Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Plamanii sunt principalele organe implicate in respiratie. Acestia au forma unei jumatati
de con si sunt acoperiti cu pleura viscerala. Culoarea plamanilor este variabila cu varsta
si in functie de anumiti factori (fumat, poluare s.a.): la fat culoarea lor este rosie-bruna, la
copil gri-roz, la adult cenusiu.
Plamanii cantaresc aproximativ 700 g fiecare, cel drept fiind putin mai greu decat cel
stang.
Capacitatea totala a plamanilor este de aproximativ 5.000 cmc de aer. Consistenta
acestora este elastica iarfata lor externa este convexa si vine in contact cu coastele pe
cand fata interna este plana si vine in contact cu organele din mediastin.
Fata externa este brazdata de santuri adanci numite scizuri, care compartimenteaza
plamanii in lobi. Plamanul drept are doua scizuri care il impart in trei lobi, pe cand
plamanul stang are doar o scizura care il imparte in doi lobi.
Fata interna prezinta hilul pulmonar, locul in care patrund/de unde ies vasele, nervii si
bronhia principala. La plamanul stang se descrie anterior de hil impresiunea cardiaca si
impresiunea lasata de aorta descendenta. In ceea ce priveste plamanul drept, anterior
de hil se gaseste tot impresiunea cardiaca insa de dimensiuni mai reduse decat la
plamanul stang si impresiunile venei cave superioara si venei cave inferioare. Tot la
acest nivel se descrie impresiunea marii vene azygos.
Baza pulmonara are aspect concav si vine in contact cu diafragma. Prin intermediul
acesteia, plamanii au raport cu fiactul in dreapta si fundul gastric si splina in stanga.
Varful pulmonar depaseste in sus prima coasta, venind in raport cu organele de la
nivelul bazei gatului.
Marginea anterioara a plamanilor este ascutita si este localizata posterior de stern, fiind
acoperita de recesul costo-mediastinal.
Marginea posterioara este rotunjita si vine in raport cu coloana vertebrala si extremitatea
posterioara a coastelor.
Plamanii sunt alcatuiti din arbore bronsic, lobuli, ramificatiile vaselor pulmonare si
bronsice, nervi si limfatice, toate fiind cuprinse in tesut conjunctiv.
Bronhia principala patrunde in plaman prin hilul pulmonar si se imparte intrapulmonar
in bronhie lobara superioara, bronhie lobara mijlocie si bronhie lobara inferioara pentru
plamanul drept si bronhie lobara superioara si inferioara pentru plamanul stang.
Bronhiile lobare se divid ulterior in bronhii segmentare. Acestea asigura aeratia
segmentelor bronhopulmonare.
Bronhiile segmentare se divid in bronhiole lobulare, care la randul lor se ramifica in
bronhiole respiratorii de la nivelul carora pornesc ductele alveolare care se termina prin
saculeti alveolari.
Alveolele pulmonare au aspectul unor saculeti, cu perete subtire, potrivit pentru
schimburile gazoase.
In jurul alveolelor este prezenta o bogata retea de capilare perialveolare, care formeaza,
impreuna cu peretii alveolari, bariera alveolo-capilara.
Bariera alveolo-capilara este formata din surfactant, apa, pneumocitele de tip I,
membrana bazala a peretelui alveolar si a peretelui capilar si peretele capilar. La nivelul
acestei bariere se realizeaza schimburile de gaze dintre alveole si sange.
Sistemul respirator si diafragmul
Vascularizatia pulmonara
- nutritiva: asigurata de arterele bronsice
- functionala: apartine marii circulatii. Aceasta incepe prin trunchiul pulmonar care dupa
un scurt traiect se imparte in artere pulmonare: dreapta si stanga. Intrapulmonar, arterele
pulmonare se impart in ramuri care insotesc ramificatiile arborelui bronsic pana in jurul
alveolelor, unde formeaza reteaua capilara peri-alveolara. De la acest nivel pleaca
venele pulmonare care vor iesi din plaman prin hil si se duc spre atriul stang.
Plamanii sunt acoperiti de pleura. Aceasta prezinta o foita viscerala si o foita parietala.
Cea viscerala acopera plamanul. Cele doua foite se continua una cu cealalta la nivelul
pediculului pulmonar si al ligamentului pulmonar. Intre cele doua foite se formeaza o
cavitate virtuala in care se alfa o cantitate mica de lichid pleural. Cele doua foite sunt
aderente una la cealalta datorita unei presiuni negative din interiorul cavitatii pleurale.
Cavitatea pleurala devine reala in momentul in care intre cele doua foite se acumuleaza
sange, lichid, aer, puroi sau limfa.
1. Ventilatia pulmonara
Doi factori importanti influenteaza dimensiunea plamanilor: miscarile de ridicare-coborare
ale diafragmului si ridicarea-coborarea coastelor. Respiratia de repaus se realizeaza prin
miscrile diafragmului.
Ridicarea grilajului costal duce la proiectarea anterioara a sternului, indepartandu-l de
coloana vertebrala, marind in acest fel diametrul antero-posterior cu aproximativ 20 % in
inspiratia maxima fata de expiratie. Ridicarea grilajului costal se realizeaza cu ajutorul
muschilor inspiratori iar coborarea acestuia cu ajutorul muschilor expiratori.
Presiunea pleurala este presiunea din cavitatea dintre pleura viscerala si cea parietala.
Aceasta este negativa din cauza unei succtiuni permanente la acest nivel.
Presiunea alveolara este in repaus echivalenta cu presiunea atmosferica, insa pentru a
permite intrarea aerului in plamani pe parcursul inspiratiei, presiunea de la acest nivel
trebuie sa fie negativa. Astfel ea ajunge la -1 cm H2O pentru doua secunde necesare
inspiratiei.
Complianta pulmonara reprezinta masura in care plamanii cresc in volum pentru fiecare
unitate de crestere a presiunii transpulmonare. Valoarea compliantei totale la adult este
de aproximativ 200 ml/cm H2O.
Fortele elastice pulmonare sunt cele responsabile de diferentele aparute pe curba
compliantei inspiratorii si expiratorii. Aceste forte sunt:
- fortele elastice ale tesutului pulmonar
- fortele elastice produse de tensiunea superficiala a lichidului care tapeteaza in interior
peretii alveolari.
Plamanii sunt bogati in colagen si elastina. Fibrele de elastina se intind in volume
pulmonare mici si medii si fibrele de colagen au rolul de a preveni supradistensia la
volume pulmonare mari.
Forta de tensiune superficiala apare ca urmare a existentei unor forte manifestate la
interfata dintre doua stari de agregare (de exemplu lichid si gaz). Aceste forte au tendinta
de a micsora suprafata de contact. aceste forte se formeaza si la nivel alveolar, intrucat
suprafta alveolelor este acoperita de lichid, iar interiorul acestora contine aer. In acest fel
aerul alveolar are tendinta de a iesi din alveole, iar ele sa se colabeze. Acest fenomen
este regasit in toate spatiile aeriene pulmonare deci efectul general este aparitia fortei de
tensiune superficiala.
Patologie asociata
- pneumonii
- trombembolism pulmonar
- pneumotorax
- pleurezii serofribrinoase/ interlobara/ purulente
- TBC pulmonar
- infarct pulmonar
- tumori pulmonare
- emfizem pulmonar
Embolismul pulmonar