Dieta lui Gheorghe Mencinicopschi:

Slăbeşte mâncând
DoctorMenci March 18, 2011

Dietele drastice care permit mai puţin de 1.000 de kilocalorii zilnic oferă rezultate doar
pe perioade scurte de timp, susţin nutriţioniştii. Potrivit acestora, persoanele care apelează
la un astfel de regim de slăbit riscă să se îngraşe peste greutatea pe care au avut-o anterior
începerii dietei.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, oferă

pentru gândul câteva ponturi despre cum poţi slăbi mâncând pe săturate.

“Nimeni nu a explicat clar faptul că, atunci când ţii o dietă, nu numai cantitatea caloriilor
este importantă. Calitatea biologică a caloriilor este hotărâtoare pentru persoanele care
doresc să scape de kilogramele în plus sau să îşi menţină greutatea”, spune medicul
nutriţionist.

Potrivit expertului, o calorie dintr-un aliment nu este echivalentă cu o calorie dintr-un alt
aliment din punct de vedere al efectului metabolic. Astfel, unele alimente accelerează
arderea grăsimilor, în timp ce altele încetinesc metabolismul, îngreunând astfel procesul
de slăbire.

Dimineaţa – momentul în care pot fi satisfăcute poftele

Atunci când doriţi să scăpaţi de excesul de kilograme, nutriţionistul Mencinicopschi

recomandă porţii mici de mâncare la intervale scurte de timp.

“În primul rând trebuie să vă fixaţi un program de mese, care se vor lua la ore fixe. Zilnic
trebuie să mâncaţi de cinci-şase ori. Astfel, veţi reuşi să vă controlaţi mai bine senzaţia de
foame”, menţionează specialistul în nutriţie. În acelaşi timp, micul dejun trebuie să fie
consistent şi trebuie luat în fiecare dimineaţă. “Metabolismul funcţionează diferit în
cursul zilei, iar alimentele mâncate la micul dejun au efectul cel mai scăzut de îngrăşare.
Dimineaţa este singura perioadă a zilei în care vă puteţi satisface câteva pofte”, indică
prof. dr. Mencinicopschi.
Potrivit specialistului, alimentele mâncate seara sau noaptea duc la supraponderalitate sau
la obezitate. Astfel, cina trebuie să aibă cel mai mic conţinut caloric, deoarece în acest
moment al zilei arderile sunt încetinite, iar pancreasul şi ficatul nu trebuie încărcate cu
grăsimi.

Caloriile de slabă calitate îngreunează procesul de slăbire

Medicul spune că, atunci când urmaţi o dietă, trebuie să alegeţi alimentele care au calorii
negative, respectiv legumele, anumite fructe, peştele, carnea de pui sau de curcan şi
anumite lactate. “Zahărul alb, glucoza, fructoza, siropurile de glucoză-fructoză, grăsimile
rafinate şi artificiale, alcoolul, alimentele industriale care combină făinurile albe cu
grăsimi rafinate de origine animală sau de origine vegetală, băuturile carbogazoase,
conservele de legume şi carne şi produsele de tip fast-food conţin calorii de slabă calitate
care încetinesc metabolismul şi îngreunează procesul de slăbire”, menţionează
nutriţionistul.

Grăsimile nu trebuie eliminate din alimentaţie. Medicul spune că ponderea zilnică

necesară este de 20 la sută. “Evitaţi însă consumul de grăsimi artificiale care se ascund de
regulă în margarină, excesul de grăsimi animale saturate, grăsimi râncede şi pe cele din
prăjeli”, indică nutriţionistul. Potrivit specialistului, peştele gras oceanic, datorită
conţinutului bogat în acizi graşi Omega 3 şi 6, uleiul de măsline, in şi cânepă sunt surse
de grăsimi benefice pentru organism.

Sursa: Gandul

Combinații periculoase alimente –

medicamente
DoctorMenci December 18, 2012

Eficienţa unui medicament depinde de foarte mulţi factori, printre care şi de

alimentele consumate în perioada tratamentului. Tocmai de aceea, medicamentele
se iau doar în urma unui consult medical pentru a evita interacţiunile nedorite
dintre alimente şi pastile. Pentru a înţelege mai exact ce se poate întâmpla prof. dr.
Gheorghe Mencinicopschi ne-a oferit câteva exemple concrete.

