Ghid de Studii Facultate ND

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
„IULIU HAŢIEGANU” CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE FARMACIE
GHID DE STUDII
2019-2020
PROGRAMUL DE STUDII DE LICENŢĂ

Nutriţie şi Dietetică
DOINA MIERE
LORENA FILIP
ANAMARIA COZMA-PETRUŢ
ROXANA BANC
OANA STANCIU
LAURA GAVRILAȘ
DANIELA CIOBÂRCĂ
Cluj-Napoca
2019
CUPRINS
1. SCURT ISTORIC AL UMF CLUJ-NAPOCA ............................................ 3

2. VIZIUNE ŞI MISIUNE ................................................................................. 5
3. OFERTA EDUCAŢIONALĂ ....................................................................... 6
4. PROGRAMUL DE STUDIU NUTRIŢIE ŞI DIETETICĂ ....................... 7
4.1. Motivaţie ..................................................................................................... 7
4.2. Evoluţie ........................................................................................................ 8
4.3. Viziune şi misiune ....................................................................................... 8
4.4. Scop şi obiective .......................................................................................... 9
4.5. Nivelul programului de studiu şi competenţe dobândite ........................ 9
5. SISTEMUL DE CREDITE TRANSFERABILE ...................................... 14
6. STRUCTURA ANULUI UNIVERSITAR 2019-2020 ............................... 15
7. CONŢINUTUL PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT .............................. 16
7.1. Plan de învăţământ anul I, 2019/2020 .................................................... 17
7.1.1. Discipline obligatorii................................................................................ 19
7.1.2. Discipline opţionale ............................................................................... 157
7.2. Plan de învăţământ anul II, 2019/2020 ................................................. 170
7.2.1. Discipline obligatorii.............................................................................. 172
7.2.3. Discipline facultative ............................................................................. 275
7.3. Plan de învăţământ anul III, 2019/2020 ............................................... 280
7.3.1. Discipline obligatorii.............................................................................. 282
7.3.3. Discipline facultative ............................................................................. 401
1
1. Scurt istoric al UMF Cluj-Napoca
Înfiinţarea Programului de studii Nutriţie şi Dietetică în cadrul Facultăţii de

Farmacie are la bază evoluţia şi istoricul Universităţii de Medicină şi Farmacie
“Iuliu Haţieganu”, acestea fiind profund legate de istoria Transilvaniei, de legile
care au guvernat-o rând pe rând. Tradiţia creată de înaintaşi s-a transmis de-a
lungul vremii şi merită a fi amintită.
Începuturile Universităţii se situează în Evul Mediu, când Dieta
Transilvaniei a hotărât la Cluj, în 1565, înfiinţarea unui Colegiu de Medicină.
Pentru a-i conferi acestuia stabilitate şi prestigiu, s-au adus erudiţi din Elveţia şi
Franţa. Era perioada contra-reformei, care câştiga teren în Transilvania, mai ales
după alegerea Principelui Ştefan Bathory, în 1571.
Printr-un decret din 12 mai 1581 s-a decis înfiinţarea Universităţii din Cluj,
condusă şi administrată de Ordinul Iezuiţilor. Această Universitate nu a avut, însă,
o existenţă îndelungată. În 1774, Colegiul iezuit a fost înlocuit de un altul,
organizat şi administrat de un alt ordin religios, Piariştii. În 1781, limba de predare
latină a fost înlocuită cu limba germană. Era perioada absolutismului iluminat al
împăratului Iosif al II-lea al Austro-Ungariei. În acea perioadă, Universitatea a
suferit numeroase transformări, ilustrare a tulburărilor socio-politice din
Transilvania. În 12 octombrie 1872, împăratul a fondat Universitatea de la Cluj, cu
predare în limba maghiară. În decretul imperial se prevedea ca unele discipline să
se predea şi în germană şi română, însă istoricii spun că această prevedere a fost
„înşelătoare, care s-a uitat repede”. Din anul 1897, Universitatea a primit numele
de „Francisc Josef”, ea având patru facultăţi, printre acestea figurând şi Facultatea
de Medicină, în cadrul căreia se formau şi farmacişti.
În 1919, după Marea Unire, medicul Iuliu Haţieganu a fost numit profesor
şi decan al noii Facultăţi de Medicină. El a fost primul dascăl care a ţinut cursuri în
limba română la Universitatea noastră, fiind astfel considerat întemeietorul
învăţământului medical superior în limba română la Cluj.
Intervalul 1872-1919 constituie prima etapă în funcţionarea învăţământului
farmaceutic clujean, acesta fiind organizat după legile austriace. Până în 1888,
pentru admiterea în facultate, erau necesare doar certificatul de absolvire a 4 clase
gimnaziale şi efectuarea a 3 ani de practică într-o farmacie. După încheierea
stagiului de practică, absolventul era examinat de medicul şef al judeţului sau
oraşului, acesta eliberând un certificat care conferea dreptul la înscrierea la
facultate.
În 1888, printr-o ordonanţă ministerială, studiile gimnaziale obligatorii s-au
majorat la 6 ani, în timp ce durata stagiului s-a redus la 2 ani. Examenul de
validare, după efectuarea practicii, era susţinut în faţa unei comisii alcătuite din doi
farmacişti şi doi profesori universitari de specialitate.
În ceea ce priveşte programa de învăţământ, în anul universitar 1873-1874
se predau materii de profil, iar în anul universitar 1899-1900 se introduc lucrările
de laborator. Până în anul 1918, programa de învăţământ a fost completată cu noi
materii. În perioada 1872-1919 învăţământul farmaceutic clujean nu a dispus de un
3
local propriu. În ceea ce priveşte numărul de studenţi, cifra a crescut de la an la an.
În această primă etapă au fost editate mai multe manuale şi cursuri.
A doua etapă, cea „românească”, a învăţământului farmaceutic de la Cluj,
se situează între 1919-1934. În perioada de după 1919, ca urmare a eforturilor
depuse de Catedra de Farmacie (numită pe atunci, Institutul Farmaceutic),
Facultatea de Medicină a Universităţii „Regele Ferdinand I” şi-a lărgit şi completat
oficial denumirea în „Facultatea de Medicină şi Farmacie” printr-o hotărâre a
Consiliului Profesoral din 1923. În acelaşi an, la 7 iunie, a fost înfiinţată la
Bucureşti prima Facultate românească de farmacie, pe bazele secţiei de profil din
cadrul Facultăţii de Medicină. Pentru admiterea la facultate, candidatul trebuia să
fie în posesia titlului de bacalaureat. Studiile au fost extinse la 3 ani, fiind
precedate de o activitate practică de 2 ani în farmacie. Disciplinele cuprinse în
programă au rămas aproximativ aceleaşi ca în prima perioadă. Treptat catedrele au
început să fie încredinţate şi cadrelor cu pregătire farmaceutică, iar în 1927 s-a
renunţat la colaborarea cu Facultatea de Ştiinţe, disciplinele în cauză fiind preluate
de Facultatea de Medicină şi Farmacie. Deşi disciplinele prevăzute în programa
analitică evoluaseră în complexitate şi exigenţă ştiinţifică, numărul cadrelor de
specialitate a rămas foarte redus, unele cadre didactice fiind obligate să acopere
mai multe discipline. Este important de menţionat că începând din anul 1919
învăţământul farmaceutic a funcţionat într-un local propriu (Str. Victor Babeş
nr.41) împreună cu Institutul Farmaceutic şi cu Farmacia Clinicilor Universitare
(acestea două fiind conduse de Prof. Gh. P. Pamfil). În 1934, Legea pentru
Concentrarea Învăţământului Farmaceutic din România la Bucureşti a determinat o
discontinuitate care s-a prelungit timp de 12 ani la Cluj-Napoca.
Reluarea activităţii s-a produs în 1946, învăţământul farmaceutic fiind
organizat după vechea structură. Disciplinele care constituiau pregătirea de bază a
studenţilor din anii I şi II în domeniile chimiei, botanicii, fizicii, etc., ţineau de
Facultatea de Ştiinţe. Studenţii în farmacie erau înmatriculaţi la Facultatea de
Ştiinţe şi numai la începutul anului III erau luaţi în evidenţă la Facultatea de
Medicină, unde frecventau apoi disciplinele de specialitate. La data de 3 august
1948, a fost impusă reorganizarea învăţământului după model sovietic, adică
“Reforma Învăţământului”. Ca urmare a fost constituită Facultatea de Farmacie din
nou înfiinţatul Institut Medico-Farmaceutic Cluj, unitate cu rang şi misiuni
universitare.
Prin 1960, denumirea Institutului a devenit “Institutul de Medicină şi
Farmacie”, denumire care s-a păstrat până după Revoluţia din 1989.
În anul 1991 Institutul a devenit Universitatea de Medicină şi Farmacie, iar
în 1994, aceasta a luat numele primului său profesor de medicină clinică şi decan
al Facultăţii de Medicină, devenind Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu
Haţieganu” din Cluj-Napoca .
Primul decan al Facultăţii de Farmacie a fost Chim. Prof. Dr. Erwin Popper
(1948-1958), iar printre profesorii de specialitate din generaţia fondatoare se
numără Stoian Ionescu-Petre (Farmacie galenică), Teodor Goina, Cristian
Maiorovici şi Victor Ciocănelea. În ceea ce priveşte conducerea Facultăţii de
Farmacie, decanii Facultăţii de-a lungul anilor au fost următorii profesori:
4
• 1948 – 1958 – Erwin Popper • 1992 – 1996 – Marius Bojiţă
• 1958 – 1967 – Valer Arieşan • 1996 – 2000 – Cornelia Ţărmure
• 1967 – 1976 – Ioan Simiti • 2000 – 2004 – Robert Săndulescu
• 1976 – 1984 – Elena Curea • 2004 – 2012 – Felicia Loghin
• 1984 – 1990 – Georgeta Lupuţiu • 2012 - până în prezent – Gianina
• 1990 – 1992 – Sorin Leucuţa Crişan
De-a lungul timpului, la Facultatea de Farmacie din Cluj a existat în

permanenţă o continuă preocupare pentru calitatea învăţământului, insuflată de
înaintaşi, dar şi de echipele de conducere care s-au succedat. În ultimii ani,
necesitatea alinierii la standardele europene şi internaţionale a dus la solicitarea
unor evaluări externe de către Conferinţa Internaţională a Decanilor de Farmacie
de Expresie Francofonă (CIDPHARMEF) (2006-2007), care a fost urmată de
vizita de reevaluare (2011-2012), şi evaluarea de către Asociaţia Europeană a
Universităţilor EUA (2015), în cadrul evaluării instituţionale a Universităţii, cu
rezultate încurajatoare pentru viitor.
Având la bază fundamentele prezentate anterior, formarea de cadre
medicale specializate în domeniul nutriţiei şi dieteticii în cadrul Facultății de
Farmacie a Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca,
începând cu anul 2008 a reprezentat o decizie în concordanţă cu misiunea acestei
instituţii de învătământ superior privind formarea unor profesionişti în domeniul
sănătăţii în funcţie de necesităţile populaţiei.
2. Viziune şi misiune
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca este

o unitate de învăţământ superior de prestigiu şi cu tradiţie, în care prezentul
respectă trecutul şi construieşte viitorul. Activitatea membrilor comunității
academice se desfăşoară în baza strategiei Universităţii. Având în vedere rolul
central al universității în realizarea unei societăți dezvoltate, a cunoașterii
provocărilor majore actuale (mediul globalizat într-o dinamică accelerată, creșterea
concurenței pentru atragerea și reținerea realelor talente, apariția de noi cerințe
cărora trebuie să le facă față), Universitatea și-a propus în Planul Strategic 2016-
2020, intitulat “O universitate competitivă pentru 2020”, următorul set de
obiective centrale, în vederea abordării provocărilor contemporane și viitoare în
sistemele de educație, cercetare și formare: constituirea învățării continue și a
mobilității ca o realitate permanentă; îmbunătățirea calității și eficienței educației
și a formării; promovarea echității, a coeziunii sociale și a cetățeniei active;
stimularea creativității și a inovării, inclusiv a spiritului antreprenorial la toate
nivelele de educație și formare profesională.
În planul strategic al Universităţii viziunea instituţiei este definită astfel:
“A fi printre cele mai bune universităţi medicale naţionale şi europene care educă
profesionişti în medicină, farmacie şi alte domenii ale sănătăţii, îmbunătăţind
serviciile pentru sănătate, creând cadrul de excelenţă pentru leadership şi realizarea
de descoperiri în cercetare, pentru comunitatea românească şi internațională”.
5
Misiunea Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj-
Napoca este de a acţiona ca instituţie publică pentru educaţie, formare profesională
şi cercetare, în slujba societăţii româneşti, contribuind la dezvoltarea acesteia şi
adaptarea ei continuă la cerinţele europene, fiind definită în Carta sa, în Cap. I, art.
3, astfel: “Art. 3 Misiunea Universităţii este de a contribui la dezvoltarea societăţii,
prin educaţie, cercetare în domeniul ştiinţelor medicale şi promovarea valorilor
universale ale culturii.”
3. Oferta educaţională
În domeniul nutriţiei oferta educaţională cuprinde studii organizate la nivel

de licenţă - specializarea Nutriţie şi Dietetică, şi de asemenea la nivel de masterat
şi doctorat.
a. Studiile de licenţă
Specializarea Nutriţie şi Dietetică este o specializare reglementată general
în cadrul Facultăţii de Farmacie, studiile au o durată de 3 ani (180 credite ECTS),
cu program de studiu în limba română; specializarea este acreditată de Agenţia
Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS).
Admiterea la studiile universitare se face pe baza unui concurs care
cuprinde o probă unică, scrisă, în limba română. Înscrierea şi desfăşurarea
concursului de admitere pentru toate specializările din Universitate sunt prevăzute
pentru luna iulie, iar dacă după sesiunea de admitere din luna iulie rămân locuri
neocupate se organizează o a doua sesiune de admitere, în luna septembrie (datele
exacte se stabilesc anual prin Hotărâre a Senatului Universităţii. Metodologia şi
perioada de desfăşurare a concursului se găsesc pe pagina de internet a
Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, secţiunea
Educaţie/Admitere (http://www.umfcluj.ro./ro/educatie-ro/admitere-ro/licenta-ro).
b. Studiile de Masterat
Oferta de studii a Facultăţii de Farmacie cuprinde 6 masterate acreditate de
ARACIS, dintre care unul în domeniul Nutriţiei şi Dieteticii: Nutriţia şi calitatea
vieţii. Masteratul de Nutriţia şi calitatea vieţii are durata de doi ani (4 semestre,
120 credite), fiind adresat în special absolvenţilor specializării de Nutriţie şi
Dietetică, permiţând completarea studiilor acostora, dar şi absolvenţilor altor
specializări, posesori ai unei dipome de licenţă de minim 180 de credite eliberată
de o universitate acreditată ARACIS. Programele de studiu de masterat se
desfăşoară în limba română.
Admiterea la studiile de masterat se face în urma unui concurs, organizat
anual, în luna septembrie. Metodologia de desfăşurare a examenului şi perioadele
de desfăşurare sunt prezentate pe pagina de internet a Facultăţii de Farmacie,
secţiunea Educaţie/Masterat (http://www.farmacie.umfcluj.ro/ro/educatie-farma-
ro/masterat-fa-ro) .
6
c. Studii doctorale
Studiile de doctorat sunt organizate în cadrul Şcolii doctorale a
Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca şi au o
durată de 4 ani.
Admiterea în stagiul de doctorat se face în urma unui concurs.
Metodologia de desfăşurare a examenului şi perioadele de desfăşurare sunt
prezentate pe pagina de internet a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu
Haţieganu”, www.umfcluj.ro, secţiunea Educaţie/Doctorat
(http://www.umfcluj.ro./ro/admdoct2-ro).
4. Programul de studiu Nutriţie şi Dietetică
4.1. Motivaţie
În ultimii ani, activităţile specifice nutriţiei şi dieteticii au dovedit o

însemnătate ridicată, atât calitativ, cât şi cantitativ, populaţia din toate categoriile
sociale acordând un interes deosebit alimentaţiei, în general, şi alimentului, în
special. Promovarea prin toate mijloacele de comunicare a ideii unui stil de viaţă
sănătos şi a unei alimentaţii echilibrate, a dus, pe de altă parte, şi la apariţia unui
volum ridicat de informaţii, uneori dezorganizate sau fragmentate. Astfel, un alt
argument pentru utilitatea formării de specialişti în domeniul nutriţiei şi dieteticii
este instruirea unor profesionişti capabili să furnizeze informaţii de specialitate de
calitate, în mod raţional, pertinente şi având la bază dovezi ştiinţifice.
Alimentul este factorul de mediu indispensabil fiecărui individ, acesta din
urmă deţinând factorul decizional pentru alegerea alimentelor de consum. Datorită
evoluţiei modalităţilor de prelucrare şi prezentare a alimentelor şi prin raportare la
activităţile profesionale predominante secolului XXI, alimentaţia a căpătat în timp
atât influenţe pozitive, cât şi influenţe negative în organismul uman. De aceea, în
prezent tendinţa generală este de reîntoarcere la conceptul de aliment-medicament,
adică acele alimente care furnizează omului energia necesară zilnică, dar care îl
ajută şi la menţinerea integrităţii organismului în timp.
În prezent, nu există niciun tratament medicamentos care să nu fie însoţit
de o recomandare privind regimul alimentar, dar, din lipsa unui cadru medical
specializat pe acest domeniu sau din lipsa echipelor de lucru de tipul medicinei
integrate, de multe ori aceste recomadări trec pe un loc secundar, minimalizându-
se astfel impactul asupra organismului.
Având la bază fundamentele prezentate anterior, formarea de cadre
medicale specializate în domeniul nutriţiei şi dieteticii în cadrul Universităţii de
Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, începând cu anul 2008 a
reprezentat o decizie în concordanţă cu misiunea acestei instituţii de învătământ
superior privind formarea unor profesionişti în domeniul sănătăţii în funcţie de
necesităţile populaţiei.
7
4.2. Evoluţie
Programul de studii de licență NUTRIȚIE ȘI DIETETICĂ cu durata de 3

ani (180 de credite) este inclus în oferta de studii a Facultății de Farmacie începând
cu anul 2008. Programul oferă o formare multidisciplinară, adaptată cerinţelor
pieţei muncii. Programul este acreditat ARACIS în limba română, cursuri de zi,
finalizate cu o diplomă de licență în Nutriție și Dietetică ce permite exercitarea
profesiei de dietetician pe teritoriul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene,
ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene.
Principalele raţiuni de la care s-a pornit pentru înfiinţarea Programului de
studiu Nutriţie şi Dietetică au fost:
 nevoia din ce în ce mai stringentă a populaţiei sănătoase şi bolnave de
informare corectă, consiliere în acest domeniu, dar şi interesul din ce în ce
mai mare pentru calitatea şi siguranţa alimentară;
 lipsa personalului medical specializat în domeniu care să fie pregătit
calitativ superior în acordarea de asistenţă în vederea prevenției şi terapiei
prin alimentație;
 cerinţele de competenţă pe care reţeaua preclinică şi clinică, de stat şi
privată, le doresc în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor oferite prin
includerea acestor specialişti în echipele de lucru;
 diversificarea opţiunilor pentru absolvenţii de liceu, în cadrul reformei
globale a învăţământului românesc;
 lipsa unui astfel de program de studii din oferta de învăţământ superior din
ţară;
 preocuparea şi competenţa cadrelor didactice – medici şi farmacişti – din
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca,
pentru asigurarea de asistenţă specializată în acest domeniu;
 interesul şi adresabilitatea crescută a populaţiei faţă de serviciile oferite de
dieteticianul licenţiat în ţările comunităţii europene şi pe plan mondial.
În urma vizitei de evaluare a ARACIS din data de 14.07.2007 a fost
autorizat provizoriu programul de studiu Nutriţie şi Dietetică în cadrul Facultăţii
de Farmacie a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-
Napoca, prima promoţie de studenţi începând cu anul universitar 2008/2009, cu
finalizarea studiilor în anul 2011. În anul 2014, programul de studiu a fost
acreditat de către ARACIS în urma unei noi vizite de evaluare.
4.3. Viziune şi misiune
Programul de studii Nutriţie şi Dietetică face parte din specializările

reglementate general şi are ca principală misiune pregătirea teoretică şi practică a
unor specialişti nutriţionişti, dieteticieni, consilieri în domeniul alimentaţiei,
dietoterapeuţi, analişti în asigurarea calităţii alimentului răspunzând în acest fel
necesităţilor actuale şi de perspectivă ale sistemului sanitar din ţara noastră.
8
În Europa, prin intermediul federaţiei europene ce reprezintă asociaţiile
naţionale ale dieteticienilor (European Federation of the Associations of
Dietetitians, EFAD), a fost reglementată titulatura de dietetician pentru absolvenţii
programelor de studiu de Nutriţie şi Dietetică. „Un dietetician este o persoană cu
calificare în Nutriţie şi Dietetică recunoscut de autoritatea naţională.
Dieteticianul aplică ştiinţa nutriţiei la hrănirea şi educarea individuală sau a
grupurilor de personae, în stări fizilogice sau patologice”. Domeniul de aplicare
al practicii dieteticii este variat: administrativ, clinic, sănătate publică şi
comunitară. Pornind de la aceste reglementări, absolvenţii programului de studiu
Nutriţie şi Dietetică din cadrul UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca se numesc
dieteticieni sau nutriţionişti dieteticieni (Cod COR 2265) şi îşi pot desfăşura
activitatea în sistemul spitalicesc, în cabinete specializate, în echipe
pluridisciplinare de medicină intergrată, în domeniul analizei şi controlul calităţii
alimentului, în administraţia locală, industria alimentară sau diverse instituţii.
4.4. Scop şi obiective
Scopul major al Programului de studii Nutriţie şi Dietetică este de a forma

un personal înalt calificat, licenţiat, în vederea oferirii de servicii de sănătate, cu
scopul de a preveni şi trata prin dietă, având drept consecinţă îmbunătăţirea
calităţii vieţii populaţiei, atât a celei bolnave, cât şi a celei sănătoase, pe tot
parcursul vieţii, de la naştere până la senescenţă.
Studiul nutriţiei şi dieteticii are câteva obiective clare derivate din
specificul programului:
 însuşirea principiilor teoretice de terapie nutrițională;
 dobândirea competenţelor educaţionale şi integrarea conceptelor teoretice
în practica profesională;
 dezvoltarea de abilităţi, competenţe generale şi competenţe transversale
pentru îmbunătăţirea practicilor dietetice şi în cercetarea ştiinţifică;
 cercetarea ştiinţifică menită să asigure progresul în domeniu;
 cooperarea naţională şi internaţională pentru îndeplinirea misiunii;
 inserţia şi reuşita profesională a absolvenţilor pe piața muncii.
În vederea alinierii planului de învățământ pentru Programul de studii de
Nutriție și Dietetică la standardele naționale și internaționale, au fost consultate,
respectate și aplicate atât standardele din Declaraţia Europeană de Dietetică
Benchmark (ca sursă externă de referinţă pentru designul şi dezvoltarea
programelor de educaţie în dietetică), cât și standardele Comisiei de Sănătate din
cadrul Agenției Române de Asigurarea Calității în Învățământul Superior pentru
acest program de studii.
4.5. Nivelul programului de studiu şi competenţe dobândite
Din punct de vedere al Cadrului Naţional al Calificărilor (CNC), programul

de studii de licenţă Nutriţie şi Dietetică formează specialişti cu un nivel de
9
pregătire 6, pe o scară de la 1 la 8, studii finalizate cu diplomă de licenţă însoţită
de supliment de diplomă. În urma rezultatelor învăţării, clasificarea pe nivelul 6
presupune cunoştinţe avansate în domeniul de studiu, care implică înţelegerea
critică a teoriilor şi principiilor. Conform CNC, descriptorii pentru absolvenţii
clasificaţi pe nivelul 6 implică abitităţi şi competenţe complexe după cum
urmează:
 abilităţi: abilităţi avansate, care denotă control şi inovaţie, necesare pentru
a rezolva probleme complexe şi imprevizibile într-un domeniu de muncă
sau de studiu specializat
 competenţe: gestionarea de activităţi sau proiecte tehnice ori profesionale
complexe, prin asumarea responsabilităţii pentru luarea deciziilor în situaţii
de muncă sau de studiu imprevizibile; asumarea responsabilităţii pentru
gestionarea dezvoltării profesionale a indivizilor şi grupurilor.
Din punct de vedere al Cadrului European al Calificărilor, programul de
studii de licenţă Nutriţie şi Dietetică formează specialişti cu un nivel de pregătire 6
CEC.
Domeniul de aplicare al practicii dieteticii este variat: administrativ, clinic,
sănătate publică şi comunitară. Pornind de la aceste reglementări, absolvenţii
programului de studii Nutriţie şi Dietetică se numesc dieteticieni sau nutriţionişti
dieteticieni (Cod COR 2265) şi îşi pot desfăşura activitatea în: sistemul spitalicesc;
cabinete specializate; echipe pluridisciplinare de medicină intergrată; domeniul
analizei şi controlul calităţii alimentului; alimentație publică, instituții de
învățământ; industria alimentară; diverse instituţii de profil.
Absolvenţii programului de studiu Nutriţie şi Dietetică sunt specialişti ce
activează practic în îngrijirile de sănătate. Aşteptările faţă de aceşti specialişti sunt
impuse de profesie, de angajatori şi de publicul larg.
Competenţele dobândite în urma parcurgerii celor 3 ani de studiu ai
programului de studiu de Nutriţie şi Dietetică se reflectă prin: autonomia şi
responsabilitatea profesională a dieteticianului; relaţiile profesionale; competenţele
personale şi profesionale ale dieteticianului; contextul profesional şi antreprenorial
pentru practicarea dieteticii.
Principiile şi conceptele profesiei de dietetician care se aplică pentru
asigurarea, menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii şi bunăstării se reflectă în
abilităţile dobândite de absolvenţii programului de studiu, încadrate în câteva mari
categorii: evaluarea pacient/client şi utilizator; aplicaţii practice ale profesiunii de
dietetician; evaluarea practicii de dietetician.
Pe parcursul studiilor, studentul îmbină cunoştinţele teoretice şi practice
pentru a dobândi abilităţi şi competenţe care îl vor ajuta la aplicarea concretă a
terapiei prin dietă pacienţilor. În acest sens, pe toată durata studiilor, prioritatea
majoră este însuşirea informaţiilor legate de asigurarea stării de sănătate a
populaţiei, prevenirea şi tratarea bolilor prin dietă şi principiile unui stil de viaţă
echilibrat, corect şi corespunzător nevoilor organismului fiecărui individ, atât din
punct de vedere calitativ, cât şi din punct de vedere cantitativ. În urma promovării
examenului de licență, absolvenții for fi capabili să realizeze cu succes toate
activitățile necesare în exercitarea profesiei de dietetician și anume: furnizarea de
10
educație şi consiliere cu privire la nutriție, stil de viață, dietoterapie; evaluarea
statusului nutrițional; intervenția nutrițională și monitorizarea impactului la nivel
individual sau populațional; fabricarea şi controlul alimentelor și/sau suplimentelor
alimentare; înțelegere aprofundată a sistemului de producție, distribuție și a
serviciilor de nutritie in bloc alimentar; efectuarea de analize în laboratoare de
igienă a mediului şi alimentelor; marketing şi management în nutriție și dietetică;
activităţi didactice, de cercetare și de administraţie sanitară.
Rezultatele învățării sunt definite prin:

a) Cunoștințe (cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de
bază ale domeniului şi ale ariei de specializare; utilizarea lor adecvată în
comunicarea profesională)
 cunoaşterea anatomiei şi fiziologiei organismului uman, a proceselor
metabolice (principalele căi metabolice), precum şi a elementelor patologice
ale acestora, cu accent pe aspectele relevante pentru dietetician;
 cunoaşterea principiilor nutriţiei umane şi a necesităţilor nutriţionale a diferite
categorii de persoane sănătoase, în funcţie de vârstă, status fiziologic sau tip de
activitate fizică; cunoaşterea mecanismelor prin care nutriţia contribuie la
menţinerea unei bune sănătăţi; folosirea profilului genetic individual pentru
eficientizarea recomandărilor nutriţionale;
 cunoaşterea bolilor şi a dezechilibrelor nutriţionale ce le pot determina sau sunt
determinate de acestea; cunoaşterea terminologiei medicale şi a clasificării
bolilor, a metodelor convenţionale de diagnostic şi terapie;
 cunoaşterea principiilor de intervenţie nutriţională specifice fiecărei boli şi a
efectelor aşteptate; cunoaşterea produselor dietetice speciale şi a modalităților
de fortifiere şi modificare a dietelor;
 cunoaşterea nutrienţilor, chimiei și conţinutului nutrițional al alimentelor,
preparatelor şi a altor produse dietetice/ cu destinație specială; cunoaşterea
metodelor de producţie, procesare şi preparare a alimentelor şi a modificărilor
conţinutului nutriţional determinate de acestea; cunoaşterea legislaţiei şi a
procedurilor referitoare la managementul calităţii şi siguranţei alimentului
(HACCP); cunoaşterea metodelor de gătire, preparare şi prezentare a
alimentelor pentru asigurarea nevoilor nutriţionale;
 cunoaşterea tehnicilor de modificare a dietei și comportamentului indivizilor
cu diferite obiceiuri alimentare și culturale sau cu proveniență din diferite
categorii socio-economice;
 cunoaşterea politicilor de sănătate publică şi a strategiilor de promovare a
sănătăţii;
 cunoaşterea principiilor cercetării ştiinţifice şi a statisticii; cunoaşterea
tehnologiilor actuale şi a modului în care pot fi utilizate în diferite arii ale
practicii curente sau în cercetare;
 înţelegerea relaţiei dintre anatomia, fiziologia şi biochimia organismului, a
modificărilor ce pot să apară şi a consecinţelor lor;
11
 înţelegerea implicării nutrienţilor şi a altor componente alimentare în buna
desfăşurare a proceselor organismului;
 înţelegerea relaţiei dintre alegerile alimentare, activitatea fizică, factorii de
mediu şi dezvoltarea bolilor; înţelegerea beneficiilor şi pericolelor modificării
dietei în managementul bolii;
 înţelegerea efectului metodelor de producţie, procesare, distribuţie şi preparare
asupra alimentelor şi a caracteristicilor lor nutriţionale şi toxicologice;
înţelegerea caracteristicilor şi utilizării aditivilor alimentari şi a metodelor de
conservare;
 înţelegerea influenţei convingerilor despre sănătate asupra comportamentelor
referitoare la sănătate şi a factorilor ce determină sănătatea;
 înţelegerea studiilor ştiinţifice şi a modului în care pot fi folosite pentru
identificarea relaţiei dintre nutrienţi şi starea de sănătate; înţelegerea necesităţii
implicării dieteticianului în proiecte de cercetare ştiinţifică.
b) Aptitudini (utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea
unor variate tipuri de concepte, situaţii, procese, proiecte, etc., asociate
domeniului).
 utilizarea cunoştinţelor pentru înţelegerea raţionamentului care stă la baza
modificărilor aplicate aportului alimentar şi de nutrienţi în scopul menţinerii
sau ameliorării stării de sănătate;
 • utilizarea cunoştinţelor pentru estimarea nevoilor nutriţionale şi conceperea
unor recomandări nutriţionale adaptate fiecărei categorii de persoane ;
 utilizarea cunoştinţelor pentru estimarea nevoilor nutriţionale şi conceperea
unor recomandări nutriţionale adaptate bolii; considerarea pentru terapie a
întregii game de nutrienţi, alimente, produse dietetice sau speciale disponibile,
pentru maximizarea rezultatelor;
 aplicarea şi comunicarea cunoştinţelor pentru obţinerea unor
alimente/produse/preparate cu proprietăţile nutriţionale şi toxicologice dorite;
conceperea unor recomandări şi planuri alimentare ţinând cont de cunoştinţele
prezentate;
 utilizarea cunoştinţelor pentru promovarea alimentaţiei sănătoase în rândul
indivizilor/ populaţiei şi creşterea conştientizării legăturii dintre nutriţie şi
sănătate;
 utilizarea studiilor ştiinţifice şi a altor surse de informare avizate pentru
documentare în vederea conceperii unor recomandări şi planuri de intervenţie
nutriţională eficiente;
 evaluarea datelor relevante din punct de vedere nutriţional (antropometrice, de
compoziție corporală, biochimice) şi a diagnosticelor medicale în scopul
realizării recomandărilor nutriţionale optime;
 evaluarea şi monitorizarea stării de nutriţie, a aportului nutriţional şi a
rezultatelor terapiei nutriţionale utilizând metodele disponibile; interpretarea
informaţiilor colectate;
 evaluarea calităţii nutriţionale şi toxicologice a alimentelor şi a modificărilor
apărute pe parcursul lanţului alimentar;
12
 evaluarea critică a studiilor ştiinţifice şi a altor surse de informare; evaluarea
critică a tehnologiilor actuale şi a datelor obţinute în urma utilizării acestora;
 elaborarea și conceperea unor proiecte de evaluare a stării de sănătate sau
promovare a alimentaţiei sănatose şi echilibrate pentru diferite categorii de
persoane, grupuri sau comunităţi;
 conceperea unor proiecte pentru identificarea şi remedierea dezechilibrelor
nutriţionale din diferite afecţiuni şi terapia nutriţională a acestora.
c) Responsabilitate și autonomie (executarea unor sarcini profesionale
complexe, în condiţii de autonomie şi de independenţă profesională;
asumarea de roluri/funcţii de conducere a activităţii grupurilor profesionale
sau a unor instituţii; autocontrolul procesului de învăţare, diagnoza nevoilor
de formare, analiza reflexivă a propriei activităţi profesionale)
Competenţe profesionale:
 cunoașterea aprofundată a noțiunilor de la disciplinele de bază ale profesiei;
 analizarea și integrarea în practica dietetică a aspectelor relevante pentru
domeniul medico-social;
 capacitatea de a efectua screening și/sau evaluare completă a statusului
nutrițional și de a elabora intervenții nutriționale în stări fiziologice și
patologice specifice, cu scopul de a promova, menține sau recupera starea de
sănătate prin mijloace dietetice și comportamentale;
 utilizarea principiilor nutriționale, culinare și toxicologice pentru consilierea
pacientului/comunităților în procesul de selecție și preparare a hranei;
 capacitatea de a consilia pacienți, comunitățile și beneficiarii de servicii de
nutriție, cu privire la utilizarea produselor dietetice speciale și a suplimentelor
alimentare;
 capacitatea de a identifica problemele nutriționale și de a lua decizii informate
în practica dietetică, centrate pe nevoile și așteptările individuale și de grup,
bazate pe principii și dovezi științifice;
 înțelegerea, aplicarea și designul politicilor sociale și de sănătate publică
naționale și internaționale având componentă nutrițională;
 cunoașterea și aplicarea principiilor dieteticii administrative în cadrul
bucătăriilor colective/blocurilor alimentare aparținând unităților de alimentație
publică sau spitalicești;
 integrarea cunoștințelor privind aspecte organizatorice, profesionale, etice și
legislative din domeniul medical și al alimentației în furnizarea de servicii de
nutriție și dietetică;
 utilizarea tehnologiilor actuale și a resurselor de comunicare pentru colectarea
şi gestionarea datelor în mod responsabil şi profesionist pentru a informa, a
raporta şi a îmbunătăţi calitatea serviciilor dietetice.
Competenţe transversale:
 capacitatea de a evalua, justifica și aplica cercetările științifice;
 identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile, condiţiilor de
finalizare a acestora, etapelor de lucru, timpilor de lucru, termenelor de
realizare aferente şi riscurilor aferente;
13
 identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă pluridisciplinară şi
aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei şi în
relaţie cu pacientul.
5. Sistemul de credite transferabile
Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS) este utilizat în prezent

