Analiza teritoriului

Rezervaia natural Saharna

Elemente Oginalitate Accesibilitate Functionalitate Ecologitate

1 Frumusetea naturala 10 7 9 10 9
a peisajului

2. Configuratia 10 7 8 10 8.75
geografica a teritoriului
(cascade, cimpii)
3. Conditiile 5 6 8 9 7
meteorelogice

4. Flora si Fauna 10 7 9 10 9

5. Patrimoniu cultural 10 8 8 9 8.75

si istoric

6. Valoarea terapeutica 9 9 9 10 9.25

a ambiantei naturale

8.62

a)Rezervaia natural Saharna se afl la limita Podiului Nistrean, la 100 de km de Chi inu.
Daca este sa apreciem frumusetea naturala a peisajului din punct de vedere a originalitati acesta
merita pe deplin cele 10 puncte din 10 deoarece aceasta rezervatie naturala este una extrem de
frumoasa cu riuri, cascade stinci si cimpii minunate. Locul Mnstirii este la poalele a trei
dealuri, trei versani destul de nali de pe malul Nistrului . Pe teritoriu acesteia cele dou rulee
nu prea mari Saharna i Stohnaia ntretaie panta podiului, formnd mprejurul satului un
amfiteatru stncos. Deasupra pe stncile expuse tuturor ploilor i vnturilor se ntinde platoul
triunghiular, acoperit cu iarb mtsoas. Aici, sub nveliul verde, pmntul ascunde o cetate
strveche a dacilor.

b) In ceea ce priveste accesbilitatea (7) in aceasta regiune , aici este mai problematic de ajunj
deoarece itinerarul este unul mai complicat din cauza regiunii stincoase. . Pentru o vizit a
Saharnei trebuie s ajungei la Rezina, recomand acest traseu, drumurile sunt mai bune, bti de
cap mai puine. n Rezina vei gsi indicatorul spre Saharna abia dup ce traversai tot centrul
oraului. Iar mai departe e simplu, luai-o pe m al de Nistru pn la Mnstire. Ruleele i
respectiv rpile lor, formeaz vguni, adncimea crora atinge 160 m, iar n unele locuri i 175
m. Ele ntretaie aici irul de recife, care este compus aici din sloiuri calcaroase, rmase aici n
urma retragerii Mrii Sarmate.

c) Iar daca e sa analizam functionalitatea in aceasta regiune din punct de vedere a frumusetei
naturale a peisajului am atribuit 9 puncte deoarece imaginile din acest teritoriu sunt o buna carte
de vizita ce atrag turisti , creaza o impresie buna si un interes , frumusetea naturi are un farmec
aparte ce poate fi transmis prin poze. Atit relieful stincos cit ci padurie si cimpiile atrag curiosii
dornici de explorare si e imbogatire a sufletului.

d)Iar daca este sa apreciem la cit de ecologic este aceasta regiune merita cele 10 puncte chiar
daca este populat de catre oameni totul este ecologic fiind o rezervatie in care natura este una
protejata de catre oameni , sunt amplasate urne de gunoi , cei care lucreaza la manastire au grija
de mediul inconjurator , de natura. Atit padurea , cimpiile apele si stincile nu sunt infectate , nu
se folosesc pesticide sau alte substante chimice.

2. Configuratia geografica a teritoriului

a)Din puct de vedere a originalitati acest teritoriu merita pe deplin cele 10 puncte, Cea mai
spectaculoas este cascada, glgia creia, se face auzit deja dup prima cotitur a crruei de
corni. Am vzut aceast cascad n multe filme, autorii crora au rmas vrjii de aceste peisaje
minunate. Cascada cade de la nlimea de 4 m, iar n locul cderii ei s-a format o excavaie de
pn la 10 m adncime, denumirea Groapa iganului.De asemenea cele 4 stinci creaza o
imagine spectaculoara , de altfel si padurea si riurile sunt minunate. Chiar la intrarea n defileul
Saharna din partea Nistrului, deasupra localitii se nal o stnc cenuie, care amintete un
palat din Evul Mediu. Pe peretele stncii se pot deslui pete negre ferestre martori tcui ai
muncii cioplitorilor n piatr. Istoria acestei stnci se pierde n adncul anilor, iar numele su
neobinuit Grimidon, ne duce cu gndul la trecutul su misterios. Dimineaa locuitorii Saharnei
au obiceiul s arunce o privire ctre stnca renumit i s repete pentru sine, la fel ca i strbunii
si Grimidon e la locul sau, deci totul e bine.
b)La cit de accesibile sunt as putea spune ca cela 7 puncte sunt pe merit deoarece petru a ajunge
la cascada trebuie sa parcurgi un drum mai dificil pe jos si cu peripetii , totul se datoreaza
reliefului stincos si teritoriului inpadurit.

