Fibrele alimentare

Ce este fibra?
Fibra face parte din structura plantelor. Deoarece trece prin corp fara sa fie absorbita in sange, s-a
crezut timp indelungat ca nu are nici o valoare. Inlaturarea ei duce la cresterea cantitatii calorice a
hranei si la absorbirea acesteia mai rapid si mai eficient in sange.
Care este rolul fibrei?
-Rolul fibrei este aseman 555h71f ator cu cel al unui general deoarece controleaza diferitele
procese ale organismului.
-Fibra insolubila absoarbe si retina apa in proportie de patru pana la sase ori mai mult de cat
volumul propriu, creand o masa pufoasa si spongioasa in stomac si intestine. Drept rezultat apare
senzatia de satietate mult mai curand decat dupa consumul unor alimente sarace in fibra, prevenind
astfel mancatul peste masura si ajutand la mentinerea greutatii corporale normale.
- Fibrele alimentare care actioneaza ca un burete, umplu intestinele in mod uniform si complet,
stimuland astfel cantitatea intestinala cu eficienta. In loc sa stationeze mai multe zile in tractul
gastrointestinal sub forma de cocoloase ca dupa consumarea de alimente sarace in fibra, masa
spongioasa a fibrelor trece mult mai rapid prin intestine si este eliminata in 24-36 de ore. Acest
proces duce la eliminarea constipatiei si ameliorarea semnificativa a problemelor create de
hemoroizi si de boala diverticulara.
- Datorita perioadei mai scurte de stationare a fecalelor in intestine, se reduce procesul de
descompunere a materiei organice precum si timpul in care factorii cancerigeni si alte substante
nocivi irita peretii intestinali. De asemenea, fibrele constituie o protectie impotriva substantelor
reziduale. Aceste procese explica de ce rata cancerului de colon este mai redusa in randul
persoanelor care consuma alimente bogate in fibra.
- Fibra incetineste procesul de absorbtie a substantelor nutritive in sange, acest lucru ducand la
echilibrarea nivelului de glucoza, furnizand astfel o cantitate consistenta de energie de-a lungul
zilei. Un nivel stabil de zahar in sange duce la ameliorarea hipoglicemiei(nivel scazut de glucoza)
si ajuta la controlul diabetului(nivel ridicat de glucoza).
- Pe de alta parte, fibra solubila contribuie la reducerea nivelului de colesterol, prin atasarea ei la
produsele producatoare de colesterol, si eliminarea lor din intestine inainte ca aceata sa fie
reapsorbite in organism.

Fibrele alimentare - Un remediu - miracol?

Vitaminele si sarurile minerale nu constituie singurele elemente vitale necesare omului. Fibrele
vegetale continute de fructe si legume au, in felul lor, un
rol salutar. Din nefericire, de o jumatate de secol,
alimentatia noastra este considerabil saracita in fibre
vegetale, consecintele fiind cunoscute: un numar mare
de oameni care sufera de constipatie, de colita, de
diabet, de hipercolesterolemie sau de cancer al
colonului.