de peste 200 de universităţi în vederea facilitării analizei şi comparării studiilor
realizate de către studenţi în cadrul mobilităţilor desfăşurate în altă facultate din
ţară sau din străinătate. Avantajul major al acestui sistem este posibilitatea
recunoaşterii de către o instituţie de învăţământ superior a studiilor efectuate într-o
anumită perioadă de timp sau acesta poate sta la baza recunoaşterii diplomelor.
Toate creditele obţinute în instituţii şi în programe acreditate sunt recunoscute şi
pot fi transferate în alte instituţii sau programde de studii. Creditele se pot transfera
numai în cadrul aceluiaşi ciclu de studii universitare, de la o instituţie la alta astfel:
pe discipline, pe grupuri de discipline sau pe perioade compacte de studiu, în baza
unor acorduri interuniversitare sau prin compararea programelor de studii.
Creditul reprezintă o unitate convenţională utilizată pentru calculul
volumului de muncă a studentului desfăşurată într-o anumită perioadă de timp. În
conformitate cu practica universitară internaţională care urmează Metodologia
ECTS, fiecărui an de studiu de la învăţământul de zi îi sunt atribuite 60 de credite
ECTS, repartizate pe cele două semestre, astfel încât pe durata studiilor se vor
acumula 180 de credite ECTS pentru Specializarea de Nutriţie şi Dietetică.
Alocarea de credite în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu
Haţieganu” se face în concordanţă cu metodologia ECTS, fiind definită în
regulamentul specific adoptat de Senatul Universităţii.
Pentru promovarea unei discipline din cadrul planului de învăţământ,
studentul obţine pe lângă notă şi un anumit număr de credite de studiu. Pentru
fiecare disciplină studiată, numărul de credite alocate (întotdeauna o valoare
întreagă) se stabileşte în funcţie de volumul normal de muncă ce trebuie depus
pentru studierea şi promovarea disciplinei (incluzând atât participarea efectivă la
cursuri şi laboratoare, cât şi studiu inividual pentru pregătirea proiectelor,
susţinerea examenelor etc), raportat la volumul total de muncă necesar pentru
promovarea unui an academic. Studentul dobândeşte creditele alocate fiecărei
discipline în momentul în care îndeplineşte volumul de muncă pretins şi obţine
nota de promovare la toate formele de evaluare ale disciplinei respective.
În Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” promovarea
unui an universitar este condiţionată de obţinerea unui număr minim de 45 de
credite, din cele 60 alocate unui an de studiu, iar pentru promovarea într-un an
superior, suma creditelor restante din anii inferiori nu trebuie să depăşească 15
unităţi de credit. Studenţii trebuie să obţină creditele restante în maxim 2 ani de la
nepromovarea examenelor la materiile respective.
14
6. Structura anului universitar 2019-2020
STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ - ÎNVĂŢĂMÂNT LINIAR
NUTRIȚIE ȘI DIETETICĂ ANII I - III
SEMESTRUL I
30 septembrie 2019 – 20 decembrie 2019 = activitate didactică (12 săptămâni)
23 decembrie 2019 – 03 ianuarie 2020 = vacanţă de Crăciun (2 săptămâni)
06 ianuarie 2020 – 17 ianuarie 2020 = activitate didactică (2 săptămâni)
20 ianuarie 2020 – 14 februarie 2020 = sesiune de examene (4 săptămâni)
17 februarie 2020 – 21 februarie 2020 = vacanţă de iarnă (o săptămână)
SEMESTRUL II
24 februarie 2020 – 05 iunie 2020 = activitate didactică (14 săptămâni +1
săptămână vacanţă de Paşti; 20 – 24 aprilie 2020)
08 iunie 2020 – 03 iulie 2020 = sesiune de examene (4 săptămâni)
*Numărul de săptămâni de practică și perioada în care se desfășoară practica de
vară sunt diferite pentru fiecare an de studiu
13 iulie 2020 – 17 iulie 2020= sesiune de reexaminare I

20 iulie 2020 – 24 iulie 2020= sesiune de reexaminare II
Septembrie 2020 = susţinerea examenului de licenţă
STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT
FACULTATEA DE FARMACIE
SEMESTRUL I
30 septembrie 2019 – 20 decembrie 2019 = activitate didactică (12 săptămâni)
23 decembrie 2019 – 03 ianuarie 2020 = vacanţă de Crăciun (2 săptămâni)
06 ianuarie 2020 – 17 ianuarie 2020 = activitate didactică (2 săptămâni)
20 ianuarie 2020 – 14 februarie 2020 = sesiune de examene (4 săptămâni)
17 februarie 2020 – 21 februarie 2020 = vacanţă de iarnă (o săptămână)
SEMESTRUL II
24 februarie 2020 – 05 iunie 2020 = activitate didactică (14 săptămâni +1
săptămână vacanţă de Paşti; 20 – 24 aprilie 2020)
15
08 iunie 2020 – 26 iunie 2020 = sesiune de examene (3 săptămâni)
29 iunie 2020 – 03 iulie 2020 = sesiune de reexaminări (o săptămână)
03 februarie 2020 – 07 februarie 2020 = înscriere pentru susținerea dizertațiilor
sesiunea 2
10 februarie 2020 – 14 februarie 2020 = susținerea dizertațiilor sesiunea 2
EXAMENE ŞI CONCURSURI
24 septembrie 2020 – 30 septembrie 2020 = înscriere şi admitere la programele de

studii universitare de masterat
03 februarie 2020 – 07 februarie 2020 = înscrieri pentru licenţă II
10 februarie 2020 – 14 februarie 2020 =susţinerea examenului de licenţă II
7. Conţinutul procesului de învăţământ
Planurile de învăţământ ale Specializării Nutriţie şi Dietetică sunt

armonizate cu prevederile europene referitoare la recunoaşterea calificărilor
profesionale, programele analitice sunt actualizate şi modernizate în permanenţă.
Învăţământul universitar la Specializarea Nutriţie şi Dietetică cuprinde
disciplinele obligatorii, în cadrul cărora se studiază materiile prevăzute la nivel
european care asigură cunoştinţele şi competenţele necesare pentru a exercita
profesia de farmacist, dar şi cursuri opţionale și facultative, pentru care studenţii
pot opta în funcţie de preferinţele lor şi de domeniul pe care vor dori să-l urmeze
după absolvire. Creditele aferente disciplinei opţionale sau facultative pot fi
atribuite oricăreia dintre cursurile propuse.
La Specializarea Nutriţie şi Dietetică înscrierea la cursurile opţionale se
face prin intermediul unor platforme online. Începând cu semestrul II al anul I de
studiu, fiecare student are obligaţia de a urma unul dintre cursurile opţionale
propuse, dar după alegerea acestuia, cursul ales devine obligatoriu, fiind creditat
cu 2 credite ECTS, incluse în cele 30 de credite obligatorii ale unui semestru.
Metodologia şi perioadele de înscriere sunt comunicate studenţilor prin
intermediul reprezentanţilor lor de an.
În cursul unui an universitar, fiecărui student i se oferă posibilitatea de a
frecventa mai multe cursuri opţionale sau facultative, în regim cu taxă. Creditele
obţinute reprezintă credite suplimentare, acordate în plus, peste limita impusă de
planul de învăţământ. Creditele suplimentare nu vor fi luate în considerare pentru
calcul mediei anuale, dar vor fi menţionate în suplimentul la diploma de licenţă
eliberat după promovarea examenului de licenţă, conform reglementărilor în
vigoare. Creditele suplimentare nu pot substitui creditele aferente cursurilor
obligatorii.
16
7.1. Plan de învăţământ anul I, 2019/2020
Universitatea de Medicină şi Farmacie "

UNIVERSITATEA PROGRAM DE STUDIU NUTRIŢIE ŞI DIETETICĂ
Iuliu Haţieganu" Cluj Napoca
FACULTATEA FARMACIE TITLUL ABSOLVENTULUI NUTRIŢIONIST DIETETICIAN
DOMENIUL DE STUDII SĂNĂTATE DURATA STUDIILOR 3 ANI
NIVEL DE REGLEMENTARE GENERAL CREDITE DE STUDIU 180
Nr. Total ore/ an

Cod Disciplina Tip curs Credite Semestrul I Semestrul II Forma de verificare
crt. universitar
Total S1 S2 Curs Lp Curs/săpt Lp/săpt Curs/săpt Lp/săpt S1 S2
1 RO_ND-1-S01-01 Anatomie Oblig DF 3 3 14 14 1 1 E1
2 RO_ND-1-S01-02 Bazele nutriţiei Oblig DS 5 5 28 42 2 3 E1
3 RO_ND-1-S02-03 Biochimie şi laborator clinic Oblig DF 3 3 28 14 2 1 E2
4 RO_ND-1-S02-04 Biofizică Oblig DF 1 1 14 1 E2
5 RO_ND-1-S01-05 Biologie celulară şi moleculară Oblig DF 3 3 28 2 E1
6 RO_ND-1-S02-06 Chimia alimentelor Oblig DS 5 5 28 42 2 3 E2
7 RO_ND-1-S12-07 Chimie generală Oblig DD 5 3 2 42 2 1 E1 E2
8 RO_ND-1-S12-08 Educatie fizică şi sport * Oblig DC 2 supl 2 supl 56 2 2 C2
9 RO_ND-1-S01-09 Fiziologie Oblig DF 4 4 28 14 2 1 E1
10 RO_ND-1-S02-10 Fiziopatologie Oblig DF 3 3 28 2 E2
Informatică medicală şi
11 RO_ND-1-S01-11 Oblig DC 3 3 14 28 1 2 E1
biostatistică
12 RO_ND-1-S12-12 Limba engleză/franceză * Oblig DC 2 2 56 2 2 C2
13 RO_ND-1-S02-13 Microbiologie şi parazitologie Oblig DF 3 3 28 28 2 2 E2
14 RO_ND-1-S01-14 Morfopatologie şi histologie Oblig DF 3 3 14 14 1 1 E1
Nutriţia omului sănătos şi
15 RO_ND-1-S02-15 Oblig DS 5 5 28 42 2 3 E2
nutriţie comunitară
16 RO_ND-1-S02-16 Nutriţia sportivului Oblig DS 2 2 14 14 1 1 E2
17 RO_ND-1-S01-17 Tehnologie alimentară Oblig DS 4 4 42 3 E1
Urgenţe medicale şi prim-ajutor
18 RO_ND-1-S01-18 Oblig DS 2 2 7 14 0,5 1 E1
medical
Practică de specialitate în bloc
19 RO_ND-1-S02-19 alimentar/S (3 săptămâni – 40 Oblig DS 2 2 120 C2
ore / săptămână) **
17
20 RO_ND-1-S02-20 Abilități practice ** Oblig DS 2 supl 2 supl 100 C2
21 RO_ND-1-S02-21 Discipline opţionale 2 2 14 1 E2
RO_ND-1-S02-
21.1 Hidrologie Opţional DC
21.1
RO_ND-1-S02- Noţiuni de chimie
21.2 Opţional DF
21.2 bioanorganică
RO_ND-1-S02-
21.3 Terminologie medicală Opţional DD
21.3
TOTAL 378+120
Total ore/săptămână 60 + 4 30 30 + 4 399 14,5 13 14 14
+100 9E 9E+4C
supl supl
27,75 997 27,5 28
E = examen; C = colocviu; * = seminar ; ** = stagiu de practică
18
7.1.1. Discipline obligatorii
FIŞA DISCIPLINEI ANATOMIE
1. Date despre disciplină
1.1. Denumirea disciplinei Anatomie

1.2. Titularul activităţilor Bartoș Dana
de curs
1.3. Titularul activităţilor Nicoară Sergiu
de lucrări practice Ștefan Paul
1.4. 1 1.5. 1 1.6. Examen 1.7. Disciplină
Anul de Semestrul Tipul de teoretic, Regimul fundamentală,
studiu evaluare practic disciplinei obligatorie
2. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
2.1. Numărul de ore 2 2.2. Din 1 2.3. Lucrări 1

pe săptămână care: curs practice
2.4. Total ore din 28 2.5. Din 14 2.6. Lucrări 14
planul de învăţământ care: curs practice
2.7. Distribuţia fondului de timp/ semestru Ore
a. Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notițe 10
b. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de 2
specialitate şi pe teren
c. Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 2
d. Tutoriat 1
Examinări/ semestru 2
Alte activităţi 1
2.8. Total ore studiu individual (a+b+c+d) 18
2.9. Total ore pe semestru 28
2.10. Numărul de credite 3
3. Precondiţii (acolo unde este cazul) : -
4. Condiţii (acolo unde este cazul) :
4.1. De desfăşurare a Studenţii nu se vor prezenta la cursuri cu telefoanele

cursului mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate
convorbirile telefonice în timpul cursului, nici părăsirea
de către studenţi a sălii de curs în vederea preluării
apelurilor telefonice personale;
Nu se admite consumul alimentelor şi a băuturilor în
timpul cursului
19
Nu este admisă întârzierea studenţilor la curs întrucât
aceasta determină perturbarea procesului educațional
4.2. De desfăşurare a Studenţii nu se vor prezenta la lucrările practice cu
lucrărilor practice telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi
admise în timpul lucrărilor practice convorbirile
telefonice sau părăsirea de către studenţi a sălii de
lucrări practice în vederea preluării apelurilor telefonice
personale;
Nu se admite consumul alimentelor şi a băuturilor în
timpul cursului
Nu este admisă întârzierea studenţilor la curs întrucât
aceasta determină perturbarea procesului educațional
Nu se admite părăsirea sălii de lucrări practice în timpul
desfăşurării activităţii didactice
5. Compentenţe specifice acumulate
Competenţe Să poată recunoaște structuri anatomice

profesionale Să poată numi locația, raporturile, vascularizația, inervația
structurilor anatomice prezentate
Compentenţe Să poată face conexiuni între structuri anatomice și diferite
transversale patologii.
Să demonstreze preocupare pentru perfecţionarea profesională
prin antrenarea abilităţilor de gândire critică;
Să demonstreze implicarea în activităţi de cercetare, cum ar fi
elaborarea unor articole ştiinţifice
Să demonstreze capacitatea de utilizarea a mijloacelor digitale
pentru informarea medicală
6. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor

specifice acumulate)
Obiectivul general al Tematica să vină în întâmpinarea cerințelor studenților.

disciplinei
Obiectivele specifice Tematica disciplinei de anatomie să fie în concordanță
cu tematica disciplinei de fiziologie astfel încât actul
didactic să fie cât mai complet și mai relevant.
7. Conţinuturi
a. Curs (14 cursuri - 14 ore) Metode de predare Observaţii

1. Noțiuni introductive despre Prezentare power point,
corpul uman utilizare soft 3D Complete
Anatomy
2. Glandele anexe tubului digestiv; Prezentare power point,
20
Glanda hipofiză; Glanda tiroida utilizare soft 3D Complete
și glandele paratiroide Anatomy, discuții pe tema
cursului, prezentare de
cazuri clinice
3. Inervația simpatică a tractului Prezentare power point,
digestiv utilizare soft 3D Complete
Anatomy, discuții pe tema
cazuri clinice
4. Inervația parasimpatică a Prezentare power point,
tractului digestiv utilizare soft 3D Complete
cazuri clinice
5. Generalități sistem digestiv, Prezentare power point,
organe in-situ utilizare soft 3D Complete
cursului
6. Cavitatea abdomino-pelvină Prezentare power point,
utilizare soft 3D Complete
cursului
7. Cavitatea bucală, Faringe Prezentare power point,
cazuri clinice
8. Esofag, Stomac Prezentare power point,
cazuri clinice
9. Duoden, Jejun, Ileon Prezentare power point,
cazuri clinice
10. Intestin gros Prezentare power point,
cazuri clinice
11. Ficat, Căi biliare, Veziculă Prezentare power point,
biliară utilizare soft 3D Complete
21
cazuri clinice
12. Pancreas Prezentare power point,
cazuri clinice
13. Rinichi, glande suprarenale Prezentare power point,
cazuri clinice
14. Recapitulare Prezentare power point, Simulare
utilizare soft 3D Complete examen
Anatomy, discuții pe tema scris:
cursului exemple de
întrebări
Bibliografie
Anatomia lui Gray pentru studenți, ediția în limba română sub redacția: Prof. Dr.
Florin Mihail Filipoiu, 2008
b. Lucrări practice (14 LP - 14 ore ) Metode de Observaţii

predare
1. Noțiuni introductive: axe, planuri, termeni Utilizare tablă
anatomici interactivă,
2. Glandele: Sublinguale, Submandibulară, prezentare
Parotidă, power point,
3. Glandele: Hipofiză, Tiroidă, Paratiroide utilizare mulaje,
4. Nervul vag, parasimpaticul pelvin vizualizare
5. Simpaticul toracic și abdomino-pelvin cadavru,
6. Cavitatea abdomino-pelvină prezentare
7. Cavitatea bucală, Faringe organe
8. Esofag, Stomac formolizate
9. Duoden, Jejun, Ileon
10. Intestin gros
11. Ficat, Căi biliare, Veziculă biliară
12. Pancreas
13. Rinichi, glande suprarenale
14. Recapitulare
Bibliografie
Anatomia lui Gray pentru studenți, ediția în limba română sub redacția: Prof. Dr.
Florin Mihail Filipoiu, 2008
22
8. Evaluare
Tip de 8.1. Criterii de evaluare 8.2. 8.3.

activitate Metode de Pondere
evaluare din nota
finală
8.4. Curs Conforme cu obiectivele educaţionale Test grilă 50%
50 întrebări
8.5. Lucrări Cnforme cu obiectivele educaţionale ale Oral 50%

practice lucrărilor practice
8.6. Standard minim de performanţă
Mesajele cheie din timpul fiecărui curs și ședință de lucrări practice
23
FIŞA DISCIPLINEI BAZELE NUTRIŢIEI
1.1. Denumirea Bazele nutriţiei

disciplinei
1.2. Titularul Prof. dr. Doina Miere
activităţilor de curs
1.3. Titularul Şef lucr. dr. Laura Gavrilaş
activităţilor de lucrări Asist. Univ. drd. Daniela Ciobârcă
practice
1.4. Anul 1 1.5. 1 1.6. Examen 1.7. Disciplină
de studiu Semestrul Tipul de teoretic + Regimul de
evaluare Examen disciplinei specialitate,
practic obligatorie
2.1.Numărul de ore pe 5 2.2. Din 2 2.3. Lucrări 3

săptămână care: curs practice
2.4. Total ore din planul 70 2.5. Din 28 2.6. Lucrări 42
de învăţământ care: curs practice
2.7. Distribuţia fondului de timp / semestru Ore
b. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele 14
electronice de specialitate şi pe teren
d. Tutoriat 2
Alte activităţi -
3. Precondiţii (acolo unde este cazul)
3.1. De curriculum -
3.2. De compentenţe -
4. Condiţii (acolo unde este cazul)
4.1. De desfăşurare a Respectarea regulamentului de desfăşurare a activităţii

cursului didactice
lucrărilor practice didactice.
24
Competenţe  cunoașterea conceptelor de: a) nutrienți, b) nevoi energetice și

profesionale nutritive ale organismului uman, c) evaluarea stării de nutriţie
la nivel individual, c) evaluarea structurii şi compoziţiei
corporale (antropometrie).
 cunoaşterea macro- și micro-nutrienţilor, a structurii lor,
funcțiilor biologice, utilizării digestive şi a surselor alimentare
 cunoaşterea mecanismelor prin care nutriţia contribuie la
menţinerea sănătăţii
 înţelegerea implicării nutrienţilor şi a altor componente
alimentare în buna desfăşurare a proceselor organismului
 cunoaşterea şi înţelegerea nutrienților și metabolismului
acestora în scopul utilizării lor adecvate în comunicarea
profesională
 înţelegerea raţionamentului modificărilor de aport alimentar şi
nutrienţi în scopul menţinerii sau ameliorării stării de sănătate
 evaluarea datelor relevante din punct de vedere nutriţional
(antropometrice, de compoziţie corporală) în scopul realizării
recomandărilor nutriţionale optime
 evaluarea şi monitorizarea stării de nutriţie, a aportului
nutriţional şi a rezultatelor terapiei nutriţionale utilizând
metodele disponibile, precum şi interpretarea informaţiilor
colectate
 cunoaşterea tehnologiilor actuale şi a modului în care pot fi
utilizate în diferite arii ale practicii curente sau în cercetare
(software pentru analiza nutriţională, software pentru analiza
aportului alimentar)
 utilizarea cunoştinţelor pentru estimarea nevoilor nutriţionale
şi conceperea unor recomandări nutriţionale individualizate
 utilizarea cunoştinţelor pentru promovarea alimentaţiei
sănătoase în rândul indivizilor şi creşterea conştientizării
legăturii dintre nutriţie şi sănătate
 utilizarea cunoştintelor şi principiilor dobândite în vederea
conceperii unor proiecte de evaluare a stării de sănătate, a unor
proiecte de promovare a alimentaţiei sănătoase şi echilibrate, a
unor proiecte de analiză a conţinutului nutriţional al
alimentelor
 înţelegerea aspectelor legate de particularităţile cercetărilor de
nutriţie.
Compentenţe  cunoaşterea rolului dieteticianului şi menţinerea standardelor
transversale profesionale şi a credibilităţii serviciilor oferite
 cunoaşterea metodelor de promovare a importanţei serviciilor
unui dietetician calificat
25
 dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor profesionale între
specialişti/instituţii
 cunoaşterea rolului dieteticianului în echipa medicală
 împărtăşirea cunoştinţelor şi a cercetărilor cu alţi specialişti
 cunoaşterea şi aplicarea principiilor managementului de
proiect în activităţile desfăşurate
 capacitatea de descriere şi raportare clară şi concisă, verbal şi
scris, a indicaţiilor, activităţii şi rezultatelor din domeniu
 capacitate de lucru în echipă, organizare şi asumare a rolului
de lider
 cunoaşterea şi respectarea reglementărilor şi a legislaţiei
relevante în vigoare
 cunoaşterea şi respectarea codului de etică şi conduită
profesională

Obiectivul Cunoaşterea, aprofundarea și utilizarea corectă a noțiunilor de

general al nutriţie
disciplinei
Obiectivele  cunoașterea necesarului energetic al organismului uman, a
specifice principiilor nutritive și a altor compusi biologic activi din
alimente.
 înțelegerea relației alimentație-stare de sănătate.
 dobândirea cunoştinţelor teoretice şi practice de evaluare a
stării de nutriţie la nivel individual (colectarea, centralizarea,
interpretarea şi prezentarea unor date privind obiceiurile
alimentare şi stilul de viaţă), precum şi dezvoltarea
capacităţii de intervenţie nutriţională.
 cunoașterea metodelor de evaluare a structurii şi compoziţiei
corporale (antropometrie) și de utilizare a rezultatelor în
intervenția nutrițională
 înțelegerea caracteristicilor fiziologice care influențează
necesarul de nutrienți la individul sănătos
 însușirea principiilor de promovare a unei alimentații
sănătoase pentru individul sănătos
 înţelegerea motivelor şi mecanismelor care stau la baza
alegerii unui protocol de abordare nutrițională
 formarea abilităţilor de a interveni pentru formarea unei
atitudini conştiente a pacienților faţă o alimentaţie sănătoasă,
un comportament alimentar sănătos, un stil de viaţă sănătos
 familiarizarea cu principalele direcţii de cercertare ce vizează
domeniul nutriției
26
 exersarea capacităţii de sinteză şi de documentare
bibliografică.
7. Conţinuturi
a. Curs Metode de Observaţii

predare
1. Curs introductiv. Bazele nutriției – Prelegere, Expuneri orale
aspecte generale. Definiții. Terminologie. expunere dublate de
Nutrienți, balanţa energetică, componenți sistematică, prezentări
alimentari. Calitatea nutrițională a alimentelor. conversaţie, PowerPoint
(2 ore) problematizare
2. Necesarul energetic al organismului
uman.
Balanţa energetică. Cheltuiala de energie a
organismului uman - Metabolismul bazal.
Activitatea de termogeneză - Activitatea fizică.
Efectul termic al alimentelor. Starea fiziologică.
Condiții de climat.
Calcularea necesarului energetic al
organismului. Aport energetic recomandat,
aport energetic neadecvat prin alimentație. (2
ore)
3. Digestia
Foamea și apetitul. Funcțiile sistemului
digestiv. Enzimele digestive. Digestia bucală.
Digestia intestinală. Digestia și absorbția
glucidelor. Digestia și absorbția proteinelor.
Digestia și absorbția lipidelor. (2 ore)
4. Hidraţii de carbon. Structură și
clasificare. Rol biologic. Necesarul
organismului uman. Surse alimentare. Efectele
unui aport neadecvat. (2 ore)
5. Fibrele alimentare. Definiție.
Structură. Clasificare. Rol biologic. Compoziție
chimică, proprietăți, distribuție în alimente.
Surse alimentare. Necesarul de fibre al
organismului uman. Proprietăți fiziologice ale
fibrelor alimentare. Efectele unui aport
neadecvat - Deficitul de fibre și patologia
umană. (2 ore)
6. Lipidele. Compoziția lipidelor
alimentare. Tipuri de lipide alimentare. Acizii
grași – structură, rol, răspândire. Rolul biologic
al lipidelor alimentare. Digestia, absorbția și
27
metabolismul lipidelor alimentare. Surse
alimentare de lipide. Necesarul de lipide și acizi
grași al organismului uman. Efectele unui aport
neadecvat (3 ore)
7. Proteinele. Compoziția și structura
proteinelor alimentare. Tipuri de proteine
alimentare. Valoarea biologică. Digestia,
absorbția și metabolismul proteinelor
alimentare. Evaluarea valorii nutritive a
proteinelor alimentare. Surse alimentare de
proteine. Necesarul organismului uman.
Efectele unui aport neadecvat. (3 ore)
8. Elementele minerale. Clasificare.
Rolul biologic al elementelor minerale.
Macroelementele – calciu, fosfor, magneziu,
sulf. Oligoelementele – fier, iod, fluor, zinc,
seleniu, cupru, cobalt, mangan, molibden,
crom, siliciu, bor. Rol biologic. Surse
alimentare. Necesarul organismului uman.
Efectele unui aport neadecvat. (4 ore)
9. Apa și electroliții.
Apa. Structura și proprietățile apei. Importanța
apei pentru viață. Echilibrul hidric al
organismului uman. Apa – constituent
alimentar. Activitatea apei.
Electroliții: sodiu, clor, potasiu. Rol biologic,
surse alimentare, necesarul organismului uman.
Efectele unui aport neadecvat.
Echilibrul acido-bazic. (2 ore)
10. Vitaminele. Clasificare. Vitamine
hidrosolubile – vitamina C, vitaminele din
complexul B (tiamina, riboflavina, niacina,
acidul pantotenic, piridoxina, biotina, folatii,
ciancobalamina). Vitamine liposolubile –
vitamina A, vitamina D, vitamina E, vitamina
K.
Absorbție, transport, excreție. Rol biologic.
Aport dietetic recomandat. Surse alimentare.
Conținutul mediu al unor alimente. Efectele
unui aport neadecvat. (4 ore)
11. Compuși biologic activi „non-
nutritivi” din alimente – Compuşi de origine
vegetală – compuși fenolici (flavonoide, acizi
fenolici etc), compuși cu sulf (glucozinolați,
28
indoli, izotiocianați, compuși organosulfurați)
terpenoide (steroli vegetali, licopen). Compuşi
de origine animală (carnitina) (2 ore)
Bibliografie
1. Gil AF. Tratado de Nutricion, 3ª ed., Ed. Panamericana, 2017
2. Miere D. Chimia şi Igiena alimentelor, vol. 1. Cluj Napoca: Editura Medicală
Univ. „Iuliu Haţieganu”, 2002
3. Mahan LK, Raymond JL. Krause’s Food and The Nutrition Care Process, 14th
ed. USA: Elsevier, 2017.
4. Mahan LK, Escott-Stump S, Razmond JL. Krause’s Food and the Nutrition
Care Process, 13th ed. USA: Elsevier Saunders, 2012
5. Soriano del Castillo JM. Nutricion basica humana, Educacio. Materials 91.
Universidad de Valencia, 2006
6. Mataix Verdu J. Nutricion y alimentacion humana, vol I, 2 ed. Madrid: Ergon,
2009
7. Salas – Salvado J, Bonada i Sanjuame A, Trallero Casanas R, Salo i Sola ME,
Burgos Pelaez R. Nutricion y Dietetica Clinica, 2 ed. Barcelona: Elsevier
Masson, 2008
8. Coultate TP. Manual de quimica y bioquimica de los alimentos, 3ª ed.
Cordoba: Editorial Acribia, S.A., 2007
9. Web GP. Complementos nutricionales z alimentos funcionales. Zaragoza:
Editorial Acribia, 2007.
10. Ordinul nr. 1563/12 sept. 2008 pentru aprobarea Listei alimentelor
nerecomandate preșcolarilor și școlarilor și a principiilor care stau la baza unei
alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți
11. Hăulică I. Fiziologie umană, ed. a 3-a, București: Editura Medicală, 2007
12. Boron W, Boulpaep EL, Zăgrean I. Fiziologie medicală, ed. a 3-a, București:
Hipocrate, 2017
13. Thompson J, Manore M. Nutrition: An Applied Approach, 3rd ed., Pearson
Education, 2012
14. Fox SI. Human anatomy and physiology, 14th ed., Mc-Graw Hill, 2016
15. Byrd-Bredbenner C, Beshgetoor D, Moe G, Berning J. Wardlaw’s
Perspectives in Nutrition, 8th ed., McGraw-Hill, 2009
16. Smith AM, Collenne AL, Spees CK. Wardlaw’s Contemporary Nutrition, 5th
ed., McGraw-Hill, 2018
17. www.farma.umfcluj.ro : Curs de Bazele nutriției, suport PowerPoint
b. Lucrări practice Metode de Observaţii
predare
1. Nutriție. Alimentație. Sănătate (3 ore) Expunere Prezentare
 înțelegerea relației nutriție-sănătate și a sistematică, orală dublată
importanței acesteia conversaţie, de suport
 însușirea conceptelor de stil de viață și problematizare, electronic,
factori de risc pentru sănătate demonstrație, conversaţie,
 cunoașterea termenilor de specialitate. activități în problematizare
29
2. Nutrienți. Surse de energie. Densitate grupuri de
nutrițională. Densitate energetică (6 ore) lucru.
 cunoașterea celor șase clase de nutrienți Folosirea unor
și identificarea rolului lor major în aparate pentru
organism aprecierea unor
 însușirea conceptelor de densitate dimensiuni
nutrițională și densitate energetică corporale.
 calculul valorii energetice și a proporției
de macronutrienți din alimente
3. Necesarul energetic al organismului
uman (6 ore)
 estimarea necesarului energetic al
organismului uman prin diverse
metode de calcul (Mifflin-St. Jeor,
Harris-Benedict, OMS, EER).
4. Evaluarea nutrițională (6 ore)
 cunoașterea conceptului de status
nutrițional
 cunoașterea tipurilor de evaluare
nutrițională
 efectuarea măsurătorilor antropometrice
și determinarea indicilor
antropometrici
 cunoașterea metodelor utilizate în
practică în vederea aprecierii
compoziției corporale
 însușirea metodelor de evaluare a
aportului alimentar
5. Alimentația sănătoasă. Ghiduri
alimentare. Aportul dietetic de referință
(6 ore)
 cunoașterea principiilor alimentației
sănătoase
 identificarea, înțelegerea și utilizarea
unor recomandări naționale și
internaționale în vederea promovării
unei alimentații sănătoase pentru adultul
sănătos
 cunoașterea și întelegerea parametrilor
standard care facilitează evaluarea și
planificarea la nivel de individ sau de
grup
6. Grupe de alimente. Tabele de compoziție.
Eticheta nutrițională (6 ore)
30
 cunoașterea grupelor și subgrupelor de
alimente
 familiarizarea cu tabelele de
compoziție; metode folosite pentru
realizarea tabelelor de compoziție
alimentară; utilizarea unor tabele de
compoziție alimentară din țară noastră și
din alte țări
 utilizarea listelor de echivalențe
alimentare
 citirea și interpretarea etichetelor
nutriționale ale produselor alimentare
7. Conceperea/modificarea unui plan de
alimentație. Alegeri alimentare.
Comportament alimentar (3 ore)
 însușirea principiilor de bază în vederea
conceperii/modificării unui plan de
alimentație
 însușirea conceptului de comportament
alimentar
Bibliografie
1. Mahan L. K., Raymond J. Krause's food & the nutrition care process. 14th ed. St.
Louis: Elsevier, 2017
2. Angel Gil, Tratado de Nutricion, Tomo I, 3a edicion, Ed. Med.Panamericana,
Madrid, 2017
3. J.Mataix Verdu, Nutricion z alimentacion humana, vol. I, 2a ed, Ed. Ergon, 2009
4. McGuire M., Beerman KA. Nutritional Sciences. From fundamentals to food. 3rd
ed. Cengage Learning: 2013
5. http://old.ms.ro/?pag=185 Graur M. Societatea de Nutriție din România. Ghidul
pentru alimentația sănătoasă. Iași: Performantica, 2006
6. Gandi J. Manual of dietetic practice. 5th ed. British Dietetic Association. Wiley
Blackwell, 2014
7. Insel P, Ross D, McMahon K, Bernstein M. Discovering Nutrition. 6th ed. Jones
& Bartlett Learning, 2019
8. Smith AM, Collene A, Spees CK. Wardlaw’s Contemporary Nutrition, 11th ed.
McGraw-Hill, 2019
9. Serafinceanu C. Nutriție clinică umană. București: Editura Medicală, 2012
10. Moța M, Popa SG. Nutriția și Dietetica în pratica clinică. București: Agir, 2015
11. Lotrean LM, Mejia GT. Evaluarea implicării în activități fizice și a consumului
alimentar în vederea promovării unui stil de viață sănătos. Palestrica Mileniului
III. 12(4):2011
12. https://www.choosemyplate.gov/
13. Hâncu N, Roman G, Veresiu IA. Diabetul Zaharat, Nutriția și Bolile Metabolice.
31
Tratat I. Cluj Napoca: Echinox, 2010
14. Ghid de prevenție. Stilul de viață sănătos și alte intervenții preventive prioritare
pentru bolile netransmisibile, în asistența medicală primară.
http://cnsmf.ro/ghidpreventie/ GhidPreventie_Vol2.pdf
15. U.S. Department of Health and Human Services and U.S. Department of
Agriculture. 2015 – 2020 Dietary Guidelines for Americans. 8th ed. Available at
https://health.gov/dietaryguidelines/2015/guidelines/.
16. Grosvenor M, Smolin L. Nutrition, science and application. 2nd ed. John Wiley &
Sons, 2010
17. Anexa X. Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al PE și CE privind informarea
consumatorilor cu privire la produsele alimentare. https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32011R1169
18. Șerban V, ed. Tratat Român de Boli Metabolice, vol II. Timișoara: Brumar, 2011
8. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările

reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor
profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
 În vederea schiţării conţinuturilor, alegerii metodelor de predare/învăţare

titularul disciplinei a urmarit continutul curriculei pentru disciplina de Nutritie a
altor programe de studii de licenta de Nutritie si Dietetica europene precum si
recomandarile Federatiei Europene a Asociatiilor de Dieteticieni (EFAD). De
asemenea, titularul disciplinei a organizat întâlniri cu membrii Asociatiei
Dieteticienilor din România (Cluj), cu studenti si absolventi de la Nutritie si
Dietetica, precum şi cu alte cadre didactice din domeniu, titulare în alte instituţii
de învăţământ superior. Întâlnirea a vizat identificarea nevoilor absolventilor, a
aşteptărilor angajatorilor din domeniu şi coordonarea cu alte programe similare din
cadrul altor instituţii de învăţământ superior.
 Noţiunile studiate sunt în concordanță cu reglementările în vigoare și sunt
compatibile cu activitățile derulate la nivel național pe segmentul sanatatii si
nutritiei.
9. Evaluare

activitate Metode Pondere
de din nota
evaluare finală
9.4. Curs Criterii generale de evaluare (completitudinea Examen 60%
şi corectitudinea cunoştiinţelor, coerenţa scris tip
logică, fluenţa de exprimare, forţa de grilă
argumentare) Examen 20%
Criterii specifice disciplinei scris tip
32
Criterii ce vizează aspecte atitudinale şi redactional
motivaţionale ale activităţilor studenţilor
Capacitatea de înţelegere a problemelor
fundamentale și de particularizare
9.5. Evaluarea cunoştiințelor teoretice (dobândite Examen 20%
Lucrări pe parcursul lucrărilor practice) și a practic
practice abilităților practice.
Evaluarea activităţii practice din timpul
semestrului, verificări pe parcurs.
Însuşirea principalelor noţiuni de nutriţie:
 Nutrienţii. Digestia si absorbtia nutrietilor.
 Necesarul energetic al organismului uman
 Nutrienţii – hidraţi de carbon, lipide, proteine, vitamine, minerale. Apa si
electrolitii. Fibre alimentare.
 Alti compusi bioactivi din alimente
 Intelegerea relatiei alimentatie-stare de sanatate. Factori care influențează
obiceiurile alimentare.
33
FIŞA DISCIPLINEI BIOCHIMIE ŞI LABORATOR CLINIC
1.1. Denumirea Biochimie și laborator clinic

disciplinei
1.2. Titularul Conf.Univ.Dr. Stan Roxana Liana
activităţilor de curs Prof.Univ.Dr. Ionescu Corina Maria Lucia
1.3. Titularul Conf.Univ.Dr. Stan Roxana Liana
activităţilor de lucrări Prof.Univ.Dr. Ionescu Corina Maria Lucia
practice
1.4. 1 1.5. 2 1.6. Sumativă 1.7. Disciplină
Anul de 2 Semestrul 1 Tipul de Regimul obligatorie,
studiu evaluare disciplinei fundamentală
2.1. Numărul de ore pe 3 2.2. Din 2 2.3. Lucrări 1

săptămână 4 care: curs 2 practice 2
planul de învăţământ 56 care: curs 28 practice 28
a. Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notițe 26/24
b. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele 6/6
c. Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6,5/12
d. Tutoriat 6,5/6
Examinări/ semestru 1/3
Alte activităţi -
48
104
4
3.1. De curriculum Cunoştinţe de chimie anorganică, organică, analitică,

anatomie - fiziologie, biologie celulară
3.2. De compentenţe ● Capacitate de analiză şi sinteză
● Abilitatea de utilizare a metodologiilor şi tehnicilor
uzuale în laborator
34
● Înţelegerea şi utilizarea corespunzătoare şi în context a
terminologiei de specialitate
● Aptitudini de folosire a calculatorului (pachetul
Microsoft Office)
4.1. De desfăşurare a  Asigurarea infrastructurii necesară prezentărilor PP

cursului (laptop, videoproiector, conexiune la internet);
obligativitatea frecventării cursului în conformitate cu
prevederile regulamentului universităţii; respectarea
orei de începere a cursului, conform disciplinei
universitare, nefiind tolerată întârzierea studenţilor
întrucât aceasta se dovedeşte disruptivă la adresa
procesului educaţional; cursul trebuie să fie interactiv,
studenţii putând adresa întrebări referitoare la
conţinutul expunerii; pe durata cursului studenţii au
obligaţia de a menţine telefoanele mobile închise,
nefiind tolerate convorbirile telefonice în timpul
cursului, sau părăsirea de către studenţi a sălii de curs
în vederea preluării apelurilor telefonice personale.
4.2. De desfăşurare a  Dotarea laboratorului cu infrastructura necesară
lucrărilor practice efectuării diverselor determinări incluse în curriculă -
nişă de laborator, aparatură, veselă de laborator,
pipete reglabile, propipete şi seturi de reactivi în
număr corespunzător pentru desfăşurarea lucrărilor
practice pe echipe sau individual; număr
corespunzător de mese de lucru, becuri de gaz,
respectiv diverse aparate corespunzătoare numărului
de studenţi astfel încât să se prevină accidentarea şi să
se asigure încadrarea în timpul alocat desfăşurării
lucrărilor practice; tablă albă şi markeri de diferite
culori, sistem de proiecţie (videoproiector),
calculator, imprimantă, conectare la internet;
asigurarea unor condiţii de lucru specifice,
echipamente de protecţie pentru analizele pe probe
biologice, asigurându-se astfel respectarea tuturor
normelor prevăzute pentru protecţia muncii în
laborator; prezenţa obligatorie la toate şedinţele de
lucrări practice; asigurarea unui suport de lucru în
care în cadrul şedinţei de lucrări practice studenţii vor
consemna rezultatele obţinute şi interpretarea
acestora; pe durata şedinţei de lucrări practice
studenţii au obligaţia de a menţine telefoanele mobile
închise, nefiind tolerate convorbirile telefonice în
35
timpul acestora, sau părăsirea de către studenţi a sălii
de lucrări în vederea preluării apelurilor telefonice
personale
Competenţe ● Capacitatea de a explica şi interpreta conţinuturile teoretice şi

profesionale practice ale disciplinei de Biochimie şi Laborator clinic într-o
abordare interdisciplinară cu celelalte materii biomedicale
fundamentale şi de specialitate
● Interpretarea şi exprimarea cauzalităţii aspectelor fiziologice și
fiziopatologice ale proceselor metabolice (principalele căi
metabolice), înțelegerea relației dintre anatomia, fiziologia și
biochimia organismului, a modificărilor ce pot să apară și
respectiv, a consecințelor acestora
● Definirea şi descrierea parametrilor biochimici cu valoare
diagnostică, precum și formarea abilităţilor de utilizare a unor
metodologii şi tehnici de laborator specifice analizei calitative şi
cantitative a diferiţilor parametri biochimici, în vederea
diagnosticării, monitorizării, și prognosticului stărilor patologice
● Dobândirea de cunoștințe și o oarecare experiență în vederea
interpretării rezulatelor analizelor medicale
● Elaborarea unor planuri de monitorizare a pacienţilor şi a
răspunsului la terapie, sau chiar de prevenție a bolii și instituirea
unor măsuri împotriva recidivelor unor boli și asigurarea
eficacității terapeutice
Compentenţe ● Utilizarea noţiunilor în contexte noi
transversale ● Utilizarea noţiunilor teoretice în rezolvarea problemelor practice
● Valorificarea optimă şi creativă a potenţialului propriu în
activităţile ştiinţifice
● Formarea unei raportări conştiente şi responsabile la profesiune
● Formarea unei atitudini active în ceea ce priveşte de rolul de
consilier
● Executarea unor sarcini profesionale complexe
● Identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile,
condiţiilor de finalizare a acestora, etapelor de lucru, timpilor de
lucru, termenelor de realizare aferente şi riscurilor aferente în
vederea executării responsabile a sarcinilor profesionale
● Familiarizarea cu rolurile şi activităţile specifice muncii în
echipă şi distribuirea de sarcini pentru nivelurile subordonate,
identificând roluri şi responsabilităţi într-o echipă pluridisciplinară
şi aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul
echipei
● Dezvoltare profesională proprie
36
Obiectivul Acumularea de cunoştinţe teoretice şi practice indispensabile

general al formării ca specialist în nutriţie și dietetică
disciplinei
Obiectivele ● Familiarizarea studenţilor cu aspecte legate de aplicarea
specifice principiilor teoretice şi practice în domeniul biochimiei şi a
laboratorului clinic, ce constituie baza teoretică şi practică a unor
discipline de specialitate din formarea nutriţionistului şi anume,
acumularea de cunoştiinţe indispensabile formării
nutriţionistului în profil biomedical.
● Înţelegerea motivelor şi mecanismelor care stau la baza
alegerii unui anumit protocol de lucru
● Dobândirea cunoştinţelor de bază în practica de laborator şi în
interpretarea rezultatelor unor analize biochimice de laborator
● Familiarizarea cu principalele direcţii de cercetare ce vizează
domeniul biochimiei şi a laboratorului clinic
● Exersarea capacităţii de sinteză şi de documentare
bibliografică
7. Conţinuturi

predare
1. Apa din organism - Distribuţia în diferite
compartimente. Anomaliile echilibrului hidric. 1
oră
2. Bioelemente - Anomaliile de echilibru. 2 ore
3. Sisteme tampon biologice - Caracteristici, Prelegere,
Expuneri
mecanism de acţiune. 1 oră expunere
orale dublate
4. Nucleotide - Structură, rol biochimic. 2 ore sistematică,
de prezentări
5. Vitamine şi coenzime - Consideraţii generale conversaţie,
PowerPoint
asupra grupului. Vitamine lipo- şi hidrosolubile: problematizare
structură, surse, necesar zilnic, absorbţie,
circulaţie, distribuţie, biotransformări, eliminare,
rol biochimic, trăsăturile carenţei, implicaţii
terapeutice, toxicitate. 9 ore
6. Aminoacizi, peptide şi proteine - Aminoacizi:
aspecte generale, aminoacizi standard, proprietăţi
chimice. Formarea legăturii peptidice. Sinteza de
peptide pe cale chimică şi prin biotehnologie.
Oligopeptide cu rol biologic. Compoziţia,
clasificarea şi rolurile proteinelor. Nivele de
organizare structurală, funcţii biologice.
37
Diversitatea structurală şi funcţională a
proteinelor. Structura primară, metode de studiu,
semnificaţie biologică. Structura tridimensională:
modele de structură secundară, terţiară şi
cuatemară. Exemple de proteine: mioglobina,
hemoglobina, imunoglobulinele, colagenele,
elastina, moleculele chaperone. Fenomenul de
denaturare. Bazele fiziopatologice ale explorării
proteinelor plasmatice. 7 ore
7. Enzime - Definire, nomenclatură, clasificare.
Proprietăţi structurale: centrul catalitic. Cofactorii
enzimatici de natură organică. Rolul metalelor în
cataliza enzimatică. Formarea complexului
enzimă substrat. Reacţii cu mai multe substrate. Prelegere, Expuneri
Parametrii cinetici. Inhibiţia enzimatică, expunere orale dublate
semnificaţia şi importanţa sa practică. Reglarea sistematică, de prezentări
activităţii enzimatice. Forme moleculare multiple conversaţie, PowerPoint
ale enzimelor. Implicaţii ale enzimelor în aspecte problematizare
patologice şi normale, în diagnostic (importanţa
biomedicală) şi tratament (enzimoterapia).
Concepte de bază în interpretarea variaţiilor
patologice ale enzimelor plasmatice. 4 ore
8. Explorarea biochimică a funcţiei hepatice şi
renale. 2 ore
Total 28 ore Sem.II
9. Metabolismul intermediar - Căile generale de
transformare a constituenţilor celulari
fundamentali. Oxidarea celulară: ciclul citric şi
legătura sa cu lanţul respirator mitocondrial. 3 ore
10. Metabolismul glucidic - Digestia şi absorbţia.
Glicoliza. Poziţia metabolică a piruvatului.
Gluconeogeneza. Calea pentozofosfatică, calea
uronică. Metabolismul galactozei şi fructozei.
Metabolismul glicogenului. Glicoproteine şi
proteoglicani. Importanţa biomedicală. 10 ore
11. Metabolismul lipidic - Consideraţii generale.
Digestia şi absorbţia. Metabolismul
trigliceridelor, acizilor graşi şi a corpilor cetonici.
Biosinteza şi biotransformarea colesterolului.
Acizii biliari. Transportul plasmatic şi
metabolismul lipoproteinelor. Importanţa
biomedicală. 6 ore
12. Metabolismul proteinelor şi aminoacizilor - Prelegere, Expuneri
Consideraţii generale. Degradarea proteinelor expunere orale dublate
38
alimentare, digestia, absorbţia şi distribuţia. sistematică, de prezentări
Direcţii generale şi specifice de metabolizare ale conversaţie, PowerPoint
aminoacizilor. Ureogeneza. Metabolismul problematizare
scheletelor de carbon ale aminoacizilor.
Conversia aminoacizilor în produşi specializaţi,
rolul şi mecanismul de acţiune al acestora.
Sinteza aminoacizilor neesenţiali. Biosinteza şi
catabolismul hemului, metabolismul pigmenţilor
biliari. Importanţa biomedicală. 5 ore
13. Biochimia sistemului endocrin - Consideraţii
generale. Receptori hormonali. Mecanisme de
acţiune. Hormoni pancreatici, tiroidieni,
gastrointestinali, medulosuprarenali,
corticosuprarenali şi sexuali. Hormoni care
reglează calcemia. Importanţa biomedicală. 3 ore
14. Patochimia cancerului. Markeri tumorali. 1
oră
Total 28 ore Sem.II
Observaţii:
Semestrul II: la fiecare capitol sunt abordate aspecte biomedicale şi implicaţii
terapeutice.
Semestrul I: la fiecare cale metabolică se prezintă aspecte biomedicale.
Bibliografie
1. Corina Ionescu, Roxana Stan, Vitamine hidrosolubile – Cofactori enzimatici,
Editura Risoprint, 2018.
2. Corina Ionescu, Roxana Stan, Biochimie metabolică. Editura Medicală
Universitară “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2016.
3. Pamela C. Champe, Richard A. Harvez, Denise R. Ferrier; Ed.: dr. Gh. P.
Cuculici, dr. Anca W. Gheorghiu, Biochimie ilustrată, ediţia a 4-a, Editura
Medicală Callisto, 2010.
4. Michael Lieberman, Allan Marks, Basic Medical Biochemistry, A Clinical
Approach, Third edition, Lippincott, Williams and Wilkins, 2009.
5. Niculina Mitrea, Denisa Margina, Daniela Grădinaru, Andreea Arsene, Călin M
Burta, Biochimie: Vitaminele în procesele metabolice, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2008.
6. Roxana Lucaciu, Corina Ionescu, Noţiuni de biochimie clinică, Editura
Risoprint, Cluj- Napoca, 2008
7. Corina Ionescu, Roxana Lucaciu, Căi fundamentale în metabolismul uman,
Editura Medicală Universitară "Iuliu-Haţieganu", Cluj-Napoca, 2008.
8. Roxana Lucaciu, Corina Ionescu, Cours de Biochimie Métabolique, Editura
Medicală Universitară "Iuliu-Haţieganu", Cluj-Napoca, 2007.
9. John W. Baznes, Marek H. Dominiczak, Medical biochemistry, Second edition,
Elsevier, 2005.
10. Stryer L, Berg JM, Tymoczko JL, Biochimie, 5e Edition, Flammarion
39
Médecine Sciences, Paris, 2003.
11. Christian Moussard, Biochimie structurale et metabolique. Medecine,
pharmacie, sciences, 2eme édition, DeBoeck, 2002.
predare
1. Norme de protecţie şi securitate a muncii în
laboratorul clinic. Norme de prevenire şi
stingere a incendiilor. Măsuri de acordare a
primului ajutor în caz de accidente în
laborator. Prezentarea vaselor, ustensilelor,
materialelor de laborator şi aparaturii de
laborator. 1 oră
2. Analiza biochimică a aminoacizilor şi
proteinelor: metode şi tehnici de separare,
identificare şi dozare. 4 ore
3. Analiza biochimică a vitaminelor: reacţii de
identificare, diferenţiere şi metode de dozare.
2 ore
4. Analiza biochimică a glucidelor: metode şi
tehnici de identificare, diferenţiere şi dozare. 5
ore
Prezentare
5. Analiza biochimică a lipidelor simple şi
orală dublată
complexe: reacţii de evidenţiere a Expunere
de suport de
componentelor structurale. 2 ore sistematică, lucru: referate,
conversaţie, parte
Toal 14 ore/sem II problematizare, experimentală
6. Laboratorul de analize medicale: sursă demostraţie conversaţie,
informaţională medicală de bază. Pregătirea problematizare
materialului biologic în vederea analizei
biochimice. Factorii care influenţează
rezultatele analizelor de laborator. Teste
rapide. 2 ore
7. Analiza biochimica a sângelui:
Proteine plasmatice: teste de disproteinemie.
Componenţi minerali: roluri biochimice şi
metode de dozare. Enzime serice: metode de
dozare şi utilitate diagnostică. Glicemia:
metode de dozare, testul hiperglicemie
provocate. Explorarea metabolismului lipidic
în laboratorul clinic. Evaloarea potenţialului
aterogen. Proteine cu funcţii specifice şi
produşi de catabolism: metode clasice şi
rapide de identificare şi metode de dozare. 13
ore
40
8. Analiza biochimică a urinei:
Pregătirea materialului biologic în vederea
analizei biochimice. Caracterele fizice ale
urinei. Metode de determinare a acidităţii şi
densităţii. Cercetarea componenţilor patologici
urinari: teste clasice şi rapide. Componenţi
minerali urinari. Sedimentul urinar.
Explorarea biochimică a funcţiei renale:
determinarea clearance-ului creatininic
endogen şi a coeficientului de epuraţie
plasmatică van Slyke. 11 ore
9. Analiza biochimică a sucului gastric şi a
lichidului cefalorahidian. 2 ore
Toal 28 ore/sem I
Observaţie: La fiecare parametru se prezintă după cum urmează: principiul
metodei, reactivi, tehnică de lucru, formulă de calcul, interval de referinţă,
interpretarea aferentă a rezultatelor. Studii de caz.
Bibliografie
1. Roxana Stan, Corina Ionescu, Noțiuni de laborator clinic, Editura
Risoprint, 2017.
2. Roxana Stan, Corina Ionescu, Biochimie clinică. Noțiuni de laborator.
Caiet de lucrări practice (adresat programului de studiu nutriție și
dietetică), Editura Medicală Universitară „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca,
2015.
3. Roxana Stan, Corina Ionescu, Biochemistry. Practical labs in pharmacy,
Editura Medicală Universitară „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, 2014.
4. Roxana Stan, Corina Ionescu, Qualitative and quantitative determination
of biochemical parameters of diagnostic value. Practical labs, Editura
Medicală Universitară „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, 2014.
5. Roxana Stan, Corina Ionescu, Analiza calitativă şi cantitativă a
macronutrienţilor, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2012.
6. Roxana Stan, Corina Ionescu, Analiza unor parametri biochimici în
laboratorul clinic, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2012.
7. Valeriu Atanasiu, Maria Mohora, Adrian M. Căplănuși, Biochimie
medicală: ghid pentru lucrări practice, Editura Niculescu, București, 2010
8. Elena Cristina Crăciun, Biochimie clinique, Guide de laboratoire, Editura
Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2008.
9. Andrei Anghel, Bogdan Bumbăcilă, Adriana Kaycsa, Liviu Tămaș, Lucrări
practice de Biochimie și Laborator clinic, Editura Eurostampa, Timișoara,
2008.
10. Roxana Lucaciu, Corina Ionescu, Metode uzuale de identificare şi dozare
a principalilor parametri biochimici, Editura Medicală Universitară “Iuliu-
Haţieganu” Cluj-Napoca, 2007.
11. Niculina Mitrea-Vasilescu, Daniela Grădinaru, Adrian Andrieş, Ion Feraru,
Denisa Margină, Andreea Arsene, Investigaţii biochimice, Editura Atlas
41
Press Bucureşti, partea II-III, 2005.
12. Mircea Cucuianu, Luminița Pleşca-Manea, Ioan Crîsnic, Ioana Brudaşcă,
Biochimie Clinică, Editura Agronaut, Cluj-Napoca, 2003.
13. Denisa Mihele, Biochimie Clinică, Editura Medicală, Bucureşti, 2001.
14. Eugen Módy, Ileana Funduc, Ruxandra Alexandrescu, Minodora
Dobreanu, Biochimie Clinică, Editura All Educaţional, Bucureşti, 2000.
15. Veronica Dinu, Eugen Truţia, Elena Cristea-Popa, Aurora Popescu,
Biochimie Medicală – Mic Tratat, Editura Medicală, Bucureşti, 2000.
16. Rodney F. Boyer, Modern Experimental Biochemistry, 3rd Edition,
Addison Wesley Longman, San Francisco, 2000.

programului
 Programa analitică a disciplinei vizează identificarea şi satisfacerea

nevoilor şi aşteptărilor angajatorilor din domeniu şi coordonarea cu alte
programe similare din cadrul altor instituţii de învăţământ superior.
 Noţiunile studiate sunt în concordanţă cu reglementările în vigoare şi sunt
compatibile cu activităţile derulate la nivel naţional în acest domeniu.
9. Evaluare

de din nota
evaluare finală
9.4. Curs Criterii generale de evaluare Examen 75%
(completitudinea şi corectitudinea scris tip
cunoştiinţelor, coerenţa logică, fluenţa de grilă
exprimare, forţa de argumentare)
Criterii specifice disciplinei
Criterii ce vizează aspecte atitudinale şi
fundamentale şi de particularizare
9.5. Lucrări Evaluarea cunoştinţelor teoretice şi a Examen 25%
practice abilităţilor practic
practice
• Însuşirea unor noţiuni de bază în domeniul biochimiei şi a analizelor
biochimice de laborator, creându-se astfel premisele formării nutriţionistului în
42
profil bio-medical
• Viitorul nutriţionist va dobândi astfel abilitatea de a înţelege şi interpreta
aspectele fiziologice şi fiziopatologice ale proceselor metabolice (principalele
căi metabolice), precum şi a relaţiei dintre anatomia, fiziologia şi biochimia
organismului, a modificărilor ce pot să apară şi respectiv, a consecinţelor
acestora
• Viitorul nutriţionist va dobândi abilitatea de a interpreta rezultatele analizelor
de laborator şi va dobândi abilitatea de a consilia pancientul
43
FIŞA DISCIPLINEI BIOFIZICĂ
1.1. Denumirea Biofizică

disciplinei
1.2. Titularul Conf. Dr. Nicoleta Vedeanu
activităţilor de curs Prof. Dr. Mihai Lucaciu
1.3. Titularul -
activităţilor de lucrări
practice
Anul de Semestrul Tipul de Regimul obligatorie,
studiu evaluare disciplinei fundamentală
2. Timpul total estimat (ore pe semestru al activ ităţilor didactice)

d. Tutoriat 4
Alte activităţi -
4.1. De desfăşurare a Sala de curs cu infrastructura (videopoiector)

cursului Studenţii vor primi bibliografia obligatorie şi au acces la
suportul de curs
Frecvenţa la curs este obligatorie în proporţie de 70%
44
4.2. De desfăşurare a -
lucrărilor practice
Competenţe  Capacitatea de a utiliza în mod adecvat şi în context

profesionale terminologia de specialitate
 Capacitatea de a explica şi interpreta principiile bioenergeticii
in contextual nutriției și dieteticii, sensul reacțiilor chimice,
producerea energiei in organismul uman
 Înţelegerea avantajelor și limitelor metodelor fizice de
determinare a densității corpului uman
 Intelegerea si explicarea metodologiei si principiilor de
functionare a aparaturii de laborator
 Capacitatea de a explica principiile osmozei și aplicațiilor
cesteia in fiziologia si patologia umana (diabetul zaharat)
Compentenţe  Utilizarea noţiunilor în context noi

transversale  Utilizarea noţiunilor teoretice în rezolvarea problemelor
 Valorificarea optimă şi creativă a potenţialului propriu în
 Dezvoltare profesională proprie

Obiectivul  Cunoașterea principiilor fizice care stau la baza energeticii

general al lumii vii, a echilibrelor dintre diversele compartimente ale
disciplinei organismului și aplicarea lor in fiziologia umană.
Obiectivele  Cunoașterea modului de calcul al balanței energetice a

specifice corpului uman, calcului aportului energetic prin alimentație
și a consumului de energie prin activitatea fizică.
 Cunoașterea principalelor metode fizice de monitorizare a
masei corporaleși a compoziției corpului uman (apă, mușchi,
țesut adipos).
 Capacitatea de a explica rolul presiunii osmotice in
fiziopatologie
 Familiarizarea cu principalele direcţii de cercetare ce vizează
domeniul nutriției și dieteticii
 Exersarea capacităţii de sinteză şi de documentare
bibliografică
45
7. Conţinuturi

predare
1.Principiul conservariienergiei. Entalpia de
reactie. Valoarea energetica a principiilor
alimentare (lipide, glucide, proteine)
Coeficienti izocalorici:fizici, fiziologici practici;
factori care influenteaza absorbtia principiilor
alimentare. Calculul valoriienergetice a
alimentelor. ( 1ora)
2.Bilantul energetic al organismuluiuman.
Metabolism catabolism.
Rata metabolismuluibazal (BMR- bazal metabolic
rate), variatii intre specii. Legea lui Kleiber.
Dependenta de varsta si sex. Calculul nevoilor
energetice in functie de varsta, sex, masa
corporalasiinaltime). (1 ora)
3.Energia libera Gibbs,

potentialulchimicsisensulreactiilorchimice.
Calcululechilibrelorchimice si aenergieilibere de
reactie. Reactiiendergonice si exergonice. (1 ora)
4.Transformarea energiei chimice in energie
mecanica/electrica, luminoasa in organismele vii.
Reactii cuplate (fosforilareaglucidelor) , reactii
tandem. Exemple. Sinteza creatin fosfatului si Prelegere, Expuneri
aplicatii in medicina sportive. ( 1ora) expunere orale
sistematică, dublate de
5. Transformari de faza. Diagrama fazelor. conversație, prezentări
Proprietati coligative. Osmoza. Comportamentul problematizare PowerPoint
osmotic al celulelor. (1ora)
6,Osmoza si ultrafiltrarea. Dializa. Hemodializa.
Diferente intre osmoza si dializa. Presiunea colloid
osmotica. Ipoteza Starling privind formarea
edemelor. Osmoza si diabetul.
( 1ora)
7. Metode fizice de determinarea a compozitiei
corpului uman.Antropometria. Indicele de masa
corporala.
Hidrodensitometria si pletismografia.( 1ora)
8.Tomografia computerizata si imageria RMN.