Grapefruitul combinat cu pastilele – un fruct periculos  

Grapefruitul este un citric bogat în vitamina C, potasiu, conţinând şi compuşi de tip

glucarat, care pot avea acţiune de prevenire a cancerului de sân. Grapefruitul roz-roşu
conţine licopen (care se găseşte şi în roşii, caise, portocale roşii), un puternic antioxidant
cu acţiune de prevenire a cancerului de prostată. Pulpa fructului este bogată în fibre
alimentare solubile şi insolubile, cu efect de scădere a indexului glicemic, de stabilizare a
glicemiei şi de reducere a colesterolului sanguin.
Pe lângă aceste efecte benefice, grapefruitul poate interacţiona cu peste 200 de
medicamente, devenind periculos pentru sănătate. Componentul naringenina, din fructul
de grapefruit, încetineşte câteva dintre procesele metabolice normale de detoxifiere care
au loc în intestine şi ficat, blocând acţiunea de descompunere şi eliminare a acestor
medicamente precum şi a altor toxine.

Concret, grapefruitul poate deveni periculos în combinaţie cu medicamente anxiolitice,

antidepresive, antialergenice, antihistaminice, antivirale, antiaritmice cardiac,
anticoagulante, imunosupresoare, antihipertrofice prostatice, antialgice, antibiotice,
hormoni, stimulenţi, anticoncepţionale şi în combinație cu medicamentele destinate
tratării următoarelor: maladii cardiace, accident vascular cerebral, epilepsie, cancer, tuse,
răceală, SIDA-HIV, hipertensiune arterială, blocanţi ai canalelor de calciu, disfuncţii
erectile, hipercolesterolemie, astm şi emfizeme.

8 asocieri nefaste

 Asocierea medicamentelor antidepresive cu brânzeturile fermentate, cu vinul sau

berea pot declanşa crize severe de hipertensiune arterială.
 Urzicile, spanacul, pătrunjelul, salata şi toate alimentele care conţin cantităţi mari
de vitamina K nu trebuie consumate de cei care fac tratamente cu medicamente
anticoagulante, salcilaţi, aspirină şi mai ales cei care au în antecedente un accident
vascular cerebral sau infarct.
 Carnea de ton poate provoca manifestări alergice în cazul celor care urmează un
tratament cu izoniazidă, administrată împotriva tuberculozei.
 Carnea pregătită la grătar, pe cărbuni, generează o substanţă toxică, cancerigenă
care creşte activitatea unei enzime. Prin inducţia şi creşterea activităţii acestei
enzime unele medicamente sunt metabolizate şi se elimină mai rapid, scăzând
astfel eficienţa unor antiasmatice, a unor analgezice, antidepresive, antipsihotice,
inhibatoare virale utilizate în tratamentul HIV-SIDA.
 Sunătoarea nu trebuie folosită de cei care iau tratament cu medicamente
tonicardice, antiasmatice, antiulceroase, imunodepresive, contraceptive orale,
medicamente anti-SIDA.
 Laptele şi produsele lactate nu trebuie consumate când sunt administrate
antibiotice, deoarece ionii de calciu, magneziul şi fierul conţinute de lapte
împiedică absorbţia tetraciclinelor din tractusul digestiv.
 Sarea de bucătărie nu trebuie consumată în tratamentele cu medicamente
cortizonice, deoarece creşte riscul de retenţie hidrosalină şi astfel pot să apară
edeme, hipertensiunii arteriale sau va fi afectat cordul. Sarea scade eficienţa
statinelor şi antidepresivelor.
 Zaharurile şi alimentele dulci nu trebuie asociate cu medicamentele pe bază de
cortizon, deoarece creşte riscul de apariţie a diabetului zaharat.

Aşadar, este foarte important să cunoaştem posibilele interacţiuni aliment-medicament,

medicament-aditivi (E-uri), aliment-alergii, precum şi unele predispoziţii moştenite
genetic în scopul prevenirii efectelor adverse ale acestor asocieri, efecte uneori extrem de
severe, putând culmina cu decesul.
TOXIC, filmul care vorbeşte despre alimentaţia modernă

Mai multe despre o alimentaţie sănătoasă şi corectă puteţi afla din filmul ,,TOXIC’’.
Documentarul T O X I C este disponibil acum şi pe DVD. Acesta se poate achiziţiona
exclusiv de pe www.librarie.net, la preţul de 49.9 lei şi este însoţit de un cadou:
binecunoscuta carte de bucate a profesorului Ghe. Mencinicopschi “Reînvaţă să găteşti –
Revoluţie în bucătărie”.