Toate studiile demonstreaza ca populatiile al caror

regim alimentar este sarac in fibre vegetale sunt mult
mai afectate de aceste boli degenerative, decat altele.
Fibrele vegetale, de trei tipuri, isi au, fiecare, propria "identitate':
- Celuloza: constituie principalul nostru aport in fibre vegetale. Foarte rezistenta la sucurile
digestive, ea este prea putin degradata de flora intestinala. Cerealele contin mai multa celuloza
decat fructele si legumele. In fructele si legumele timpurii, celuloza se numeste hemiceluloza,
pentru ca este foarte frageda.
- Pectina: lucrarile de specialitate au aratat ca aceasta fibra vegetala gelatinoasa este arma cea mai
eficienta in lupta impotriva colesterolului. O gasim in proportie mare in mar, dar si in alte fructe,
in cantitate mai mica. Pectina, ca si celuloza, este degradata doar partial de bacteriile din colon.
- Lignina: absorbita, ea se elimina intacta pe cale naturala si poate irita intestinul. Lignina este
inlaturata de obicei in timpul decojirii legumelor, taria ei fiind binecunoscuta (ata fasolei verzi,
atele sparanghelului).
Actiunea asupra tranzitului intestinal si a constipatiei
Persoanele care consuma regulat fructe, legume, paine integrala sau chiar cereale, sufera rareori
de constipatie.
Procesul este firesc: imbibandu-se cu apa, fibrele vegetale formeaza o masa care "matura', fara a
agresa, peretii intestinali, ca si miile de vilozitati care ii captusesc.
La capatul traseului, materiile fecale sunt mai voluminoase, pentru ca aceasta operatie de curatare
a obligat muschii intestinului la contractii mai eficiente, eliberandu-l mai rapid si mai bine de
resturile alimentare.
Actiunea asupra colesterolului si a bolilor cardiovasculare
In tarile industrializate, alimentatia cu multa carne, bogata in grasimi animale si in produse
rafinate, este unul din factorii raspunzatori de cresterea valorii colesterolului. Or, de multa vreme
s-a demonstrat ca reducand consumul de carne rosie, grasimi animale, alimente preparate
(inghetate, produse de patiserie, biscuiti) si introducand in meniul zilnic fibrele vegetale, valoarea
colesterolului sangvin scade vizibil.
Fixand colesterolul, fibrele vegetale impiedica difuzarea lui in sange.
Recomandarile care urmeaza - dintre care cele mai multe sunt prevazute si de organizatii
internationale de cardiologie - va vor permite sa va micsorati colesterolul, prevenind astfel
accidentele cardiovasculare:
- Consumati fructe, legume si cereale in fiecare zi: regimul dumneavoastra alimentar zilnic trebuie
sa contina cel putin 30 g de fibre alimentare (echivalentul unui fel de mancare compus din legume
fierte, cu un fruct crud la fiecare masa. In timpul zilei, mancati uneori fructe uscate: smochine,
curmale, caise, prune uscate). Inlocuiti painea alba cu paine integrala.
- Beti 1-1,5 litri de apa zilnic, pentru a face ca fibrele alimentare sa-si mareasca volumul si sa
actioneze in mod eficient.
- Mancati mai putina carne rosie si preferati carnea slaba (fara grasime).
- Nu depasiti cantitatea de doua-trei pahare de vin pe zi.
- Consumati peste cat mai des posibil. Scrumbia, sardeaua, somonul sunt cele mai potrivite pentru
a preveni tulburarile cardiovasculare (chiar daca au carnea grasa).
- Folositi uleiurile nesaturate nehidrogenate, obtinute prin presare la rece: de floarea soarelui, de
porumb, de soia, de in, si pretiosul ulei de masline (mononesaturat).
- Reduceti consumul de galbenus de ou, de lapte nedegresat, de branzeturi fermentate si de