Radioactivitateatotala si activarea cu neutroni.
Absorbtia razelor X cu energie duala
46
Continutul total de apa din organism prin dilutie
izotopica.
(1ora)
9. Contractia musculara. Structura muschilor
striati, sarcomerul. Mecanismul contractiei
musculare.
Lucrul mechanic al muschilor. Legealui Hill. (
1ora)
10.Energetica activitatii musculare. Contractia

izotona si contractia izometrica. Gimnastica
aerobic si bodybuilding, diferente. ( 1ora)
11.Structura moleculelo biologice, glucide, lipide,
proteine, acizi nucleici. Similitudini structurale.
Nivele de structurare in proteine. ( 1ora)
12. Proprietatile lipidelor. Colesterolul și
fluiditatea lipidelor. Monostraturi si
bistratelipidice. Membrane celulare. Tehnici de
investigare. ( 1ora)
13. Fenomene de transport. Difuzia. transportul

caldurii. Radiația termică. Pierderea de energie
prin radiație. Termografia. ( 1ora)
14.Transportul prin membrane. Transport activ
transport pasivEnergeticatransportului trans-
membranar.Bioelectricitate, Potential de
repauspotential de actiune. Propagareapotentialului
de actiune. Sinapse. ( 1 ora)
Bibliografie
1.Constantin Mihai Lucaciu “Transportul ionilor prin membranele biologice”
Editura medicala Universitara “Iuliu Hatieganu”Cluj-Napoca, 2005
2.Constantin Mihai Lucaciu, Fizica si Elemente de Biofizica, Editura Medicala
Universitara “Iuliu Hatieganu ”Cluj-Napoca, 2000
3.A. Bouyyssy, M. Davier, B.Gantz, Physique pour les sciences de la vie, Ed.
Belin, Paris, 1988
4.D-G. Margineanu, Energetica lumii vii, Ed. Edimpex-Speranta, Bucuresti 1992
5. Suport curs Biofizică format electronic

programului
 Conținutul disciplinei este adaptat și satisface cerințele impuse de
47
dezvoltarea actuală a domeniului, incluzând tehnici introduse deja în
practica medicală fiind în acord cu tendințele actuale ale domeniului, așa
cum acestea reies din documentele asociațiilor profesionale.
9. Evaluare

de din nota
evaluare finală
9.4. Curs Criterii generale de evaluare Elaborarea 50%
(completitudinea și corectitudinea si
cunoștiințelor, coerența logică, fluența de sustinerea
exprimare, forța de argumentare) unui
Criterii specifice disciplinei proiect
Capacitatea de a aplica principiile fizicii în
Test grila 50%
explicarea echilibrului energetic al
sistemelor vii
9.5. Lucrări - - -
practice
 Capacitatea de a identifica elementele determinante ale echilibrului
energetic al sistemelor biologice;
 Capacitatea de a identifica avantajele și dezavantajele principalelor metode
fzice de monitorizare a masei corporale și a compoziției corpului uman.
48
FIŞA DISCIPLININEI BIOLOGIE CELULARĂ ŞI MOLECULARĂ
1.1. Denumirea disciplinei Biologie celulară şi moleculară

1.2. Titularul activităţilor Conf. Dr. Andrei Mocan
de curs
1.3. Titularul activităţilor -
de lucrări practice
Anul de Semestrul Tipul de teoretic Regimul fundamentală,
studiu evaluare disciplinei obligatorie
2. Timpul total estimat (ore pe semestru al ac tivităţilor didactice)
2.1. Numărul de ore pe 2 2.2. Din care: 2 2.3. Lucrări -

săptămână curs practice
2.4. Total ore din planul 28 2.5. Din care: 28 2.6. Lucrări -
de învăţământ curs practice
b. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice 8
de specialitate şi pe teren
d. Tutoriat 4
Alte activităţi -
4.1. De desfăşurare a  Studenţii se vor prezenta la curs cu telefoanele mobile

cursului închise. Nu vor fi tolerate convorbirile telefonice în
timpul cursului, nici părăsirea de către studenţi a sălii
de curs în vederea preluării apelurilor telefonice
personale
 Nu va fi tolerată întârzierea studenţilor faţă de ora
prevăzută pentru desfăşurarea cursului
 Studenţii vor respecta Regulamentul de activitate
49
didactică al Universităţii
Competenţe  Capacitatea de a utiliza în mod adecvat şi în context

profesionale terminologia de specialitate
 Cunoaşterea modelelor de studiu ale celulei ce permit
evidenţierea compoziţiei chimice a celulei, particularităţile
celulelor procariote şi eucariote, compartimentarea internă şi
caracteristicile morfologice generale ale celulelor vegetale şi
animale, dar şi aspecte funcţionale ale părţilor componente ale
celulei: membrană, citoplasmă, nucleu, organite celulare -
funcţiile şi implicaţiile lor în fiziologia şi patologia umană
 Însușirea cunoștințelor fundamentale despre tipuri speciale de
celule (celule stem, celule canceroase); Prionii; Biologia
celulei canceroase
 Însuşirea cunoştinţelor fundamentale despre tipurile de
ţesuturi şi structuri anatomice vegetale şi caracteristicile
acestora
 Familiarizarea cu sistematica vegetală, cunoașterea
denumirilor științifice ale plantelor medicinale și cu valoare
alimentară și ale produselor vegetale medicinale, respectiv ale
organelor acestora utilizate în scop alimentar
 Capacitatea de a identifica în mod corect speciile vegetale
alimentare şi de a recunoaşte principalele specii vegetale
medicinale și alimentare din flora României
 Capacitatea de a explica şi interpreta conţinuturile teoretice şi
practice ale disciplinei de Biologie celulară și moleculară într-
o abordare interdisciplinară cu celelalte materii biomedicale
fundamentale şi de specialitate.
Compentenţe  Utilizarea noţiunilor în contexte noi
 Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de
comunicare şi formare profesională asistată

Obiectivul  Cunoașterea, aprofundarea și utilizarea corectă a noțiunilor de

general al Biologie celulară și moleculară
disciplinei
50
Obiectivele  Familiarizarea studenţilor cu aspecte legate de aplicarea
specifice principiilor teoretice şi practice ale Biologiei celulare și
moleculare vegetale şi animale, cu accent pe studiul celulelor,
țesuturilor şi organelor vegetale, precum şi a metodelor
specifice de identificare ale sistematicii vegetale
 Dobândirea de cunoştiinţe legate de structura şi funcţiile
celulelor normale, canceroase precum și a celulelor stem și
prionilor
 Cunoașterea principalelor caracteristici ale plantelor utilizate în
alimentație/fitoterapie și sistematica acestora
 Exersarea capacităţii de sinteză şi de documentare bibliografică
7. Conţinuturi

predare
1. Citologie vegetală şi animală: Organizarea
generală a celulei vegetale şi animale, compoziţia
chimică, structura şi ultrastructura organitelor
celulare şi rolul lor biologic (hialoplasma, reticulul
endoplasmatic, ribozomii, lizozomii, aparatul
Golgi, mitocondriile, plastidele, nucleul).
Paraplasma. Elemente de fiziologie celulară
(diviziunea celulară) (8)
2. Biomembrane: Structura, ultrastructura şi rolul

Expuneri
membranelor biologice. Transportul prin
Prelegere, orale
membrane: Proteine canal şi proteine transportor.
expunere dublate de
Transportul activ şi pasiv. Difuzia simplă. Difuzia
sistematică, prezentări
facilitată. Sisteme uniport, simport, antiport.
conversaţie, PowerPoint,
Exocitoza, endocitoza, transcitoza. Implicaţii în
problematizare comunicare
fiziologie şi patologie (4)
interactivă
3. Rolul biologic al nucleului: Organizarea ADN-
ului în nucleu. Replicaţia, transcripţia, translaţia
(4)
4. Celule stem. Prionii. Biologia celulei
canceroase. (2)
5. Histologie vegetală: Definiţia, diferenţierea şi
clasificarea ţesuturilor vegetale. Meristeme,
ţesuturi de apărare, tesuturi mecanice,
parenchimuri, ţesuturi conducătoare, ţesuturi
secretoare (2)
6. Morfologia, anatomia şi fiziologia organelor
51
vegetale vegetative şi de reproducere: Caractere
generale, morfologie, structură anatomică,
importanţa farmacologică pentru rădăcină, tulpină,
frunză, floare, fruct, sămânţă. (3)
7. Sistematica vegetală: Sisteme de clasificare,
unităţi taxonomice, subregnurile Mycobionta şi
Cormobionta. Încrengături, clase, ordine şi familii
cu reprezentanţi de interes nutriţional din
subregnul Cormobionta (5)
Bibliografie
1. Clark, D.P., Pazdernik, N.J.: Molecular Biology, 2nd edition, Waltham, MA:
Academic Press, 2013.
2. Alberts, B., Johnson, A., Lewis, J., Raff, M., Roberts, K., Walter, P.: Molecular
Biology of the Cell, 5th edition, New York: Garland Science, 2008.
3. Cristea, V.: Plante vasculare: diversitate, sistematică, ecologie și importanță, Cluj-
Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2014.
4. Sârbu, I., Ștefan, N., Oprea, A.: Plante vasculare din România, București: Editura
Victor B Victor, 2013.
5. Ciocârlan, V. Flora ilustrată a României. București: Editura Ceres, 2009.
6. Crăciun, C., Florea, A., Dragoș, N., Ardelean, A. Introduction to Cell and
Molecular Biology. Cluj-Napoca: Cluj University Press, 1999.
7. Crişan G., Ştefănescu, C., Ielciu I., Mocan A. Botanică farmaceutică:
Identificarea micro- și macroscopică a speciilor vegetale. Cluj-Napoca: Editura
Medicală Universitară ”Iuliu Hațieganu”, 2013.
8. Guignard, J.-L. Botanique. Paris: Masson, 1998.
9. Israil, A.-M.. Biologie moleculară, Prezent și Perspective. București:
Humanitas, 2000.
10. Judd, W.S., Campbell, C.S., Kellogg, E.A., Stevens, P. Botanique
systematique:une perspective phylogénétique. Paris: DeBoeck Université, 2002.
11. Laberche, J.-C. Biologie vegetale. Paris: Dunod, 1999.
12. Lodish, H., Berk, A., Zipursky, L., Matsudaira, P., Baltimore, D., Darnell, J.
Molecular Cell Biology, 4th edition. New York: W.H. Freeman, 2000.
13. Mauseth, J. D. Botany: an introduction to plant biology. Boston Toronto
London Singapore: Jones and Bartlett Publishers, 1998.
14. Nabors, M. Biologie vegetale. Paris : Pearson Education, 2008.
15. Roland, J.-C., Roland, F. Biologie vegetale 8e edition. Paris: Dunod, 2001.
16. Spichiger, R.-E., Savolainen, V., Figeat, M., Jeanmonod, D. Botanique
systématique des plantes à fleurs. Lausanne: Presses polytechniques et
universitaires romandes, 2002.
17. Stern, K.R., Jansky, S., Bidlak, J.E. Introductory Plant Biology, 9th edition.
Boston: McGraw-Hill, 2003.
18. Tămaș, M. Botanică farmaceutică, vol. I (Citologia). Cluj-Napoca: Ed. Med. Univ.
52
UMF Cluj-Napoca, 2004.
19. Tămaș, M. Botanică farmaceutică, vol. II (Histologia). Cluj-Napoca: Ed. Med.
Univ. UMF, 2002.
20. Tămaş, M. Botanică farmaceutică, vol. III (Sistematica - Cormobionta). Cluj-
Napoca: Ed. Med. Univ. UMF, 2000.
***Flora Europaea. Cambridge: Cambridge University Press, 1993.

programului
 În vederea schițării conținuturilor, alegerii metodelor de predare/învățare/

evaluare, cadrele didactice ale disciplinei s-au consultat cu membri ai
Asociației Dieteticienilor din România precum și cu alte cadre didactice
din domeniu, titulare în alte instituții de învățământ superior. A fost vizată
identificarea nevoilor și așteptărilor angajatorilor din domeniu și
coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor instituții de
învățământ superior
 Noțiunile studiate sunt în concordanță cu reglementările în vigoare și sunt
compatibile cu activitățile derulate la nivel național pe segmentul Nutriție
și dietetică
9. Evaluare

de din nota
evaluare finală
cunoştiinţelor, coerenţa logică, grilă
capacitatea de analiză şi sinteză)
fundamentale şi de particularizare
9.5. Lucrări - - -
practice
Însușirea principalelor noțiuni de Biologie celulară și moleculară vegetală şi
animală:
• Definiţia şi caracterizarea celulei vegetale şi animale și a constituenților
celulari
53
• Membrane biologice
• Transportul prin membrane
• Nucleul. Replicația, transcripția, translația
• Celule Stem. Prioni.
• Clasificarea țesuturilor vegetale, tipuri de țesuturi vegetale
• Definiția și structura rădăcinii, tulpinii, frunzei, florii, fructului, sămânţei
• Definiția categoriilor sistematice
• Clasificarea pe categorii mari sistematice a organismelor vegetale
• Caractere generale ale principalelor unităţi sistematice vegetale
• Specii vegetale de interes nutriţional
54
FIŞA DISCIPLINEI CHIMIA ALIMENTELOR
1.1. Denumirea Chimia alimentelor

disciplinei
1.2. Titularul Prof. dr. Doina Miere
1.3. Titularul Sef lucr. dr. Roxana Banc
activităţilor de lucrări Sef lucr. dr. Oana Stanciu
practice
2 1 evaluare Examen disciplinei specialitate,
practic + obligatorie
Proiecte
2.1.Numărul de ore pe 5 2.2. Din care: 2 2.3. Lucrări 3

săptămână 6 curs 3 practice 3
2.4. Total ore din 70 2.5. Din care: 28 2.6. Lucrări 42

planul de învăţământ 84 curs 42 practice 42
a. Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notițe 28/42
b. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de 10/14
c. Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10/28
d. Tutoriat 3/3
Examinări/ semestru 4/4
Alte activităţi -
2.8. Total ore studiu individual (a+b+c+d) 55 an I sem II
91 an II sem I
2.9. Total ore pe semestru 125 an I sem. II
175 an II sem I
2.10. Numărul de credite 5 an I sem II
7 an II sem I
3.1. De curriculum Chimie generală şi organică, elemente de nutriţie

55
4.1. De desfăşurare Respectarea Regulamentului Universității de desfăşurare a

a cursului activităţii didactice.
4.2. De desfăşurare Respectarea Regulamentului Universității de desfăşurare a
a lucrărilor practice activităţii didactice.
Competenţe • cunoaşterea compozitiei chimice, a conţinutului nutriţional

profesionale și energetic al alimentelor; cunoașterea conținutului de compuși
bioactivi caracteristici diverselor grupe de alimente, a efectelor
acestora, a mecanismului lor de acțiune și a condițiilor în care se
pot obține efecte fiziologice maxime.
• înţelegerea implicării nutrienţilor şi a altor componente
• înţelegerea utilizării nutrienţilor și compușilor bioactivi
non-nutritivi ca agenţi farmacologici
• cunoașterea principiilor unei alimentații sănătoase, a
proporțiilor recomandate pentru aportul diverselor grupe de
alimente, utilizarea piramidei alimentare
• înţelegerea raţionamentului din spatele modificărilor
aplicate aportului alimentar şi de nutrienţi în scopul menţinerii sau
ameliorării stării de sănătate
• înţelegerea relaţiei dintre alegerile alimentare şi
dezvoltarea bolilor
• aplicarea şi comunicarea cunoştinţelor pentru obţinerea
unor alimente/ produse/ preparate cu proprietăţile nutriţionale
dorite, precum şi conceperea unor recomandări şi planuri
alimentare ţinând cont de cunoştinţele dobândite
• utilizarea cunoştinţelor pentru promovarea alimentaţiei
sănătoase în rândul indivizilor/populaţiei şi creşterea
conştientizării legăturii dintre alimentaţie şi sănătate
• utilizarea cunoştinţelor pentru conceperea unor
recomandări nutriţionale adaptate fiecărei categorii de persoane
• utilizarea cunoştintelor şi principiilor dobândite în vederea
conceperii unor proiecte de promovare a alimentaţiei sănătoase şi
echilibrate şi a unor proiecte de analiză a conţinutului nutriţional
al alimentelor
Compentenţe  cunoaşterea şi respectarea reglementărilor şi a legislaţiei
transversale relevante în vigoare
profesională
 cunoaşterea rolului dieteticianului şi menţinerea
standardelor profesionale şi a credibilităţii serviciilor oferite
56
 promovarea importanţei serviciilor unui dietetician
calificat
specialişti/instituţii și cunoaşterea rolului dieteticianului în echipa
medicală
 împărtăşirea cunoştinţelor şi a cercetărilor cu alţi
specialişti
 capacitatea de descriere şi raportare clară şi concisă, verbal
şi scris, a indicaţiilor, activităţii şi rezultatelor din domeniu
 capacitate de lucru în echipă, organizare şi asumare a
rolului de lider

Obiectivul Cunoașterea compoziției chimice a alimentelor, a conținutului

general al calitativ și cantitativ în constituenți nutritivi – proteine, lipide,
disciplinei carbohidrati, minerale, vitamine și în alți compuși bioactivi –
compuși de aroma, de culoare etc. al alimentelor, înțelegând
importanța prezenței fiecărei grupe alimentare în proporții
optime, într-o dietă variată și echilibrată,.
Obiectivele  Cunoașterea compoziției chimice, a valorii energetice și
specifice nutritive a alimentelor ca elemente de bază în alcătuirea
meniurilor, a unei alimentații echilibrate, a unor diete
specifice.
 Ințelegerea diferențelor de compoziție între grupele de
alimente, a calității nutriționale a acestora, în vederea
promovarii unei alimentaţii sănătoase ca element de bază a
unui stil de viaţă sănătos.
 Dobândirea capacității de a evalua aportul energetic și
nutritiv al unei diete pe baza alimentelor din alcătuirea
acesteia
 Cunoaşterea caracteristicilor fizico-chimice, nutriţionale,
igienico-sanitare a alimentelor în vederea promovării
consumului de alimente cu densitate nutrițională adecvată și
a limitării celor procesate, cu densitate calorica ridicată și
sărace din punct de vedere nutrițional.
7. Conţinuturi

predare
1. Aspecte generale. Definiții. Chimia
57
alimentelor ca știință.
Clasificarea alimentelor. Tipuri de alimente –
Alimente noi / Alimente tradiționale. Grupe de
alimente. Alimente de origine vegetală /
Alimente de origine animală.
Alimentația sănătoasă. Comportamentul
alimentar. Piramida alimentară. (2 ore)
2. Calitatea nutrițională a alimentelor.
Densitatea nutrițională a alimentelor. Densitatea
calorică a alimentelor. Indicele glicemic.
Incărcătura glicemică. Scorul antioxidant.
Efectul biochimic acidifiant / alcalinizant.
Indicele aterogenic. Biodisponibilitatea.
Biocompatibilitatea. (2 ore)
3. Cereale şi derivate de cereale.
Structura bobului de cereale. Compoziţia chimică
a bobului de cereale.
Derivate de cereale. Derivate din grâu – făina,
pâinea, pastele făinoase, grișul etc. Produse
integrale vs. rafinate.
Alte cereale și derivate din cereale – secara și Prelegere, Expuneri
pâinea de secară, orezul, porumbul. expunere orale dublate
Valoarea nutritivă a cerealelor şi derivatelor de sistematică, de prezentări
cereale. Aspecte sanitare. Aspecte de igienă şi conversaţie, PowerPoint
toxicologice. problematizare
Pseudocereale. Cereale pentru dieta fără gluten.
(6 ore)
4. Leguminoasele
Definiţie. Compoziţia chimică: apă, proteine,
hidraţi de carbon, lipide, vitamine şi minerale,
compuși bioactivi, compuși antinutritivi, alţi
constituenţi. Valoarea nutritivă. Aspecte sanitare
şi toxicologice. Aspecte privind contaminarea,
alterarea şi conservarea leguminoaselor.
Soia: preparate proteice de soia, lapte de soia,
tofu. Compuși fitoestrogeni din soia.
(3 ore)
5. Legumele.
Clasificare. Compoziţia chimică: hidraţii de
carbon, compuşii cu azot: proteine, aminoacizi
liberi, amine; lipide, minerale, vitamine, acizi
organici, compuși fenolici, substanţe aromatice,
pigmenţi. Valoarea nutritivă a legumelor.
Aspecte sanitare şi toxicologice. Alterare.
58
Conservare: legume în conservă, legume
congelate, legume uscate, legume fermentate,
legume în oţet, sucuri de legume, legume pudră.
Compoziția chimică și valoarea nutritivă a unor
legume uzuale: cartofi, roșii, specii de
Brassicaceae, ceapă, usturoi, ciuperci etc. (5 ore)
6. Fructele.
Clasificare. Compoziţia chimică: apa, hidraţii de
carbon, acizii organici, compuşii azotaţi, lipidele,
vitaminele, coloranţii, substanţele aromatice,
mineralele. Valoarea nutritivă a fructelor.
Aspecte sanitare şi toxicologice. Metabolismul
fructelor după recoltare. Alterare, contaminare, Prelegere, Expuneri
conservare. expunere orale dublate
Compozitia chimică și valoarea nutritivă a unor sistematică, de prezentări
fructe uzuale: prune, mere, struguri, afine, citrice, conversaţie, PowerPoint
pepene, rodie etc problematizare
(5 ore)
7. Grăsimi alimentare.
Definiție. Clasificarea grăsimilor alimentare.
Grăsimi de origine vegetală. Compoziţie
chimică. Grăsimi obţinute din seminţe
oleaginoase. Grăsimi obţinute din fructe
oleaginoase. Metode de obtinere a grăsimilor
vegetale – presare la cald, extracție, rafinare;
presare la rece. Corelare metoda de obținere –
compoziție chimică – valoare nutritivă și
terapeutică. Exemple de uleiuri vegetale -
compararea compoziției chimice și a valorii
nutritive.
Grăsimile de origine animală provenite de la
animale terestre şi de la animale marine.
Obținere, compoziție chimică, particularități.
Valoarea nutritivă a grăsimilor de origine
animală.
Grăsimi alimentare cu compoziție modificată.
Grăsimi hidrogenate. Grăsimi transesterificate.
Grăsimi fracționate.
Valoarea nutritivă a grăsimilor alimentare .
Aspecte sanitare. Aspecte de igienă şi
toxicologice (5 ore).
8. Condimente şi mirodenii.
Definiție. Istoric. Clasificare.
Condimente saline. Sarea. Sortimente de sare.
Obținere. Proprietăți.
59
Condimente acide. Oţetul şi acizii organici.
Borșul.
Plante condimentare, muştar, hrean, ardei iute.
Compoziţie chimică, nutrienţi, substanțe picante,
uleiuri volatile, substanţe aromatizante, pigmenți.
Valoare nutritivă, proprietăţi.
Date privind utilizarea condimentelor şi aspecte
sanitare.
(4 ore)
9. Laptele şi derivate lactate.
Laptele – definiţie, proprietăţi, structură.
Compoziţia chimică a laptelui: fracția lipidică
lactată (trigliceride, fosfolipide, profilul acizilor Prelegere, Expuneri
grași din lapte), proteine (cazeine, proteinele expunere orale dublate
serului), hidrați de carbon, vitamine, elemente sistematică, de prezentări
minerale. Valoarea nutritivă și terapeutică a unor conversaţie, PowerPoint
componente lactate. Aspecte sanitare. Tipuri de problematizare
lapte.
Paticularităţi ale laptelui de mamă raportat la
laptele de vacă. Derivate lactate - Produse lactate
acide. Obținere, valoare nutritivă. Produse
probiotice lactate - istoric, caracteristici, aspecte
funcționale, efecte fiziologice. Microbiota -
probiotice, prebiotice, sinbiotice.
Brânzeturi. Tipuri de brânzeturi. Obținere,
valoare nutritivă.
Alte produse lactate: smântâna, untul, cazeina,
proteinele serului, lactoza, zerul, zara (8 ore)
10. Oul.
Clasificări ale oului. Compoziţia chimică a oului.
Valoarea nutritivă a oului.
Proprietăţi funcţionale ale ouălor. Digestibilitatea
oului.
Alterarea şi contaminarea ouălor. Consevarea
ouălor şi a derivatelor din ouă (2 ore)
11. Carnea şi preparatele din carne.
Clasificarea cărnii. Structura muşchiului.
Compoziţia chimică a cărnii. Valoarea nutritivă a
cărnii provenită de la diverse specii.
Modificarea compoziţiei chimice a cărnii după
sacrificare.
Organe - ficatul. Preparate din carne. Aspecte
sanitare.
(5 ore)
60
12. Peştele.
Clasificare. Compoziţia chimică a peştelui.
Proprietăţi senzoriale ale peştelui. Valoarea
nutritivă a peştelui. Alterarea şi conservarea
peştelui. Aspecte sanitare şi toxicologice.
Icrele. Tipuri de icre. Compoziție chimică și
valoare nutritivă. (4 ore)
13. Băuturi nealcoolice
Sucuri de fructe şi legume. Băuturi răcoritoare,
nectar.
Compoziţie chimică. Proprietăți. Valoarea
nutritivă a băuturilor nealcoolice. (3 ore)
14. Stimulente
Cafeaua: tipuri de cafea, cafeaua verde, prăjirea
cafelei, cafeaua prăjită. Compoziţie chimică,
valoare nutritivă. Băutura de cafea.
Ceaiul: tipuri de ceai. Ceaiul verde și ceaiul
negru. Compoziţie chimică, valoare nutritivă.
Cacao. Compoziţie chimică, valoare nutritivă.
Utilizare.
Băuturi energizante pe bază de cola, guarana etc.
(6 ore)
15. Băuturi alcoolice. Prelegere, Expuneri
Definiție. Clasificare. Băuturi alcoolice expunere orale dublate
fermentate: vinul: tipuri de vinuri, compoziţie sistematică, de prezentări
chimică şi valoare nutritivă, berea: compoziţie conversaţie, PowerPoint
chimică şi valoare nutritivă. Aspecte sanitare. problematizare
Băuturi alcoolice distilate: ţuica, vodca, wiski,
cogniac, lichioruri. Compoziţie chimică şi
valoare nutritivă. Efectele unui consum
neadecvat de băuturi alcoolice. Fraude şi
falsificări. (4 ore)
16. Zahărul şi produsele zaharoase.
Caracteristici generale, clasificare, descriere,
proprietăţi.
Produse zaharoase formate predominant din
hidraţi de carbon cu moleculă mică în formă
rafinată: zahărul, bomboanele şi caramelele,
drajeurile, halviţa, rahatul, fondantele, şerbetul,
gumele de mestecat, comprimate, crocante.
Produse zaharoase obţinute din zahăr şi fructe:
dulceţuri, gemuri, marmelade, magiun, jeleuri,
fructe confiate.
Produse zaharoase obţinute din zahăr şi seminţe
61
oleaginoase: ciocolata – tipuri de ciocolată,
valoare nutritivă şi calorică, trufele, marţipanul,
nuga, halvaua.
Mixturi complexe: îngheţata – tipuri de
îngheţată, valoare nutritivă şi calorică.
Mierea. Compoziţie chimică şi valoare nutritivă.
Efecte terapeutice. Valoarea nutritivă şi
energetică a produselor zaharoase.
Raţia şi efectele unui consum neadecvat de
produse zaharoase. Aspecte sanitare: produsele
zaharoase şi sănătatea dentară, produsele
zaharoase în alimentaţia diabeticului, produsele
zaharoase în alimentaţia obezului. Substituenţi de
zahăr şi edulcoranţi artificiali. (6 ore)
Bibliografie
1. Doina Miere. Chimia şi Igiena alimentelor, vol 1., Ed. Me. Univ. „Iuliu
Haţieganu” Cluj-Napoca, 2002
3. Gil AF. Tratado de Nutricion, 3ª ed., Tomo 3. Composition y calidad nutritiva
de los alimentos, Ed. Panamericana, 2017
4. H.D. Belitz, W. Grosch, P Schieberle – Food Chemistry, 4th revised and
extended edition, Ed. Springer, Berlin, 2009
5. Denisa Mihele, Nutriţie, dietoterapie şi compoziţia alimentelor, Multi Press
Internaţional, Bucuressti, 2004
6. G. Vollmer, G. Josst, D. Schenker, W. Sturm N. Vreden. Elementos de
Bromatologia descriptiva, Ed. Acribia, Zaragoza, Spania, 1999
7. J. G. Gutierrez – Ciencia Bromatologica. Principios generales de los
alimentos, Ed. Diaz de Santos, 2000
8. E.P.Yufera – Quimica de los alimentos – Editorial Sintesis, Spain, 1998.
9. S. Mănescu, Gh. Tănăsescu, S. Dumitrache, M. Cucu - Igiena, Ed. Medicală,
Bucureşti, 1996
10. J.M.Soriano del Castillo. Nutricion basica humana, Educacio. Materials 91.
11. Jose, Mataix Verdu. Nutricion y alimentacion humana, vol I. Nutrientes y
alimentos, 2 ed., Ed. Ergon, Madrid, 2009
12. J. Salas – Salvado, A. Bonada i Sanjuame, R. Trallero Casanas, M.E. Salo i
Sola, R Burgos Pelaez. Nutricion y Dietetica clinica 2 ed, Elsevier Masson,
Barcelona, 2008
13. T.P. Coultate. Manual de quimica y bioquimica de los alimentos, Tercera
edition, Editorial Acribia, S.A., Cordoba, 2007
14. G Vasilachi, Ana Vasilachi. Alimentaţia omului sănătos şi bolnav, Ed. ARC,
Chişinău, 2008.
15. Geoffrez P. Web. Complementos nutricionales z alimentos funcionales,
Editorial Acribia, Zaragoza, 2007.
62
16. Legea nr. 123/2008 pentru o alimentatie sanatoasa in invatamantul
preuniversitar, MO 410/2 iunie 2008 – disponibil pe www.ms.ro – Nutritie- acte
normative
www.farma.umfcluj.ro : Curs de Chimia alimentelor, suport PowerPoint
predare
1. Norme de conduită şi de tehnica securităţii Expunere Prezentare
muncii în laboratorul de chimie. sistematică, orală,
 Organizarea muncii, măsuri de prim ajutor, seminar, conversație,
norme PSI. planşe, problematizare
 Introducere în munca de laborator (vase, videoproiector
ustensile şi aparate de laborator).
 Semnarea fişelor de protecţia muncii
(3 ore)
2. Analiza fizico-chimică a apei. Expunere Conversaţie,
 Determinarea unor proprietăţi chimice ale sistematică, problematizare
apei: pH, alcalinitate, aciditate, duritate. seminar,
 Determinarea unor substanţe chimice din analize de
compoziţia normală a apei : calciu, magneziu, laborator,
cloruri, dioxid de carbon liber şi legat. calcularea şi
(9 ore) interpretarea
rezultatelor,
întocmirea
unui referat
sub forma
unui buletin
de analiză.
3. Analiza fizico-chimică a alimentelor. Expunere Prezentare
Aspecte generale. Metode de analiză a sistematică, orală dublată
alimentelor. Determinarea compoziţiei chimice seminar, de suport
normale a alimentelor: analize de electronic,
 Determinarea proteinelor din alimente: laborator, conversaţie,
metode generale (metoda Kjeldahl) şi specifice: calcularea şi problematizare
determinarea cazeinei din lapte, determinarea interpretarea
glutenului din făină rezultatelor,
 Determinarea lipidelor din alimente: întocmirea
metode generale (metoda Soxhlet) şi specifice unui referat
(metoda butirometrică Gerber) sub forma
 Determinarea conţinutului de apă al unui buletin
alimentelor (metoda gravimetrică, metoda de analiză.
distilării azeotrope Dean-Stark, metoda Karl-
Fischer)
 Determinarea hidraţilor de carbon din
alimente: metoda Bertrand, metoda Schoorl,
63
metoda iodometrică, determinarea lactozei din
lapte prin metoda Ionescu-Matiu.
 Determinarea cenuşii. Determinarea unor
elemente minerale.
 Determinarea vitaminelor. Determinarea
vitaminei C.
(6 ore)
4. Analiza alimentelor pe grupe de alimente Expunere
sistematică, Prezentare
4.1. Analiza laptelui şi a derivatelor lactate seminar, orală,
Determinarea unor componenţi normali din analize de conversație,
compoziţia chimică a laptelui şi a derivatelor laborator, problematizare
lactate : calcularea şi
 Determinarea cazeinei din lapte interpretarea
 Determinarea cazeinei din produsele rezultatelor,
lactate acide întocmirea
 Determinarea lipidelor din lapte şi unui referat
derivate lactate prin metoda butirometrică sub forma
Gerber unui buletin
 Determinarea lactozei din lapte prin de analiză.
metoda iodometrică
 Determinarea lactozei din lapte prin
metoda Ionescu – Matiu
 Determinarea calciului din lapte
 Determinarea conţinutului de apă din unt
Determinarea unor constante biologice :
 Determinarea clorurilor din lapte
 Determinarea clorurii de sodiu din
brânzeturi
Evidenţierea stării de prospeţime a alimentelor :
 Determinarea acidităţii laptelui prin
metoda Thӧrner
 Determinarea acidităţii laptelui prin
metode rapide : proba fierberii şi proba cu alcool
 Determinarea acidităţii smântânii
 Determinarea acidităţii untului
 Determinarea acidităţii brânzeturilor
 Determinarea gradului de maturare al
brânzei
Evidenţierea falsificării :
 Determinarea densităţii laptelui
 Determinarea zaharozei din lapte şi
produse lactate
64
(15 ore)
4.2. Analiza laptelui praf Expunere Prezentare
Determinarea unor componenţi normali din sistematică, orală,
compoziţia chimică a laptelui praf : seminar, conversație,
 Determinarea lipidelor din laptele analize de problematizare
reconstituit prin metoda butirometrică Gerber laborator,
 Determinarea lactozei din laptele calcularea şi
reconstituit prin metoda iodometrică interpretarea
 Determinarea calciului din laptele rezultatelor,
reconstituit întocmirea
 Determinarea umidităţii laptelui praf unui referat
Evidenţierea stării de prospeţime a laptelui praf : sub forma
 Determinarea acidităţii laptelui unui buletin
reconstituit de analiză.
Determinarea solubilităţii laptelui praf
(6 ore)
4.3. Analiza cărnii şi a preparatelor din carne Expunere Prezentare
Determinarea unor componenţi normali din sistematică, orală dublată
compoziţia chimică a preparatelor din carne : seminar, de suport
 Determinarea grăsimilor (lipidelor) analize de electronic,
extractibile şi totale prin metoda Soxhlet laborator, conversaţie,
Evidenţierea stării de prospeţime / gradului de calcularea şi problematizare
alterare a cărnii şi preparatelor din carne : interpretarea
 Analiza proprietăţilor organoleptice rezultatelor,
 Determinarea pH-ului întocmirea
 Evidenţierea amoniacului şi unui referat
determinarea azotului uşor hidrolizabil sub forma
 Evidenţierea hidrogenului sulfurat unui buletin
 Determinarea acizilor aminaţi de analiză.
 Determinarea coeficientului C
Evidenţierea falsificării :
 Determinarea amidonului din produsele
din carne
Urmărirea concentraţiei unor conservanţi,
amelioranţi din preparatele de carne :
 Determinarea azotiţilor de sodiu şi de
potasiu prin metoda Saltzman
 Determinarea clorurii de sodiu prin
metoda Mohr
(9 ore)
4.4. Analiza grăsimilor alimentare Expunere Prezentare
compoziţia chimică a grăsimilor alimentare : seminar, conversație,
 Determinarea umidităţii şi a conţinutului analize de problematizare
65
de materii volatile laborator,
Caracterizarea grăsimilor alimentare prin calcularea şi
constanțe şi indici chimici : interpretarea
 Determinarea indicelui de saponificare rezultatelor,
 Determinarea indicelui de iod prin întocmirea
metoda Hanus unui referat
Evidenţierea gradului de alterare al grăsimilor sub forma
alimentare : unui buletin
 Determinarea acidităţii libere de analiză.
 Determinarea indicelui de peroxid
Urmărirea contaminării grăsimilor alimentare :
 Determinarea alcalinităţii uleiurilor
(6 ore)
4.5. Analiza oului Expunere Prezentare
Evidenţierea stării de prospeţime a ouălor : sistematică, orală,
 Aprecierea prospeţimii ouălor prin seminar, conversație,
determinarea indirectă a densităţii analize de problematizare
 Determinarea fosfaţilor din albuş laborator,
(3 ore) calcularea şi
interpretarea
rezultatelor,
întocmirea
unui referat
sub forma
unui buletin
de analiză.
4.6. Analiza derivatelor de cereale Expunere Prezentare
compoziţia chimică a făinii şi pâinii : seminar, conversație,
 Determinarea glucidelor direct analize de problematizare
reducătoare şi a amidonului din făină prin laborator,
metoda Schoorl calcularea şi
 Determinarea zahărului total din pâine interpretarea
prin metoda Bertrand rezultatelor,
 Determinarea glutenului din făină întocmirea
 Determinarea conţinutului în clorură de unui referat
sodiu al pâinii sub forma
 Determinarea umidităţii făinii prin unui buletin
deshidratare de analiză.
 Determinarea umidităţii pâinii prin
deshidratare
Evidenţierea stării de prospeţime a făinii şi
pâinii :
 Determinarea caracterelor organoleptice
66
 Determinarea acidităţii făinii
 Determinarea acidităţii pâinii
(6 ore)
4.7. Analiza băuturilor alcoolice nedistilate Expunere Prezentare
 Determinarea concentraţiei alcoolice sistematică, orală,
 Determinarea acidităţii totale a vinului, seminar, conversație,
berii analize de problematizare
 Determinarea bioxidului de sulf liber din laborator,
vin prin metoda iodometrică calcularea şi
(3 ore) interpretarea
rezultatelor,
întocmirea
unui referat
sub forma
unui buletin
de analiză.
4.8. Analiza băuturilor nealcoolice Expunere Prezentare
compoziţia chimică a băuturilor nealcoolice : seminar, conversație,
 Determinarea conţinutului de bioxid de analize de problematizare
carbon al băuturilor laborator,
 Determinarea cafeinei din cafea prin calcularea şi
metoda iodometrică interpretarea
 Determinarea acidităţii totale a băuturilor rezultatelor,
nealcoolice întocmirea
4.9. Analiza legumelor şi fructelor unui referat
Determinarea unor componenţi normali din sub forma
compoziţia chimică a legumelor şi fructelor : unui buletin
 Determinarea acidului ascorbic din de analiză.
fructe şi legume prin metoda iodatometrică
(3 ore)
4.10. Analiza sării de bucătărie Expunere

