UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ

Magneziul – element
funcțional

Îndrumător: s.l. dr. ing. PRISĂCARU Ancuța Elena

Student:
Rotari Nicolae
MIASP 1B

Suceava, 2020
 Introducere

Produsele funcționale sunt alimente sau compuși dietetici (nutraceutice)

care aduc beneficii sanătății, dincolo de nutriția de bază. Sunt produse destinate
prevenirii sau tratamentului unor afecțiuni, fie prin corectarea unor tulburări
metabolice, fie prin prevenirea progresului sau recidivei unei situații patologice. În
mod particular, un produs nutraceutic este un component izolat sau purificat din
alimente, care este comercializat ca preparat farmaceutic și nu ca element
component al unui aliment.

Nutraceuticele sunt produse cu o acțiune fiziologică dovedită de profilaxie

sau tratament al unei boli cronice. Deci, produsele funcționale pot fi găsite atât in
magazinele alimentare, cât și în magazine specializate (farmacii, magazine care
comercializează produse naturale etc.).

Deși utilizarea lor diferă de la țară la țară, iar cunoașterea și încrederea

populației în acțiunea lor este, de asemenea, foarte variată, piața produselor
funcționale a cunoscut o ascensiune spectaculoasă în ultima perioadă. Chiar dacă la
ora actuală nu există foarte multe studii care să fundamenteze științific utilitatea
lor, în diferite situații produsele funcționale sunt căutate deopotrivă de tineri, adulți
sau bătrâni. În Comunitatea Europeană, Statele Unite și zona Asia-Pacific,
alimentele funcționale (inclusiv băuturi) au însumat 48 de miliarde de euro în
ultimul an și se estimează o creștere a vânzărilor cu 5,7% până în 2012.

Atunci când discutăm despre alimente funcționale, acestea pot fi de mai

multe tipuri: nemodificate – la care s-a adaugat sau s-a scos un component; la care
natura unuia sau mai multor componente a fost modificată sau orice combinație a
acestor intervenții.

10
 Caracteristica alimentelor funcționale este prezența unor componente
bioactive care aparțin unei diversităti de clase (proteine, lipide, bioantioxidanți,
minerale, vitamine si fibre).

10
 Date generale

Magneziul este un important mineral, descoperit în Magnesia, regiune a

Greciei, și recunoscut ca element, în anul 1755, de către savantul englez Joseph
Black. Fiind al nouălea element cel mai abundent din Univers, magneziul
activează, în organismul uman, sute de reacții biochimice celulare.

Pe locul al patrulea ca preponderență a mineralelor din corpul uman, cea mai

mare cantitate de magneziu intră în componența oaselor (aproximativ jumătate),
apoi în structura mușchilor, restul împărțindu-se între ficat, inimă, rinichi și
plasmă.

Aportul de magneziu din dietă are la bază alimente bogate în fibre: cereale
integrale, legume cu frunze verzi (broccoli, varză verde, spanac), semințe, fructe
oleaginoase (migdale, nuci), lactate degresate, ciocolată neagră. O dietă bogată în
grăsimi poate duce la scăderea absorbției magneziului. Lipsa de magneziu poate
duce la iritabilitate, slabiciune musculară sau bătăi neregulate ale inimii.

10
 Direcții de recomandare

Osteoporoza: magneziul ajută la fixarea calciului în oase și la activarea

vitaminei D în rinichi (vitamina D este, de asemenea, esențiala sănătății osoase).
Consumul optim de magneziu este asociat cu un risc scăzut de osteoporoză, la
femeile aflate la menopauză, și cu o îmbunătățire a densitatii osoase.

Afecțiuni cardio-vasculare: magneziul este necesar în menținerea sănătății

mușchilor, inclusiv a mușchiului inimii. Aportul crescut de magneziu este asociat
cu risc scăzut de ateroscleroza și hipertensiune arterială. Studii recente au
evidențiat faptul că un aport ridicat de calciu, în lipsa magneziului, ar putea crește
riscul de calcifiere arterială și de boli cardiovasculare. Mai este util în insuficienta
cardiacă congestivă, pentru a reduce riscul de aritmii.

Anxietate, oboseală: concentrații scăzute de magneziu determină creșterea

nivelului de anxietate, prin activitatea de la nivelul axei hipotalamus-pituitara-

10
suprarenale, care controlează reacția noastra la stres. Magneziul reduce oboseala,
nervozitatea, lipsa de concentrare.

Diabet: magneziul stimulează secreția de insulină din pancreas, mărește

sensibilitatea organismului la insulină și stabilizează glicemia.

Sindromul premenstrual: magneziul atenuează simptomele caracteristice

sindromului premenstrual: balonare, insomnii, edem la nivelul picioarelor, creștere
în greutate. Efectele sunt îmbunătățite prin asocierea cu vitamina B6.

Alte afecțiuni: crampe musculare (prin optimizarea transmiterii impulsurilor

nervoase, cu efect antispastic direct), infertilitate la barbați, tromboflebite,
alcoolism (este foarte important să nu se consume alcool în perioada administrării
suplimentelor pe bază de magneziu; în caz contrar, ficatul deja slăbit și cu anumite
modificări patologice poate fi afectat negativ de suplimentarea magneziului).

Preparate farmaceutice

Magneziul se găsește sub formă de capsule, drajeuri, comprimate filmate,

granule orodispersabile, singur sau alaturi de alte minerale sau vitamine. De
asemenea, se poate administra injectabil sau se poate aplica direct pe piele sau sub
forma de comprese, în cazul unor infectii cutanate adânci.

