Republica Federativa Brazilia este a treia tara ca marime si a doua ca populatie din Americi si

a cincea ca suprafata din lume. Suprafata totala este de 8.514.876,599 km si este localizata in
partea central-orientala a Americii de Sud. Granitele sunt: la nord cu Venezuela, Guiana,
Suriname si Guiana Franceza; la est si sudest - Oceanul Atlantic; la sud - Uruguay; la sudest -
Argentina si Paraguay; la vest - cu Bolivia si Peru, si la nordest - Columbia.

Conform Constitutiei din 1988, Brazilia este o Republica Federativa Prezidentiala, de inspiratie
americana. Sistemul legislativ brazilian urmeaza traditia romano-germanica. Puterea Executiva
este exercitata de catre Presedinte, care cumuleaza functiile de sef de Stat si sef al Guvernului,
ales la fiecare patru ani. Concomitent cu alegerile prezidentiale, se voteaza pentru Congresul
National, sediul Puterii Legislative, impartit in doua camere parlamentare, Camera Deputatilor
cu mandat de 4 ani si Senatul Federal, aicarui membri poseda mandate de 8 ani si sunt alesi, cate
o treime si doua treimi, la fiecare 4 ani. Brazilia este impartita in 26 State si un District Federal,
si este subdivizata in 5.564 municipii. Brazilia si-a castigat independenta in 7 septembrie1 822 si
s-a transformat in monarhie, condusa de D. Pedro I, urmat de D. Pedro II. In 1889 este
proclamata Republica, mentinuta pana in zilele noastre. Colonizata de catre Portugalia, Brazilia
este unica tara de limba portugheza din America Latina.

Religia dominanta este catolicismul, fiind tara cu cel mai mare numar de catolici din lume.
Societatea braziliana este una dintre cele mai multi-rasiale din lume, 45% din populatie are
origine africana si o parte semnificativa are ascendenta indigena. Majoritatea brazilienilor au
ascendenta portugheza. In multe regiuni din centrul-sud al tarii, se intalnesc descendenti de
imigranti care formeaza majoritatea populatiei.

Brazilia are cea mai mare populatie de origine italiana in afara Italiei si cea mai mare populatie
japoneza din afara Japoniei, plus o notabila colonie a diasporei germane. Brazilia este a 7-a
putere economica mondiala dupa Produsului Intern Brut, conform Bancii Mondiale in 2014.
Contributia Braziliei la PIB-ul mondial este de 3,62%. Din punct de vedere al productivitatii,
Brazilia se situeaza pe locul 57 in lume in anul 2014. In prezent Brazilia se situeaza printre
primele 20 tari exportatoare din lume. Brazilia este apreciata ca o tara cu mare potential, precum
Rusia, India si China, facand parte din asa-numitul grup BRICS, al tarilor emergente. Politica
externa adoptata de catre Brazilia priorizeaza aliantele dintre tarile in curs de dezvoltare, pentru a
negocia cu tarile bogate.

Economia braziliana

Conform datelor oficiale ale Ministerul Dezvoltarii, Industriei si Comertului Exterior, indicatorii
macroeconomici brazilieni inregistreaza urmatoarele valori:

PIB 2346,12 miliarde USD (2014)

PIB/capita 11.384,6 USD (2014)

Crestere economica + 0,1 % in 2014

Importuri 229,06 miliarde in 2014

Exporturi 225,1 miliarde USD in 2014

Sold Balanta Comerciala - 3,96 miliarde USD in 2014; + 19,4 miliarde USD in 2012

Rezerva valutara 361 miliarde USD (oct. 2015)

Investitii straine directe in Brazilia 62 miliarde USD (total 2014 )

Rata inflatiei 6,33% (ianuarie decembrie 2014);

Rata somajului 7,9 % in octombrie 2015;

Datoria externa 350 miliarde USD (dec. 2014)

Conform Indicelui de Libertate Economica publicat de Heritage Foundation din SUA, scorul de
libertate economic al Braziliei este de 56,9, fapt care plaseazatara pe locul 114 in lume in 2014
si pe locul 20 din 29 intre tarile din America de Sud si Central/regiunea Caraibe, sub media
mondial.