alimente industriale care contin ulei de palmier sau de cocos.
- Consumati lecitina de soia: acest produs natural previne depunerea colesterolului pe peretii
arterelor. In Germania a fost oficializata folosirea ei in combaterea colesterolului.
- Suprimati tutunul.
- Faceti sport (chiar si mers pe jos).
 Actiunea asupra diabetului
Diabetul face parte din grupa bolilor cauzate de
civilizatie. Alimentele bogate in zaharuri rafinate
si supraalimentatia sunt principalele sale cauze.
in Statele Unite, studiile paralele asupra
diabeticilor obezi si slabi, facute de prof. James
Anderson, de la Universitatea din Kentucky, au
condus la concluzii relevante: bolnavii supusi unui
regim bogat in fibre alimentare si-au redus dozele
de insulina dupa numai cateva saptamani.
Printr-o actiune mecanica foarte simpla, fibrele alimentare au impiedicat zaharul sa treaca prea
repede prin peretele intestinal, ducand la o scadere a glucozei in sange. Pancreasul, producand mai
putina insulina, deci lucrand mult mai putin, si-a pastrat toata capacitatea de actiune.
Actiunea impotriva cancerului de colon
in tarile occidentale, cancerul de colon este mai raspandit, deoarece dezechilibrele alimentare sunt
aici frecvente. Cresterea secretiei biliare, modificarea florei intestinale, aparitia polipilor si a
substantelor cancerigene sunt consecintele unei alimentatii sarace in fibre alimentare si bogate in
grasimi.
Cercetatorii au avut in vedere doua tari cu acelasi standard de viata si cu aceeasi clima: Danemarca
si Finlanda. In prima dintre ele se semnaleaza o rata a cancerului de colon de trei ori mai mare
decat in cealalta. Finlandezii isi asigura nevoile de fibre vegetale printr-o hrana mult mai bogata
in legume si paine integrala decat aceea a danezilor.
in America de Sud, Africa, India si Orient, cancerul de colon este aproape inexistent, datorita
faptului ca in meniul acestor populatii intra in principal cereale, fructe si legume.
Fibrele vegetale au deci un rol incontestabil in prevenirea cancerului de colon, aparandu-ne de
aparitia lui in diverse moduri:
- accelerand tranzitul intestinal, substantele cancerigene raman mai putin timp in intestin;
- diluand aceste substante toxice prin scaune voluminoase, le fac astfel mai putin nocive;
- provocand eliminarea sarurilor biliare prin materiile fecale (factor de risc pentru acest tip de
cancer);
- modificand favorabil flora intestinala.
Fibrele alimentare sunt, printre altele, deosebit de importante in prevenirea inflamatiilor colonului
si a colitelor.
Asimilarea de fibre
National Cancer Institute din Statele Unite recomanda asimilarea a 20-30 grame de fibre pe zi (fara
sa se depaseasca 35 grame). In medie, americanii consuma in schimb de la 10 la 20 grame de fibre
pe zi, circa jumatate din cantitatea recomandata. Considerand importanta fibrelor in alimentatie,
aceasta pare a fi, in mod evident, o carenta grava si probabil este factorul care sta la baza multor
probleme de sanatate. Si ca provocarea sa fie si mai dificila, stilul de viata sedentar care se combina
foarte prost cu cresterea numarului de calorii care ar fi necesar ca sa ajungem la un nivel adecvat
de fibre in alimentatia noastra. Ajunge doar sa ne gandim ca pentru a creste de la 15 la 20 grame
ratia zilnica de fibre, ar trebui sa mancati: 10 portii de sfecal, 12 banane, 7 felii de paine integrala,
200 de alune.
De ce cantitate de fibre ai nevoie zilnic?
Sunt recomandate urmatoarele doze zilnice pentru adulti:
 sex varsta
Sub 50 de ani Peste 50 de ani
barbati 38 g 30 g
femei 25 g 21 g

