Referat

Substanele nutritive

Realizat : Romanenco Mario

Verificat: Gavriliuc Larisa

Pentru a creste armonios si a avea un trup suplu, puternic, frumos, trebuie sa consumi alimente
variate cate putin din fiecare. Daca mananci dupa instinctul nesatios al poftei si consumi, de
pilda, multe ciocolate, prajituri sau inghetate, s-ar putea ca, mai tarziu, sa regreti amarnic. Daca
iti plac mult mancarurile si preparatele grase, painea, pastele fainoase, smantana, untul, friscatrebuie sa fii atent! Consumate in cantitati mari, aceste alimente tentante( cui nu-i plac?) pot
provoca, mai apoi deteriorarea starii de sanatate. Cum? Intai te poti ingrasa si, ca urmare, e
posibil sa contactezi boli cardiovasculare, diabet, hipertensiune arteriala, hepatita, obezitate si
chiar cancer. Inca din copilarie trebuie sa-ti impui, prin vointa, sa nu te ingrasi; dimpotriva, sa fii
zvelt, armonios construit, placut in relatiile cu cei din jur.
Corpul nostru are nevoie, pentru a creste si capata energia necesara muncii, invataturii, de
alimente diverse, de substante nutritive, dar in cantitati potrivite.
Se recomanda, de catre medicii nutritionisti, cateva mese echilibrate, in care alimentele diferite
se completeaza in meniul zilnic.
Substantele de baza din mancare, absorbite de intestin, sunt: proteinele, glucidele, lipidele. Din
copilarie trebuie sa le cunosti!
Proteinele sunt cele care construiesc trupul nostru, gasindu-se in muschi, oase, piele, creier, ficat,
inima. Noi le luam din alimentele de origine vegetala( fasole, mazare, nuci, cereale, soia). Si
totusi, nu trebuie sa exageram consumul de proteine, ele trebuind sa totalizeze doar 20% din
alimentatia noastra zilnica. Un elev, aflat in crestere, are nevoie numai de 100 g de proteine pe zi.
Glucidele, adica substantele dulci, sunt o sursa importanta de energie pentru copil si adolescent,
dar nici aici nu trebuie sa exageram. Fiecare tanar stie asta! Luati glucidele mai putin din
dulciuri( ciocolate, inghetate ) si mai mult din fructele si legumele proaspete, din cereale sau
lapte. Si nu uitati ca exista glucide si in alimentele care n-au gust dulce, cum ar fi painea si
cartofii; insa si acestea ingrasa.
Lipidele se gasesc mai ales in grasimi. Cu exceptia legumelor si fructelor, toate produsele
alimentare contin grasimi, mai mult sau mai putin. Feriti-va de cele foarte gustoase!
Grasimile(lipidele) se gasesc din belsug in: carnea de porc, in pestele gras( somn, crap, somon),
in unt, smantana, branzeturi grase, laptele natural. Sunt mai degraba preferate si sanatoase
grasimile din produsele vegetale( nuci, arahide, uleiuri, mai ales uleiul de masline). Daca nu le
puteti evita, macar consumati-le in cantitati moderate ( doar 20% din alimentatia zilnica).
Vitaminele sunt substante esentiale pentru crestere si mentinerea starii de sanatate a tanarului.
Se stie ca, in lipsa acestora, o persoana n-ar putea supravietui decat cateva luni. De altfel, chiar
cuvantul vitamine provine de la cuvantul latinesc vita, care inseamna viata. Cele mai multe se
afla in verdeturi, legume, fructe. In general, se cunosc peste 20 de vitamine, cele mai cunoscute
fiind vitaminele A, B, C, D, K.

Vitamina A favorizeaza o vedre buna, cresterea corpului. Se gaseste in unt, untura de peste,
galbenusul oului, in radacini de morcov, in caise, rosii, piersici.
Vitamina B este prezenta in nuci, fasole, oua, ficat, lapte. In absenta acestei vitamine, se produc
in final tulburari nervoase, uscarea pielii, caderea parului, oprirea cresterii.
Vitamina C contribuie la cresterea si rezistenta organismului. Se afla in legumele sau fructele
proaspete si se distruge prin fierbere. Abunda in vitamina C urmatoarele: lamaile, portocalele,
rosiile, macesele, zarzavaturile. In absenta ei se produce boala numita scorbut, de care sufereau si
chiar mureau marinarii care plecau in expeditii geografice. Scorbutul duce la sangerarea
gingiilor, caderea dintilor.
Vitamina D favorizeaza cresterea oaselor. In lipsa ei, mai ales la copiii saraci, din tarile africane
si asiatice, se produce boala numita rahitism (deformarea oaselor scheletului). Oasele raman moi,
fara a putea sa sustina corespunzator greutatea corpului. Aceasta vitamina se gaseste.

Valoarea nutritiva si energetica a alimentelor

Intre om si aliment se stabilesc relatii stranse pe tot parcursul existentei, chiar si inainte de
nastere prin intermediul laptelui matern. Cea mai veche si mai stringenta relatie este determinata
de faptul ca alimentele furnizeaza organismului substantele nutritive de care acesta are nevoie
pentru asigurarea energiei indispensabile proceselor vitale, pentru sintetizarea substantelor
proprii, precum si pentru formarea substantelor care favorizeaza desfasurarea normala a
proceselor metabolice.