Interacțiuni și alte reactii adverse

Administrarea magneziului, respectând dozele recomandate, este sigură.

Uneori, au fost raportate reactii adverse, precum greața, voma, diaree, dureri de
stomac. Dozele mai mici de 350 mg/zi sunt sigure pentru majoritatea adulților
10
(inclusiv pentru femeile însărcinate sau pentru cele care alăptează), țn schimb,
dozele crescute pot genera reactii adverse: aritmii, tensiune arterială scazută,
respirație îngreunată, confuzie.

Este recomandat ca suplimentele pe bază de magneziu să se administreze la

masă, deoarece pe stomacul gol pot cauza diaree.

Este contraindicată administrarea magneziului în cazul unor afectiuni grave

ale rinichilor sau al unor tulburari de coagulare.

In ceea ce privește interacțiunea cu alte medicamente, este de evitat

asocierea magneziului cu antibiotice din clasa tetraciclinelor și chinolonelor (există
riscul scăderii eficacității antibioticului), bifosfati, antihipertensive (blocante ale
canalelor de calciu), relaxante musculare, diuretice.

Cele mai bune surse alimentare de magneziu

Chiar daca aportul zilnic de magneziu poate fi completat și prin suplimente

alimentare, medicii nutriționiști recomandă preluarea acestui mineral din
alimentele consumate în fiecare zi.

1. Legumele cu frunze verzi

Surse excelente de vitamine, minerale si fibre, legumele cu frunze verzi

ocupă locul fruntaș în lista alimentelor bogate în magneziu. Consumați cât mai des
spanac, varză Kale, varză verde etc. Doar 100 de grame de spanac crud vă
furnizează până la 79 mg de magneziu, ceea ce reprezintă circa 20% din doza
zilnică recomandată.

10
 2. Nucile si semintele

Semințele de dovleac au un conținut ridicat de magneziu o porție de 65 de

grame vă poate asigura întreaga doza zilnică necesară a acestui mineral. Alte fructe
oleaginoase din care puteți prelua magneziul sunt:

- migdalele;
- semintele de floarea-soarelui;
- nucile braziliene;
- nucile caju;
- nucile de pin;
- semințele de in;
- nucile pecan.
3. Pestele gras

Macroul, somonul, halibutul și tonul nu sunt doar surse excelente de

vitamina D si acizi grași omega-3, ci și de minerale, în special de magneziu.
Medicii nutriționiști recomandă ca peștele gras să fie inclus în dietă cel puțin o dată
pe săptămână, datorită proprietăților sale nutriționale superioare.

4. Boabele de soia

Fibrele, vitaminele, mineralele și aminoacizii din boabele de soia, se

recomanda acest aliment în orice dietă sănătoasă, mai ales datorită conținutului
bogat în magneziu. Circa 65 de grame de boabe de soia prajite conțin aproape
jumătate din necesarul zilnic al acestui mineral esențial.

Alte legume bogate în magneziu, din aceeași familie botanică, sunt fasolea,
mazărea și lintea.

5. Fructele de avocado

10
 Fructele de avocado se numără printre alimentele cu cea mai ridicată valoare
nutrițională, în special datorită grăsimilor sănătoase pe care le conțin în cantități
generoase. Aceleași fructe exotice sunt bogate în multivitamine și compusi chimici
care protejează împotriva îmbolnăvirilor.

Dacă adăugați o singură felie de avocado într-un sendviș consumat la pranz,

veți acoperi circa 15% din doza zilnică recomandată de magneziu. Aproximativ
100 de grame de avocado furnizeaza 29 mg de magneziu, iar un fruct întreg
conține până la 58 mg din acest mineral necesar organismului.

6. Bananele

Deși sunt cunoscute ca surse principale de potasiu, bananele au și alți

nutrienți minerali importanți în compoziție. O banană medie conține aproximativ
32 mg de magneziu, furnizând în același timp fibre si vitamina C.

Alte fructe care conțin cantități diverse de magneziu sunt afinele, capșunele,
smochinele și grapefruitul.

7. Ciocolata neagră

Unul dintre cele mai sănătoase deserturi, ciocolata neagră este și o sursă
importantă de magneziu. O porție (1-2 pătrățele) asigură 24% din doza zilnică
recomandată de magneziu, alături de o cantitate mare de antioxidanți cu rol în
reducerea presiunii arteriale crescute, imbunătățirea circulației sanguine și
menținerea stării bune de dispozitie. Circa 100 grame de ciocolată neagră
furnizează până la 327 mg de magneziu, ceea ce reprezintă 80% din aportul
necesar zilnic.

10
 8. Lactatele degresate

O sursa excelentă de magneziu sunt și lactatele degresate, precum iaurtul.

Magneziul din aceste alimente este și un bun adjuvant în absorbția optimă
calciului, conținut în cantități mari de lactate. O porție de iaurt degresat (100
grame) asigură circa 19 mg de magneziu. Alte lactate recomandate ca sursă bogată
a acestui mineral sunt brânza de capră, mozzarella etc.

9. Fructele uscate

Apreciate pentru conținutul lor important de fibre, fructele uscate sunt

totodată o gustare sănătoasă și bogată în magneziu (conțin 68 mg la fiecare 100
grame consumate).

10. Ierburile aromatice

Ierburile aromatice uscate, precum coriandrul, mărarul, salvia sau busuiocul,

completeaza și ele aportul zilnic de magneziu (cu 70 mg pentru 10 grame
consumate).

10