Daca aportul de fibre zilnic nu e suficient, acesta ar trebui sa fie marit.

Alegeti produsele din cereale integrale, fructe si legume crude sau gatite, fasole si mazare uscata.
Alimentele preparate industrial -ca sucul de fructe, painea alba, pastele, sau cerealele rafinate -nu
contin la fel de multe fibre. Procesul de rafinare indeparteaza stratul exterior (coaja) cerealelor,
scazand astfel continutul de fibre. Acelasi rezultat se constata atunci cand este indepartata.
Despre cereale:
Vitamine:
Fara vitamine organismul nu poate functiona normal. Ele au
rolul de a va da putere si energie in fiecare zi si lipsa oricarei
vitamine va poate deregla intregul organism. Puteti gasi
vitamine in foarte multe produse de origine vegetala precum
fructele, legumele, produsele cerealiere cat si in produse de
origine animala cum ar fi carnea, branza, laptele sau ouale.
Vitaminele au un rol esential in buna functionare a
sistemului nervos, a sistemului imunitar si a vederii. Este
important insa de stiut ca vitaminele nu-si pot indeplini rolul
in organism in lipsa celorlalte substante nutritive, mai ales a
mineralelor.
Vitaminele din cereale sunt insa specialdozate de specialisti
nutritionisti astfel incat sa acopere o mare parte din doza
zilnica recomandata. Deci exact cat are nevoie organismul
dumneavoastra. O portie de cereale este bogata in vitaminele C, B1, B2, B3, B5, B6, B12 si acid
folic. Prin urmare veti putea fi intr-o forma maxima in fiecare zi.
Principalele vitamine prezente in continutul cerealelor pentru mic dejun:
Vitamina B1: - Rol in crestere, functionarea sistemului nervos, metabolismul glucidelor. Se mai
gaseste si in drojdie de bere, alune, legume, orez ndecorticat, lapte.
Vitamina B2: - Rol in crestere, reproducere, metabolismul glucidelor, grasimilor si proteinelor. In
afara cerealelor, mai contin vitamina B2 si laptele, branza, legumele de culoare verde, ouale,
pestele, drojdia de bere.
Vitamina B3: - Rol esential in sinteza hormonilor sexuali, a cortizonului, tiroxinei si insulinei.
Surse de vitamina B3 sunt si ficatul, carnea alba de pasare, curmalele, pestele, prunele, alunele
prajite, drojdie de bere.
Vitamina B5: - Rol important in metabolismul energetic al celulelor, participa la formarea
anumitor hormoni. Se gaseste in majoritea alimentelor, cele mai bogate alimente fiind drojdia de
bere, carnea, produsele lactate, legumele uscate, ouale si pestele.
Vitamina B6: - Rol in metabolismul proteic (producerea de anticorpi si hematii). Organismul
dumneavoastra poate obtine aceasta vitamina din soia, pepene galben, varza, orez nedecorticat,
oua, alune, nuci, drojdie de bere, organe.
 Vitamina B12: - Rol in formarea si
regenerarea hematiilor, stimularea
functionarii sistemul nervos si in
metabolismul proteic, glucidic si lipidic.
Carnea de vita si porc, laptele si
branzeturile sunt alte alimente ce contin
aceasta vitamina, ce nu poate fi gasita in
nici o planta.
Vitamina C: - Rol principal in formarea colagenului, factor de crestere si refacere a celulelor, ajuta
la absorbtia fierului, stimuleaza sistemul imunitar. O mai puteti avea consumand citrice, afine,
mure, zmeura, legume de culoare verde, rosii, macese, cartofi, coacaze.
Acidul folic: - Rol esential in formarea hematiilor, in metabolismul proteic. Se gaseste in legumele
cu frunze de culoare verde inchis, morcovi, drojdie de bere, ficat, galbenus de ou, pepene galben,
caise, dovleac, faina de secara.
Fibra:
O portie de cereale zilnic, dimineata, va asigura organismului necesarul de fibra, va ajuta la
scaderea colesterolului din sange si va fi de folos in evitarea unor probleme precum: constipatiile,
senzatiile de deranj in stomac dar si afectiuni serioase cum ar fi cancerul intestinal sau afectiuni
ale sistemului cardiovascular.
Mineralele continute de cereale:
O alimentatie sanatoasa este singura sursa de minerale pentru organismul uman, deoarece acesta
nu le poateproduce. Fara minerale, nici o fiinta de pe pamant nu ar putea supravietui. Aceste
elemente esentiale reprezinta aproximativ 5% din greutatea corpului uman.
Cerealele sunt bogate in minerale precum calciu, fier, magneziu, fosfor sau zinc.
Calciul este important pentru sistemul osos si pentru dantura. El previne aparitia osteoporozei si a
multor probleme cardiovasculare. Alimente bogate in calciu sunt laptele, produsele din lapte sau
cerealele integrale.
Fierul mareste capacitatea de efort a organismului si intareste sistemul imunitar. Consumul de fier
amelioreaza semnele de oboseala si reduce riscul aparitiei anemiei.
Surse recunoscute de fier sunt: cereale integrale, lapte, paine, mazare verde, spanac.Magneziul are
un rol foarte important in cresterea rezistentei corpului la infectii si imbunatatirea randamentului
intelectual. Impreuna cu calciul, magneziul combate stresul si starile depresive. De asemenea, este
un element important in buna functionare a sistemului cardiovascular. Va puteti procura magneziul
din cereale integrale, legume, nuci sau alune.
Fosforul insotit de calciu, ajuta la mentinerea sanatatii danturii si a oaselor. Surse importante de
fosfor sunt cerealele integrale, carnea de pasare, pestele, produsele lactate sau fructele uscate.
Zincul mareste capacitatea de rezistenta a organismului in fata infectiilor. Totodata, are un rol
important in accelerarea vindecarii ranilor si in reducerea substantiala a nivelului de colesterol din
organism. Fructele de mare, ouale, mazarea, cerealele integrale, fasolea sunt bogate in zinc
Cerealele integrale: Dupa cum spune si numele, cerealele integrale nu pierd nimic din
componentele esentiale ale boabelor proaspete:
Stratul exterior bogat in fibre:
Membrana exterioara a bobului contine cantitati concentrate de elemente nutritive, precum:
. Fibre
. Complexul de vitamine B
. Minerale
. Proteine
. Fitonutrienti (elemente care se gasesc in mod natural in plante si sunt benefice pentru sanatate)