c)Chiar daca amplasara este una mai dificila , oameni au incercat sa creeze pe acest teritoriu
locuri ce ar fi functionale ca exemplu constuind poduri sau cararuse pentru a ajunge la cascada
sau la manastirea de pe una din vurful sticii

d) Aceasta rezervatie este ecologica cum am si mentionat mai sus pe teritoriu acesteia nu sunt
folosite substante chimice , apele nu sunt poluate iar cimpiile si padurile sunt minunate.

3. Conditiile meteorologice timpul , clima nivelul si fregvena ploilor

a) Clima pe acest teritoriu este una moderat-continental i se caracterizeaz prin iarn blnd i
scurt, cu puin zpad i var cald de lung durat, cu o cantitate sczut de precipitaii.
Deopotriv cu prile pozitive ale climei, perioada cald ndelungat a anului, iarna blnd, cu
abunden de lumin i cldur. Aceasta este o zona cu umiditate insuficient. Cantitatea de
precipitaii scade de la nord-vest spre sud-est, de la 620 pn la 490 mm pe parcursul anului.
Precipitaii cad n fond n perioada cald a anului sub form de averse de ploaie i doar circ
10% din cantitatea lor anual se prezint sub form de zpad.

b) Din cauza ploilor accesul pe acest teritoriu uneori este mai dificil , cum am si mentionat mai
sus acceasta se datoreaza unui relief stincos , provocind uneori si alunecari a autoveghiculelor.
c) Din punct de vedere a functionalitatii pe timp de ploaie te poti adaposti in manastire sau in
chiliile ce sunt oferite calatorilor , iar pe timp de soare padurea ne protejeaza de razele acestuia.

d) In vinatate acestei rezervatii protejate nu se afla nici o industie sau alta fabrica ce ar declansa
substate chimice actionid negativ asupra acestei arii deaceia ma pot pronunta ca totul este
ecologic , nici chiar stropii de ploaie nu vor afecta natura de aici .

4. Flora si Fauna
a) Desigur ca pe cest teritoriu flora si fauna este una deosebita consider ca merita din plin cele
10 puncte. Pe coastele versanilor se ntlnesc arbori i arbuti: stejarul petrofit, teiul, cireul
slbatic, ararul, frasinul, mceul, cornul, alunul, pducelul, scumpia si multi altii. Un interes
deosebit prezint fauna rezervaiei Saharna i anume coloniile de lilieci care numr 10 specii,
dou din ele fiind introduse n Cartea Roie a Republicii Moldova:Un farmec aparte i confer
rezervaiei prezena pupzei ntlnit des aici, care ne readuce pe potecile copilriei. Tot aici mai
pot fi ntlnite i mierla-de-piatr, ciocnitoarea verde, buha mare .a. n aceast rezervaie au
condiii prielnice pentru via colonii de fazani, multe cprioare, mistrei, iepuri, vulpi, jderul de
piatr, bursucul.
b) La cit sunt de accesibile , desigur ca fiind o arie protejata unele dintre specii sunt introduse in
Cartea Rosie iar atentia fata de ele este une deosebita , si nu toti dintre vizitatori pot admira toate
speciile de flora si fauna. Cei ce sunt mai curajosi si mai ageri ar putea explora pesterile si
stincile din regine pentru a admira privlistea insa pentru acesta este necesara si o pregatire mai
aparte.
c) Avind o flora si fauna bogata putem lasigur mentiona ca cei de pe loc se pot bucura de unele
plante medicinale (macesul, teiul, musetelul) si de cele ce pot fi consumate (alun, corn ), iar in
perioada de vinatoare autorizata tot pentru leac este si untira de bursuc, carnea de caprioara si
cea de iepure sau fazan.
d) Nu putem pune la indoiala ecologitatea din acest teritoriu , deoarece dupa cum am si
mentionat mai sus este o arie protejata in apropierea careia nu exista sursa de poluare chimica.
5. Patrimoniu cultural si istoric
a) Din timpuri strvechi Saharna e renumit cu Mnstirea Troia, fondat 1776 de ctre
Vartolomeu Krivoruciko i care astzi este declarat monument de istorie i arhitectur. Datorit
talentului constructorilor necunoscui, pereii frumoi ai mnstirii s-au nscris minunat n acest
peisaj. Mnstirea este situat parc ntr-o cup de piatr, care s-a format n rezultatul rotunjirii
stncilor abrupte. Privindu-le de sus, aceste pante par muni cu creste, care se pierd n ceruri. La
mijlocul secolului al XIX-lea a fost construit nc o biseric de iarn. Mnstirea Saharna a
devenit loc al pelerinajului credincioilor din republic, dar i a oaspeilor din alte ri. Prin
aceste locuri au fost create numeroase trasee turistice. Este destul de aglomerat pe teritoriul
mnstirii i a defileului din rezervaie n zilele de odihn i n cele de srbtoare Aceste locuri
snt pitoreti n orice anotimp, att datorit reliefului localitii, ct i a reliefului localitii, a
vegetaiei abundente de pe pantele defileului. Dar deosebit de frumoase snt aceste locuri toamna
trziu, cnd arbutii mbrac haina cu nuane de rou aprins i auriu.

