Produsele zaharoase

Produsele zaharoase cuprind alimente obinute prin procese de rafinare

industrial, caracterizate prin concentrarea glucidelor cu molecul mic (glucoz,
zaharoz) n compoziia lor. Produsele zaharoase sunt caracterizate printr-o savoare
deosebit, ceea ce face s fie dorite. n aceste condiii, reprezint o surs caloric
important, dei prezena lor nu este absolut necesar pentru echilibrul raiei
alimentare. Reprezentanii acestei grupe sunt produsele zaharoase propriu-zise
(bomboane, caramele, drajeuri, jeleuri etc.), ciocolata i produsele din ciocolat,
produsele de cofetrie (prjituri, torturi, ngheate)

Produsele zaharoase se caracterizeaza printr-un aport caloric ridicat oferit intr-un

volum mic.La ora actuala se remarca o crestere tot mai mare a consumului lor,desi nu
furnizeaza o valoare nutritionala corespunzatoare.De asemenea,actiunea cariogena a
acestor produse are impact semnificativ asupra copiilor si adolescentilor.
n piramida alimentar aceste produse au reprezentare grafic n vrful piramidei,
alturi de grsimile saturate, sugerndu-se astfel folosirea lor ct mai rar.
Efectele negative ale consumului excesiv de produse zaharoase
Produsele zaharoase au numeroase efecte negative. Omul consuma rareori dulciuri de
foame. Cel mai adesea, apetitul este cel care il determina sa ingere ciocolata sau
prajituri.Dulciurile, fiind concentrate calorice extrem de atragatoare, sunt adesea
consumate in exces ceea ce duce la supraponderalitate si ulterior la obezitate.
Produsele zaharoase au actiune proaterogena si cres riscul de boala coronariana.
Zaharoza, fructoza si glucoza modifica secretia acizilor biliari, care au un rol
important in absortia si catabolismul colesterolului. In orice caz, orientarile dietetice
actuale pun accentul pe scaderea consumului de dulciuri rafinate, mai ales la cardiaci,
deoarece excesul determina o disfunctie a sistemului cardio-vascular.
Dulciurile induc dezechilibre mineralo-vitaminice in organism: scad absorbtia ionilor
minerali, produc deficient de crom si cupru. Dar cea mai importanta disfunctionalitate
este cea care priveste metabolismul vitaminei B1.
Digestibilitate
Consumate in cadrul unui pranz, produsele zaharoase nu au efecte negative asupra
tubului digestiv. Consumate insa pe stomacul gol, determina un spasm piloric,
stomacul incercand sa le retina pentru a le dilua. In continuare are loc o hipersecretie
gastrica, cu atat mai nociva cu cat subiectul are suferinte gastrice anterioare.
La nivelul colonului, ele pot avea efecte laxative prin atragerea apei in lumenul
intestinal. Efecte laxative are si halvaua, datorita fibrelor si a unor substante iritante
provenite din materiile prime si produsele din zahar si fructe.

Produsele zaharoase care contin si multe lipide (ciocolata, halvaua, cremele cu unt sau
margarine) asigura o satietate prelungita.

Excesul de grasime
Excesul de grasime din alimentatie este din ce in ce mai mult incriminat ca fiind
componenta cea mai daunatoare a dietei omului modern. Acel duo mortal excesul de
grasime si lipsa fibrelor alimentare este legat astazi in mod convingator de aparitia
si agravarea unei intregi serii de probleme de sanatate, cum ar fi boala coronariana
(cardiopatia ischemica), litiaza biliara, constipatia, apendicita, cancerul de colon, san
si prostate, accidentele vasculare cerebrale, diverticulita si guta ca sa numim doar
cateva. Si lista continua sa creasca.
Grasimea este o parte vitala a oricarei celule vii, reprezentand combustibilul de
rezerva al organismului. De aceea, n-am putea fi sanatosi daca grasimea ar lipsi din
alimentatia noastra. Problemele apar din cauza ca cei mai multi dintre noi consumam
prea multa grasime, deseori in forme pe care organismul nu le poate prelucra cu
usurinta.
Cum dauneaza organismului excesul de grasime? Prezenta in exces a grasimilor in
alimentatia curenta pune bazele dezvoltarii procesului de ateroscleroza, care nu este
altceva decat o ingustare si o rigidizare a arterelor vitale, care furnizeaza organismului
hrana si apa. Excesul de grasime creste vascozitatea si aderenta sangelui, incetinind
circulatia si ducand la alipirea globulelor rosii una de alta, intocmai ca monedele intrun fisic. In aceasta stare agregata, globule rosii sunt incapabile sa se incarce la
capacitatea maxima cu oxgen si sa navigheze prin capilarele microscopice. Private de
oxigen si de celelalte substante nutritive, celulele organismului devin tot mai
susceptibile la lezare, imbolnavire si moarte.
Majoritatea alimentelor bogate in grasimi sunt incarcate si cu colesterol, substanta
care lezeaza peretele interior al arterelor. Organismul reactioneaza prin acoperirea
acestor leziuni cu celule. In conditiile prezentei in sange a unui exces de grasimi si
colesterol, organismul aplica tot mai multe bandajuri de acest fel, unul peste altul,
pana ce se formeaza placile ateromatoase. Iar atunci cand aceste placi cresc suficient
de mult pentru a ingusta/obtrua arterele coronare care hranesc inima, apare infarctul
miocardic. Atunci cand acest lucru se petrece in arterele care hranesc creierul, are loc
un accident vascular cerebral.
Unii dintre produsii secundari de digestie a grasimilor par a fi implicati in aparitia si
dezvoltarea anumitor tipuri de cancer. Atunci cand peretii intestinului gros nu sunt
protejati de fibrele alimentare aceste substante produc deseori iritatie si inflamatie la
acest nivel si pot constitui un factor important in aparitia colitei si cancerului de colon.
Pe alta linie, s-a demonstrat ca excesul de grasimi din sange inhiba productia de celule
cu rol imunitar, lucru care favorizeaza aparitia si a altor cancere, cu alte localizari.