Membrane interioara a bobului cu continut de amidon: Stratul din mijloc, care constituie cea
mai mare parte a bobului, este principala sursa de energie a plantei. Acest strat contine:
. Carbohidrati
. Proteine
. Cantitati mici de vitamine B
Partea intreaga bogata in substante nutritive - germenul: Desi este cea mai mica parte a
bobului, germenul este foarte bogat in elemente nutritive. Germenul este embrionul din care rasare
planta, fiind, asadar, o sursa importanta de elemente nutritive esentiale:
. Minerale
. Complexul de vitamine B
. Vitamina E
. Fitonutrienti (substante care se gasesc in mod natural in plante si sunt benefice pentru sanatate)In
cazul cerealelor obitnuite, cand boabele sunt macinate sau rafinate, membrana exterioara si
germenul sunt inlaturate, ramanand doar membrana interioara. Astfel, o mare parte din valoarea
nutritiva a bobului dispare, deoarece dintre toate cele trei straturi ale bobului, membrana exterioara
si germenul contin cantitatile cele mai mari de elemente nutritive.In cazul cerealelor integrale, sunt
pastrate toate cele trei parti ale bobului, tocmai pentru a nu se pierde nimic din beneficiile sale.
Fiecare parte a bobului integral are valori nutritive specifice, insa tocmai combinatia celor trei parti
sta la baza beneficiilor unice si eficiente pentru sanatate ale cerealelor integrale. Asadar, consumul
de alimente pe baza de cereale integrale aduce toate beneficiile suplimentare ale elementelor
nutritive care nu pot fi asigurate numai de fibre.
Alimenteaza-te fara toxine!
Pentru ca impiedica absorbtia fibrele alimentare scad riscul aparitiei aterosclerozei (depunere de
grasimi pe peretii arterelor) . Exista doua categorii de fibre alimentare:
- solubile (se dizolva in apa) ce ingreuneaza digestia (se intilnesc in fructele cu simburi:
mere, pere, struguri, gutui -, dar si in alge)
-insolubile (absorb apa) care faciliteaza tranzitul intestinal (se gasesc in legumele
verzi, cereale, cartofi).
Dupa o masa bogata in fibre alimentare, vei constata ca ti se va face foame foarte greu (acestea se
imbiba cu apa in stomac si se creeaza senzatia de satietate pentru mult timp).
Avantajele consumului de fibre alimentare :
-ajuta la mentinerea constanta a greutatii
- reducerea aportului energetic cu 5-10%
-diminuarea nivelului de colesterol din singe cu 10-15%
-pastrarea glicemiei (nivelul zaharului din singe) la un nivel constant dupa luarea mesei
-au efect laxativ
-au rol important in prevenirea aparitiei cancerului de colon si a sindromului de colon iritabil
-o asimilare mai buna de catre organism a calciului si a fosforului
-reducerea riscurilor de a face ulcer peptic si duodenal
-asigurarea protectiei arterelor si prevenirea bolile coronariene
Unui adult i se recomanda sa consume pe zi 25-30 g de fibre alimentare.
Pentru copii, necesarul zilnic de fibre se calculeaza in functie de virsta si dupa urmatoarea formula:
(Virsta+5).
 SFATURI PRACTICE
*Variaza alimentele care contin fibre: consuma fructe, legume, leguminoase si cereale.
*Pentru accelerarea tranzitului intestinal, nu ocoli alimentele ce contin fibre insolubile (migdale,
piine din tarite de griu, prune uscate). Atentie! Nu abuza de acestea, deoarece risti sa te confrunti
cu tulburari gastrice si intestinale.

Atentie
Consumul unui numar foarte mare de fibre poate fi daunator pentru unele persoane cu stomac
sensibil. Acestea se pot confrunta cu balonari, colita si diaree. De exemplu caisele (contin pectine)
sunt bine tolerate de organism, in schimb rosia este bogata in fibre, dar poate irita un stomac
sensibil.