Determinarea unor componenţi normali din sistematică, Prezentare
compoziţia chimică a sării de bucătărie : seminar, orală,
 Determinarea clorurii de sodiu analize de conversație,
 Determinarea iodatului de potasiu laborator, problematizare
4.11. Analiza oţetului calcularea şi
 Determinarea acidităţii oţetului interpretarea
 Determinarea indicelui de oxidabilitate rezultatelor,
(3 ore) întocmirea
unui referat
sub forma
unui buletin
67
de analiză.
4.12. Analiza mierii Expunere
Determinarea unor componenţi normali din sistematică, Prezentare
compoziţia chimică a mierii de albine : seminar, orală,
 Determinarea conţinutului de apă prin analize de conversație,
metoda refractometrică laborator, problematizare
 Determinarea zahărului reducător prin calcularea şi
metoda Elser şi determinarea zahărului uşor interpretarea
hidrolizabil prin metoda Elser rezultatelor,
Evidenţierea gradului de prospeţime şi întocmirea
evidenţierea falsificării mierii de albine : unui referat
 Determinarea indicelui de aciditate sub forma
 Determinarea indicelui diastazic unui buletin
(3 ore) de analiză.
4.13. Analiza zahărului şi a produselor Expunere
zaharoase sistematică, Prezentare
Determinarea unor componenţi normali din seminar, orală,
compoziţia chimică a zahărului şi produselor analize de conversație,
zaharoase : laborator, problematizare
 Determinarea zaharozei din zahăr prin calcularea şi
metoda permanganometrică Bertrand interpretarea
 Determinarea zaharozei din bomboane prin rezultatelor,
metoda permanganometrică Bertrand întocmirea
 Determinarea grăsimii din halvaua de unui referat
floarea-soarelui prin metoda Lindner sub forma
Evidenţierea gradului de prospeţime : unui buletin
 Determinarea glucidelor direct reducătoare de analiză.
din zahăr prin metoda iodometrică Schoorl
 Determinarea acidităţii bomboanelor
(6 ore)
5. Metode moderne de analiză a alimentelor : Expunere Prezentare
cromatografia în fază gazoasă – GC, sistematică, orală dublată
cromatografia de lichide de înaltă performanţă seminar, de suport
– HPLC, analiza spectrofotometrică, întocmirea electronic,
spectroscopia atomică unui proiect. conversaţie,
(3 ore) problematizare
Bibliografie:
1. D. Miere, L. Filip, R. Banc, A. Cozma, O. Stanciu – Chimia alimentului –
Lucrări practice, Ed. Me. Univ. "Iuliu Haţieganu" Cluj-Napoca, 2014
2. D. Miere, L. Filip, R. Banc, A. Cozma-Petruţ, O. Stanciu – Bromatologie,
Igienă, Nutriţie – Lucrări practice (Facultatea de Farmacie), Ed. Risoprint Cluj-
Napoca, 2017
3. D. Miere – Chimia şi Igiena alimentelor, vol 1., Ed. Med. Univ. „Iuliu
68
4. D. Miere – Chimia şi Igiena alimentelor, vol 2., Ed. Med. Univ. „Iuliu
5. D. Şendrea, D. Miere - Ghid de analiză chimico-sanitară a mediului –
Litografia UMF Cluj-Napoca, 1996
6. F. Buşuricu, D.P. Balaban – Metode şi tehnici pentru controlul alimentului,
Ed. Muntenia, 2008
Bucureşti, 1996
8. S. Mănescu, H. Dumitrescu, Zenova Bărduţă, Mona Ligia Diaconescu –
Chimia sanitară a mediului, Ed. Medicală, Bucureşti, 1982
9. E.P.Yufera – Quimica de los alimentos – Editorial Sintesis, Spain, 1998
10. A. Fouassin, A. Noirfalise – Methodes d’analyse des substances alimentaires
4me edition, Presses Universitaires de Lieges A.S.B.L.
11. J.R.J. Pare, J.M.R. Belanger – Instrumental methods in food analysis, Ed.
Elsevier, Otawa, Ontario, Canada, 1997
12. H.D. Belitz, W. Grosch – Food Chemistry, Ed. Springer, Berlin, 1999
13. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed
14. Reinhard Matissek, Frank-M. Schnepel, Gabriele Steiner – Analisis de los
alimentos, Fundamentos, Metodos, Aplicationes, Ad. ACRIBIA, Zaragoza,
Spania, 1998
15. J. Mataix Verdu – Tabla de composition de alimentos espanoles, 2a ed.
augmentada, Universidad de Granada, 1995
16. G. Vollmer, G. Josst, D. Schenker, W. Sturm N. Vreden – Elementos de
Bromatologia descriptiva, Ed. ACRIBIA, Zaragoza, Spania, 1999
17. J. G. Gutierrez – Ciencia Bromatologica – Principios generales de los
18. L. Kathleen Mahan, Sylvia Escott-Stump, Janice L. Razmond. Krause’s Food
and the Nutrition Care Process, Thirteenth Edition, Elsevier Saunders, USA, 2012

reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi
angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

titularul disciplinei a urmărit conţinutul curriculei pentru disciplina de Nutriţie a
altor programe de studiu de licenţă de Nutriţie şi Dietetică europene precum şi
recomandările Federaţiei Europene a Asociaţiilor de Dieteticieni (EFAD). De
asemenea, titularul disciplinei a organizat întâlniri cu membrii Asociaţiei
Dieteticienilor din România (Cluj), cu studenţi şi absolvenţi ai programului de
studiu Nutriţie si Dietetică, precum şi cu alte cadre didactice din domeniu, titulare
în alte instituţii de învăţământ superior. Întâlnirea a vizat identificarea nevoilor
absolvenţilor, a aşteptărilor angajatorilor din domeniu şi coordonarea cu alte
compatibile cu activitățile derulate la nivel național pe segmentul sănătății și
69
nutriției.
9. Evaluare

de din nota
evaluare finală
Anul I, Semestrul II
cunoştiinţelor, coerenţa logică, fluenţa de grilă /
exprimare, forţa de argumentare) redacțional
Proiecte pe bază de studiu bibliografic Proiect 10%
9.5. Evaluarea cunoştințelor teoretice Examen 20%
Lucrări (dobândite pe parcursul lucrărilor practice) practic
practice și a abilităților practice.
Anul II, Semestrul I

(completitudinea şi corectitudinea scris
cunoştiinţelor, coerenţa logică, fluenţa de redacţional
exprimare, forţa de argumentare) + tip grilă
Proiect pe baza de studiu bibliografic Proiect 20%
9.5. Evaluarea cunoştiințelor teoretice Examen 20%
Lucrări (dobândite pe parcursul lucrărilor practice) practic
practice și a abilităților practice.
Însuşirea principalelor noţiuni de Chimia alimentelor:
 cunoaşterea compozitiei chimice, a conţinutului nutriţional și energetic al
70
alimentelor
 cunoașterea principiilor unei alimentații sănătoase, a proporțiilor recomandate
pentru aportul diverselor grupe de alimente, utilizarea piramidei alimentare
 înţelegerea relaţiei dintre alegerile alimentare şi starea de sănătate, respectiv
dezvoltarea bolilor
 utilizarea cunoştinţelor pentru promovarea alimentaţiei sănătoase în rândul
indivizilor/populaţiei şi creşterea conştientizării legăturii dintre alimentaţie şi
sănătate.
71
FIŞA DISCIPLINEI CHIMIE GENERALĂ
1.1. Denumirea Chimie Generală - Chimie Organică

disciplinei
1.2. Titularul Prof. Dr. Valentin Zaharia
1.3. Titularul -
practice
1.4. 1 1.5. 2 1.6. Examen 1.7. Disciplină de
Anul de Semestrul Tipul de teoretic Regimul domeniu,
2.1.Numărul de ore pe 1 2.2. Din care: 1 2.3. Lucrări -

d. Tutoriat 4
Alte activităţi
3.1. De curriculum Chimie generală şi anorganică, cunoştinţe de liceu de

chimie organică
3.2. De Studenţii trebuie să aibă capacitatea de a înţelege şi de a
compentenţe utiliza noţiunile predate.
Studenţii trebie să aibă capacitatea de a face corelaţii între
noţiunile predate.
72
4.1. De desfăşurare a Studenţii trebuie să cunoască şi să respecte Carta şi

cursului Regulamentele Universităţii
4.2. De desfăşurare a Studenţii trebuie să cunoască şi să respecte Carta şi
lucrărilor practice Regulamentele Universităţii
Competenţe  Să-şi însuşească noţiunile teoretice prezentate la curs;

profesionale  Să înţeleagă importanţa chimiei organice pentru studiul
disciplinelor de specialitate;
 Să înţeleagă importanţa structurii pentru proprietăţile fizice,
chimice şi biologice ale substanţelor;
 Să poată explica, pe baza structurii, comportarea substanţelor;
 Să înţeleagă importanţa cunoaşterii noţiunilor de chimie
organică pentru explicarea proceselor biochimice şi pentru
înţelegerea transformăriilor care au loc în prelucrarea
alimentelor şi în metabolizarea lor;
 Să îşi dezvolte capacitatea de documentare bibliografică de
sinteză a informaţiilor obţinute.
Compentenţe  Să aibă capacitatea de a utiliza cunoştinţele dobândite în
transversale contexte noi;
 Să utilizeze noţiunile teoretice în rezolvarea problemelor;
 Să îşi dezvolte abilitatea de lucru în echipă, dar şi de a gândi
singur;
 Să îşi dezvolte capacitatea de luare a deciziilor;
 Să îşi formeze o gândire logică;
 Să se implice în activităţi ştiinţifice
 Să îşi asume responsabilităţi.

Obiectivul  Să cunoască şi să utilizeze corect noţiunile teoretice de chimie

general al organică, în vederea utilizării acestora în cunoaşterea şi
disciplinei înţelegerea noţiunilor de specialitate.
Obiectivele  Dobândirea cunoştinţelor teoretice necesare studiului şi

specifice înţelegerii noţiunilor de la disciplinele de specialitate;
 Capacitatea de a utiliza cunoştinţele dobândite pentru
explicarea proprietăţilor fizice, chimice şi biologice ale
substanţelor organice;
 Capacitatea de a înţelege relaţia dintre structura substanţelor şi
73
proprietăţile acestora;
 Capacitatea de documentare bibliografică, de analiză şi de
sinteză a informaţiilor de specialitate.
7. Conţinuturi

predare
Noţiuni de chimie organică generală. Structura O prelegere
compuşilor organici. Izomerie. Reacţii chimice
organice. Clasificarea compuşilor organici.
Nomenclatura compuşilor organici.
Hidrocarburi. Alcani. Cicloalcani. Alchene. O prelegere
Alcadiene. Alchine. Arene.
Compuşi organici monofuncţionali. Compuşi 8 prelegeri
Expunere
halogenaţi. Compuşi hidroxilici (alcooli, fenoli).
orală,
Eteri. Aldehide şi cetone. Acizi carboxilici şi derivaţi
discuţii,
funcţionali ai acizilor carboxilici (halogenuri de acil,
teme de
anhidride de acizi, esteri carboxilici, amide, nitrili).
rezolvat
Comuşi organici cu azot (amine, nitroderivaţi).
Produşi naturali. Glucide. Aminoacizi, peptide, 3 prelegeri
proteine. Lipide. Izoprenoide: terpeni şi terpenoide,
caroteni şi carotenoide, steroide.
Compuşi heterociclici. Principalele tipuri de compuşi O prelegere
heterociclici cu exemple de produşi naturali şi de
sinteză cu importanţă biochimică şi farmacologică.
Bibliografie
1. C. D. Neniţescu: Chimie organică I şi II Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 1980
2. P. Arnaud: Cours de chimie organique, Editura Dunod, 1990
3. T.W.G. Solomons: Organic Chemistry, 6th edition, John Willey and sons, 1996
4. Margareta Avram: Chimie organică, vol. I şi II Editura Academiei R.S.R.,
Bucureşti, 1983
5. I. Simiti, V. Zaharia: Produşi naturali, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996
6. K.P.C. Vollhardt, N. E.Schore: Organic Chemistry, W.H. Freeman and
Company, New York, 1999
7. K.P.C. Vollhardt, N. E.Schore: Traité de Chimique Organique, DeBoeck –
Wesmael S.A Bruxelles, 1995
8. I. Simiti, V.Zaharia, Ana Mureşan, O. Crişan: Produşi naturali heterociclici,
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1998
9. V. Zaharia: Chimie Organică, volumul I, Editura Medicală Universitară “Iuliu
Hațieganu”, Cluj-Napoca, 2018
10. V. Zaharia: Chimie Organică, volumul II, Editura Medicală Universitară “Iuliu
Hațieganu”, Cluj-Napoca, 2018
74
programului
Conţinutul cursurilor este în conformitate cu planul de învăţământ şi cu obiectivul
general de a asigura cunoştinţele şi noţiunile de chimie organică necesare pentru
studiul şi înţelegerea disciplinelor de specialitate. Pe baza experienţei din anii
anteriori şi pe baza noului plan de învăţământ s-a elabotrat o programă analitică
adecvată obiectivului amintit mai sus. Conţinutul cursului se actualizeză
permanent, în funcţie de necesităţi şi de informaţiile noi disponibile.
9. Evaluare
Tip de 9.1. Criterii de evaluare 9.2. Metode 9.3.

activitate de evaluare Pondere
din nota
finală
9.4. Curs Însuşirea corectă şi într-o măsură Examen scris 100%
corespunzătoare a noţiunilor de chimie redacţional şi
organică predate; capacitatea de rezolvare
înţelegere a problemelor fundamentale probleme
şi de particularizare teoretice
9.5. Lucrări - - -
practice
Însuşirea principalelor noţiuni de chimie organică predate, referitoare la definiţia,
clasificarea, denumirea, structura şi proprietăţile principalelor clase de compuşi
organici studiaţi.
75
FIŞA DISCIPLINEI CHIMIE GENERALĂ
1.1. Denumirea Chimie Generală - Chimie Generală și Anorganică

disciplinei
1.2. Titularul Conf. Dr. Adriana Hangan
1.3. Titularul -
practice
Anul de Semestrul Tipul de teoretic Regimul domeniu,

d. Tutoriat 4
Alte activităţi
3.1. De curriculum Cunoştinţe minime de chimie din manualul de liceu clasa a

IX-a
3.2. De -
compentenţe
4.1. De desfăşurare  Studenţii vor primi bibliografia obligatorie şi au acces
76
a cursului la suportul de curs pe site-ul universităţii,
http://www.farma.umfcluj.ro, Curs Chimie generală,
suport Power Point
 Frecvenţa la curs este obligatorie în proporţie de 70%.
4.2. De desfăşurare -
a lucrărilor practice
Competenţe  Familiarizarea studenţilor cu noţiunile de bază, conceptele,

profesionale teoriile, legile şi modelele de bază din domeniul chimiei
 Capacitatea de a utiliza în mod corect şi în context a
terminologiei specifică chimiei generale
 Dobândirea cunoştinţelor despre structura, metodele de
obţinere, proprietăţile fizico-chimice şi transformările
elementelor chimice şi a compuşilor lor; aplicarea acestor
cunoştinţe în domeniul biomedical şi în viaţa cotidiană
 Identificarea, descrierea şi utilizarea adecvată a noţiunilor
specifice pentru a se desăvârşi studenţilor imaginea asupra
chimiei generale ca ştiinţă aplicativă
 Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea şi cercetarea
substanţelor şi proceselor chimice, stimularea gândirii
analitice şi sintetice, deducerea algoritmului de rezolvare a
problemelor şi interpretarea ştiinţifică a fenomenelor care
însoţesc transformările chimice
 Cultivarea unei discipline în muncă, bazată pe motivaţie,
corectitudine, rigurozitate şi eficienţă
Compentenţe  Dezvoltarea deprinderilor de studiu individual şi a spiritului de
transversale muncă în echipă
 Dezvoltarea aptitudinilor necesare muncii intelectuale
 Conştientizarea importanţei pregătirii în mod continuu şi
susţinut pentru obţinerea unor calificative bune,
conştientizarea importanţei efortului personal în procesul de
asimilare a cunoştinţelor, necesitatea documentării şi cercetării
proprii
 Realizarea de corelaţii interdisciplinare pentru a permite
formarea unui specialist cu o pregătire profesională
desăvârşită

Obiectivul Însuşirea noţiunilor elementare de chimie generală ce constituie

general al baza teoretică şi practică a celorlalte discipline chimice
disciplinei fundamentale sau de specialitate în formarea nutriționistului și
77
dieteticianului
Obiectivele  Însuşirea şi înţelegerea termenilor: structură, stabilitate,
specifice reactivitate, reacţii chimice, sisteme disperse, proprietăţi fizice,
proprietăţi chimice, cu referire la atomi, molecule, ioni, metale,
nemetale, acizi, baze, săruri, compuşi binari şi compuşi
coordinativi în diferite stări de agregare
 Capacitatea de a transpune în practică a noţiunilor teoretice
însuşite
 Dezvoltarea gândirii ştiinţifice, a raţionamentului şi creativităţii
7. Conţinuturi

predare Nr. ore
1. Observația științifică în chimie; mărimi, 1
unităţi şi simboluri folosite în chimie.
Sistemul internaţional de unităţi, SI.
2. Structura materiei. 1
Structura atomului, particule elementare, modele
atomice
3. Sistemul periodic al elementelor 1
Legea periodicităţii – clasificarea elementelor:
corelarea proprietăţilor elementelor cu structura
electronică a atomilor şi poziţia în sistemul
periodic
4. Legile fundamentale ale chimiei Prelegere 1
5. Clasificarea substanţelor chimice interactivă, 1
Substanţe simple şi substanţe compuse, elemente şi prezentări
combinaţii chimice, stabilirea formulelor chimice PowerPoint,
ale substanţelor expunere
6. Reguli IUPAC în denumirea compușilor sistematică, 1
anorganici conversaţie,
7. Legături chimice problematizare 3
Legătura ionică; Legătura covalentă; Forţe
intermoleculare (legătura de hidrogen, forţe van
der Waals). Polaritatea moleculelor. Relaţii între
tipul de legătură chimică şi proprietăţile
substanţelor
8. Stări de agregare ale materiei 1

Starea solidă, lichidă, gazoasă și plasma –
proprietăţi generale
9. Sisteme disperse 5
Generalităţi – clasificarea sistemelor disperse.
78
Solubilitatea substanțelor și procesul de dizolvare.
Soluţii – proprietăți. Exprimarea şi calculul
concentraţiilor soluţiilor – concentraţia
procentuală, molară, molală, normală, titrul.
Aplicații
10. Reacţii chimice 4
Clasificarea reacţiilor chimice, stabilirea
coeficienţilor stoechiometrici într-o reacţie
chimică. Reacții protolitice, de precipitare, de
complexare, de oxido-reducere.
Potenţialul de electrod. Sensul de desfăşurare a
unei reacţii chimice. Factori care influențează
reacțiile chimice. Calcule stoechiometrice Prelegere
11. Echilibrul chimic interactivă, 1
Reacţii reversibile şi ireversibile. Legea acţiunii prezentări
maselor. Principiul Le Chatelier PowerPoint,
12. Oxizi, acizi, baze şi săruri expunere 6
Teorii asupra acizilor şi bazelor. Electroliți. sistematică,
Clasificarea, obținerea și proprietățile generale ale conversaţie,
oxizilor, acizilor, bazelor şi sărurilor. pH-ul problematizare
soluțiilor apoase, aplicații de calcul
13. Compuşi coordinativi 2
Generalităţi despre formarea compuşilor
coordinativi. Nomenclatura compuşilor
coordinativi. Structura, stabilitatea şi proprietăţile
compuşilor coordinativi. Importanţa compuşilor
coordinativi – domenii de aplicaţii.
Bibliografie
1. L. Pauling, Chimie generală, Editura Stiinţifică, Bucuresti, 1972;
2. K. Sommer, K.-H. Wünsch, M. Zettler – Compendiu de chimie, Editura
All, Bucureşti, 2000.
3. D.F. Shriver, P.W. Atkins, C.H. Langford – Chimie anorganică
(traducere din limba engleză), Editura Tehnică, Bucureşti, 1998.
4. C.D. Neniţescu – Chimie generală, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1985.
5. Mc. Quarrie / Rock - Chimie générale, 3eme édition, Traduit de l’anglais par
Paul Depovere ; Révision scientifique de Céline G. Jung ; De Boeck
Université; De Boeck Wesmael, s.a., 1992.
6. P. Atkins, L. Jones – Principes de chimie, Ed. de Boeck Universite, 2007,
Trad. André Pousse
7. G. Drut–Grevoz, Chimie générale – chimie minérale. préparation au
brevet professionnel préparateur en pharmacie, Ed. Maloine, 2009
8. http://www.farma.umfcluj.ro, Curs Noțiuni de chimie generală, suport Power
Point
79
programului
 Conţinutul temelor abordate asigură pregătirea de bază a studenţilor pe

domeniul chimiei generale, este în concordanţă cu programele analitice şi
curriculele disciplinelor similare din alte instituţii de învăţământ superior din
ţară şi din Europa, respectă reglementările existente la nivel naţional şi
european pentru formarea absolvenților ce au urmat specializarea de Nutriție și
Dietetică
 Întâlnirile periodice cu specialişti din domeniu urmăresc adaptarea conţinutului
cursului cerinţelor actuale
9. Evaluare
Tip de 9.1. Criterii de evaluare 9.2. Metode 9.3. Pondere

activitate de evaluare din nota
finală
9.4. Curs  Capacitatea de înţelegere a Examen scris 100%
problemelor fundamentale şi de cu exerciții
particularizare adaptate
 Capacitatea de asimilare părții de
 Deducerea algoritmului de teorie
rezolvare a problemelor prezentate la
 Capacitatea de analiză, sinteză curs
şi argumentare
9.5. Lucrări - - -
practice
Însuşirea principalelor noţiuni de chimie generală
 cunoştinţe generale despre structura atomului, structura moleculelor, stările de
agregare ale materiei, sistemele disperse
 clasificarea elementelor chimice şi a compuşilor anorganici – recunoaşterea şi
deosebirea unui metal de un nemetal, a unui compus ionic de un compus
covalent, a unui acid, de o bază sau de o sare, a unui compus simplu de un
compus coordinativ
 denumirea elementelor chimice şi a compuşilor reprezentativi din principalele
clase de combinaţii anorganice
 clasificarea reacţiilor chimice – scrierea şi egalarea ecuaţiile reacţiilor chimice
80
FIŞA DISCIPLINEI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
1.1. Denumirea Educaţie fizică şi sport

disciplinei
1.2. Titularul -
1.3. Titularul Asist. Dr. David Sergiu
practice
1.4. 1 1.5. 1- 1.6. Colocviu 1.7. Disciplină
Anul 2 Semestrul 2 Tipul de Regimul obligatorie şi
de evaluare disciplinei complementară
studiu
2.1.Numărul de 2 2.2. Din - 2.3. Lucrări 2

ore pe 2 care: practice 2
săptămână 1 curs 1
1 1
2.4. Total ore 28 2.5. Din 2.6. Lucrări 28
din planul de 28 care: practice 28
învăţământ 14 curs 14
14 14
a. Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notițe -
b. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice -
c. Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri -
d. Tutoriat -
Alte activităţi -
2.8. Total ore studiu -
individual (a+b+c+d)
2.9. Total ore pe semestru 28 (sem. I, an I)
28 (sem. II, an I)
14 (sem. I, an II)
14 (sem. II, an II)
2.10. Numărul de credite 2 credite suplimentare, an I, sem II
2 credite suplimentare, an II, sem II
81
3.2. De compentenţe Bagaj motric minim însuşit în urma absolvirii ciclului
liceal
4.1. De desfăşurare a  Studenţii nu se vor prezenta la cursuri/lucrări

cursului practice cu telefoanele mobile deschise. De
asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile telefonice în
timpul cursului sau lucrărilor practice, nici părăsirea
de către studenţi a sălii de sport în vederea preluării
apelurilor telefonice personale;
 Nu se admite consumul alimentelor şi a băuturilor în
timpul cursului/lucrărilor practice
 Nu va fi tolerată întârzierea studenţilor la curs şi
lucrări practice întrucât aceasta se dovedeşte
disruptivă la adresa procesului educaţional
4.2. De desfăşurare a  Studenţii se vor prezenta în echipament specific
lucrărilor practice activităţii de educaţie fizică
 Studenţii vor afişa o atitudine corespunzătoare vizavi
de procesul didactic, materiale didactice, cadre
didactice şi colegi
Competenţe  Formarea viitorilor profesionişti medicali în funcţie de

profesionale concepţiile moderne referitoare la optimizarea stilului de viaţă
al populaţiei, bazate pe practicarea sistematică a activităţilor şi
exerciţiilor fizice
Compentenţe  Formarea capacităţii şi obişnuinţei de practicare sistematică a
transversale exerciţiilor fizice, ca o componentă de bază a stilului de viaţă
favorabil sănătăţii („Mens sana in corpore sano”)
 Să cunoască aspecte privind prevenirea şi corectarea
atitudinilor deficiente şi recuperarea sechelelor posttraumatice
şi a celor cauzate de unele boli
 Să demonstreze preocupare pentru perfecţionare profesională
prin antrenarea abilităţilor de gândire critică
 Să cunoască terminologia specifică activităţii de educaţie
fizică şi sport
 Consolidarea priceperilor tehnice şi tactice specifice
sporturilor individuale şi de echipă
 Să aibă abilitatea de comunicare eficientă cu cadrele didactice
şi colegii
82
 Să dezvolte deprinderi de practicare a activităţilor de educaţie
fizică şi sport în timpul liber
 Să participe la evenimente/manifestări specifice disciplinei:
concursuri, campionate, cupe în diverse ramuri sportive,
seminarii şi manifestări ştiinţifice de specialitate
 Dezvoltarea şi cultivarea simţului estetic şi formarea unei
atitudini pozitive vizavi de activităţile cu caracter artistic

Obiectivul  Menţinerea unei stări optime de sănătate prin formarea

general al obişnuinţei practicării sistematice a exerciţiilor fizice
disciplinei  Se vizează asimilarea, consolidarea şi perfecţionarea unor
cunoştinţe şi deprinderi din mai multe ramuri sportive însuşite
anterior sau nou învăţate
Obiectivele La sfârşitul cursului studenţii vor fi capabili:
specifice - să înţeleagă şi să aplice deprinderile de practicare a
exerciţiilor de menţinere a sănătăţii în timpul liber
- să cunoască regulamentele unor sporturi consacrate
- să demonstreze un element tehnic dintr-o ramură de sport
practicată pe parcursului cursului
7. Conţinuturi
a. Lucrări practice Metode de Observaţii

predare
Educaţie fizică şi sport: Prelegere,
1. dezvoltare fizică generală explicaţie,
2. activităţi fizice cu scop corectiv şi de demonstraţie
recuperare (activităţi sportive care
necesită efort fizic scăzut)
Ramuri de sport colective şi individuale (secţii al Prelegere, Activităţile
ASUIH): explicaţie, unor ramuri
- baschet, volei, fotbal, dans de societate, aerobic, demonstraţie sportive se vor
fitness-culturism, tenis de masă, arte marţiale, desfăşura în
culturism-fitness, schi, turism, şah, badminton sistem comasat
(modular)
Elemente de gimnastică medicală Prelegere,
explicaţie,
demonstraţie
Bibliografie:
- M. Kiss, Caiet de lucrări practice: Dans de societate, 2012
- M. Kiss, Caiet de lucrări practice: Baschet, 2012
- M. Kiss, Caiet de lucrări practice: Culturism - Fitness, 2013
83
- C. Suciu, Îndreptar de lucrări practico-metodice, 2013
- Bocu T. Activitatea fizică în viaţa omului contemporan. Editura Casa Cărţii de
Ştiinţă 2007
- Regulamentele ramurilor de sport practicate

programului
În vederea actualizării conţinutului educaţional şi alegerii metodelor de
predare/învăţare, titularii disciplinei au avut întâlniri cu medici specialişti,
cercetători ştiinţifici, doctoranzi, precum şi cu reprezentanţi ai organizaţiilor care
se implică în promovarea diferitelor tehnici de educaţie medicală. De asemenea, au
fost discutate aceste aspecte şi cu alte cadre didactice din domeniu, titulare în alte
facultăţi de medicină, din ţară şi străinătate, precum şi cu cadre didactice din alte
universităţi privind noile metodologii apărute.
9. Evaluare

de din nota
evaluare finală
9.4. Curs -
9.5. Lucrări Conforme cu obiectivele educaţionale Examen 80%
practice practic verificare
+ 20%
evaluare
sumativă
- Cunoaşterea în linii mari a importanţei formării şi practicării sistematice a
exerciţiilor fizice în vederea menţinerii unei stări optime de sănătate
- Cunoaşterea terminologiei şi regulamentelor specifice sportului practicat pe
parcursul anului
- Recunoaşterea unei structuri de exerciţii specifice sportului ales
84
FIŞA DISCIPLINEI FIZIOLOGIE
1.1. Denumirea Fiziologie

disciplinei
1.2. Titularul Conf. Dr. GHIBU MORGOVAN Steliana Mihaela
1.3. Titularul - Șef lucrǎri Dr. CAZACU Irina
activităţilor de lucrări - Asist. univ. drd. CRISTINA Anamaria
practice
Anul de Semestrul Tipul de teoretic Regimul fundamentalǎ,
studiu evaluare + disciplinei obligatorie
practic

2.4. Total ore din 42 2.5. Din care: 28 2.6. Lucrări 14
planul de învăţământ curs practice
d. Tutoriat 1
Alte activităţi -
2.8. Total ore studiu individual (a+b+c+d) 58 sem I
2.9. Total ore pe semestru 100 sem I
3. Precondiţii (acolo unde este cazul: -
4.1. De desfăşurare Salǎ dotatǎ cu sistem de proiecţie video.

a cursului
4.2. De desfăşurare Salǎ de lucrǎri practice cu dotare specificǎ disciplinei.
85
Competenţe  Capacitatea de a întelege și a descrie principalele procesele

profesionale fiziologice care au loc în organismul uman; procese specifice
fiecarui organ, aparat sau sistem.
 Familiarizarea studenţilor cu modalitǎţile practice de
investigare a stǎrii de sǎnǎtate sau a unor tulburǎri funcţionale
și metabolice (tehnici hematologice, investigaţii funcţionale
cardiace, vasculare, renale, respiratorii etc).
 Capacitatea de a analiza variaţiile unor parametri biologici şi
de a identifica factorii care induc aceste variaţii: teste
hematologice (numărul celulelor sanguine, hematocrit,
hemoglobina, VSH, grupe de sânge, timp de sângerare şi de
coagulare), presiune arterială, enzime hepatice, glicemie,
hormoni.
 Capacitatea de a face corelaţii între structura și funcţiile
organismului în condiţii fiziologice cu principalele
perturbari/dezechilibre funcţionale care se manifestǎ în caz de
boalǎ.
 Capacitatea de a integra informaţiile teoretice şi practice
dobândite la disciplina de Fiziologie într-un context medical
general, interdisciplinar, specific activitǎţii de dietetician,
respectiv de nutriţionist şi dietetician.
Compentenţe  Deprinderea unei abordǎri integrative a modului de organizare
transversale şi funcţionare a organismului uman, a conexiunilor funcţionale
existente între diferite aparate şi sisteme.
 Utilizarea noţiunilor dobândite în rezolvarea unor probleme
care pot sǎ aparǎ într-un context interdisciplinar sau
profesional.
 Valorificarea optimă a cunoștinţelor dobândite în activităţi
ştiinţifice.
 Dezvoltare profesională proprie.

