interzise

toate tipurile de organe de la animale - acestea includ ficatul, rinichii, pancreasul

si creierul;
carnea rosie (porc, miel, vita)
carnea de vanat (fazan, caprioara);
carnea de peste: heringul, pastravul, macroul, tonul, sardinele, ansoa, eglefinul si
alte tipuri;
alte fructe de mare: scoici, crab, creveti si icre;
bauturile cu mult zahar, mierea, siropul de agave si siropul de porumb cu un
continut ridicat de fructoza;
drojdia si alte suplimente pe baza de drojdie;
Cu toate că leguminoasele reprezintă o sursă bogată de purine, efectul lor
asupra nivelurilor de acid uric depinde de compoziţia şi mărimea porţiilor
dietetice.
În afară de fructele de mare şi alcool, carnea grasă este unul dintre factorii
alimentari principali ai creşterii nivelurilor de acid uric şi ai apariţiei gute
Alimentele recomandate a fi excluse, din cauza efectului semnificativ asupra
nivelului de acid uric, sunt supele de oase şi carne, bulion, măruntaie şi mezelurile,
conservele de carne şi peşte, peştele din familia Clupeidae (sardine, şprot, hering),
unele brânzeturi (procesate, cu mucegai, cu cheag, cremoase, cu conţinut ridicat
de grăsimi), grăsimi animale (seu, untură, slănină), porumbul, măcrişul, spanacul,
rubarba, ciocolata, alimentele marinate şi anumite condimente (piper, muştar). O
porţie zilnică de carne sau peşte nu trebuie să depăşească 100 g. Legumele bogate
în purină (cum ar fi leguminoasele, varza, varza de Bruxelles, lintea, mazărea
verde, fasolea albă) ar trebui limitate. Alcoolul, cafeaua, ceaiul negru, cacaua şi
condimentele iuţi trebuie eliminate. Aportul zilnic total de acid uric nu trebuie să
depăşească echivalentul a 500 mg, respectiv produsele care conţin această
cantitate.
O recomandare importantă, deseori ignorată, este aportul adecvat de
lichide (în special fluide alcaline, cum ar fi apele minerale alcalinizante), pentru a
facilita eliminarea acidului uric(24).
 Orele regulate de masă sunt esenţiale, în mod optim cu cântărirea porţiilor,
mai ales în cazul alimentelor bogate în purine. Gustarea dintre mese ar trebuie
evitată, iar ultima masă, servită cel târziu cu 3 ore înainte de culcare, pentru a
preveni acumularea de acid uric în organism(7,24).

Alimentele bogate în carbohidraţi facilitează excreţia uratului din organism,

în timp ce dieta bogată în grăsimi creşte recaptarea acestor compuşi la nivelul
tubilor renali. Alimentele cu conţinut scăzut de purină, în afară de lapte, includ
orezul, fructele şi ouăle, cu toate acestea, în cazul obezităţii sau al sindromului
metabolic, trebuie avut în vedere necesitatea prevenirii simultane a dislipidemiei
şi a hiperglicemiei.

Metoda optimă de tratare culinară este prepararea, fierberea într-o

cantitate mare de apă (în special în ceea ce priveşte carnea). Prăjirea şi coacerea
trebuie evitate(11,24).

Un stil de viaţă sănătos include automat şi o activitate fizică regulată.

Ultimele cercetări au arătat că un adult trebuie să facă activitate fizică de cel putin
150 de minute pe săptămână (5 zile)(32,33). Pacienţilor cu gută nu le este
interzisă mişcarea, aşa cum cred mulţi. Activităţile moderate sunt indicate în acest
context, fiind recomandate mersul pe jos, înotul sau ciclismul. Activitatea fizică
regulată poate reduce, de asemenea, riscul de a dezvolta alte boli cronice, cum ar
fi bolile de inimă, accidentul vascular cerebral şi diabetul. Activitatea fizică asistată
de specialişti asigură cadrul oprim de desfăşurare a unor exerciţii în condiţii de
siguranţă(32,33).