Combinatii nefaste de alimente

DoctorMenci October 16, 2012

Studiile au demonstrat ca nu toate alimentele sunt compatibile intre ele, datorita

compozitiei lor in nutrienti, proteine, grasimi, glucide si aciditate.

Alimentele si asocierea lor prezinta anumite caracteristici de compatibilitate care, daca nu

sunt respectate, determina in final o digestie lunga si dificila, cu fermentatii si generare de
compusi toxici, balonare abdominala, constipatie, diaree, arsuri, reflux gastroesofagian,
malabsorbtie, malnutritie, maladii diverse acute sau cornice.

Asocierea corecta a alimentelor este o modalitate excelenta de a ne mentine sanatatea.

Consumul  proteinelor (carne, peste, oua, branza etc.) alaturi de carbohidrati (cartofi,
paste, cereale, paine, dulciuri etc.) sau de grasimi (unt, sunca, smantana etc.) impiedica
absorbtia substantelor nutritive si ingreuneaza digestia.  Pentru a avea o digestie corecta
trebuie sa consumam un singur tip de mancare concentrata la o masa. Spre exemplu, daca
mancam la aceeasi masa branza (bogata in calciu) si paine (bogata in carbohidrati),
carbohidratii nu vor permite organismului sa absoarba calciul in mod corespunzator.

Fructele si dulciurile nu se combina cu restul mancarii. Fructele se consuma pe stomacul

gol, inainte cu 30 de minute de masa sau la 2 ore dupa masa. Iar zaharul si fructoza
asociate cu mancare pot duce la balonare. De asemenea, este contraindicat sa cosumam
apa in timpul mesei sau dupa masa. Consumand apa la masa diluam sucurile gastrice si
ingreunam digestia.

Asadar, toate sortimentele de carne se combina corect cu legume verzi si in niciun caz cu
lactate, grasimi sau fructe. Cerealele se combina perfect cu legumele verzi si deloc cu
proteine sau grasimi. Acest subiect este tratat si in filmul TOXIC – proiect sustinut de
Fares, ce poate fi vizionat joi, 18.10.2012, la ora 19:00, in sala Marshall a Casei de
Cultura a Sindicatelor din Sibiu, in cadrul Festivalului de Film Documentar Astra
Sibiu.

Alimentatia zilnica
Recomandari orientative

Insistam asupra faptului ca alimentele trebuie sa fie consumate în starea lor naturala, cât
mai aproape de starea lor naturala sau prelucrate cât mai putin.

Alimente recomandabile pentru micul dejun:

 lapte
 iaurt
 brânzeturi
 oua fierte moi
 salata de fructe, cereale si miere
 ceai de fructe
 cafea (infuzata)
 ceai negru, ceai verde
 masline
 mieji de nuca, seminte de floarea soarelui, de dovleac, alune, fistic, stafide
 cereale integrale macinate, fierte în apa sau în lapte
 miere
 dovleac copt

Alimente recomandabile pentru masa de prânz:

 supe si ciorbe de zarzavaturi

 supe si ciorbe cu carne sau peste
 peste proaspat la gratar sau la cuptor
 carne proaspata la gratar sau la cuptor
 salate de cruditati, salata verde, morcovi, telina, rosii, andive, varza cruda, ceapa,
usturoi, hrean, leustean, marar, patrunjel,
  asmatuchi, cimbru, tarhon, gulii, ridiche, untisor, papadie, spanac, urzici, ardei,
castraveti, praz etc.
 legume: linte, mazare, fasole, bob, tratate termic
 garnituri: orez fiert, cartofi copti la cuptor sau fierti în coaja, conopida fiarta,
arpacas de orz fiert, linte, fasole, bob, mazare fiarta,
 condimente blânda, sare gema (grunjoasa), ulei presat la rece, unt
 fructe
 salate din zarzavaturi si legume tratate termic: sfecla, conopida, vinete, cartofi,
fasole verde; iarna muraturi în saramura sau otet natural.

Alimente recomandabile pentru masa de seara:

 ciuperci la gratar sau cuptor;

 lactate;
 salate de zarzavaturi;
 cereale fierte: orez, porumb de lapte, grâu, orz, secara, hrisca, susan
 mamaliga
 pâine integrala
 fructe
 1 pahar de vin (nu mai mult)
 salata de vinete
 conopida (de preferat fiarta în aburi)
 cartofi copti
 ulei presat la rece
 miere