Scorul este cu 0,8 puncte mai mic decat in 2013 datorita scaderilor inregistrate la componentele
libertatea muncii, libertatea monetar, libertatea fiscal si libertatea comerciala. De-a lungul
istoriei de 20 de ani a acestui indice, scorul de libertate economic a Braziliei a crescut cu numai
5,5 puncte. Cresterile inregistrate n cinci din cele 10 categorii de liberti economice evaluate,
inclusiv cele comerciala, monetar si a investiiilor au fost din pacate umbrite de derapaje n zona
componentei guvernamentale, care msoar povara fiscal i a cheltuielilor guvernamentale.
Indexul de libertate economica al Braziliei a plasat tara n rndul economiilor "moderat libere" in
prima jumtate a anilor 2000. Incepnd insa cu anul 2007, economia a involuat la statutul de "in
cea mai mare parte nelibera." Lipsa de progres spre o mai mare libertate economic a descurajat
creterea sectorului privat i continu s previna exploatarea eficienta a potenialului economic al
tarii.

Structura economiei Producia industrial, cu o participare de 25 % la P.I.B. (2013, cf. Datelor

publicate in Raportul Bancii Mondiale), este concentrat n ramurile: siderurgie, construcii de
maini, electrotehnic, materiale de construcii, zahr, cauciuc, prelucrarea lemnului, industria
chimic, de autovehicule (2,5-3 milioane autoturisme produse anual), alimentar,
telecomunicaii, construciide nave i aeronave, textile, rafinarea petrolului etc. Sectoarele textil,
confecii, alimente i buturi reprezint 50% din totalul industriei. Producia industrial a
Braziliei a cunoscut o medie de crestere de cca. 2%, n ultimii ani, in principal n sectoarele auto,
metalurgic, textil, informatic i telecomunicaii, mecanic, materiale transport, electrice, mobil,
etc.

Principalele producii industriale: oel - 37 mil. tone; laminate - 23,5 mil. tone; aluminiu - 320
mii tone; motoare pentru autovehicule - 1.800 mii buc.; materiale militare i armament; pietre
preioase i semi-preioase (acoper 65% din cererea mondial); petrol - 45 mil. tone; energie
electric 90.500 mii MW putere instalat, din care 90% de origine hidraulic. n ce privete
programul nuclear, Brazilia a semnat un acord cu Germania pentru construirea a 8 centrale
nucleare, din care dou au fost deja puse n funciune (Angra I i Angra II), iar cea de-a treia,
Angra III, este n curs de realizare. Energia nuclear contribuie n prezent cu 3% la producia
total energetic a rii. n general, productia industriala a cunoscut creteri n ultimii zece ani,
fiind folosit peste 81% din capacitatea instalat. Sectorul industrial asigur circa 64% din
export.

Agricultura - mpreun cu activitatea forestier i pescuitul - absoarbe peste o treime din

populaia activ, contribuind cu 6 % la produsul naional brut i cu aproximativ 25% la valoarea
exporturilor. Brazilia se situeaz pe primele locuri n lume n rndul rilor exportatoare de
produse agricole. Produsele principale de export sunt: cafea, zahr, suc de portocale, carne de pui
si de vaca (primul loc pe glob), cacao, soia, porumb (locul 2), carne de porc (locul 4), bumbac,
orez, tutun, etc. Transporturi - Brazilia deine o reea de 1,6 milioane km osele, situndu-se pe
locul 2 n lume, dup SUA, i 32.460 km ci ferate, ocupnd locul 10 pe glob. Posed peste 20,8
milioane autovehicule n circulaie, avnd o producie anual de peste 2,5 milioane autovehicole
(in cursul anului 2009, productia de autovehicole a fost de 2,9 milioane unitati). Are o capacitate
de transporturi maritime de 6,8 milioane tone i deine un numr de 126 aeroporturi. Sectorul
serviciilor contribuie cu cca. 69% la formarea PIB-ului brazilian. Resurse naturale - potential
impresionant de resurse naturale care ii confera acestei tari o serie de avantaje comparative in
multe sectoare economice printre care produsele agricole (cafea, boabe de soia, grau, porumb,
zahar, portocale, tutun si cacao), cresterea animalelor (carne de vaca, porc, pui, pielarie pentru
incaltaminte), lemn si produse din lemn (celuloza, hartie, PFL, MDF), minereuri (18 miliarde
tone - 17% din rezervele mondiale), mangan, nichel, bauxit, uraniu (locul 6 pe glob), thoriu,
aur, argint, cupru, cositor, crom, wolfram, beriliu, zirconiu, zcminte de crbuni, pietre
preioase, petrol i gaze naturale; paduri: 5.511.000 km patrati.