Obiectivul  Cunoaşterea și aprofundarea modului de funcţionarea a

general al organismului uman.
disciplinei  Cunoașterea și înţelegerea mecanismelor de reglare nervoase şi
umorale a funcţiilor vitale ale organismului.
 Determinarea experimentală a unor parametri fiziologici;
interpretarea valorilor normale şi analizarea unor factori care
pot influenţa aceste valori.
Obiectivele  Prin însuşirea noţiunilor de fiziologie se asigură cunoştinţe şi
86
specifice un limbaj medical adecvat, necesar pentru comunicare şi pentru
înţelegerea noţiunilor medicale de specialitate necesare
viitorului dietetician respectiv nutriţionist şi dietetician.
 Capacitatea de a participa la conferinţe din domeniul medical şi
de a consulta baze de date de specialitate.
 Dobândirea capacităţii de sinteză şi de documentare
bibliografică.
 Familiarizarea cu posibilele direcţii de cercertare din domeniul
fiziologiei umane, domeniu care stă la baza tuturor
disciplinelor medicale.
7. Conţinuturi

predare
1. Celula: structura și proprietăţi. Mitocondria:
sinteza de ATP şi sinteza mitocondrialǎ de
specii reactive ale oxigenului (3h).
2. Ţesuturile. Ţesutul muscular. Ţesutul
conjunctiv adipos (2h).
3. Sangele: structură, rol, hematopoieză (2h)
Eritrocite: propriatǎţile eritrocitelor (1,5h)
Leucocitele şi imunitatea organismului
(1,5h)
Trombocitele şi hemostaza (2h).
Expunere oralǎ
4. Fiziologia aparatului cardiovascular:
dublatǎ de
Inima structurǎ și funcţii (3h)
prezentare
Sistemul vascular (1h). Prelegere,
PowerPoint.
5. Fiziologia aparatului digestiv, digestia și expunere
Exemplificări,
absorbţia proteinelor, glucidelor și lipidelor sistematică,
conexiuni cu
(2h) metode
alte informaţii
Ficatul: structurǎ și funcţii (1h). interactive.
predate sau
6. Fiziologia aparatului renal (2h).
cunoscute,
7. Fiziologia aparatului respirator (1h).
întrebări.
8. Fiziologia sistemul nervos. Sistemul nervos
central și sistemul nervos vegetativ: structurǎ și
funcţii (2,5h).
9. Metabolismul glucidic (1,5h):
- aspecte fiziologice: glicemia, mecanisme
de reglare a glicemiei.
10. Metabolismul lipidic (2h):
- aspecte fiziologice: lipoproteinele
plasmatice, mtabolismul lipoproteinelor
plasmatice.
87
Bibliografie
1. Boron WF, Boulpaep EL. Medical Physiology. Third Edition, Ed. Elsevier
2017.
2. Tortora GJ, Derrickson BH. Principles of Anatomy and Physiology, 14th
Edition, Ed. Wiley 2014.
3. Widmaier EP, Raff H, Strang K. Vander, Sherman, Luciano. Physiologie
humaine. Les mécanismes du fonctionnement de l’organisme. 5eme édition,
Ed. Maloine 2009.
4. Kathleen Mahan L, Escott-Stump S. Food and Nutrition therapy. 12 edition.
Ed. Saunders Elsevier 2008.
5. Guyton AC, Hall JE. Textbook of medical Physiology. Ed. Saunders Elsevier
2006.
6. Niculescu C, Cârmaciu R, Voiculescu B, Sălăvăstru C, Niţă C, Ciornei C.
Anatomia şi fiziologia omului. Ed. Corint Bucureşti 2001.
b. Lucrări practice Metode de Observații
predare
1. Sângele (4h): Expunere Prezentare
 modalități de prelevare a sângelui sistematică, orală dublată
 eritrocitele conversație, de suport
o determinarea numărului de efectuarea unor electronic,
eritrocite analize de conversație,
o determinarea hematocritului laborator, problematizare.
o determinarea hemoglobinei interpretarea
o indicii eritrocitari rezultatelor
o viteza de sedimentare a hematiilor obţinute,
(VSH) problematizare.
o grupele sanguine.
2. Trombocitele si hemostaza fiziologică.
Explorări
funcţionale ale hemostazei fiziologice (2h):
 timpul de sângerare
 timpul de coagulare
 timpul de tromboplastină partială
activat.
3. Aparatul cardiovascular: măsurarea
presiunii arteriale (2h).
4. Aparatul digestiv. Explorări funcţionale ale
aparatului digestiv (2h).
5. Aparatul renal. Explorări funcţionale ale
rinichiului: examenul sumar de urină,
clearance-ul creatininei (2h).
6. Sistemul endocrin. Explorări funcţionale
ale sistemului endocrin (2h):
- determinarea glicemiei bazale şi a
88
modului cum aceasta este influenţată de
anumiţi factori: alimentaţie, stres, efort
fizic etc,
- hormonii sexuali feminini și
contracepţia.
Bibliografie
1. Ghibu Morgovan Steliana, Pop Cristina, Cazacu Irina, Mogoşan Cristina.
Noţiuni de bază în Fiziologie. Determinarea şi interpretarea unor parametri
fiziologici cu utilitate practică. Editura Medicală Universitară „Iuliu
Haţieganu”Cluj-Napoca 2018.
2. Widmaier EP, Raff H, Strang K. Vander, Sherman, Luciano. Physiologie
humaine. Les mécanismes du fonctionnement de l’organisme. 5eme édition, Ed.
Maloine 2009.
3. Kathleen Mahan L, Escott-Stump S. Food and Nutrition therapy. 12
edition. Ed. Saunders Elsevier 2008.
4. Guyton AC, Hall JE. Textbook of medical Physiology. Ed. Saunders
Elsevier 2006.
5. Niculescu C, Cârmaciu R, Voiculescu B, Sălăvăstru C, Niţă C, Ciornei C.
Anatomia şi fiziologia omului. Ed. Corint Bucureşti 2001.

programului

compatibile cu activitățile derulate la nivel național pe segmentul sǎnǎtǎţii și
nutriţiei.
9. Evaluare

de din nota
evaluare finală
9.4. Curs Criterii generale de evaluare (complexitatea
şi corectitudinea cunoştiinţelor, coerenţa
Examen
logică, corelaţii între informaţii).
scris tip 80%
Criterii specifice disciplinei.
grilă
Capacitatea de a înţelege problemele
fundamentale și de particularizare.
9.5. Lucrări Evaluarea cunoştiințelor teoretice
Examen
practice (dobândite pe parcursul lucrărilor practice) 20%
practic
și a abilităților practice.
89
Însuşirea principalelor noţiuni de fiziologie umană:
 Descrierea structurii şi proprietăţilor celulei.
 Carcterizarea principalelor tipuri de ţesuturi.
 Caracterizarea structuralǎ şi funcţionalǎ a componentelor sângelui:
eritrocite, leucocite, trombocite, plasmă.
 Descrierea structuralǎ şi funcţionalǎ a aparatului cardiovascular.
 Descrierea structurală şi funcţionalǎ a aparatului digestiv.
 Descrierea structurală şi funcţionalǎ a aparatului renal.
 Descrierea structurală şi funcţionalǎ a aparatului respirator.
 Descrierea structurală şi funcţionalǎ a sistemului nervos central și a
sistemului nervos vegetativ.
 Caracterizarea metabolismului glucidic.
 Caracterizarea metabolismului lipidic.
 Caracterizarea structurală şi funcţionalǎ a sistemului endocrin.
90
FIŞA DISCIPLINEI FIZIOPATOLOGIE
1.1. Denumirea Fiziopatologie

disciplinei
1.2. Titularul Conf. Dr. GHIBU MORGOVAN Steliana Mihaela
1.3. Titularul -
practice
Anul de Semestrul Tipul de teoretic Regimul fundamentalǎ,
studiu evaluare + disciplinei obligatorie
practic

2.4. Total ore din 28 2.5. Din care: 28 2.6. Lucrări -
d. Tutoriat 1
Alte activităţi -
2.8. Total ore studiu individual (a+b+c+d) 47 sem II
2.9. Total ore pe semestru 75 sem II
3. Precondiţii (acolo unde este cazul: -
4.1. De desfăşurare Salǎ dotatǎ cu sistem de proiecţie video.

a cursului
91
Competenţe  Capacitatea de a utiliza în mod adecvat terminologia de

profesionale specialitate.
 Capacitatea de a înţelege şi a descrie principalele afecţiuni
metabolice, respectiv afecţiunile caracteristice principalelor
aparate şi sisteme.
 Capacitatea de a înţelege și a descrie principalele mecanisme
fiziopatologice care stau la originea bolilor.
 Capacitatea de a cunoaşte principalele simptome ale bolilor şi
de a le corela cu mecanismele fiziopatologice.
 Capacitatea de a integra informaţiile dobândite la disciplina de
Fiziopatologie într-un context medical general,
interdisciplinar, specific activitǎţii de dietetician, respectiv de
nutriţionist şi dietetician.
Compentenţe  Deprinderea unei abordǎri integrative a etiologiei bolilor şi a
transversale mecanismelor lor patogenice.
profesional.
ştiinţifice.

Obiectivul  Cunoaşterea și aprofundarea principalelor mecanisme

general al fiziopatologice care stau la originea unor afecţiuni.
disciplinei  Cunoaşterea principalelor simptome ale bolilor.
Obiectivele  Prin însuşirea noţiunilor de fiziopatologie se asigură cunoştinţe
specifice şi un limbaj medical adecvat, necesar pentru comunicare şi
pentru înţelegerea noţiunilor medicale de specialitate necesare
viitorului dietetician, respectiv nutriţionist şi dietetician.
 Dobândirea capacităţii de sinteză, de documentare bibliografică
şi de a realiza conexiuni între noţiunile de fiziologie şi cele de
patologie.
 Capacitatea de a participa la conferinţe din domeniul medical şi
de a consulta baze de date de specialitate.
 Familiarizarea cu posibilele direcţii de cercertare din domeniul
fiziopatologiei umane, domeniu interconectat cu majoritatea
disciplinelor medicale.
92
7. Conţinuturi

predare
1. Noţiuni de fiziopatologie a sângelui:
anemiile (2h).
2. Fiziopatologia aparatului cardiovascular:
hiper- şi hipo-tensiunea arterialǎ, insuficienţa
cardiacǎ, cardiopatia ischemică, tulburari de
ritm cardiac, insuficienţa venoasă (5h).
3. Fiziopatologia aparatului digestiv: tulburări
ale secreţiei şi motilităţii digestive, afecţiuni
hepatice și pancreatice, sindroame de
malabsorbţie (4h). Expunere oralǎ
4. Fiziopatologia aparatului renal: litiaza dublatǎ de
renalǎ, insuficienţa renalǎ (1h). prezentare
Prelegere,
5. Fiziopatologia sistemului nervos: boala PowerPoint.
expunere
Alzheimer, schizofrenia, boala Parkinson, Exemplificări,
sistematică,
epilepsia, depresia (2h). conexiuni cu
metode
6. Aspecte fiziopatologice ale metabolismului alte informaţii
interactive.
glucidic: sindromul metabolic, diabetul zaharat predate sau
(3h). cunoscute,
7. Aspecte fiziopatologice ale metabolismului întrebări.
lipidic: dislipidemiile, ateroscleroza (3,5h).
8. Aspecte fiziopatologice ale metabolismului
proteic (2h).
9. Obezitatea şi riscurile acesteia asupra
organismului (1,5h)
10. Fiziopatologia metabolismului fosfo-calcic
(2h).
11.Fiziopatologia dezechilibrelor hidro-
electrolitice şi acido-bazice (2h)
Bibliografie
1. McPhee SJ, Ganonng WF. Pathophysiology of disease. An Introduction to
Clinical Medicine, fifth edition, Ed. Lange 2006.
2. Silbernagl S, Lang F. Fiziopatologie. Atlas color. Ed. Medicală Callistro 2011.
3. Kumar V, Abbas AK, Aster JC, Fausto N, Robbins and Contran. Pathologic
Basis of Disease Ed. Saunders 2010

programului
Noţiunile studiate sunt în concordanță cu reglementările în vigoare și sunt
93
nutriţiei.
9. Evaluare

de din nota
evaluare finală
9.4. Curs Criterii generale de evaluare (complexitatea
şi corectitudinea cunoştinţelor, coerenţa
Examen
logică, corelaţii între informaţii).
scris tip 100%
grilă
9.5. Lucrări
practice - - -
Însuşirea principalelor noţiuni de fiziopatologie umană:
 Clasificarea şi caracterizarea principalelor tipuri de anemii.
 Descrierea etiologiei, simptomelor şi principalelor mecanisme
fiziopatologice din afecţiunile cardiovasculare.
fiziopatologice din afecţiunile digestive, hepatice şi pancreatice.
 Caracterizarea principalelor afecţiuni de la nivelul aparatului renal.
fiziopatologice din afecţiunile sistemului nervos central.
 Caracterizarea principalelor perturbǎri ale metabolismului glucidic.
 Caracterizarea principalelor perturbǎri ale metabolismului lipidic.
 Caracterizarea principalelor perturbǎri ale metabolismului proteic.
fiziopatologice din dezechilibrele fosfo-calcice şi hidro-electrolitice.
94
FIŞA DISCIPLINEI INFORMATICĂ MEDICALĂ ŞI
BIOSTATISTICĂ
1.1. Denumirea disciplinei Informatică medicală şi Biostatistică

1.2. Titularul activităţilor Conf. Dr. Revnic Cornelia
de curs
1.3. Titularul activităţilor Conf. Dr. Revnic Cornelia
Anul Semestrul Tipul de Regimul obligatorie
de evaluare disciplinei complementară
studiu

2.4. Total ore din planul 42 2.5. Din care: 14 2.6. Lucrări 28
2.7. Distribuţia fondului de timp/ săptămână Ore
a. Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15
d. Tutoriat 2
Alte activităţi -
3. Precondiţii (acolo unde este cazul): -
4.1. De desfășurare a - cunoştiinţe de matematică de bază

cursului
4.2. De desfășurare a - cunoştiinţe de matematică de bază
95
Competenţe  capacitatea de a utiliza în mod adecvat şi în context

profesionale terminologia de specialitate;
 cunoaşterea şi înţelegerea noţiunilor de bază în domeniu în
vederea utilizării lor în ştiinţele farmaceutice;
 cunoaşterea aplicării noţiunilor învăţate în softuri specializate
utilizate în practică;
 formarea capacităţii de a aborda şi sintetiza cunoştiinţele
învaţate,
 formarea capacităţii logice de a gândi problemele practice în
soft de specialitate;
 formarea capacităţii de a împartăşi cunoştinţele de specialitate;
Compentenţe  formarea capacităţii de a lua o decizie în eficientizarea muncii
transversale prin folsirea stocării datelor folosind calculatorul;
 formarea capacităţii de a face o analiza statistică a datelor din
practica medicală;
 formarea capacităţii de a lua o decizie în eficientizarea muncii
în farmacii prin abordarea problemei practice în plan statistic.

Obiectivul  Crearea şi dezvoltarea unor deprinderi de utilizare a

general al instrumentelor informatice (hardware şi software) în
disciplinei exercitarea profesiunii de dietetician. Cunoaşterea
instrumentelor software utilizate în practica medicală.
 Familiarizarea studentului cu problematizarea determinista
specifică ştiintelor experimtale. Formarea studentului ca
utilizator de instrumente matematice utile. Prezentarea
suportului teoretic matematic în corelaţie cu aplicaţii practice
din ştiințele medicale şi cu implementări software.
Obiectivele  Cunoaşterea instrumentelor software utilizate în practica
specifice medicală. Deprinderea cunoştinţelor de a cerceta orice
informaţie dorită folosind paginile de web oferite şi existente
pe internet.
 Deprinderea abilităţii de implementare şi rezolvare a
problemelor matematice prin instrumente software.
bibliografică.
96
7. Conţinuturi

predare
1. Editorul de texte Word
 Crearea unor documente simple Word.
 Formatul caracterelor (forma,
dimensiune, stil, culoare, etc)
 Formatul textului (aliniere, spaţiere şi
indentare).
 Enumerări şi numerotări.
 Aranjarea textului pe coloane.
 Poziţii fixe tabulator.
 Crearea şi utilizarea tabelelor.
2. Excel
 Documente Excel. Registre de lucru şi
foi de calcul.
 Formule şi funcţii Excel.
 Adrese relative şi adrese absolute
 Grafice în Excel.
 Baze de date în Excel
Prelegere
 Crearea unor subtotaluri.
orală cu Expuneri orale
 Tabele pivot. secţiuni dublate de
 Formule cu referinţe externe. interactive, prezentări
 Prelucrări statistice în Excel. conversaţie, PowerPoint
3. PowerPoint problematizare
 Crearea unei prezentări.
 Gestiunea unei prezentări şi a
diapozitivelor.
 Crearea unui diapozitiv nou.
 Inserarea unor imagini şi a altor obiecte.
Animaţie.
 Tipărirea unei prezentări.
 Vizualizarea unei prezentări.
 Reorganizarea diapozitivelor într-o
prezentare.
4. Legi de distribuție ale variabilelor
aleatoare: Distribuţia Bernoulli. Distribuţia
binomială. Distribuţia Poisson. Distribuţia
uniformă. Distribuţia normală
5. Eșantionare: Populatie statistică şi esantion.
Metode de eşantionare. Dimensiunea
eşantioanelor. Reprezentativitatea unui eşantion
97
7. Statistica descriptivă: Organizarea datelor
statistice. Indicatori de centralitate. Indicatori ai
variaţie. Caracterizarea distributiilor de
frecvenţe
8. Corelație și regresie: Corelaţia parametrica.
Corelaţie partial. Analiza de regresie. Regresie
multipla. Predictie prin functii de regresie
9. Testarea ipotezelor statistice: Teste pentru
compararea unui grup cu valori de referinta.
Teste pentru compararea a doua grupuri perechi.
Teste pentru compararea a două grupuri
independente. Teste pentru compararea a mai
mult de două grupuri
Bibliografie
1. R. TRÎMBITAŞ, METODE STATISTICE, PRESA UNIVERSITARĂ
CLUJEANĂ, 2000
2. S. BENAZETH, BIOMATHEMATIQUE ET BIOSTATISTIQUE, MASON,
PARIS, 2002
3. R CÎMPEAN, A. PRODAN, BIOMATEMATICĂ, APLICAŢII ÎN EXCEL.
4. Mădălina Rusu, Augustin Prodan – Informatică generală pentru studenţii
Facultăţii de Farmacie, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2005, ISBN 973-
555-489-5.
5. www.farma.umfcluj.ro: Matematică si Informatică, suport PowerPoint.
6. Natalia Roșca, Statistică Matematică, Ed. Cartea Cărții de Știință, Cluj-
Napoca, 2018
b. Lucrări practice Metode de Observa ţii
predare
1. Editorul de texte Word
2. Excel
 Calcul tabelar.
 Grafice.
 Import de date.
 Prelucrări de date statistice.
Expunere Prezentare
3. PowerPoint
sistematică, orală dublată
 Crearea unei prezentări noi.
conversaţie, de suport
 Adăugarea de elemente de tranziţie şi
lucru electronic,
animaţii.
individual pe conversaţie,
 Inserarea de grafice, imagini, etc. calculator problematizare
4. Legi de distribuţie ale variabilelor
aleatoare
 Distribuţia Bernoulli.
 Distribuţia binomială.
 Distribuţia Poisson.
 Distribuţia uniformă. Distribuţia normală
98
5. Eşantionare
 Populaţie statistică şi eşantion.
 Metode de eşantionare.
 Dimensiunea eşantioanelor.
 Reprezentativitatea unui eşantion.
6. Statistică descriptivă
 Organizarea datelor statistice.
 Indicatori de centralitate.
 Indicatori ai variaţie.
 Caracterizarea distributiilor de frecvenţe.
7. Corelaţie şi regresie
 Corelaţia parametrică.
 Corelaţie parţială. Analiza de regresie.
 Regresie multiplă.
 Predicţie prin funcţii de regresie.
8. Testarea ipotezelor statistice
 Teste pentru compararea unui grup cu valori
de referinţă.
 Teste pentru compararea a două grupuri
perechi.
 Teste pentru compararea a două grupuri
independente.
 Teste pentru compararea a mai mult de două
grupuri.
Bibliografie
1. R. TRÎMBITAŞ, METODE STATISTICE, PRESA UNIVERSITARĂ
CLUJEANĂ, 2000.
2. S. BENAZETH, BIOMATHEMATIQUE ET BIOSTATISTIQUE, MASON,
PARIS, 2002.
3. R CÎMPEAN, A. PRODAN, BIOMATEMATICĂ, APLICATII IN EXCEL.
4. Mădălina Rusu, Augustin Prodan – Informatică generală pentru studenţii
Facultăţii de Farmacie, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2005, ISBN 973-
555-489-5.
5. www.farma.umfcluj.ro: Matematică si Informatică, suport PowerPoint.
6. Natalia Roșca, Statistică Matematică, Ed. Cartea Cărții de Știință, Cluj-
Napoca, 2018

programului
 Conţinutul disciplinei corespunde modului de abordare a acestor subiecte

în şcoala românească şi europeană.
99
9. Evaluare
Tip de 9.1. Criterii de evaluare 9.2. 9.3. Pondere

activitate Metode de din nota
evaluare finală
9.4. Curs Criterii generale de evaluare: Examen 45%
verificarea gradului de sistematizare scris tip
şi utilizare a noţiunilor însuşite grilă
(coerenţa logică, fluenţa de
Criterii specifice disciplinei Participarea 5%
Criterii ce vizează aspecte atitudinale activă la
şi motivaţionale ale activităţilor cursuri
studenţilor
Capacitatea de înţelegere a
problemelor fundamentale şi de
particularizare
9.5. Lucrări Capacitatea de-a opera cu Examen 45%

practice cunoştinţele acumulate în activităţi practic
practice Proiect 5%

 Însuşirea principalelor noţiuni de Biostatistică: variabile aleatoare, parametrii
statistici de centralitate şi dispersie, intervale de încredere, teste parametrice
asupra mediei si dispersiei, boxplot.
 Nota 5 în cadrul procesului de evaluare
100
FIŞA DISCIPLINEI LIMBA ENGLEZĂ/FRANCEZĂ

1.1. Denumirea disciplinei Limba engleză/franceză
1.2. Titularul activităţilor de curs -
1.3. Titularul activităţilor de Conf. univ. dr. Oana Mureșan
lucrări practice Șef lucr. dr. Aurora Băgiag
1.4. 1 1.5. 1 1.6. Colocviu 1.7. Disciplină
Anul Semestrul 2 Tipul de Regimul complementară,
de evaluare disciplinei obligatorie
studiu

săptămână 2 care: curs practice 2
de învăţământ 28 care: curs practice 28
d. Tutoriat 1
Examinări/ semestru -
Alte activităţi -
3.2. De compentenţe Nivel mediu sau avansat (B1, B2, C1) de limbă engleză/
franceză

cursului
lucrărilor practice didactice
101
Competenţe  Capacitatea de a utiliza în mod corect şi adecvat limba
profesionale modernă studiată (engleză sau franceză - ascultat, citit, vorbit,
scris) în vederea comunicării în contexte generale, academice
şi medicale.
 Capacitatea de a utiliza terminologie specifică domeniului
farmaceutic (nutriţie şi dietetică).
Compentenţe  Capacitatea de a folosi deprinderile dobândite în activitatea
transversale academică şi medicală în vederea comunicării adecvate într-o
limbă modernă, în context multicultural şi multilingv, naţional
şi internaţional.
 Stabilirea de corelaţii interdisciplinare în cadrul domeniilor
studiate.
6. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice

acumulate)
Obiectivul  Dezvoltarea în mod integrat a deprinderilor de limbă modernă

general al generală şi medicală precum şi a abilităţilor de comunicare în
disciplinei scop general şi specific domeniului nutriţie şi dietetică.
Obiectivele La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil să:
specifice  numească instrumentele şi echipamentele medicale
 recunoască părţile corpului
 producă acte de vorbire specifice dialogului nutriționist
dietetician-pacient
 formuleze recomandări unui pacient
 încurajeze pacientul să dea cât mai multe detalii despre starea
sa de sănătate
 formuleze întrebări referitoare la regimul alimentar și stilul de
viață al pacientului
 rezume, verifice şi să înregistreze informaţia obţinută de la
pacient
 formuleze instrucţiuni cu privire la regimul alimentar specific
 extragă ideile principale dintr-un text medical
 elaboreze un Curriculum Vitae în vederea obţinerii unei burse
 redacteze o scrisoare de motivaţie în obţinerii unei burse
 utilizeze site-uri web relevante şi unelte de studiu online
7. Conţinuturi
predare
Lucrare practică 1: Introducere. Evaluarea
nivelului iniţial al studenţilor, identificarea
102
principalelor probleme de limbă prin
administrarea, analiza şi interpretarea unui test
iniţial.
Lucrare practică 2: Părţile corpului 1
Lucrare practică 3: Părţile corpului 2
Lucrare practică 4: Sistemele corpului uman
Lucrare practică 5: Sistemul digestiv. Anatomia
cavității abdominale.
Lucrare practică 6: Meseriile din sistemul de
sănătate. Structura unui spital
Lucrare practică 7: Vocabular medical de bază
1: simptome, afecţiuni, boli; exprimarea Exerciţii şi
frecvenţei; exerciţii de transformare a activităţi
registrului de limbaj. Predare specifice
Lucrare practică 8: Vocabular medical de bază interactivă cu (individuale,
2: tipuri de medicamente și suplimente suport în perechi
alimentare. multimedia. sau grup) în
Lucrare practică 9: Urmărirea unui documentar vederea
despre alimentația nesănătoasă de tip fast-food. dezvoltării
Exerciții de verificare a comprehensiunii. aptitudinii
Lucrare practică 10: Dezbatere: „Fast-food de a citi.
sănătos. Mit sau realitate”
Lucrare practică 11: Articolul ştiinţific 1:
Structură. Rezumat.
Lucrare practică 12: Articolul ştiinţific 2:
Exerciţii de înţelegere a textului scris.
Adaptarea infomaţiei pentru marele public.
Lucrare practică 13: CV-ul: structură, scop.
Reguli de redactare
Lucrare practică 14: Scrisoarea de intenţie şi
interviul.
Lucrare practică 15: Produse alimentare de
origine animală
origine vegetală 1: fructe, leguminoase
origine vegetală 2: condimente, cereale
Lucrare practică 18: Alimente nesănătoase
Lucrare practică 19: Nutrienții esențiali
Lucrare practică 20: Aditivi alimentari
Lucrare practică 21: Tehnici de păstrare a
alimentelor
Lucrare practică 22: Expresii idiomatice
centrate pe hrană
103
Lucrare practică 23: Comunicarea în mediul
spitalicesc. Dialogul nutriționist dietetician-
specialist (medic, asistent medical)
Lucrare practică 24: Dialogul nutritionist
dietetician-pacient. Adaptarea limbajului
medical pentru publicul general
Lucrare practică 25: Comunicarea verbală și
non-verbală. Vorbitul în public.
Lucrare practică 26: Prezentarea unui poster,
susținerea unei lucrări la o conferință științifică.
Lucrare practică 27: Verificare scrisă
Lucrare practică 28: Verificare orală
Bibliografie
Limba engleză
1. Glendinning, E., Holmström, B., English in Medicine: A Course in
Communication Skills, Cambridge University Press, 2005
2. Glendinning, E., Howard, R., Professional English in Use, Cambridge
University Press, 2007
3. Gouch, C., English Vocabulary Organiser. 100 Topics for Self-study, Hueber,
2005
4. Riley, D., Check Your Vocabulary for Medicine, Third Edition, A&C Black,
London, 2006
Limba franceză
1. Ana Coiug, Sophie Le Gal (dir.), Manuel de langue française pour les sciences
et les métiers de la santé. Editura Medicală Universitară Iuliu Haţieganu, Cluj-
Napoca, 2014.
2. Mandelbrojt-Sweeney, M., Limba franceză pentru medici şi asistente, Polirom,
2006.
3. Mourlhon-Dallies, F., Santé-Médecine.com, CLE International, 2004.
4. Radu, Ancuţa, Langue française appliquée en médecine, Cluj-Napoca, Editura
Universitară « Iuliu Haţieganu », 2005