Principalele surse de fibre alimentare (pentru 100 g):

Tarate 45g Zmeura 7,5 g
Fasole uscata 35g Coacaze 7 g
Mac-seminte 21g Anginare - 5 g
Mazare uscata 18g Varza 4g
Prune uscate 17 g Praz 4 g
Migdale 14 g Morcov 3g
Mazare verde 12g Ciuperci 2,5 g
Fasole verde 9g Orez alb 1,5 g
Faina completa 9 g Piersici 2 g
Piine integrala 9 g Laptuca 2 g
Curmale 9 g Piine alba 1 g
Alune de pamint 8g

Densitate optica Colesterol ramas Colesterol legat

(mg/ml) (mg/ml)
C100 2.28 0.3577 3.6423
C40/60 2.21 0.346 3.654
C60/100 2.15 0.3373 3.6627
Metamucil 1.69 0.2651 3.7349

Bibliografie:
www.medicultau.ro
www.google.ro
http://www.cerealeintegrale.ro
www.retete-online.com
http://www.bioterapi.ro
Clasificarea produselor horticole
Definiţie şi specific Produsele horticole sunt organe vegetale sau părţi de organe vegetale
provenind de la plantele horticole.
Produsele horticole prelucrate sunt transformate, nu numai pentru a deveni mai comestibile, sau
mai atractive la gust, dar in primul
rand pentru a rezista la factorii biodegradării.
Specificul produselor horticole proaspete este generat de faptul că sunt vii, au un conţinut mai
ridicat in apă şi un volum in general mai
mare, iar structura lor este mult mai gingaşă
Diversitatea speciilor cultivate de legume, fructe şi flori, a soiurilor de struguri de masă, este
foarte mare. Sortimentul cultivat intr-o
anumită zonă este intr-o permanentă transformare.
Răspândirea speciilor horticole este şi ea relativă. Există specii mai răspandite şi specii mai puţin
răspandite, rare. Această impărţire
se deosebeşte de cea existentă in secolul trecut şi cu siguranţă, de cea care va exista in secolul
viitor.
Denumirea corectă a speciilor horticole are trei trepte de formulare, anume treapta stiinţifică,
tehnică şi populară.
Denumirile sunt uneori controversate, mai ales la speciile care sunt recent introduse, sau cand
este vorba de sinonime cu arie de
utilizare egală. Specia floricolă de ghiveci Saintpaulia ionantha este violeta africană, nu violeta
de Parma, specie pentru flori tăiate din
genul Viola.La genul Cichorium apar frecvent confuzii in denumirea varietăţilor legumicole
cultivate. In lucrările ştiinţifice sau in
contractele cu parteneri străini trebuie evitate denumirile regionale sau neacceptate de dicţionarul
limbii romane moderne.
Criteriile de clasificare a produselor horticole
- Clasificarea botanică (sistematică), grupează produsele horticole in funcţie de familia botanică
din care fac parte plantele horticole
respective. Se utilizeaza denumirea de: legume Cucurbitaceae, Poligonaceae sau Solanaceae
pentru fructe.
- Clasificarea dupa arealul de cultura: produse horticole tropicale, subtropicale, sau de climat
temperat. Sortimentul tropical şi
subtropical de fructe şi de legume este mult mai divers decat cel din zonele temperate, dar multe
specii sunt de interes economic local
sau regional. Hoza,D. şi colab.,1998, menţioneaza peste 80 de specii, unele cunoscute prin
import sau prin incercările de aclimatizare.
- Clasificarea comercială, se bazează pe data sau momentul diferit al apariţiei pe piaţă. Există
produse extratimpurii (foarte
timpurii, de la turfanda, limba persană), timpurii, semitardive (semitarzii), tardive (tarzii). Unele
specii au toată gama de
soiuri (ex. tomatele), altele nu apar decat in momente specifice (ex. prazul).
- Clasificarea horticolă, grupează speciile de plante horticole după asemănarea care există intre
tehnologiile lor de cultură
(fructe seminţoase/pomacee, fructe samburoase/drupacee, legume perene, legume condimentar-
aromatice etc.). In unele