n zona Nistrean, conform afirmaiilor arheologilor, era leagnul culturii tripoliene. n urma
spturilor arheologice snt descoperite aezri tripoliene pe fiecare promontoriu potrivit pe
timpuri pentru trai, lng fiecare rule nu prea mare, inclusiv i pe ruleul Saharna. Vestigiile
descoperite n timpul spturilor din satul Echimui (la 5 km de Saharna), dovedesc, c
locuitorii acestor locuri deja atunci se ocupau cu creterea animalelor i cu agricultura strveche
de afnare a solului cu spliga i c foloseau apa, care era tras prin evi de lut. Tripolienii
locuiau n aezri numeroase, nu mai puin de 90 de case n fiecare, situate concentric. Aezri
tripoliene (n mileniile VIIII . e. n.) erau mai multe, dect pe acelai teritoriu n prezent.

Rmiele cetii snt aprate din ambele pri de maluri abrupte, care formeaz un promontoriu
stncos, iar din cea de-a treia parte de rmiele unui val de pmnt. Toate acestea demonstreaz,
c din timpuri strvechi, aceste teritorii au fost o parte important a civilizaiei geto-dacice.

Biserica Sfinta Treime dateaz din 1776, construit de ctre stareul Vartolomeu, dup o revelaie
avut pe stnca Grimidon din apropiere.Dup ce am fcut un tur al Mnstirii Sfntul Nicolae
i al Mnstirii Sfnta Treime, am vzut punii i ne-am rcorit cu ap rece de la izvor, ne-am
pornit mai departe spre Mnstirea Rupestr. Nu se cunoate data exact cnd a fost spat
Mnstirea Rupestr Bunavestire, cert este c e mult mai veche dect Mnstirea Terestr
(1776). Interiorul Mnstirii rupestre este plin cu icoane din diverse perioade i tot n apropiere
sunt vechile chilii ale clugrilor. Si desgur Stnca Grimidon un altar micu nchinat Maicii
Domnului este amplasat pe vrf de stnc, conform legendei, sus pe o piatr a rmas Urma
Maicii Domnului, o dovad c Mnstirea a fost construit cu har divin. Tot ce se afla pe acest
teritoriu merita din plin cele 10 puncte din originalitate si 8 din accesibilitate deoarece pentru a
vizita unele locatii este necesar sa mergeti pe sub stinci , pe marhinea riuletelor sau de a urca
chiar pina in virful stincilor. Toate punctele turistice functioneaza , putem intra in chiilii in
manastirea Rupestra sau in altarul Maicii Domnului. Ce tine de ecologitate gasim i mult
mizerie lsat de pelerinii-cltori.

6. Valoarea terapeutica a ambiantei naturale

Pe acest teritoriu putem gasi Izvorul Minunilor, ap cruia are proprieti curarive si preznt
un interes deosebit pentru vizitatori. Este situat n apropierea punii care duce spre mnstirea
rupestr. Acest izvor cu piscin a fost amenajat lnga locul unde, dupa cum spun batrnii, era
Izvorul lui Vavila, izvor, care iarna avea ap cldu. Acest izvor este unul accesibil pentri toti
doritorii si toti turisti , functioneaza pe intreaga perioada a anului si desigur este unul ecologic.