• Colaborare cu cadre didactice de specialitate pentru disciplinele medicale

abordate, în vederea identificării nevoilor studenţilor şi a adaptării conţinutului
cursului practic.
• Participarea membrilor catedrei la manifestări ştiinţifice şi cursuri de
formare profesională în vederea îmbunătăţirii procesului de predare-învăţare în
conformitate cu nevoile actuale de comunicare în domeniul medical şi academic.
104
9. Evaluare
activitate de evaluare din nota finală
9.4. Curs -
9.5. Evaluarea abilităților de Test scris și 67%
Lucrări comunicare scrisă și orală evaluare
practice orală
9.6. Participarea activă în cadrul Evaluarea 33%
Activitatea cursului practic. activităţii pe
din timpul parcurs
semestrului
Deprinderi de limbă modernă și abilități de comunicare în scop general și medical
care să permită comunicarea în scopuri generale, academice și medicale.
105
FIŞA DISCIPLINEI MICROBIOLOGIE ŞI PARAZITOLOGIE
1.1. Denumirea Microbiologie și parazitologie

disciplinei
1.2. Titularul Şef lucrări Dr. Laura SIMON
1.3. Titularul Şef lucrări Dr. Mihaela IONESCU
activităţilor de lucrări Asistent universitar Dr. Mădălina BORDEA
practice
Anul de Semestrul Tipul de teoretic, Regimul fundamentală,
studiu evaluare practic disciplinei obligatorie
2.1. Numărul de ore pe 4 2.2. Din care: 2 2.3. Lucrări 2

d. Tutoriat 4
Alte activităţi -
3.1. De biologie, microbiologie

curriculum
3.2. De cunoaşterea metodelor analitice cu aplicabilitate în laboratorul
compentenţe de microbiologie (manevrarea microscopului optic)
106
cursului didactice
lucrărilor practice didactice, echipament propriu de laborator (halat)
Competenţe  Înţelegerea igienei personale ca factor determinant al stării

profesionale de sănătate.
 Implicarea nutriţionistului în educarea populaţiei privind
impactul factorilor de mediu (inclusiv a microbiocenozelor
umane) asupra sănătăţii.
 Analiza şi interpretarea cunoştinţelor de specialitate în
scopul participării, alături de ceilalţi profesionişti din
domeniul sanitar, la formarea unei atitudini conştiente a
pacienţilor faţă de adoptarea unui stil de viaţă sănătos.
 Cunoașterea bolilor și a dezechilibrelor nutriționale ce le pot
determina sau sunt determinate de acestea; cunoașterea
terminologiei medicale.
 Înțelegerea relației dintre alegerile alimentare, factorii de
mediu și dezvoltarea bolilor infecţioase şi infecto-
contagioase; înţelegerea beneficiilor și pericolelor
modificării dietei în managementul bolii infecţioase
(bacteriene, virale sau parazitare).
 Capacitatea de a utiliza în mod adecvat şi în context
terminologia de specialitate.
Compentenţe  Executarea unor sarcini profesionale complexe.
transversale  Identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor
disponibile, condiţiilor de finalizare a acestora, etapelor de
lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare aferente şi
riscurilor aferente în vederea executării responsabile a
sarcinilor profesionale.
 Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă
pluridisciplinară şi aplicarea de tehnici de relaţionare, muncă
eficientă şi feedback longitudinal în cadrul echipei.
 Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor
de comunicare şi formare profesională asistată (portaluri
Internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date,
cursuri on-line etc.), atât în limba română, cât şi într-o limbă
de circulaţie internaţională, pentru a asigura dezvoltarea
personală şi profesională continuă.
6. Obiectivele disciplinei (reieşind din gril a competenţelor

Obiectivul  Cunoaşterea, aprofundarea şi utilizarea corectă a noţiunilor de
107
general al microbiologie legate de contaminarea cu agenţi infecţioși a
disciplinei unor alimente şi transmiterea acestora la om, cu iniţierea unui
proces infecţios. Nutriţia ca şi factor adjuvant în terapia unor
boli infecţioase consumptive.
Obiectivele  Dobândirea cunoştinţelor teoretice şi practice privind agenţii
specifice infecţioși, posibilităţile de contaminare umană (în special pe
cale digestivă, prin alimente sau apă contaminată)
 Cunoaşterea caracteristicilor unui proces infecţios şi
modalitatea de diagnostic a acestora. Interpretarea unor
buletine de analiză microbiologică sau parazitologică.
 Familiarizarea studenţilor cu metodele analitice aplicate în
laboratorul de microbiologie, precum şi în identificarea
proceselor de contaminare a alimentelor sau apei cu agenţi
infecţiosi (bacterieni, virali, parazitari).
 Dobândirea cunoştinţelor teoretice şi practice de evaluare a
stării de sănătate la nivel individual, precum şi dezvoltarea
capacităţii de intervenţie nutriţională la pacienţii cu boli
consumptive infecţioase.
 Înţelegerea motivelor şi mecanismelor care stau la baza
alegerii unui anumit protocol de lucru.
 Familiarizarea cu principalele direcţii de cercertare ce vizează
domeniul microbiologiei.
bibliografică.
7. Conţinuturi

predare
1. Microbiologie generală (6 ore)
 Lumea microorganismelor: Eucariote vs. Prelegere, Expuneri
Procariote, morfologie bacteriană (formă, expunere orale dublate
aşezare, structuri obligatorii/facultative sistematică, de prezentări
 Metabolism bacterian, Genetică conversaţie, PowerPoint
bacteriană problematizare
 Patogenitate bacteriană
 Apărare antiinfecţioasă (nespecifică,
imunitate, antigene bacteriene, anticorpi
specifici antimicrobieni)
 Antibiotice (definiţie, clasificare, ţinte de
acţiune, spectru)
2. Bacteriologie medicală (8 ore)
 Agenţi infecţioşi ai toxinfecţiilor Prelegere, Expuneri
alimentare: Stafilococ, Salmonella, expunere orale dublate
108
Clostridium, Bacillus sistematică, de prezentări
 Agenţi infecţioşi ai sindroamelor conversaţie, PowerPoint
diareice: dizenteriform, holeriform problematizare
 Agenţi infecţioşi ai unor boli cu evoluţie
consumptivă: infecţia cu Mycobacterium
 Agenţi infecţioşi ai bolilor cu transmitere
sexuală: Neisseria, Chlamydia,
Treponema, Trichomonas
3. Virusologie (4 ore)
 Definiţie, structură, clasificare Prelegere, Expuneri
 Reprezentanţi implicaţi în producerea de expunere orale dublate
boli cu manifestări digestive. Patologie sistematică, de prezentări
virală. conversaţie, PowerPoint
 Reprezentanţi implicaţi în producerea de problematizare
boli transmisibile personalului medical
(hepatitele infecţioase, HIV)
4. Parazitologie (10 ore)
 Generalităţi, definiţii, clasificare Prelegere, Expuneri
 Parazitoze umane prin consumul de expunere orale dublate
alimente şi apă contaminate sau mâini sistematică, de prezentări
murdare: conversaţie, PowerPoint
o Produse de protozoare: Giardia, problematizare
Entamoeba, Blastocystis,
Toxoplasma,
o Produse de nematode: Ascaris,
Tricocefal, Enterobius,
Trichinella,
o Produse de tenii: Taenia solium -
cisticercoza /Taenia saginata,
Hymenolepis, Botriocefalul)
 Parazitoze umane implicate în producerea
unor stări consumptive: Malaria,
Ancylostoma, Strongiloides
Bibliografie
1. Carmen Costache, Ioana Alina Colosi. Microbiologie clinică – Parazitologie şi
Micologie. Editura Medicală Universitară "Iuliu Haţieganu", Cluj Napoca,
2018, ISBN 978-973-693-857-3
2. Ioana Colosi, Carmen Costache. Microbiologie pentru asistenţi medicali
licenţiaţi. Editura Medicală Universitară "Iuliu Haţieganu", Cluj Napoca,
2016 ISBN 978-973-693-661-6
3. Karen C. Carroll, Janet S. Butel, Stephen A. Morse- Jawetz, Melnik
Adelberg’s Medical Microbiology – 27-th edition, McGraw-Hill Profesşional
Ed., 2016 ISBN 978-0071824989
4. Prezentarile Power Point înmanate studenţilor de titularul de curs
109
b. Lucrări practice Metode de predare Observaţii
1. Laboratorul de microbiologie: Expunere sistematică, Prezentare
sterilizare, dezinfecţie Schema de conversaţie, orală dublată
diagnostic în bolile infecţioase. problematizare, de suport
Recoltarea produselor patologice (2 demostrație electronic,
ore). conversaţie,
problematizare
2. Preparate microscopice. Coloraţii Expunere sistematică, Prezentare
(Gram). Medii de cultură: definiţie, problematizare, orală dublată
însămânţare, caractere de cultură (2 efectuarea unei de suport
ore). colorații pe un frotiu electronic,
fixat
3. Diagnosticul de laborator bazat pe Analize de laborator, Prezentare
microscopie (Neisseria, Clostridium); interpretarea orală dublată
microscopie + caractere cultură: rezultatelor din de suport
streptococci, stafilococi. (2 ore) buletinele de analiză electronic,
microbiologică conversaţie,
aplicaţii - studii de caz problematizare
4. Diagnosticul de laborator bazat pe Expunere sistematică, Prezentare
teste biochimice – Enterobacterii; seminar, analize de orală dublată
Diagnosticul de laborator în sindrom laborator, interpretarea de suport
diareic. Diagnosticul de laborator în rezultatelor din electronic,
toxinfecţii alimentare (4 ore). buletinele de analiză conversaţie,
microbiologică problematizare
aplicaţii - studii de caz
5. Diagnosticul de laborator bazat pe Expunere sistematică, Prezentare
reacţiile antigen-anticorp (generalităţi, seminar, analize de orală,
clasificare, aglutinare, precipitare , laborator, interpretarea conversație,
ELISA ) - infecţia cu Treponema rezultatelor din problematizare
pallidum (2 ore). buletinele de analiză
microbiologică
aplicaţii - studii de caz
6. Antibiograma (principii, metode, Expunere sistematică, Conversaţie,
interpretare) (2 ore). seminar, interpretarea problematizare
rezultatelor
7. Diagnosticul de laborator în boli Expunere sistematică, Prezentare

virale: gripa, hepatite, HIV (2 ore). seminar, interpretarea orală dublată
rezultatelor din de suport
buletine de analiză electronic,
conversaţie,
problematizare
8. Diagnosticul de laborator în boli Expunere sistematică, Prezentare
parazitare: seminar, microsocopie, orală dublată
110
 produse de protozoare (4 aplicaţii - studii de caz de suport
ore) electronic,
 produse de nematode (4 ore) conversaţie,
 produse de tenii (2 ore) problematizare
Bibliografie
1. Carmen Costache, Ioana Alina Colosi. Microbiologie clinică -
Parazitologie şi Micologie. Editura Medicală Universitară "Iuliu
Haţieganu", Cluj Napoca, 2018 ISBN 978-973-693-857-3
2. Ioana Colosi, Carmen Costache. Microbiologie pentru asistenţi medicali
licenţiaţi. Editura Medicală Universitară "Iuliu Haţieganu", Cluj Napoca,
2016 ISBN 978-973-693-661-6
3. Material electronic și printat înmânat de către asistenţii de grupă.

programului
În vederea schiţării conţinuturilor, alegerii metodelor de predare/învăţare titularii

disciplinei au incercat coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor
instituţii de învăţământ superior.
compatibile cu activitățile derulate la nivel național pe segmentul sănătății
mediului și populației.
9. Evaluare

evaluare din nota
finală
(corectitudinea cunoştiinţelor, scris tip
coerenţa logică, fluenţa de exprimare, grilă
forţa de argumentare)
Criterii ce vizează aspecte atitudinale
şi motivaţionale ale activităţilor
studenţilor
problemelor fundamentale și de
particularizare
9.5. Lucrări Evaluarea cunoştiinţelor teoretice Examen 15%
practice (dobândite pe parcursul lucrărilor practic
111
practice) şi a abilităţilor practice.
Evaluarea activităţii practice din
timpul semestrului, verificări pe
parcurs.
Întocmirea de prezentări având la Proiect 15%
bază studiu bibliografic.
Însuşirea principalelor noţiuni de Microbiologie şi parazitologie:
 Ce sunt microorganismele (bacterii, virusuri, paraziţi).
 Modalităţile de contaminare umană prin intermediul alimentelor.
 Noţiuni de sterilizare şi dezinfecţie.
 Agenţi infecţioşi implicaţi în producerea sindromului diareic, modalităţi de
diagnostic, tratament şi prevenţie.
 Agenţi infecţioşi implicaţi în producerea unor stări consumptive
(tuberculoza, giardioza, amebiaza, teniazele), modalităţi de diagnostic,
tratament şi prevenţie.
 Agenţi infecţioşi implicaţi în producerea de infecţii la personalul medical.
 Formarea unei atitudini active în educarea populaţiei pentru păstrarea
igienei alimentare şi prevenirea contaminării cu agenţi infecţioși prin
intermediul alimentelor.
112
FIŞA DISCIPLINEI MORFOPATOLOGIE ŞI HISTOLOGIE
1.1. Denumirea Morfopatologie şi Histologie

disciplinei
1.2. Titularul Conf. Dr. Şuşman Sergiu, Şef. Lcr. Dr. Carmen
activităţilor de curs Melincovici
1.3. Titularul Conf. Dr. Şuşman Sergiu, Şef. Lcr. Dr. Carmen
activităţilor de lucrări Melincovici
practice
1.4. 1 1.5. 1 1.6. Verificare 1.7. Disciplină
Anul de Semestrul Tipul de pe Regimul obligatorie,
studiu evaluare parcurs disciplinei fundamentală

d. Tutoriat -
Alte activităţi -
4.1. De desfăşurare a Studenţii nu se vor prezenta la cursuri cu telefoanele

cursului mobile deschise. De asemenea nu vor fi admise în timpul
cursului convorbirile telefonice sau părăsirea de către
student a sălii de curs în vederea preluării apelurilor
113
telefonice personale.
Nu se admite părăsirea sălii în timpul cursului pentru nici
un alt motiv.
Nu se admite consumul alimentelor sau lichidelor în
timpul cursului.
Nu este admisă întârzierea studenţilor la curs deoarece
aceasta determină perturbarea procesului educaţional.
4.2. De desfăşurare a Studenţii nu se vor prezenta la lucrările practice cu
lucrărilor practice telefoanele mobile deschise. De asemenea nu vor fi
admise în timpul lucrărilor practice convorbirile
telefonice sau părăsirea de către student a sălii de lucrări
practice în vederea preluării apelurilor telefonice
personale.
Nu se admite părăsirea sălii de lucrări practice în timpul
activităţilor didactice pentru nici un alt motiv.
Nu se admite consumul alimentelor sau lichidelor în
timpul lucrărilor practice.
Nu este admisă întârzierea studenţilor la lucrările
practice deoarece aceasta determină perturbarea
procesului educaţional.
Fiecare student are obligaţia de a completa caietul de
lucrări practice
Competenţe Să cunoască terminologia utilizată în histologie.

profesionale Să demonstreze capacitatea de utilizare a aparaturii microscopice.
Să demonstreze capacitatea de utilizare adecvată a noţiunilor
histologice.
Să poată interpreta corect un preparat microscopic.
Să demonstreze capacitate de analiză şi interpretare a structurilor
microscopice.
Să dezvolte deprinderi de analiză diferenţială a preparatelor
microscopice pe baza argumentelor morfologice.
Să identifice şi să aleagă criteriile corecte de diagnostic diferenţial
al preparatelor microscopice.
Compentenţe Să demonstreze preocupare pentru perfecţionarea profesională
transversale prin antrenarea abilităţilor de gândire critică.
Să prezinte disponibilitate pentru implicarea în activităţi de
cercetare.
Să aibă abilităţi de comunicare, de utilizare a computerului.
Să cunoască o limbă de circulaţie internaţională care sa permită
accesul la informare în domeniul de interes.
114
acumulate)
Obiectivul La sfârşitul cursului studenţii vor fi capabili să utilizeze

general al informaţiile histologice în contextul aspectelor clinice,
disciplinei dobândind astfel o gândire medicală integrată.
Obiectivele La sfârşitul pregătirii în histologie, studenţii vor fi capabili:
specifice - - să utilizeze microscopul
- - să cunoască şi să diferenţieze coloraţiile histologice
- - să pună diagnosticul histologic pozitiv şi diferenţial de
ţesut sau organ
- - să integreze informaţia histologică în contextul
disciplinelor fundamentale şi clinice
7. Conţinuturi

predare
1. Ţesuturi: Definiţie şi generalităţi. Ţesuturile
epiteliale: caractere generale, clasificare. Epitelii de
acoperire şi glandulare. Structură histologică.
2. Ţesuturile conjunctive: caractere generale,
structură histologică. Clasificare. Ţesuturi
conjunctive permanente. Ţesut conjunctiv lax,
tesuturi conjunctive dense de tip neordonat si
ordonat.
3. Ţesuturile conjunctive specializate. Ţesut
adipos. Structură histologică. Corelaţii clinice.
4. Ţesuturile conjunctive specializate. Ţesut Expuneri
Prelegere,
cartilaginos. Caractere generale. Clasificare. Cartilaj orale,
expunere
hialin, elastic, fibros. Structură histologică. Ţesutul prezentări
sistematică
osos. Caractere generale. Clasificare. Ţesut osos Power Point,
interactivă,
compact şi ţesut osos spongios. Structură filme,
corelaţii
histologică rezolvare de
clinice.
5. Ţesuturi musculare. Caractere generale. probleme.
Clasificare. Tesutul muscular striat scheletal, ţesut
muscular neted. Structură histologică. Sistemul
vascular. Caractere generale. Clasificare. Artere de
tip elastic şi muscular, vene, capilare, vase
limfatice. Structură histologică
6. Ţesut nervos. Neuron, celule gliale. Fibre
nervoase. Structură histologică. Sistemul digestiv.
Cavitate orală. Glande salivare majore. Structură
histologică. Plan general de organizare al tubului
digestiv. Stomac Structură histologică.
115
7. Sistemul digestiv. Intestin subţire. Structură
histologică. Glande anexe ale tubului digestiv.
Ficat, pancreas.Structură histologică.
8. Sistem endocrin. Hipofiză, tiroidă, suprarenală.
Structură histologică. Corelaţii clinice.
9. Patologia tesutului adipos. Obezitatea
10.Patologia hepatică. Steatoza hepatica. Ciroza
hepatică
11.Patologia pancreatică. Diabetul zaharat,
Pancreatita
12.Pathologia glandei hipofize
13.Patologia tiroidei. Boala Basedow. Tiroidite
(Hashimoto, DeQuervain), Carcinom tiroidian
14. Patologia glandei suprarenale. Boala Adison,
sindromul Cushing
predare
1. Ţesuturi epiteliale de acoperire.
Epiteliu simplu pavimentos – coloraţie
Hematoxilină – Eozină (H.E.) mezoteliul splenic.
Epiteliu simplu cilindric – coloraţie H.E.– vilozitate
intestinală, secţiune transversală - jejun. Epiteliu
pseudostratificat cilindric ciliat – coloraţie H.E. -
sectiune prin mucoasa traheala. Epiteliu stratificat
pavimentos – coloraţie H.E. – de tip nekeratinizat
(mucoasa esofagiană) sau keratinizat (tegument).
2. Epitelii glandulare. Glandă tubulară simplă –
glanda Liberkuhn , coloraţie H E.– secţiune prin Expunere
jejun.. Glandă sebacee – coloraţie H.E, secţiune prin sistematică
buză. Epiteliul glandular exocrin organizat sub interactivă,
Lucrări
formă de acinii – coloraţie H.E, sectiune prin demonstraţii,
practice
glande salivare. Epiteliul glandular endocrin exerciţii,
organizat sub formă de cordoane (suprarenală) sau prezentări de
sub formă de foliculi (tiroidă) oloraţie –H.E. caz.
3. Ţesuturile conjunctive
Ţesuturi conjunctive permanente. Ţesut conjunctiv
lax. Ţesut conjunctiv dens neordonat. Ţesut
conjunctiv dens ordonat. Tendon–secţiune
longitudinală. Coloraţie H.E.
Ţesuturi conjunctive specializate – ţesut adipos.
Coloraţie H.E. şi Sudan III.
4. Ţesuturile conjunctive specializate.
Ţesut cartilaginos. Cartilaj hialin (secţiune trahee)
- coloraţie H.E. Cartilaj elastic (secţiune sagitala
116
prin epiglota) - coloraţie HE şi coloraţie Rezorcina
Fuxina Weigert.
Ţesut osos: os compact decalcificat - coloraţie
H.E., os spongios - coloraţie H.E. şi os compact
şlefuit montat în Balsam de Canada.
5. Muşchi striat scheletal, secţ. longitudinală.–
coloraţie Hematoxilina Ferica Heidenheim şi
coloraţie H.E. Muşchi striat scheletal secţiune
transversală - coloraţie H.E
Sistemul vascular. artere de tip elastic (aorta),
artera musculară, venă - Coloraţie H.E.
6. Ţesut nervos. Fibre nervoase, sectiune
longitudinala si transversala -coloraţie acid osmic.
Sistemul digestiv. Cavitate orală- glande salivare
majore. Sectiune histologica. Coloraţie H.E.
Test de evaluare a cunostintelor.
7. Sistemul digestiv.– intestin subţire. Glande anexe
ale tubului digestiv. ficat, pancreas. Structura
histologica. Coloraţie H.E.
8. Sistem endocrin. Tiroidă, suprarenală. Structura
histologica . Coloraţie H.E. Revizie de lame.
9. Patologia tesutului adipos. Obezitatea. Imagini de
microscopie si macroscopie in HE si coloratii
speciale
10. Patologia hepatica. Steatoza hepatica. Ciroza
hepatica. Imagini de microscopie si macroscopie in
HE si coloratii speciale
11.Patologia pancreatica. Diabetul zaharat. Imagini
de microscopie si macroscopie in HE si coloratii
speciale creatita
12.Pathologia glandei hipofize Imagini de
microscopie si macroscopie in HE si coloratii
speciale
13 Patologia tiroidei. Boala Basedow. Tiroidite
(Hashimoto, DeQuervain), Carcinom tiroidian
Imagini de microscopie si macroscopie in HE si
coloratii speciale
14. Patologia glandei suprarenale. Boala Adison,
sindromul Cushing. Imagini de microscopie si
macroscopie in HE si coloratii speciale. Revizie
lame
Bibliografie
1.Gartner LP, Hiatt JL. Color Text Book of Histology. WB Saunders Company;
1997.
117
2. Henrikson Ray, Histology. Willians and Wilkins 1998.
3. Junqueira LC, Carneiro J. Basic Histology. Text and Atlas, 10th edition. Lange
Medical Books;Mc. Graw-Hill Medical Publishing Division; 2003.
4. Ross MH, Kaye GJ, Pawlina W. Histology a Text and Atlas, 4th edition,
Lipincott Williams & Wilkins. 2003.
5. Carmen Mihaela Mihu, Maria Crisan, Alina Sovrea, Mariana Marginean.
Histologie Generala Vol.I. Ed. Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu”, Cluj-
Napoca, 2006
6. Carmen Mihaela Mihu, Alina Sovrea, Maria Crisan, Mariana Marginean,
Carmen Melincovici, Bianca Boşca, Anne Marie Constantin. Histologie Vol.II. Ed.
Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu”, Cluj-Napoca, 2012
7. Robbins & Cotran Pathologic Basis of Disease 9th Edition, Elsevier 2015
8. Alina Sovrea. Colab. Anne-Marie Constantin, Carmen Melincovici, Cezar
Gyenes. Curs de Histologie; Editura Digital Data Cluj-Napoca, 2016

În vederea adaptării conţinuturilor, alegerii metodelor de predare, titularii
disciplinei au avut întâlniri cu membrii Societăţii Române de Morfologie şi
Embriologie şi cu medici din diferite specialităţi. De asemenea au fost discutate
aspectele vizate, cu cadre didactice de la discipline fundamentale şi cu cadre
didactice în domeniu din alte Universităţi de Medicină. Întânirile au avut ca scop
identificarea aşteptărilor angajatorilor din domeniu şi sincronizarea cu programe
similare din cadrul altor Facultăţi.
9. Evaluare

de din nota
evaluare finală
9.4. Curs  Capacitatea de înţelegere a problemelor Verificare 70%
fundamentale şi de particularizare pe parcurs
 Capacitatea de asimilare
9.5. Lucrări  Capacitatea de înţelegere a problemelor Verificare 30%

practice fundamentale şi de particularizare pe parcurs
 Capacitatea de asimilare

Promovarea fiecarei din cele doua probe cu minim nota 5
118
FIŞA DISCIPLINEI NUTRIŢIA OMULUI SĂNĂTOS ŞI NUTRIŢIE
COMUNITARĂ

1.1. Denumirea disciplinei Nutriţia omului sănătos şi nutriţie comunitară
1.2. Titularul activităţilor Șef lucrări Dr. Laura Gavrilaș
de curs
1.3. Titularul activităţilor Șef lucrări Dr. Laura Gavrilaș
de lucrări practice Asist. Univ. Dr. Daniela Ciobârcă
Anul de Semestrul Tipul de teoretic + Regimul specialitate,
studiu evaluare Examen disciplinei obligatorie
practic +
Proiecte

d. Tutoriat 6
Alte activităţi -
3. Precondiţii (acolo unde este cazul): -

cursului didactice
lucrărilor practice didactice.
119
Competenţe  Evaluarea datelor relevante din punct de vedere clinic,
profesionale antropometric, nutrițional, socioeconomic în rândul
indivizilor sănătoși
 Formularea recomandărilor dietetice practice optime prin
analizarea critică a informațiilor culese
 Planificarea meniurilor și consilierea diverselor categorii de
indivizi sănătoși (copii, femei însărcinate, femei în perioada de
lactație, copii, adolescenți, adulți sănătoși, vârstnici)
 Monitorizarea și evaluarea tratamentului dietetic
 Planificarea, conceperea, monitorizarea și evaluarea
programelor nutriționale pentru indivizi și grupuri
 Cunoaşterea tehnologiilor actuale şi a modului în care pot fi
utilizate în diferite arii ale practicii curente sau în cercetare
(software pentru analiza nutriţională, software pentru analiza
aportului alimentar)
 Utilizarea cunoştinţelor pentru estimarea nevoilor nutriţionale
şi conceperea unor recomandări nutriţionale adaptate fiecărei
categorii de persoane
 Utilizarea cunoştinţelor pentru promovarea alimentaţiei
conştientizării legăturii dintre nutriţie şi sănătate.
 utilizarea tehnicilor de comunicare pentru a comunica eficient
cu pacienți și colegi
de lider
6. Obiectivele disciplinei (reieşind din gr ila competenţelor specifice

acumulate)
Obiectivul Cunoașterea noțiunilor de bază privind alimentația omului sănătos în

general al ciclul vieții precum și cunoașterea noțiunilor de bază privind
120
disciplinei educația nutrițională în colectivități de oameni sănătoși.
Obiectivele  Cunoașterea tehnicilor folosite pentru analiza statusului
specifice nutrițional la indivizi și grupuri
 Cunoașterea metodelor de evaluare a compoziției corporale
 Cunoașterea rațiunii din spatele modificarii alimentaței și a
consumului de nutrienti în diferite categorii de persoane
sănătoase și cum aceste modificari pot fi aplicate pentru
prevenirea patologiilor
 Cunoașterea tehnicilor folosite pentru analiza aportului
alimentar, calcularea nutrienților importanți, interpretarea
rezultatelor și limitele folosite la estimarea nevoilor nutritionale
 Promovarea alegerilor alimentare sănătoase printre indivizi,
grupuri și comunități
 Creșterea gradului de conștientizare între legătura dintre starea
de nutriție și starea de sănătate
 Alcătuirea de meniuri sănătoase și echilibrate pentru indivizi
sănătoși și pentru colectivități
 Alcătuirea unor intervenții nutriționale corecte pentru indivizi
sănătoșii în situații fiziologice speciale
 Identificarea consecințelor care pot să apară în urma unui aport
nutrițional inadecvat în diverse categorii de persoane sănătoase
 Identificarea factorilor care influențează consumul de alimente
în diverse categorii de indivizi sănătoși și în colectivități
 Cunoașterea recomandărilor și ghidurilor alimentare sănătoase
internaționale.
 Formarea abilităţilor de a interveni pentru formarea unei
atitudini conştiente a pacientilor faţă o alimentaţie sănătoasa, un
comportament alimentar sănătos, un stil de viaţă sănătos.
domeniul nutritiei.
 Exersarea capacităţii de sinteză şi de documentare bibliografică.
7. Conţinuturi