cazuri, apar denumiri noi, considerate mai corecte din punct de vedere ştiinţific, dar care sunt
folosite in paralel cu cele mai
vechi. Clasificarea horticolă studiată in Romania diferă uneori de clasificările tehnologice din
alte ţări. Căpşunul este
considerat plantă legumicolă in Franţa. Viţa de vie se studiază in cadrul pomiculturii, iar pepenii
sunt consideraţi fructe in diverse ţări
- Clasificarea morfologică are in vedere organul sau partea de organ vegetal reprezentată de
produsul horticol respectiv.
Multe organe vegetale consumate ca produse horticole sunt frunze, rădăcini, fructe tipice.
Alteori sunt organe vegetale
metamorfozate (tuberculii de cartof, guliile etc.). La ceapa şi la usturoiul verde sau la praz, ceea
ce numim tulpină este o
tulpină falsă.
- Clasificarea după gradul de perisabilitatea (perissable = sensibil la păstrare, care se strică
uşor, in limba franceză)
prezintă cea mai mare importanţă. Diferitele grupe de perisabilitate sunt recoltate, manipulate,
transportate, păstrate,
condiţionate şi comercializate in mod distinct.
a) produsele horticole excesiv de perisabile sunt reprezentate printre fructe de căpşune, zmeură,
mure, soiuri de afine, de
agrişe şi de coacăze; printre legume de spanacul, soiuri de salată, leuşteanul, mărarul, boabele
verzi de mazăre de grădină,
loboda, pătrunjelul de frunze şi alte specii de legume mai puţin răspandite, la care se consumă
frunzele;
b) produse horticole foarte perisabile sunt dintre fructe: coacăzele, afinele, agrişele, anumite
soiuri de caise, zarzăre, cireşe,
vişine, piersici, struguri; printer legume: castraveţii, dovleceii, ceapa verde, usturoiul verde,
formele legumicole de cicoare,
fasolea de grădină, mazărea de grădină, ridichea de lună, sparanghelul, alte soiuri de salată; mai
puţin cultivate: bobul de
grădină, ceapa de tuns, reventul, varza de frunze;
c) produse horticole perisabile: fructe: pere, mere de vară, cireşe, vişine, corcoduşe, zarzăre,
caise, prune, piersici, struguri;
legume: ardei, tomate, pătlăgele vinete, bame, conopidă, pepeni galbeni, ciuperci comestibile,
specii mai rare: ceapa
eşalotă, ceapa de Egipt, feniculul de Florenţa, varza chinezească;
d) produse horticole mai puţin perisabile: fructe: merele, gutuile; legume: ceapa, usturoiul,
prazul, morcovul, ţelina,
ridichile, sfecla, pătrunjelul, păstarnacul, guliile, cartofii de toamnă, hreanul etc.;
e) produse horticole foarte puţin perisabile sunt nucile, alunele şi migdalele.
In normativele tehnice, grupele de perisabilitate sunt notate cu literele mari ale alfabetului de la
grupa A (deosebit de perisabile) pană
la grupa E şi F (foarte puţin perisabile).
- Clasificarea după valoarea energetică grupează produsele horticole in patru categorii: a) cu
valoare energetică ridicată sunt nucile,
alunele, migdalele; b) cu valoare energetică importantă sunt strugurii, cireşele tardive, cartofii,
mazărea, bobul şi usturoiul; c) cu
valoare energetică medie pot fi considerate majoritatea produselor; d) cu valoare energetică
redusă sunt castraveţii, dovleceii,
tomatele, ridichile, ciupercile şi legumele de la care se consumă frunzele .
- Clasificarea dupa valoarea nutritiva. După Rick, C.M., 1978, pe plan mondial se consideră că
primele 10 legume care prezintă
valoare nutritivă şi dietetică (conţinut deosebit în substanţe minerale, vitamine, fibre şi alte
substanţe utile sunt broccoli (1),
spanacul (2), varza de Bruxelles (3), fasolea lima (4), mazărea (5), sparanghelul (6), anghinarea
(7), conopida (8), batatul (9) şi
morcovii (10), urmate, printre altele, de porumbul zaharat (locul 12), cartof (14), varză (15),
tomate (16), salată (26), ceapă (locul 31)