APA- COMPUS CHIMIC CU

PROPRIETATI EXCEPTIONALE
Efectuat de :
VARANITA MIHAELA
gr III, T.P.C.M. an III

Ce este apa ?

Dup cum tim, apa este un compus chimic al

hidrogenului i oxigenului cunoscut sub formula
chimic H2O.Apa este osubstan absolut
indispensabil vieii.
Apa are o molecul unic, n forma unui V, cu un
atom de oxigen la baz i doi de hidrogen la cele
dou vrfuri.Molecula de ap este polar.
Polaritatea este dat de combinaia de un atom de
oxigen n vrful moleculei cu ncrctur negativ
i doi atomi de hidrogen ncrcai pozitiv.
Apa este un lichid incolor, inodor i insipid, cu o
uoar nuan albstruie n cantiti mari.

Structura chimica a apei

Proprietati fizice ale apei

- Punct de topire: 0 C
- Punct de fierbere: 100 C
- Densitatea maxim la 4C: 1 g/cm3
- Tensiunea superficial la 20C: 72,75 mJ/m2
- Masa molecular: 18,01 g/mol
- Neelectrolit: apa pur nu conduce curent electric
Culoarea variaz n raport cu grosimea stratului, fiind incolor n
straturi subiri i de culoare albstruie n straturi mai groase.
Culoarea se datorete i unor substane dizolvate sau n
suspensie. Prezena srurilor de fier d apelor o culoare verdeglbuie, a clorurilor una albstruie etc.
Transparena sau calitatea de a lsa s treac energia luminoas,
se exprim prin distana n cm pn la care se pot distinge
contururile unui obiect. Cel mai adnc ptrunde lumina albastr
(220 m), fapt care i explic culoarea albastr a mrilor.

Din graficul de sintez al trecerii apei

prin cele trei stri de agregare vom
constata c cele trei domenii au un
punct de interferen numit punct
ternar sau triplu, unde se ntretaie
curbele (fig.4).
Acest punct, dovedete c la presiunea
de 4,58 mm Hg i la temperatura de
0,0075oC apa poate exista concomitent
n toate cele trei stri de agregare.
Pornind de la acest punct, graficul este
disecat de trei curbe care delimiteaz
strile lichid, solid i gazoas, n
funcie de temperatur i de presiune.
Astfel, curba OA, numit i curb de
sublimare, separ starea de vapori de
cea solid, OC, sau curba de evaporare,
pe cea lichid de starea de vapori i OB,
sau curba de topire, pe cea solid de cea
lichid.

Proprietatile chimice ale

apei

a)

Apa poate reaciona cu o serie de

substane simple sau compuse, n reacii
fr modificarea strii de oxidare (cu oxizi
acizi, cu oxizi bazici, n reaciile de
hidroliz etc.) sau n reacii cu
modificarea strii de oxidare (cu metale,
cu nemetale etc.).
A)Reacii fr modificarea strii de
oxidare:
H2O + oxizi acizi (oxizi nemetalici)acizi

H2O + CO2

H2CO3

Poprietati chimice ale apei

Prin reacia apei cu o serie de poluani
din aer (SO2, SO3, oxizi de azot) se
formeaz acizi, apa ajungnd pe
suprafaa pmntului ncrcat cu
acizii respectivi sub form de ploaie
acid.
b) H O + oxizi bazici (oxizi
2
metalici)hidroxizi
H2O + Na2O = 2NaOH; H2O + CaO =
Ca(OH)2

c) Reacii de hidroliz

Duritatea apei
Duritatea

apei reprezint proprietatea imprimat acesteia de

coninutul total de sruri solubile de calciu i magneziu. In funcie de

natura acestor sruri se deosebesc dou tipuri de durit i: duritate
temporar i duritate permanent.
Duritatea

temporar ( ) este dat de con inutul de hidrobicarbonat de

calciu i hidrobicarbonat de magneziu care prin fierbere se transform

n cabonai insolubili, ce se depun.
Duritatea

permanent ( ) este dat de con inutul de sruri de calciu i

magneziu care nu se ndeprteaz prin fierbere (cloruri, sulfai , azotai ).

Importanta apei pentru om

Pe Terra, nici un organism animal sau vegetal nu poate

tri fr ap. Aceast substan, pe ct pare de simpl,
pe att este de important pentru compoziia chimic a
esuturilor i pentru toate procesele vitale, care nu se pot
produce dect ntr-un mediu umed. Fr ap, omul nu
poate crete, deoarece muchii lui conin 3/4 ap.
Sngele conine 4/5 ap i circul n organism, deoarece
el pstreaz ntotdeauna aceeai cantitate de ap.
Celulele tuturor organismelor nu pot tri dac nu conin
ap, sau dac nu sunt ntr-un mediu lichid. n organismul
uman nici un proces organic nu este posibil fr ap.
Alimentaia, respiraia, digestia, asimilarea substanelor
hrnitoare, activitile glandulare, circulaia normal a
sngelui .a. nu pot fi concepute fr ap.