Substantele nutritive din alimente

Produsul alimentar este constituit dintr-un amestec de substante organice si
anorganice necesare organismului uman, dar si substante indiferente si chiar
substante antinutritionale.
Pentru
asigurarea
unei stari
de
nutritie
normale este
necesar
ca alimentele consumate sa aduca toate substantele nutritive in cantitati
optime si, mai ales, pe cele esentiale.
Dupa rolul pe care il au in metabolism, substantele utile din alimente,
necesare organismului omenesc (trofinele), se clasifica in mai multe grupe:

substante cu rol energetic, care prin oxidare in organism furnizeaza

energie calorica necesara proceselor vitale si cheltuielilor energetice
datorate activitatii profesionale; Astfel de substante sunt, in principal,
lipidele i glucidele;

substante cu rol plastic, regeneratoare de celule si tesuturi, cum

sunt protidele;

substante cu rol catalitic, cum sunt vitaminele si elementele

minerale;

substante cu rol senzorial, care impresioneaza simturile.

Dupa natura lor in organism, substantele nutritive se impart in lipide,

proteine, glucide, minerale si vitamine.

Valoarea nutritiva a alimentelor

Primele
preocupari
privind valoarea
nutritiva
a
produselor
alimentare dateaza din 1890 sub forma publicatiei Compozitia chimica a
materialelor alimentare americane de W. O. Atwater din cadrul

Departamentului Agriculturii al SUA, Composition of food by Consumer and

Foods Economics Institute, USDA, 1976-1981.
In incercarea de a da o definitie, am putea spune ca valoarea
nutritiva reprezinta capacitatea alimentelor de a asigura organismului
substantele nutritive de care are nevoie. Ea se exprima prin:

valoarea biologica, data de continutul in componente esentiale,

indispensabile metabolismului: aminoacizi esentiali, acizi grasi
esentiali, vitamine, elemente minerale;

valoarea energetica, data de continutul in substante cu rol energetic:

lipide, glucide, proteine, fiind exprimata in kcal/100 grame produs.

valoarea igienica, data de continutul in substantelor nocive sau

microorganisme patogene care nu afecteaza sanatatea prin consum;

valoarea psiho-senzoriala, determinata de proprietatile organoleptice

(miros, gust, aroma) si estetice (culoare, aspect) ale produselor
alimentare.

Determinarea valorii nutritive a alimentelor presupune stabilirea raportului

dintre necesarul de substante nutritive pentru organism si potentialul nutritiv
din
100
grame
produs.
Valoarea nutritiva se determina pe baza urmatoarelor elemente:

reteta produsului: materiile prime;

compozitia chimica a componentelor retetei;

gradul de asimilare al principalelor substante din produs;

necesarul zilnic de energie si substante nutritive pe grupe de

populatie;

eventualele pierderi cantitative

inactivarile substantelor nutritive.

in

produsele

tehnologice

sau

Valoarea energetica a alimentelor

Dand o definitie, am putea spune ca prin valoarea energetica a unui aliment
se exprima potentialul nutrientilor sai de a furniza energie.

Viata, cu toate formele ei de manifestare, presupune un consum permanent

de energie. Aceasta este indispensabila desfasurarii diferitelor functii ale
organismului: sinteza de substante pentru crestere, contractiile musculaturii,
asigurarea temperaturii corpului constante, etc.
Furnizorii de energie sunt glucidele, lipidele si proteinele. Prin ardere, un
gram de glucide sau proteine genereaza 4,1 calorii, iar un gram de lipide 9,3
calorii. O situatie deosebita este reprezentata de energia furnizata de
alcoolul etilic (7 calorii/gram).

Caloria, kilocaloria, kilojoulul

Prin definitie, caloria este o unitate de masura a energiei termice care se
foloseste si in alimentatie ori in masuratorile metabolice, deoarece exprima
valoarea
energetica.
In limbajul uzual se foloseste notiunea de calorie, insa, intotdeauna exprima
pe multiplului ei - kilocaloria.
Kilocalorie este unitatea de masura pentru energia termica si este egala cu
1.000 de calorii. Practic, kilocaloria este o calorie mare.
Kilojoulul este o unitate de masura a valorii energetice. O kilocalorie este
echivalenta cu 4,18 kilojouli. Diferenta dintre ele este ca, in timp ce prima
reprezinta o unitate de masura non-metrica si corespunde valorii de masa
pound, cea de a doua este o unitate de masura metrica, ce corespunde
kilogramelor.
De obicei, in limbajul alimentar se folosesc doua tipuri de masurare a
caloriilor:
1 Kilocalorie [1 kcal] = 1.000 calorii [1.000 cal];
1 Kilojoul [1KJ] = 4.180 calorii [4.180 cal].
Se cunoaste ca, in medie, un gram de:
- proteine dezvolta 4,1 Kcal,
- glucidele (carbohidratii) dezvolta 4,2 Kcal/g,
- lipidele au o valoare energetica de 9,3 kcal/g.

Nevoile nutritionale
Nevoile nutritive variaza mult de la o persoana la alta, depinzand de varsta,
sex, corpolenta, tipul activitatii desfasurate (fizica, intelectuala), conditiile
mediului ambient (frig, cald, prezenta unor noxe, etc).
Pentru omul care vrea sa traiasca sanatos, este la fel de importanta atat
cantitatea de nutrienti din sursele de hrana, cat si raportul dintre principalele
substante active din punct de vedere biologic; glucide, proteine, lipide,
saruri minerale, vitamine si apa.