Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
4 NUTRIŢIA ŞI
ALIMENTAŢIA
NUTRIŢIA
1. Definiţia nutriţiei
provine din cuvântul „nutrire”
ştiinţa care descrie schimburile dintre organismul viu şi mediul
înconjurător prin intermediul alimentelor, în strânsă legătură cu
factorii socio-economici, condiţiile de igienă şi starea de sănătate sau
de boală.
2.„Nutriţia optimă” este aceea care furnizează toate principiile
dietetice, calitative şi cantitative, în combinaţie echilibrată .
Scopul este acela ca organismul să poată face faţă tuturor situaţiilor de
„stress” exogen sau endogen ale vieţii, în stare fiziologică sau de efort
prin intermediul mecanismelor naturale homeostatice.
3. Copilul şi nutriţia
La copil, aportul alimentar adecvat asigură echilibrul
organismului şi procesul normal de creştere şi maturare, ţinând seama
de variabilele individuale determinate de potenţialul genetic şi de
numeroşi alţi factori ca: vârsta, sexul, clima, zona geografică,
activitatea fizică.
De aceea, definirea nevoilor nutriţionale care să ţină seama de
toţi parametrii implicaţi în echilibrul biologic al organismului
copilului a constituit şi constituie o preocupare fundamentală a
nutriţiei la copil.
4. Nevoile nutriţionale
După aspectul individual şi populaţional al problemei se disting:
Nevoia minimă
= limita aportului zilnic al unui principiu nutritiv dat sub care starea de
sănătate a individului nu este afectată.
= nevoia minimă a unui individ pentru un aliment specific capabil să-i
menţină funcţiile normale şi o stare de sănătate bună.
Nevoia optimă – aportul zilnic al unui principiu nutritiv pentru
asigurarea unei stări optime de sănătate fizică şi psihică a individului
(Ghisolfi, 1985).
5. Nevoile energetice
La copil, nevoile energetice sunt calculate în funcţie de vârstă şi
de numeroşi factori (masa corporală, compoziţia corpului, mediul
înconjurător, procesele de creştere şi activitatea fizică).
Valoarea energetică a alimentelor asimilate se exprimă în calorii
mari, kilocalorii sau în kilojouli, cu o echivalenţă de 4,184 Kj pentru o
Kcal.
Energia furnizată de metabolizarea principiilor nutritive, în funcţie de
coeficienţii de conversie, este următoarea:
În mod practic, calculul nevoilor energetice aproximative se face în
corelaţie cu greutatea ideală pentru o anumită vârstă, înscrisă pe
percentila 50% a greutăţii şi nu în funcţie de greutatea actuală, ca unic
caracter.
6. Creşterea
Energia necesară procesului de creştere corespunde sintezei
ţesuturilor şi depunerilor de grăsimi.
Pentru fiecare gram de proteină sintetizantă sunt necesare 5,65
Kcal. şi pentru fiecare gram de grăsime depozitată 9,3 Kcal.
În medie, un plus de 1 g greutate corporală necesită 7 Kcal de
energie
înmagazinată.
Cheltuielile energetice ale creşterii sunt foarte mari în primele 2
luni (32,8% din tot consumul energetic sau 52 Kcal/kg/zi). Paralel cu
reducerea ratei de creştere, energia folosită în acest scop scade la 27
Kcal/zi între 2-6 luni şi la 11 Kcal/zi între 6-12 luni.
7. Activitatea fizică
Consumul energetic pentru activitatea fizică este redus în
primele luni de viaţă.
Sugarii agitaţi consumă 10-20 Kcal/kg/24 h.
După vârsta de 6 luni - consum mediu de 25 Kcal/kg/zi, care
suferă variaţii individuale şi de la o zi la alta.
8. Compoziţa
Se recomandă ca aportul energetic să fie asigurat înurmătoarele
proporții din aportul caloric total:
glucide (55-60 %),
proteinele (12-15 %),
lipidele ( 35-45 % ).
Mecanismul reglării aportului alimentar prin foame, operează
după vârsta de 6 săptămâni.
Regimul hipocaloric se răsfrânge asupra creşterii în
lungime şi greutate.
9. Nevoile de apă
La copil, nevoile de apă sunt mult mai mari ca la adult.
Calculul nevoilor de apă se face ţinând seama de pierderile
zilnice, de aportul caloric şi de compoziţia regimului alimentar, în
special în conţinutul de proteine şi substanţe minerale.
La copil, pierderile de apă se fac prin piele şi plămâni (perspiraţie
insensibilă), în proporţie de 63-66 %, prin urină 17-23 % şi prin
fecale 3-15 %.
Pierderile de apă sunt strâns legate de consumul energetic.
10. CARBOHIDRAŢI
12. PROTEINELE
a. Date generale
ALIMENTAŢIA
1. Definiţie
Alimentaţia naturală reprezintă alimentaţia exclusiv cu lapte de
mamă în primele 4-6 luni de viaţă.
Reprezintă alimentaţia ideală, laptele uman fiind alimentul cel mai
fiziologic cu următoarele calităţi majore:
Asigurarea unei raţii echilibrate în principii nutritive şi a unei
compoziţii adaptate posibilităţilor de digestie ale copilului şi
necesităţilor sale nutriţionale.
Protecţia antiinfecţioasă şi antialergică.
Consolidarea legăturilor afective între mamă şi copil.
Implicaţii economice importante.