Forta de munca - populatia activa a Braziliei este de 100,77 milioane persoane, distribuite dupa
cum urmeaza (in procente): 15,7 % in agricultura; 13,3% in industrie si 71 % in sectorul servicii
(sursa World Bank Report). 6.2. COMERTUL EXTERIOR AL BRAZILIEI Comertul exterior
brazilian a marcat cresteri continue, in principal ca urmare a dezvoltarii accentuate a exporturilor,
2008 fiind cel de-al optulea an consecutiv cu un excedent comercial semnificativ. Balanta
comerciala excedentara a atins nivelul de 40 mld usd in 2007, cu exporturi de 160,6 mld usd si
importuri de 120,6 mld usd. Anul 2008 a confirmat tendinta de crestere accelerata a exporturilor
braziliene, care au atins nivelul record de 197,9 mld usd. O sporire considerabila au inregistrat si
importurile, care s-au cifrat la 173,2 mld usd, ceea ce a condus la un excedent comercial de 24,7
mld usd. Anul 2009 a insemnat o diminuare a schimburilor comerciale braziliene, datorita
efectelor generate de criza internationala.

Astfel exporturile s-au redus cu 22,7%, de la 197,0 la 152,9 mld usd, in timp ce importurile s-au
diminuat cu 26,4%, de la 173,2 la 127,6 mld usd. Cu toate acestea, s-a mentinut un sold pozitiv
al balantei comerciale de 25,3 mld usd, 2009 fiind cel dea-l noualea an consecutiv incheiat cu
excedent comercial. Anul 2010 a insemnat o recuperare rapida a economiei braziliene (una dintre
tarile care a depasit cel mai repede efectele crizei), care a avut o crestere de 7,5%. Fluxurile
comerciale au fost de asemenea mai mari decat in 2009, exportul fiind de 201,9 mld usd, iar
importul de 181,6 mld usd. Se observa ca excedentul comercial arata o diminuare fata de 2009
(20,3 fata de 25,3 mld usd), indeosebi datorita aprecierii monedei nationale in raport cu usd. In
anul 2011, exporturile braziliene au inregistrat o noua sporire considerabila, ajungand la 256,039
mld usd, cu 26,8% mai mult decat in anul anterior. La sfarsitul anului 2011 s-a obtinut un record
absolut al exporturilor, in istoria statisticii braziliene. La randul lor importurile in 2011, au fost
de 226,243 mld usd, cu 24,5% mai mari decat in 2010. Balanta comerciala excedentara a fost de
29,796 mld usd in anul 2011. In anul 2012, s-a inregistrat o tendinta de diminuare usoara a
exporturilor braziliene, care au totalizat 242,6 mld usd. Importurile au fost de 223,1 mld usd.
Soldul pozitiv al balantei comerciale in 2012 a fost de 19,4 mld usd. In anul 2013, Brazilia a
inregistrat un surplus al schimburilor comerciale de 2,6 miliarde de dolari echivaland cu o
reducere de 16,8 miliarde fata de 2012.

Exporturile au inregistrat o scadere usoara de la 242,6 miliarde de dolari in 2012 la 242,2

miliarde de dolari in 2013, dar cresterea spectaculoasa a importurilor de la 223,2 miliarde de
dolari la 239,6 miliarde de dolari a reprezentat motivul principal pentru diminuarea
surplusuluicomercial. Importurile au crescut mai rapid dect exporturile : 13,7 % fata de 3.1% .
Pentru prima data din 2000, Brazilia a inregistrat un deficit al balantei comerciale in 2014.
Exporturile au scazut pe fondul scaderii preturilor pe pietele internationale la marfurile de baza
(commodities) si al scaderii vnzrilor de produse finisate. Importurile au sczut in oglinda pe
toata linia, dar nu suficient pentru o balanta comerciala pozitiv. Exporturile au scazut brusc pe
fondul scaderii preturilor materiilor prime si a incetinirii activitatii economice a partenerilor
comerciali traditionali, de la 245 miliarde USD n ultimii ani la 225.1 miliarde USD in 2014.
Importurile au sczut la 229 miliarde USD, de la 240 de miliarde n 2013. Bref, in 2014 s-a
inregistrat o scdere semnificativ a fluxurilor comerciale ale Braziliei de la 481 miliarde de la
454 miliarde USD. Achiziiile de bunuri de capital intermediare - inclusiv masini si echipamente
de productie pentru sectorul industrial - au sczut cu 7,6% in 2014 fata de 2013.