De asemenea, este binecunoscut astazi si faptul ca dietele cu continut crescut de

grasime scad eficienta mecanismului insulic al organismului, ducand astfel la diabet.
In plus, cantitatea de grasimi saturate din alimentatie afecteaza puternic nivelul
colesterolului sangvin.
Excesul de calorii
Caloria este o unitate de msur a energiei. n nutriie, ea msoar att energia adus
prin alimente ct i cheltuielile energetice ale organismului. Consumul in exces de
calorii este o problema frecventa si cauzeaza multe probleme de sanatate. Cresterea in
greutate va avea loc atunci cand o persoana consuma mai multe calorii decat reuseste
sa arda. Prin urmare, daca pe baza nevoilor individuale energetice, un individ ar trebui
sa consume 2000 de calorii pentru a-si mentine greutatea, in cazul in care valorile
acestora s-ar suplimenta cu 500 de calorii, intr-o saptamana ar castiga o jumatate de
kilogram. In general, desi este incurajat consumul zilnic de fructe proaspete, este
destul de simplu sa se faca excese de fructe si legume, mai degraba din punctul de
vedere al controlului greutatii decat al mentinerii unei diete bogate in substante
nutritive.
O dieta bazata pe produse calorice, dar cu putini nutrienti poate duce la diabet sau
obezitate.
Obezitatea este o afeciune medical de nutriie i metabolism (schimb de materii) n
care grsimea corporal se acumuleaz n exces, astfel nct poate avea un efect
advers, negativ asupra sntii, ducnd la o speran de via redus i/sau probleme
de sntate. Oamenii sunt considerai obezi atunci cnd indicele de mas
corporal (IMC), o mrime obinut prin mprirea greutii unei persoane, exprimat
n kilograme la ptratul nlimii acelei persoane, exprimat n metri, este mai mare de
30 kg/m2.
Obezitatea crete riscul de diverse afeciuni, n special boli de inim, diabet de tip
2, apnee obstructiv de somn, anumite tipuri de cancer, osteoartrit. n cele mai multe
cazuri, obezitatea este provocat de o combinaie dintre un consum excesiv de calorii,
lipsa activitii fizice i o predispoziie genetic, dei, n anumite situaii, cauzele
principale sunt genele, afeciunile endocrine, medicamentaia sau afeciunile psihice.
Exist puine dovezi ce susin punctul de vedere conform cruia anumite persoane
obeze mnnc puin, ns se ngra din cauza metabolismului lent; n medie,
persoanele obeze consum mai mult energie dect cele slabe, dat fiind energia
necesar pentru a susine o greutate crescut.

SFAT! 10 pasi pe care trebuie sa-i urmezi pentru a evita produsele cu multe
calorii,grasimi si zaharuri!
1. Incepe ziua cu un mic dejun cu cereale si un fruct, in loc de produse de patiserie,
cornuri sau gogosi
2. In timpul zilei, nu consuma chipsuri sau biscuiti. Mananca castraveti proaspeti,
morcovi, broccoli, telina sau alte vegetale proaspete. Trateaza fructele ca pe dulciuri si
limiteaza-te la 1-2 pe zi!
3. Limiteaza consumul de suc natural de fructe la maxim un pahar pe zi sau mai bine,
mananca fructul intreg, pentru ca are putine calorii si multe fibre.
4. Elimina complet din dieta ta zilnica consumul de bauturi dulci: cafea sau ceai cu
zahar, sucuri, cocktail-uri. Acesta este asociat cu boli ca diabetul, obezitatea, artrita
sau cancerul. Bea apa plata, ceai de plante sau lapte cu putina miere.
5. Dupa-amiaza, cand nevoia de "ceva dulce" este mai puternica, nu manca prajituri,
inghetata sau tort. Incearca un fruct dulce si zemos! Dar numai unul...
6. Inlocuieste orezul alb si painea din faina de grau cu produse ca: orez brun, paine
integrala cu seminte, paste integrale, care contin vitamine, minerale si fibre.
7. Mananca alimente fierte la aburi, pe gratar sau la cuptor, in loc de a le praji in mult
ulei, care adauga calorii, fara sa contina si nutrienti.
8. Spune un "NU" hotarat cartofilor prajiti! In schimb te poti bucura de gustul bogat al
unui cartof copt in coaja cu un topping de branza degresata si broccoli si ai astfel o
masa bogata in nutrienti si sanatoasa.
9. Daca ti-e pofta de carbohidrati sau iti este foarte foame, inlocuieste consumul de
cartofi sau paste cu mancarea pe baza de linte, mazare sau fasole verde.
10. Nu consuma alcool, este foarte bogat in calorii, insa nu aduce niciun beneficiu
nutritiv organismului!