În concluzie, guta rămâne cea mai cunoscută formă de artrită inflamatorie,

care, netratată cu seriozitate, poate duce la o formă cronică. Afectează în special
bărbaţii cu vârste cuprinse între 30 şi 50 de ani, iar în ceea ce priveşte prevalenţa
la femei, guta apare în special după menopauză, când creşte concentraţia de acid
uric. Cei care sunt diagnosticaţi cu această patologie nu se vindecă, iar simptomele
pot fi recurente dacă nu urmează o terapie adecvată. Pentru a îmbunătăţi calitatea
vieţii celor diagnosticaţi cu această boală sau pentru a preveni apariţia ei, este
indicat un stil de viaţă sănătos, cu o alimentaţie echilibrată. Dieta în gută trebuie
să fie echilibrată în mod adecvat în ceea ce priveşte nutrienţii, să includă alimente
cu conţinut scăzut de purine şi alcalinizante şi să ofere o cantitate adecvată de
lichide.
permise

fructele - toate fructele sunt, in general, bune pentru cei cu guta; ciresele ar putea
ajuta chiar la prevenirea atacurilor de guta, prin faptul ca scad nivelul acidului uric
si reduc inflamatia;
legumele - toate legumele sunt permise, inclusiv cartofii, mazarea, ciupercile,
vinetele si legumele frunzoase (de un verde inchis la culoare);
leguminoasele - toate leguminoasele sunt permise, lintea, fasolea, mazarea,
nautul, soia si tofu;
nucile: toate nucile si semintele sunt recomandate pacientilor cu guta;
cerealele integrale - acestea includ fulgii de ovaz, orezul brun si orzul;
produsele lactate - toate sunt considerate sigure, dar cele cu un continut scazut de
grasime par sa fie deosebit de benefice pentru cei cu guta;
ouale;
bauturile simple: cafeaua, ceaiul de plante si ceaiul verde sunt permise;
uleiurile vegetale, inclusiv cele de cocos, de masline si de seminte de in sunt
permise pacientilor cu guta.

Dieta în gută nu ar trebui să se bazeze doar pe un calcul simplu al cantităţii de

purine din alimentele consumate, deoarece nivelurile de acid uric sunt, de
asemenea, determinate de proprietăţile acide sau alcaline ale alimentelor

Carnea rosie (cu continut crescut în purine) ca de ex: vita, porc, miel si
organe interne pot creşte acidul uric din sânge şi riscul de gută. De aceea, trebuie
mâncate rar şi în cantitate mică în special carnea roşie dar şi produsele asociate.
Consumul de legume bogate în purine trebuie reglementat explicit
Fructele de mare (în special crustaceele şi scoicile de mare) pot creşte acidul
uric din sânge şi riscul de criză de gută si de aceea trebuie consumate rar. Peştele
este recomandat regulat (1-2 ori pe saptamană) ca şi componentă a unei diete
sănătoase orientată spre profilaxia bolilor cardiovasculare
Consumul de alcool într-o doză mare duce la creşterea riscului de criză de
guta. În special berea si spirtoasele trebuie evitate.
Băuturile carbogazoase, sucurile de fructe şi fructele cu conţinut mare de
fructoză (zahăr) pot creşte acidul uric din sange si trebuie astfel evitate. Bauturile
„light“ care nu contin fructoza, nu cresc riscul de gută
Consumul regulat de produse lactate/lapte sărace în grăsimi poate scădea
acidul uric şi este recomandat pacienţilor cu gută
O alimentare suficientă cu vitamina C este semnificativă (100 mg vitamina
C/ zi) deoarece aceasta scade uşor acidul uric din sange si stimulează eliminarea
acestuia prin urină. Administrarea îndelungata de vitamina C în doze mari (>=
1g/zi)
poate avea însa şi efecte negative (de ex. Formarea pietrelor renale) nefiind
recomandată în doze mari.
Consumul regulat de cafea poate ajuta la scăderea acidului uric, completând
dieta şi medicaţia, astfel cosumul de cafea este încurajat.
Exista corelaţii între gută/ valorile crescute de acid uric şi boli
cardiovasculare, supraponderabilitate, sindrom metabolic şi diabet. De aceea sunt
recomandate exerciţii regulate/antrenamentul cardiovascular (cel puţin de 2-3
ori/saptamana 20-30minute).
Cresterea în greutate şi supraponderabilitatea pot creşte acidul uric şi duc la
criza de gută. Scăderea ponderală treptată(cel putin la barbaţi)poate duce la
scăderea acidului uric din sânge şi astfel să protejeze de guta.
Pacienții cu gută trebuie să aibă o dietă hipocalorică (ținând cont de
asocierea cu obezitatea), dar și o dietă hiposodată (având în vedere asocierea
gutei cu hipertensiunea arterială)