Au mai scazut achizitiile de bunuri de consum de folosin ndelungata si de bunuri de non-

durabile. Importurile de combustibili, care au fost principala surs de presiune asupra balantei
comerciale n 2013, au scazut cu 1 miliard USD (-2.4%). Remarcam cresterea volumului de
marfuri exportate in 2014: vanzarile de soia, cafea, carne de vit i de bumbac au crescut cu 6,6%,
17%, 3,7% si respectiv 30,7% fata de 2013. Din pacate insa, pe fondul scaderii preurilor
materiilor prime, ponderea acestora in balana comercial a ramas redusa: 2,6 miliarde USD n
2014 fata de 4,1 miliarde $ n 2013, in cifre agregate). Pe de alta parte, exporturile de porumb si
zahr au scazut in 2014 cu 2,4 miliarde USD si respectiv 1,7 miliarde USD fata de anul
precedent. Cea mai semnificativa evolutie negativa au avut-o exporturile de minereu de fier, care
reprezint aproape 12% din totalul exporturilor braziliene. Fata de decembrie 2013, preturile pe
acest segment au scaut cu 50%. Astfel, chiar daca volumul a crescut cu 4,5%, exportul de
minereul de fier a avut o contributie mai mica la balanta comerciala a tarii in 2014 (25,8 md in
2014 fata de 32,5 md USD in 2013) Petrolul a avut o evolutie pozitiva in 2014. Pe masura ce a
crescut productia interna, exporturile brute au crescut cu 36,2% n termeni de volum si cu 3,4 md
USD n termeni de valoare. Pe segmentul crude/titei, balanta comerciala a evoluat de la un
deficit de 3,4 md USD in 2013 la un excedent de 0,8 md USD in 2014, o crestere de 4,2 md
USD. Totodata in 2014 s-au inregistrat scaderi ale exporturilor la autoturisme, vehicule grele,
piese auto si platformele petroliere de foraj. Vnzrile de autoturisme si piese auto au sczut cu
41,8% si 22%, respectiv, sub impactul crizei economice din Argentina, principala piata de
desfacere. Exporturile pro-forma de platforme de foraj petrolier, in valoare de 7,8 md USD n
2013, au scazut la 2 md USD in 2014. Relatiile comerciale bilaterale cu rincipalii parteneri
comerciali ai Brazilei, Argentina si China, au inregistrat surplusuri comerciale in scadere in 2014
de la 3,2 md la 0,1 md USD si de la 8,7 md la 3,3 md USD, respectiv. Pe de alt parte, deficitul
comercial al balantei comerciale cu SUA a scazut de la 11,4 md USD la 8,2 md USD, pe masura
ce SUA redevine principala destinaie pentru produsele fabricate (altele decat materii prime) in
Brazilia.

Principalii parteneri comerciali

Principalii parteneri comerciali sunt Uniunea European (29% din comerul total), SUA (23%),
MERCOSUR (Piaa Comun a Sudului) (14%), Asia (12%), America Latin fr MERCOSUR
(8%) etc. La 26 martie 1991 Brazilia, Argentina, Uruguay i Paraguay semnau acordul de creare
a Pieei Comune a Sudului (MERCOSUR). Acordul de la Asuncion intra n vigoare la 1
ianuarie 1995. MERCOSUR va deveni o uniune vamal perfect (taxe vamale zero ntre membri
i tarif vamal comun cu terii) n 2004. De la crearea MERCOSUR comerul Braziliei cu rile
membre a crescut de aproape patru ori, de la 3,6 miliarde dolari americani n 1990 la 13,5
miliarde dolari americani n 1999.