persoana să fi
mâncat timp de cel puțin opt ore) sunt între 72 mg/dl și 108 mg/dl, caz care nu prezintă
riscuri medicale.

Valorile între 120 mg/dl și 180 mg/dl sunt considerate a fi la limită, iar riscul pe care îl
presupun acestea este mediu. Un nivel mai mare de 215 mg/dl este considerat mare, iar riscul
de îmbolnăvire este, de asemenea, ridicat, în timp ce o glicemie mai mare de 315 mg/dl este
extrem de periculoasă.

Când glucoza din sânge depășește 180 mg/dl, aceasta apare și în urină, din componența
căreia, în mod normal, ar trebui să lipsească.

O valoare a glicemiei sub 50 mg/dl este periculos de mică și presupune un risc mare

pentru sănătate.

Este normal ca nivelul glicemiei să fie mai ridicat după masă. În plus, valorile ideale pot fi
diferite în funcție de persoană și de metoda de laborator folosită pentru măsurare.

Teste de verificare a glicemiei

Verificarea glicemiei se poate face prin mai multe teste, fiecare presupunând recoltarea de
sânge:

analize de sânge - cele mai utilizate; recoltarea se face la cel puțin opt ore de la ultima masă,
de obicei dimineața;

testul oral de rezistență la glucoză - se recoltează sânge pe stomacul gol, iar ulterior
pacientului i se dă o băutură foarte dulce, cu un conținut de 75 de grame de glucoză; după două

4
ore, analiza sângelui se repetă, pentru a se observa cu cât a crescut nivelul glicemiei în acest
interval;

hemoglobina glicată ( HbA1c) - arată variația nivelului glicemiei din ultimele trei luni.

Care este tratamentul pentru diabet

În cazul diabetului zaharat de tip 1, pacienții sunt dependenți de tratamentul cu insulină,

recomandat de medicul diabetolog.

În ceea ce privește diabetul zaharat de tip 2, medicul poate recomanda insulină, dacă pacientul
se află într-un stadiu avansat al bolii, sau alte medicamente pentru reducerea nivelului glicemic.
Tratamentul, în acest caz, se bazează și pe urmarea unui regim alimentar sănătos și pe mișcare
fizică.

Care este rolul alimentației în diabet

Persoanelor care suferă de diabet zaharat le este recomandat să acorde o atenție deosebită
alimentației, pentru a putea ține boala sub control. Astfel, alimentele sunt împărțite în trei
clase, de care pacienții trebuie să țină cont:

alimente permise cu cântarul - acestea au un conținut mediu spre mare de glucide: cerealele și
produsele care le conțin, fructele, lactatele proaspete;

alimente permise la liber în ceea ce privește conținutul glucidic, dar cu limitare

calorică: carnea, peștele, ouăle, legumele fără amidon, lactatele maturate;

alimente strict interzise: zahărul și derivatele concentrate, alcoolul, grăsimile, prăjeala.

Diabetul zaharat este o boală care îți poate afecta semnificativ stilul de viață. Pentru a evita
complicațiile, este important ca acesta să fie descoperit la timp, astfel că este ideală efectuarea
de analize regulat, care să ajute la depistarea eventualelor nereguli din organism.

În plus, un regim alimentar sănătos și echilibrat, completat de implicarea regulată în activități

sportive, susțin, de asemenea, o bună funcționare a organismului.

5
 Comunitatea științifică medicală a dovedit, pe baza studiilor efectuate, că activitatea
fizică are nenumărate beneficii. Activitatea fizică regulată reduce riscul de boală coronariană și
accident vascular cerebral, diabet zaharat, hipertensiune arterială, cancer de colon, cancer de
sân și depresie. Beneficiile activității fizice sunt extrem de importante, atât pentru
îmbunătățirea sănătății sistemului muscular și osos, cât și pentru menținerea greutății
corporale. Sedentarismul vă predispune la toate aceste boli!

Sfaturi utile: Evitați să fiți inactivi încercând să folosiți orice prilej pentru a face
mișcare, ca de exemplu în desfășurarea treburilor casnice uzuale cum ar fi:

- cumpăratul alimentelor, debarasarea deșeurilor; plimbarea cățelului; evitați utilizarea

liftului și a deplasărilor cu mașina; îngrijiți și curățați singuri casa, dar și grădina sau spațiile
verzi din preajma locuinței; alegeți plimbările în pas vioi, drumețiile, jocurile sportive (fotbal,
volei, tenis ș.a.) în compania celor dragi, în locul meselor copioase de familie; coborâți din
tramvai cu o stație înainte sau parcați mașina cât mai departe față de destinație; plecați din
timp pentru a evita stresul întârzierilor; invitați prietenii, nu la masă sau la un joc de table sau
cărți, ci la o plimbare pe jos sau cu bicicletele, la un joc de fotbal sau volei, la înot; evitați
hobby-urile care predispun la sedentarism: cusut sau croșetat, televizor, internet.

De câtă mișcare are nevoie un adult pentru a se menține sănătos?

Studiile au demonstrat că orice activitate fizică e benefică, cu cât mai multă, cu atât mai
bine. Recomandările actuale precizează că adulții sănătoși de orice vârstă trebuie să facă 2,5-5
ore de activitate fizică săptămânal, măcar de intensitate moderată sau 1-2,5 ore pe săptămână
de activitate fizică intensă. Activitățile moderate sunt acelea care necesită efort sporit, dar
permit menținerea unei conversații (mers în pas vioi, înot ușor, jocul de tenis și activități casnice
precum aspiratul sau tunsul gazonului). Activitățile intense sunt cele care determină greutate în
respirație – funcție de antrenamentul personal – cu imposibilitatea menținerii unei conversații
(aerobic, jogging, competiții sportive, ciclism, înot). Sedentarii trebuie să înceapă printr-un
program de exerciții ușoare cu creșterea progresivă a intensității, a duratei și a frecvenței
efortului fizic. Activitatea fizică sau exercițiile aerobice ar trebui efectuate în mai multe reprize
cu durată de minim 10 minute, răspândite uni-form pe parcursul săptămânii, de exemplu în 4-5
6
zile pe săptămână. Se recomandă, de asemenea, activități de întărire a mușchilor în cel puțin 2
zile ale fiecărei săptămâni (ridi-care de greutăți, flotări, abdomene, săpatul grădinii).

Contraindicații ale exercițiului fizic intens aerob și anaerob

• Infarct miocardic acut recent (IMA)

• Angina instabilă

• Insuficiență cardiacă congestivă severă (CHF)

• Infecții acute

• Hipertensiune arterială severă și / sau slab controlată (≥ 180/110 mmHg)

• Leziuni acute ale piciorului

• Hiperglicemie cu cetonurie

• Edem macular și retinopatie proliferativă

• Neuropatie periferică severă

• Neuropatia sistemului nervos autonom

7
BIBLIOGRAFIE:

https://bioclinica.ro/pentru-pacienti/articole-medicale/diabetul-zaharat-cauze-simptome-
tratament-si-control

https://proiect-pdp1.insp.gov.ro/wp-content/uploads/2021/12/Diabet.pdf