Probleme globale

Datorit creterii populaiei mondiale i a altor

factori, tot mai puini oameni beneficiaz de
ap potabil. Problema apei poate fi rezolvat
prin creterea produciei, o distribuie mai bun,
i nerisipirea resurselor deja existente. Din acest
motiv, apa este o resurs strategic pentru multe
ri. Au existat de-a lungul timpului mai multe
conflicte pentru accesul la ap i controlul
acesteia.O cronologie a conflictelor legate de ap
Experii prevd mai multe conflicte viitoare din
cauza creterii populaiei mondiale i creterii
contaminrii prin poluare i nclzire global.

Evalualea apei pe plan mondial

Raportul UNESCO despre dezvoltarea apei

(WWDR, 2003) din cadrul Programului de
Evaluare a Apei pe Plan Mondial arat c, n
urmtorii 20 de ani, cantitatea de ap potabil
disponibil va scdea cu 30%. 40% dintre
locuitorii lumii nu au ap curat suficient pentru
o igien minimal. Peste 2,2 milioane de oameni
au murit n 2000 de boli legate de consumul de
ap contaminat sau din cauza secetei. n 2004,
o organizaie englez, WaterAid, a raportat c un
copil moare la fiecare 15 secunde din cauza
bolilor legate de ap ce ar putea fi uor prevenite.

Poluarea apei

Poluarea apelor este determinata de trei mari grupe de agenti de poluare: biologici,
chimici si fizici.
Agentii biologici snt reprezentati de microorganismele si materiile organice
fermentescibile provenite din marile crescatorii de animale, si industriile
alimentare, abatoare, apele menajere etc. Puternica contaminarea bacteriologica a
apei poate determina raspndirea unor afectiuni asa cum sunt colibacilozele sau
hepatitele virale.
Poluarea chimica rezulta din deversarea n ape a unor compusi chimici de tipul:
nitrati, fosfati si alte substante folosite n agricultura; a unor reziduuri si
deseuri provenite din industria metalurgica, chimica, lemnului, celulozei, topitorii
etc.
Excesul de ngrasaminte cu azot din sol poate face ca o parte din nitratii si nitritii
din sol sa fie antrenati si sa treaca n apa freatica n cantitati destul de importante.
Agentii fizici de poluarea a apelor sunt reprezentati de deseuri si reziduuri
minerale, insolubile rezultate din exploatarea carierelor sau minelor. Tot n aceasta
categorie intra si poluarea termica a apei , folosita ca agent de racire n diverse
procese tehnologice din centralele electrice sau industria chimica.

Strategiei si politicii privind coordonarea si

controlul apelor
La nivel national, elaborarea strategiei si politicii privind coordonarea si
controlul aplicarii reglementarilor n domeniul gospodaririi apelor se
realizeaza de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului caruia i revin,
potrivit legii, urmatoarele atributii privind:
amenajarea complexa a bazinelor hidrografice;
valorificarea de noi surse de apa;

corelarea tuturor lucrarilor realizate pe ape sau n legatura cu apele;

coordonarea ntocmirii tuturor planurilorsi schemelor cadru de amenajare a
bazinelor hidrografice;
avizarea lucrarilor ce se executa pe ape;
organizarea ntocmirii registrului de cadastru general al apelor tarii si a
evidentei drepturilor de folosire cantitativa si calitativa a apelor;
coordonarea activitatii de prognoza , avertizare si informare n domeniul
gospodaririi apelor si hidrometeorologiei;
gestionarea fondului apelor constituit conform prevederilor legale;
promovarea informatiilor ce privesc respectarea legilor si reglementarilor de
folosire a apei, precum sia actiunilor de constientizare a populatiei asupra
drepturilor si obligatiilor privind folosirea resurselor de apa.

Concluzii

In concluzie as vrea sa mentionez ca toate apele uzate

au influente deosebit de nefaste asupra tuturor
activitatilor umane din industrie (corodarea instalatiilor,
colmatarea filtrelor, devine practic imposibila
dedurizarea apei etc.), din agricultura si cresterea
animalelor (provoaca moartea animalelor, influenteaza
negativ capacitatea de reproducere, sterilizeaza solul
care devine impracticabil pentru agricultura etc.) si are
o influenta nociva asupra starii sanitare si igienice a
populatiei de oameni de pe ntreaga planeta . De aceea
apa potabil este mai valoroas dect oricnd n istoria
noastr, fiind folosit extensiv n agricultur i
industrie, i primete din ce n ce mai mult atenie
pentru a fi folosit judicios pentru generaiile viitoare.

Multumesc
pentru atentie!