Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prolapsul genital
Prolapsul genital este o conditie in care structuri precum uterul, rectul, vezica urinara, intestinul
subtire sau chiar vaginul pot prolaba sau cadea din pozitia lor normala. Fara tratament medical sau
chirurgical, aceste structuri pot prolapsa si mai mult, ajungand chiar la orificiul vaginal.
Prolapsul genital are simptome ce afecteaza de obicei functia sexuala, dar si functiile corpului,
precum mictiunea si defecatia. Presiunea pelvina si disconfortul sunt de asemenea simptome frecvente.
Aproximativ 30-40% dintre femei dezvolta un grad de prolaps genital pe parcursul vietii, de obicei in
timpul menopauzei, a nasterii naturale sau a unei histerectomii. Cele mai multe femei care dezvolta
simptome de prolaps genital nu se adreseaza medicului datorita sentimentului de rusine sau din alte motive.
Unele femei care dezvolta prolaps genital nu prezinta simptome.
1
Cauze si factori de risc
Factorii comuni care pot duce la un prolaps genital cuprind urmatorii:
Nasterea (mai ales nasterile multiple)
Menopauza
Histerectomia
Alti factori de risc ai prolapsului genital:
varsta inaintata
obezitatea
disfunctia nervilor si a tesuturilor
anomaliile tesutului conjunctiv
activitatea fizica intensa
interventiile chirurgicale pelvine.
Semne si simptome
Simptome generale ale tuturor tipurilor de prolaps genital:
presiune in vagin sau pelvis
dispareunie (act sexual dureros)
un ganglion aflat in orificiul extern al vaginului
diminuare a presiunii sau durerii cand femeia se aseaza
infectii recurente ale tractului urinar.
Simptome specifice anumitor tipuri de prolaps vaginal:
Dificultatea golirii intestinale – poate indica un enterocel, un prolaps de cupola vaginala sau un uter
prolabat
Dificultatea golirii vezicii – poate indica un cistocel, uretrocel, enterocel, prolapse de cupola
vaginala sau uter prolabat.
Constipatia – este cel mai frecvent simptom al unui rectocel.
Incontinenta urinara de stress – este un simptom comun pentru cistocel.
Durere care se accentueaza in timpul perioadelor lungi in ortostatism - poate indica un enterocel, un
prolaps de cupola vaginala sau un prolaps uterin.
Protruzia tesutului in peretele posterior vaginal – este un simptom frecvent al rectocelului.
Protruzia tesutului in peretele anterior vaginal – este frecvent in cistocel sau uretrocel.
Orificiu vaginal larg – este un simptom comun de prolaps de cupola vaginala.
2
Diagnostic
In general, modul cel mai sigur in care medicul poate pune diagnosticul de prolaps genital implica
istoricul medical si examenul fizic al femeii, pentru a determina extinderea si tipul de prolaps precum si
terapeutica. In timpul examenului fizic, femeia trebuie sa adopte anumite pozitii in ortostatism si
clinostatism, precum si sa-si contracte muschii pelvini (act similar defecatiei) pentru ca tesuturile prolabate
sa devina evidente.
Urmatoarele teste sunt folosite de catre medici pentru a evalua o pacienta cu prolaps genitral extins:
Testul Q-tip – in acest test diagnostic, medicul insera un aplicator mic din bumbac, lubrificat cu un
gel anestezic in uretra femeii, cerand apoi acesteia sa-si contracte abdomenul.
Testul functiei vezicale – acesta implica o procedura diagnostica denumita urodinamica. Testeaza
capacitatea vezicii urinare de a depozita urina si de a urina..
Contractia planseului pelvin – in timpul examenului pelvin, medicul testeaza contractia muschilor
de sustinere vaginala precum si sfincterele. Sunt evaluate si forta muschilor si a ligamentelor care
sustin peretii vaginali, uterul, rectul, uretra si vezica urinara.
Explorare imagistica: RMN, ecografia, cistouretroscopia.
Tratament
Cele mai multe cazuri de prolaps genital se agraveaza treptat si pot fi corectate total doar prin interventie
chirurgicala. Totusi, tipul de tratament adecvat pentru a trata prolapsul genital depinde de factori precum
cauza si severitatea prolapsului, daca femeia este sau nu activa sexual si de preferinta acesteia.
Tratamentul medical – multe femei cu prolaps genital pot beneficia de terapia de suplimentare estrogenica.
Estrogenul ajuta la intarirea si mentinerea musculaturii vaginale.
Terapia chirurgicala
Laparoscopia este o procedura chirurgicala minim invaziva care implica folosirea unor instrumente
subtiri si a unor sisteme video. Astazi aceasta devine mai acceptata in securizarea cupolei vaginale dupa o
histerectomie si in corectarea unor tipuri de prolaps genital cum este enterocelul sau prolapsul uterin.
Prolapsul cupolei vaginale: este un defect al partii superioare a vaginului, astfel necesita un abord
chirurgical vaginal sau abdominal. Corectia chirurgicala implica o tehnica denumita suspendarea
cupolei vaginale, in care medicul ataseaza vaginul la tesuturile puternice ale pelvisului sau la sacrum,
localizat la baza coloanei.
Uterul prolabat: pentru femeile in postmenopauza sau care nu mai doresc copii, un uter prolabat este
corectat printr-o histerectomie. Cel mai comun abord este prin vagin.
Cistocelul si rectocelul: acestea sunt corectate prin vagin.. Medicul poate folosi o procedura
chirurgicala denumita suspendarea vezicii urinare laparoscopica sau procedura Burch modificata,
pentru a corecta cistocelul.
3
Femeile care sufera interventii chirurgicale pentru prolaps genital vor fi internate pentru 2-4 zile in
functie de tipul si de extiderea operatiei. Dupa interventie, acestea sunt sfatuite sa nu ridice greutati pentru 6-
9 saptamani.
Alte terapii
Terapia fizica cum este stimularea electrica si biofeedback-ul pot fi folosite pentru a ajuta la intarirea
muschilor pelvini.
Stimularea electrica – medicul poate aplica pe anumiti muschi vaginali sau pelvini o sonda, legata la
un dispozitiv care masoara si elibereaza curenti electrici de voltaj redus care contracta muschii.
Aceste contractii ajuta la intarirea muschilor. O forma mai putin invaziva de stimulare electrica este
disponibila de tipul unor curenti magnetici care stimuleaza nervii muschilor pelvini din exteriorul
corpului.
Ingrijirea la domiciliu
Tratamentele care pot fi efectuate acasa cuprind unul sau o combinatie dintre urmatoarele:
Modificarea activitatii – daca prolapsul genital determina simptome minore sau deloc, medicul poate
recomanda modificarea activitatii cum este evitarea ridicarii greutatilor sau contractia abdomenului
(defecatiile dificile).
Pesarele vaginale – un pesar este un dispozitiv mic din vinil care este plasat in vagin pentru sustinere.
Acestea se gasesc in cateva modele. Crema cu estrogen este folosita de obicei alaturi de pesar pentru
a preveni infectia si eroziunea peretelui vaginal.
Exercitiile Kegel - acestea sunt exercitii fizice folosite pentru a intari muschii planseului pelvin. Ele
trebuie folosite pentru a trata cazurile moderat-usoare de prolaps genital sau pentru a suplimenta alte
tratamente.