predare
1. Intervenția nutrițională personalizată la
omul sănătos. Evaluare nutrițională.
Prelegere, Expuneri orale
Diagnostic nutrițional. Intervenție
expunere dublate de
nutrițională. Monitorizare. Evaluarea
intervenției. (2 ore)
conversaţie, PowerPoint
2. Nutriția omului sănătos. Principii de
problematizare
nutriție și alimentație sănătoasă aplicate
perioadei pre-concepție. Necesar energetic
121
și nutritiv. Nutrienți esențiali în perioada
pre-concepției. Recomandări nutriționale
aplicate perioadei pre-concepție. (2 ore)
nutriție și alimentație sănătoasă în
sarcina fiziologică. Importanța alimentației
sănătoase în sarcină. Creșterea ponderală
recomandată. Obiective nutriționale pentru o
sarcină sănătoasă. Necesar energetic și
nutritiv. Particularități dietetice în sarcină.
Aport dietetic recomandat. (2 ore)
nutriție și alimentație sănătoasă în
perioada de lactație. Importanța
alimentației sănătoase în perioada de
lactație. Necesar energetic și nutritiv. Aport
dietetic recomandat în perioada de lactație (2
ore)
nutriție și alimentație sănătoasă la copilul
mic (sub 2 ani). Necesar energetic și
nutritiv. Sugarul alimentat cu lapte matern.
Beneficiile laptelui de mamă. Sugarul
alimentat cu formulă de lapte praf. Principii
ale alimentației complementară.
Introducerea alimentelor noi. (2 ore)
nutriție și alimentație sănătoasă la copii
de vârstă preșcolari și școlari. Creșterea și
dezvoltarea normală a copiilor. Percentile de
creșterere. Dezvoltarea comportamentului
alimentar. Necesar energetic și nutritiv.
Principii de bază în alimentația copiilor.
Aport dietetic adecvat și recomandări
nutriționale pentru preșcolari și școlari. (2
ore)
nutriție și alimentație sănătoasă la
adolescenți. Caracteristicile perioadei de
adolescență. Creșterea și dezvoltarea
normală în timpul adolescenței. Necesar
energetic și nutritiv. Dezvoltarea
comportamentelor alimentare nesănătoase .
Aport dietetic adecvat, recomandări și
122
abordări nutriționale pentru adolescenți. (2
ore)
nutriție și alimentație sănătoasă în rândul
adulților sănătoși. Caracteristicile perioadei
de adult. Importanța unui status nutrițional
optim la adult. Factori de risc nutriționali
pentru bolile cronice. Necesar energetic și
nutritiv. Recomandări nutriționale. Ghiduri
alimentare sănătoase la nivel mondial.
Piramida alimentară. Farfuria sănătoasă.
Dieta mediteraneană. (2 ore)
nutriție și alimentație sănătoasă la
vârstnici. Caracteristicile perioadei de
vârstnic. Afecțiuni caracteristice vârstnicului
corelate cu statusul nutrițional. Necesar
energetic și nutritiv. Abordarea dietetică a
vârsticului. (2 ore)
10. Nutriție comunitară. Conceptul de
comunitate. Analiza nevoilor din
comunitate. Stabilirea populației țintă.
Evaluarea statusului nutrițional și a aportului
nutrițional în comunitate și în colectivități.
(2 ore)
11. Nutriție comunitară. Etapele planificării
programelor de educație nutrițională pentru
colectivități. Stabilirea nevoilor din
comunitate. Definirea scopului și a
obiectivelor. Designui intervenției și a
activităților. Implementarea. Monitorizarea.
Evaluarea. (4 ore)
12. Nutriție comunitară. Planificarea
activităților educative din cadrul
programelor de educație nutrițională.
Structură. Obiective. Componente. Metode.
Materiale necesare. (2 ore)
13. Nutriție comunitară. Promovarea sănătății
și prevenirea bolilor cronice. Măsuri de
promovare a unei alimentații sănătoase.
Programe naționale, europene și
internaționale de educație nutrițională în
colectivități. (2 ore)
Bibliografie
123
2. Angel Gil, Tratado de nutricion, 3ed., Tomo IV, Nutricion umana y el estado
de salud, Editorial Medica Panamaricana, Madrid, 2017
and the Nutrition Care Process, Thirteenth Edition, Elsevier Saunders, USA,
2012
Barcelona, 2008
8. G Vasilachi, Ana Vasilachi. Alimentaţia omului sănătos şi bolnav, Ed. ARC,
Chişinău, 2008.
9. Geoffrez P. Web. Complementos nutricionales y alimentos funcionales,
10. Ordin nr. 1563/12 sept. 2008 pentru aprobarea Listei alimentelor
nerecomandate prescolarilor si scolarilor si a principiilor care stau la baza unei
alimentatii sanatoase pentru copii si adolescenti
11. Sari Edelstein. Life cycle Nutrition – An evidence based approach, Second
Edition, Editura: Jones & Bartlett Learning, 2015
12. John W. Erdman Jr., Ian A. Macdonald, Steven H. Zeisel. Present Knowledge
in Nutrition, 10th Edition, Wiley-Blackwell, 2012.
13. Homan, G. F. et al. The impact of lifestyle factors on reproductive performance
in the general population and those undergoing infertility treatment: A review.
Hum Reprod Update 2007; 13:209–23.
14. Greenberg, J. A. et al. Folic Acid Supplementation and Pregnancy: More Than
Just Neural Tube Defect Prevention. Rev Obstet Gynecol 2011; 4:52–59.
15. Rodríguez-Bernal, C. L. et al. Diet quality in early pregnancy and its effects
on fetal growth outcomes: the Infancia y Medio Ambiente (Childhood and
Environment) Mother and Child Cohort Study in Spain. Am J Clin Nutr. 2010;
91:1659–66.
16. Eva, M. et al. Caffeine intake during pregnancy and risk of problem behavior
in 5- to 6-year-old children. Pediatrics, Jul 9, 2012, doi: 10. 1542/peds.2011–
2261.
17. Lawrence, R. A. and Lawrence, R. M. Breastfeeding: A guide for the medical
professional, 6th ed. Minneapolis: Mosby, 2005.
18. Galson, S. K. Mothers and children benefit from breastfeeding. J Am Diet
Assoc 2008; 108:1106.
19. Kleinman, R. E., ed. Pediatric nutrition handbook, 6th ed. Chicago, IL:
American Academy of Pediatrics, 2009: 201–224.
124
20. Davis, M. M. et al. Recommendations for prevention of childhood obesity.
Pediatrics 2007; 120(S4):S229–53.
21. Lichtenstein, A. H. et al. Diet and lifestyle recommendations revision 2012: A
scientific statement from the American Heart Association Nutrition Committee.
Circulation 2006; 114:82–9
22. www.farma.umfcluj.ro : Curs de Nutritie, suport PowerPoint
predare
1. Aspecte practice privind elemente de
comunicare în practica dietetică. Metode
eficiente de comunicare. Tehnici de
adresare a întrebărilor și de formulare a
recomandărilor. (3 ore)
2. Tehnici folosite pentru analiza statusului
nutrițional individual. Metode de
evaluare clinică, antropometrică,
socioeconomică și dietetică a adultului
sănătos. Elaborarea și aplicarea fișei de
consult nutrițional individual. (3 ore)
3. Stabilirea necesarului energetic și a
nevoilor nutriționale la indivizi sănătoși
în perioada pre-concepției. Particularități
Expunere
în evaluarea nutrițională. Alcătuirea
sistematică,
meniurilor și consilierea pentru o Prezentare
conversaţie,
alimentație echilibrată, un stil de viață orală dublată
problematizare,
sănătos și activ în perioada pre-concepției. de suport
demostratie.
(3 ore) electronic,
Studii de caz.
4. Stabilirea necesarului energetic și a conversaţie,
Activități în
nevoilor nutriționale la femei problematizare
grupuri de
însărcinate. Particularități în evaluarea
lucru
nutrițională. Alcătuirea meniurilor și
consilierea pentru o alimentație echilibrată,
un stil de viață sănătos și activ în timpul
sarcinii. (3 ore).
nevoilor nutriționale la femei în timpul
perioadei de lactație. Particularități în
evaluarea nutrițională. Alcătuirea
meniurilor și consilierea pentru o
alimentație echilibrată, un stil de viață
sănătos și activ în timpul perioadei de
lactație. (3 ore)
nevoilor nutriționale la copii sub doi ani.
125
Particularități în evaluarea nutrițională
.Alcătuirea meniurilor și consilierea pentru
o alimentație echilibrată, un stil de viață
sănătos și activ la copii cu vârste sub doi
ani. (3 ore)
nevoilor nutriționale la copii preșcolari
și scolari. Particularități în evaluarea
nutrițională Alcătuirea meniurilor și
consilierea pentru o alimentație echilibrată,
un stil de viață sănătos și activ la copii
preșcolari și școlari. (3 ore)
nevoilor nutriționale la adolescenți.
Particularități în evaluarea nutrițională.
Alcătuirea meniurilor și consilierea pentru
sănătos și activ la adolescenți. (3 ore)
nevoilor nutriționale la adultul sănătos.
Alcătuirea meniurilor și consilierea pentru
sănătos și activ utilizând recomandările
trasate de ghiduri nutriționale
internaționale. (3 ore)
nevoilor nutriționale la adultul sănătos și
la vârstnici. . Prezentarea unui software de
evidenţă a pacienţilor aflaţi sub intervenţie
nutriţională. Prezentarea de software pentru
alcătuirea meniurilor. (3 ore)
11. Metode de evaluare a consumului de
alimente pentru colectivități. Elaborarea
și aplicarea chestionarului de frecvență
alimentară. Evaluarea consumului
alimentar folosind evaluarea dietei pe 24 de
ore. Evaluarea consumului alimentar
folosind jurnalele alimentare. Evaluarea
consumului alimentar folosind istoricul
dietetic. Avantaje. Dezavantaje. Aspecte
practice. (3 ore)
12. Elaborarea programelor de educație
nutrițională pentru colectivități.
Înțelegerea, aprofundarea și punerea în
126
practică a principiilor, etapelor, metodelor,
aspectelor practice și etice de care trebuie
să se țină cont în realizare și implementarea
unor programe educaționale de promovare
a unui stil de viață sănătos. (3 ore)
13. Conceperea activităților educative din
cadrul programelor de educație
nutrițională. (6 ore)
Bibliografie
2012
3. http://www.ms.ro/documente/Ghid1_8318_6022.pdf. M. Graur. Ghid
pentru alimentaţia sănătoasă, Societatea de Nutritie din România, editura
Performantica, Iaşi, 2006
4. www.allnutritionals.com
Barcelona, 2008
9. G Vasilachi, Ana Vasilachi. Alimentaţia omului sănătos şi bolnav, Ed.
ARC, Chişinău, 2008.
10. Geoffrez P. Web. Complementos nutricionales z alimentos funcionales,
11. Joan Gandy. Manual de Practică Dietetică A 5-a Ediție (Manual of Dietetic
Practice Fifth Edition), Wiley Blackwell 2015
12. U.S.D.A. MyPlate. Disponibil la www..choosemyplate.gov.
13. Rowe S, et al. Translating the Dietary Guidelines for Americans 2010 to
bring about real behavior change. J Am Diet Assoc 2011; 11(1):28–39.
14. U.S. Department of Health and Human Services, Office of Disease
Prevention and Health Promotion. Healthy People 2020.Washington, D.C
2011. Disponibil la http:// healthypeople.gov/2020
15. World Health Organization. Global strategy on physical activity and health.
Geneva: WHO, 2011. Disponibil la:
http://www.who.int/dietphysicalactivity/physical-activity-
recommendations-18-64years.pdf.
16. Jones, L. R. et al. Lifestyle modification in the treatment of obesity: An
educational challenge and opportunity. Clin Pharmacol Ther 2007; 81:776–
127
779.
17. Kushi, L. H. et al. The American Cancer Society guidelines on nutrition
and physical activity for cancer prevention: Reducing the risk of cancer
with healthy food choices and physical activity. CA Cancer J Clin 2012;
62:30–67. Disponibil la: http://onlinelibrary.
wiley.com/doi/10.3322/caac.20140/full.
18. Position of the American Dietetic Association, the American Society for
Nutrition, and the Society for Nutrition Education. Food and Nutrition
Programs for Community-Residing Older Adults: J Nutr Educ Behav.
2010; 42(2):72–82


Dieteticienilor din România (Cluj), cu studenţi şi absolvenţi de la Nutriţie şi
Dietetică, precum şi cu alte cadre didactice din domeniu, titulare în alte instituţii
compatibile cu activitățile derulate la nivel național pe segmentul sănătăţii şi
nutriţiei.
9. Evaluare
evaluare din nota
finală
cunoştiinţelor, coerenţa logică, fluenţa redactional
de exprimare, forţa de argumentare) + tip grilă 50%
128
Lucrări (dobândite pe parcursul lucrărilor practic
practice practice) și a abilităților practice.
 Însuşirea principalelor noţiuni de nutriţie în ciclul vieții pentru indivizi
sănătoși. Necesarul energetic și nutritiv în diverse etape ale vieții,
Recomandări dietetice specifice pentru indivizi în ciclul vieții.
 Factori care influențează obiceiurile alimentare.
 Capacitatea de a realiza evaluarea starii de nutritie la nivel individual si
colectiv.
 Capacitatea de a concepere meniuri pentru diferite grupe de vârstă.
 Înțelegerea, aprofundarea și utilizarea principiilor și recomandărilor privind
alimentația sănătoasă. Insusirea principiilor de promovare a unei alimentații
sănătoase pentru diferite grupuri populaționale
 Formarea unei atitudini active în educarea populaţiei pentru adoptarea unui stil
de viaţă sănătos.
129
FIŞA DISCIPLINEI NUTRIŢIA SPORTIVULUI
1.1. Denumirea Nutriția sportivului

disciplinei
1.2. Titularul Șef lucr. dr. Laura Gavrilaș
1.3. Titularul Șef lucr. dr. Laura Gavrilaș
activităţilor de lucrări Asist. drd. Daniela Ciobârcă
practice
de studiu Semestrul Tipul de Regimul obligatorie,
evaluare disciplinei de
specialitate

d. Tutoriat 1
Alte activităţi -
3.1. De curriculum Bazele nutriţiei, Nutriţia omului sănătos, Figiologie,

Fiziopatologie, Biochimie
4.1. De desfăşurare a Respectarea Regulamentului Universitatii de desfăşurare

cursului a activităţii didactice
130
lucrărilor practice a activităţii didactice
Competenţe  Cunoaşterea conceptelor de nevoi energetice şi nutritive ale

profesionale sportivilor
 Cunoaşterea mecanismelor prin care nutriţia contribuie la
performanța sportivӑ
 Înţelegerea implicării nutrienţilor şi a altor componente
alimentare în buna desfăşurare a proceselor organismului şi
dobândirea performantei sportive
 Cunoaşterea şi înţelegerea nutrienților şi metabolismului
acestora în scopul utilizării lor adecvate în comunicarea
profesională
 Înțelegerea și adaptarea corespunzatoare a necesarului caloric,
nutritiv şi hidric la sportivi, care să răspundă aşteptărilor şi
exigenţelor concrete şi specifice.
 Utilizarea cunoştinţelor pentru realizarea unor recomandări
nutriţionale şi planuri alimentare adaptate fiecărei categorii de
activitate fizica.
 Dobândirea capacității de a recomanda sportivilor metode
dietetice adecvate.
 Înţelegerea relaţiei dintre alegerile alimentare şi performanța
sportivӑ
 Înţelegerea raţionamentului din spatele recomandărilor de
schimbare a modului / obiceiurilor alimentare în scopul
menţinerii sau ameliorării performanței sportive
 Aplicarea şi comunicarea cunoştinţelor pentru obţinerea
performanței sportive în condițiile unei bune stӑri de nutriție
 Utilizarea cunoştintelor şi principiilor dobândite în vederea
conceperii a unor proiecte de promovare a alimentaţiei
sănătoase şi echilibrate in rândul sportivilor
131
de lider
profesională

Obiectivul  Cunoaşterea principiilor fiziologice ale activitӑții

general al musculare şi a necesarului caloric, nutritiv şi hidric la sportivi
disciplinei
Obiectivele  Cunoaşterea principiilor fiziologice ale actvitӑții musculare,
specifice surse de energie, importanța şi necesarul de macronutrienți şi
micronutrienți, necesarul hidric la sportivi
7. Conţinuturi

predare
1. Țesutul muscular. Roluri. Proprietӑți.
Muşchiul scheletic. (1 oră)
2. Muşchiul scheletic. Structurӑ. (1 oră)
3. Contracția muscularӑ. Joncțiunea
neuromuscularӑ. (1 oră)
4. Tonusul muscular. Metabolismul muscular.
(1 oră)
5. Oboseala muscularӑ, datoria de oxigen, tipuri
de fibre. (1 oră)
6. Reglarea balanței energetice în repaus şi în Prelegere, Expuneri orale
efort. (1 oră) expunere dublate de
7. Nutriția în sportul de anduranțӑ. (1 oră)
8. Aspecte clinice nutriționale la atleții de
problematizare
anduranțӑ. Suplimente nutriționale.Suport
ergogenic. (1 oră)
9. Nutriția în sporturi de forțӑ. (1 oră)
10. Suplimente ergogenice. Micronutrienți care
regleazӑ metabolismul energetic şi funcția
muscularӑ. (1 oră)
11. Micronutrienți implicați în sinteza şi funcția
eritrocitelor. (1 oră)
12. Micronutrienți cu rol în menținerea sanӑtӑții
132
osoase. (1 oră)
13. Micronutrienți cu rol antioxidant. (1 oră)
14. Rolul, importanța şi necesarul hidric la
sportivi. (1 oră)
Bibliografie
1. Mahan L.K., Raymon d J.L. Krause’s Food and the Nutrition care process,
Elsevier, 2017
2. Tortora G., Derrikson B. Principles of Anatomy and Physiology, Wiley, 2014
3. Lanham-New S, Stear S, Shirreffs S, Collins A. Sport and Exercise Nutrition,
Wiley-Blackwell 2011
4. McArdle W.D, Katch F.I, Katch V. Exercise Physiology Nutrition, Energy
and Human Performance, Lippincott Williams & Wilkins, 2010
predare
1. Necesarul energetic la sportivi. (1 oră)
2. Balanța energetică. Disponibilitatea
energetică. (1 oră)
3. Evaluarea nutrițională a sportivului. (2 ore)
4. Modificarea compoziției corporale la
sportivi (1 oră)
5. Necesarul de macronutrienți. Carbohidrații. Expunere Prezentare

(1 oră) sistematică, orală dublată
6. Necesarul de macronutrienți. Proteinele. (1 conversaţie, de suport
oră) problematizare, electronic,
demonstrație, conversaţie,
7. Necesarul de macronutrienți. Lipidele. (1 activități în problematizare
oră) grupuri de
8. Hidratarea și performanța sportivă. lucru.
Electroliții. (1 oră)
9. Nutriția în sporturile de anduranță și ultra-
anduranță. (2 ore)
10. Nutriția în sporturile de forță. (2 ore)
11. Considerații nutriționale în rândul
sportivilor care urmează o alimentație
bazată pe plante. (1 oră)
Bibliografie
1. Mahan L.K., Raymon d J.L. Krause’s Food and the Nutrition care process,
Elsevier, 2017
2. Tortora G., Derrikson B. Principles of Anatomy and Physiology, Wiley,
2014, Lanham-New S, Stear S, Shirreffs S, Collins A. Sport and Exercise
Nutrition, Wiley-Blackwell 2011
3. McArdle W.D, Katch F.I, Katch V. Exercise Physiology Nutrition, Energy
and Human Performance, Lippincott Williams & Wilkins 2010
133
4. Position of the Academy of Nutrition and Dietetics, Dietitians of Canada,
and the American College of Sports Medicine: Nutrition a nd Athletic
Performance. Can J Diet Pract Res. 2016 Mar;77(1):54. doi: 10.3148/cjdpr-
2015-047.
5. Fahey T, Insel P, Roth W. Fit & Well: Core Concepts and Labs in Physical
Fitness and Wellness. 12th ed. McGraw-Hill Education, 2017
6. Plowman SA, Smith DL. Exercise Physiology. For health, fitness and
performance. 4th ed. Lippincott Williams & Wilkins, 2014

programului

titularul disciplinei a urmarit continutul curriculei pentru disciplina de Nutritie
a altor programe de studii de licenta de Nutritie si Dietetica europene precum
si recomandarile Federatiei Europene a Asociatiilor de Dieteticieni (EFAD).
De asemenea, titularul disciplinei a organizat întâlniri cu membrii Asociatiei
Dietetica, precum şi cu alte cadre didactice din domeniu, titulare în alte
instituţii de învăţământ superior. Întâlnirea a vizat identificarea nevoilor
absolventilor, a aşteptărilor angajatorilor din domeniu şi coordonarea cu alte
compatibile cu activitățile derulate la nivel național pe segmentul sanatatii si
nutritiei.
9. Evaluare

de din nota
evaluare finală
9.5. Lucrări Evaluarea cunoştințelor teoretice Examen 20%
practice (dobândite pe parcursul lucrărilor practice) practic
134
 Însuşirea principalelor noţiuni de fiziologie a activitӑții musculare
 Însuşirea principalelor noţiuni de nutriție sportivӑ
 Înțelegerea relației alimentație-performanțӑ sportivӑ.
 Înțelegerea, aprofundarea și utilizarea principiilor și recomandărilor privind
alimentația sănătoasă și asigurarea aportului optim de principii nutritive.
Înțelegerea consecințelor unui aport caloric și de principii nutritive neadecvat.
 Formarea unei atitudini active în educarea populaţiei pentru adoptarea unui stil
de viaţă sănătos si obținerea rezultatelor dorite în activitatea sportivӑ.
135
FIŞA DISCIPLINEI TEHNOLOGIE ALIMENTARĂ
1.1. Denumirea disciplinei Tehnologie alimentară

1.2. Titularul activităţilor de Conf. dr. Lorena Filip
curs
1.3. Titularul activităţilor de -
lucrări practice
Anul de Semestrul Tipul de teoretic Regimul de
studiu evaluare disciplinei specialitate,
obligatorie

d. Tutoriat 7
Alte activităţi -
3.1. De Chimie organică, chimie anorganică, biologie, microbiologie

curriculum
3.2. De Cunoaşterea tuturor proceselor tehnologice aplicate materii
compentenţe prime pentru a deveni produs alimentar şi măsurile ce se
impun pentru păstrarea calităţii lui pe tot parcursul lanţului
alimentar
136
cursului didactice
Competenţe  cunoaşterea metodelor de producţie, procesare şi distribuţie a

profesionale alimentelor şi a modificărilor conţinutului nutriţional
determinate de acestea
 înţelegerea efectului metodelor de producţie, procesare şi
distribuţie asupra alimentelor şi a caracteristicilor lor
nutriţionale şi toxicologice
 evaluarea calităţii nutriţionale şi toxicologice a alimentelor şi a
modificărilor apărute pe parcursul lanţului alimentar
alimente/ produse / preparate cu proprietăţile nutriţionale
dorite, precum şi conceperea unor recomandări şi planuri
alimentare ţinând cont de cunoştinţele prezentate
 înţelegerea raţionamentului din spatele modificărilor aplicate
aportului alimentar şi de nutrienţi în scopul menţinerii sau
 utilizarea cunoştinţelor pentru conceperea unor recomandări
nutriţionale adaptate fiecărei categorii de persoane
conceperii unor proiecte de promovare a alimentaţiei
sănătoase şi echilibrate şi a unor proiecte de promovare a
tehnicilor adecvate de producţie, procesare şi distribuţie a
alimentelor pentru obţinerea calităţilor dorite
profesională
 cunoaşterea rolului dieteticianului şi menţinerea standardelor
profesionale şi a credibilităţii serviciilor oferite
137
de lider

Obiectivul  cunoaşterea tuturor proceselor tehnologice prin care se obține

general al produsul alimentar pornind de la materia primă vegetală sau
disciplinei animală şi materiile auxiliare,aspecte legate de pregătirea
materiei prime în vederea prelucrării, conservarea, ambalarea,
etichetarea, depozitarea și transportul
Obiectivele  Cunoașterea tehnologiilor specifice de obţinere a diveselor
specifice tipuri de produse alimentare de natură vegetală şi animală
7. Conţinuturi
a. Curs Metode de Observații

predare
1. Tehnologii generale Prelegere, Expuneri
Definiţie tehnologii alimentare Obiective şi expunere orale
scop. Clasificarea tehnologiilor alimentare. sistematică, dublate de
Noţiuni de terminologie. Aliment. Tipuri de conversaţie, prezentări
alimente. Calitatea alimentelor. Exprimarea problematizare PowerPoint
calităţii alimentelor. Analiza senzorială :
aprecierea, compararea. Rolul organelor de
simţ în aprecierea calităţii produselor
alimentare. (3 ore)
2. Procese tehnologice Prelegere, Expuneri
Definirea procesului tehnologic, operaţii şi expunere orale
schema tehnologică sistematică, dublate de
Operaţii de bază şi specifice. conversaţie, prezentări
 Operaţii preliminare- divizarea şi separarea, problematizare PowerPoint
amestecarea şi aglomerarea, operaţii cu
schimbarea stării fizice chimice şi biochimice a
materiei prime, operaţii auxiliare, conservarea
alimentelor.
 Operaţii tehnologice specifice - in industria
laptelui, industria cărnii, industria peştelui,
tehnologia produselor uscate din ouă-
dezahararea, industria prelucrării legumelor şi
fructelor, industria vinului, industria zahărului,
industria amidonului şi a produselor derivate,
industria panificaţiei, pastelor făinoase şi
biscuiţilor, industria uleiurilor şi grăsimilor
alimentare, biotehnologii (3 ore)
138
3. Conservarea alimentelor Istoria utilizării Prelegere, Expuneri
conservării. expunere orale
Metode de conservare.Controlul sistematică, dublate de
temperaturii şi efectul temperaturii. conversaţie, prezentări
Iradierea. Diminuarea conţinutului de apă. problematizare PowerPoint
Sărarea. Afumarea. Conservarea prin zahăr.
Diminuarea pH-ului. Adăugarea de aditivi -
definirea aditivilor, scopul, clasificare şi
nomenclatură, tipuri de conservanţi –
denumire, provenienţă şi efecte asupra
organismului
Metode moderne de conservare (6 ore)
4. Ambalarea produselor alimentar Prelegere, Expuneri
Definiţie. Scopul şi funcţiile ambalajelor. expunere orale
Clasificarea ambalajelor. Tehnici şi metode de sistematică, dublate de
ambalare a produselor alimentare. Ambalaje conversaţie, prezentări
utilizate în industria alimentară (1 ore) problematizare PowerPoint
5. Etichetarea produselor alimentare Prelegere, Expuneri
Definiţie, scop, funcţii, tipuri de etichete, expunere orale
evoluţia etichetei şi a etichetării, norme privind sistematică, dublate de
etichetele şi etichetarea. Eticheta conversaţie, prezentări
nutriţională.Etichetarea produselor agro- problematizare PowerPoint
alimentare eologice. Codificarea – tipuri de
coduri (1 ore)
6. Depozitarea şi transportul materiilor Prelegere, Expuneri
prime şi produselor finite expunere orale
Norme de depozitare si transport specifice. sistematică, dublate de
(1 ore) conversaţie, prezentări
problematizare PowerPoint
7. Tehnologia cerealelor şi derivatelor de Prelegere, Expuneri
cereale expunere orale
Cereale – recoltare, condiţionare, sistematică, dublate de
prelucrare. Făina. Produsele făinoase. conversaţie, prezentări
Materii prime şi auxiliare. Operaţii problematizare PowerPoint
tehnologice de pregătire a materiilor prime,
a aluatului, operaţii tehnologice asupra
produselor coapte, operaţii tehnologice
privind condiţionarea, păstrarea calităţii şi a
valorii nutritive a produselor făinoase.
Tehnologia panificaţiei. Tehnologia
produselor făinoase- biscuţi, paste, produse
de patiserie. (3 ore)
8. Tehnologia zahărului şi produselor Prelegere, Expuneri
zaharoase expunere orale
139
Materii prime folosite la producerea sistematică, dublate de
zahărului, tehnologia de obţinerea zahărului conversaţie, prezentări
din sfeclă. Materii prime de bază şi materii problematizare PowerPoint
auxiliare utilizate la fabricarea produselor
zaharoase. Tehnologia produselor
zaharoase. (6 ore)
9. Tehnologia produselor derivate din Prelegere, Expuneri
legume şi fructe Operatii preliminare expunere orale
pentru prgătirea materiei prime. Tehnologia sistematică, dublate de
produselor horticole congelate, a conversaţie, prezentări
produselor vegetale conservate, tehnologia problematizare PowerPoint
semifabricatelor din fructe şi legume,
tehnologia produselor vegetale conservate
prin uscare, tehnologia sucurilor de fructe şi
legume, tehnologia producerii
concentratelor de legume şi fructe,
tehnologia obţinerii conservelor sterilizate
din produse vegetale (3 ore)
10. Tehnologia băuturilor alcoolice. Prelegere, Expuneri
Tehnologia obtinerii vinului, soiuri de viţă expunere orale
de vie, operaţiuni tehnologice în obţinerea sistematică, dublate de
vinului alb, rosu, rose, îmbutelierea conversaţie, prezentări
vinurilor. Tehnologia obtinerii berii. problematizare PowerPoint
Băuturi alcoolice tari naturale şi
industriale- obţinere, ambalare, marcare,
pastrare (6 ore)
11. Tehnologia laptelui şi derivatelor lactate Prelegere, Expuneri
Caracteristicile senzoriale şi fizico-chimice expunere orale
ale laptelui utilizat ca materie primă în sistematică, dublate de
industria alimentară, calitatea igienică a conversaţie, prezentări
laptelui şi securitatea consumatorului, problematizare PowerPoint
condiţionarea şi procesarea laptelui.
Tehnologia producerii industriale a laptelui
de consum. Tehnologia produselor lactate
acide. Tehnologia de fabricare a
brânzeturilor. Tehnologia fabricării
produselor lactate concentrate, uscate,
grase. Tehnologia fabricării îngheţatei.
Valorificarea subproduselor din industria
laptelui. (3 ore)
12. Tehnologia cărnii şi preparatelor din Prelegere, Expuneri
carne: expunere orale
Procesarea industrială a cărnii: animale sistematică, dublate de
furnizoare de carne, factori care conversaţie, prezentări
140
influenţează producţia de carne şi calitatea problematizare PowerPoint
acesteia, tehnologia de abatorizare, metode
de îmbunătăţire a calităţii cărnii în procesul
de abatorizare. Conservarea cărnii prin frig
(refrigerare, congelare), prin sărare (sărare
umedă, sărare, uscată), prin afumare,
sterilizarea termică a produselor, metode
moderne de conservare. Tehnologia
fabricării preparatelor din carne comune, a
preparatelor din carne crudă, tehnologia
fabricării semiconservelor din carne,
tehnologia generală de fabricare a
conservelor, igienizarea în industria cărnii.
Influenţa tratamentelor tehnologice asupra
calităţii senzoriale şi nutritive a cărnii şi
preparatelor din carne. Ambalarea,
depozitarea şi transportul cărnii şi
preparatelor de carne. (2 ore)
13. Idustria peştelui Prelegere, Expuneri
Clasificări tehnologice ale peştelui, condiţii expunere orale
de calitate, peşte proaspăt, congelat, afumat, sistematică, dublate de
sărat, semiconserve şi conserve de peşte, conversaţie, prezentări
icre şi produse pe bază de icre, fructele de problematizare PowerPoint
mare. (1 oră)
14. Tehnologia prelucrării industriale a Prelegere, Expuneri
oului. expunere orale
Obţinerea prafului de ouă. (1 oră) sistematică, dublate de
conversaţie, prezentări
15. Tehnologia prelucrării industriale a Prelegere, Expuneri
grăsimilor alimentare. expunere orale
Tehnologia obţinerii uleiurilor vegetale, materii sistematică, dublate de
prime, procedee tehnologice, Hidrogenarea conversaţie, prezentări
uleiurilor vegetale, fabricarea grăsimilor problematizare PowrPoint
vegetale culinare. (2 ore)
Bibliografie
1. Doina Miere – Chimia şi igiena alimentelor, Ed. Med. Univ. „Iuliu
2. C. Banu, P. Alexe, C. Vizireanu – Procesarea industrială a cărnii, Ed. A 2-a,
Ed. Tehnică, Bucureşti, 2003
3. Sorin Apostu – Managementul calităţii alimentelor, Sisteme moderne pentru
asigurarea calităţii alimentelor, Ed Risoprint, Cluj-Napoca, 2004
4. Gh. Georgescu – Cartea producătorului şi procesatorului de lapte vol 4,
Cunoaşterea şi procesarea laptelui, Ed. Ceres, Bucureşti, 2005
141
5. Sevastiţa Muste – Tehnologia materiilor prime vegetale, Ed. AcademicPres,
Cluj-Napoca, 2004
6. Constanţa Modoran – Tehnologia produselor făinoase, Ed. Academic Press
Cluj-Napoca, 2003.
7. N. Pomohaci, V. Stoian, V.V. Cotea, M. Gheorghiţă, I. Nămoloşanu –
Prelucrarea strugurilor şi producerea vinurilor, Ed. Ceres, Bucureşti, 2005
8. D. Monoran – Procesarea industrială a alcoolului rafinat, Ed. AcademicPress,
Cluj-Napoca, 2005,
9. A. Mănăilescu, E. Nicolau, D. Câmpian, G Panţu, M Constantin – Tehnologia
produselor de cofetărie şi patiserie, Ed. Did şi Ped., Bucureşti, 2003
10. G. Chinţescu,şt. Grigore – Îndrumător pentru tehnologia produselor lactate,
ed. Tehnică, Bucureşti, 1982
11. Colecţii de standarde pe grupe de alimente – Ministerul Agriculturii şi
industriei alimentare
12. Hotărâre nr. 106 din 7 februarie 2002 privind etichetarea alimentelor
13. Diaconescu I., Ardelean D., DiaCONESCU , Merceologie alimentară, Calitate
şi Siguranţă, Ed. Universitara, Bucureşti, 2007
14. C. Banu - Suveranitatea. Securitatea şi siguranţa alimentară, Ed. Asab,
Bucureşti, 2007
15. C. Banu, Tratat de industrie alimentară, vol I si II, Ed.Asab, Bucureşti, 2009
16. Coman Mioara, Bota Cristina, Pop Carmen – „Biotehnologii farmaceutice”,
Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj Napoca, 2004.
17. Jurcoane Ştefana- “Tratat de biotehnologie”vol.I, Editura Tehnică, Bucureşti,
2004.
18. Jurcoane Ştefana et. All-“ Tratat de biotehnologie”, vol. II, Editura tehnică,
2006.
19. Sambamurthy K., Kar A.- “ Pharmaceutical Biotechnology”, New Age
International Ltd. Publishers, New Delhi, 2006.
20. Walsh Gary- “Pharmaceutical biotechnology”, Wiley, 2007.
21. Crommelin D.J.A., Sindelar R.D. - „Pharmaceutical Biotechnology”,
Harwood Academic Publishers, Australia, 2007;
22. www.farma.umfcluj.ro : Curs Tehnologie Alimentară, suport
PowerPoint.

programului

titularul a urmărit conţinutul curriculei pentru disciplina de Nutriţie a altor
programe de studii de licenţă de Nutriţie şi Dietetică europene precum şi
Dieteticienilor din România (Cluj), cu Asociaţia Nutriţie şi Sănătate, din care fac
142
parte studenți și absolvenți ai programului de studiu Nutriţie și Dietetică.
Întâlnirea a vizat identificarea nevoilor absolventilor, a aşteptărilor angajatorilor
din domeniu şi coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor instituţii de
învăţământ superior
compatibile cu activitățile derulate la nivel național pe segmentul sănătaţii şi
nutriţiei.
9. Evaluare

evaluare finală
fluenţa de exprimare, forţa de
argumentare)
studenţilor
particularizare
9.5. Lucrări - - -
practice
Însuşirea principalelor noţiuni de Tehnologie alimentară :
 Procese tehnologice generale în industria alimentară.
 Tehnologii specifice de obţinere ale produselor alimentare de origine
vegetală şi animală, păstrarea calitaţii nutritive şi igienico-sanitare.
143
FIŞA DISCIPLINEI URGENŢE MEDICALE ŞI PRIM-AJUTOR
MEDICAL
1.1. Denumirea Urgenţe medicale şi prim-ajutor medical

disciplinei
1.2. Titularul Conf. Dr. Bodolea Constantin
1.3. Titularul Asist Univ Dr Cocis Ene Mihaela
activităţilor de lucrări Asist Univ Dr. Balan Andrei
practice
de studiu Semestrul Tipul de Regimul obligatorie, de
evaluare disciplinei specialitate
2.1. Numărul de ore pe 1,5 2.2. Din 0,5 2.3. Lucrări 1

d. Tutoriat 2
Alte activităţi 2
3.1. De curriculum Cunoştinţe fundamentale de biochimie, biologie

generală, anatomie si fiziologie
3.2. De compentenţe Cunoasterea unei limbi străine de circulaţie
internaţională; Cunoaşterea utilizării calculatorului
(Microsoft Office) şi internetului
144
cursului didactice
Amfiteatru cu sistem de proiectie
4.2. De desfăşurare a Biobaza UMF; manechine pentru resuscitare, truse de
lucrărilor practice resuscitare
Competenţe  Capacitatea de a recunoaste pacientul in stop cardiorespirator

profesionale si de a-l resuscita conform ghidurilor de buna practica
medicala
 Efectuarea hemostazei
 Efectuarea injectiei intramusculare si subcutanate.
Compentenţe  Abilitate de comunicare eficientă cu pacientul
transversale  Capacitate de a solicita corect sprijin de la serviciile de
urgenta
6. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila compete nţelor

Obiectivul  Însuşirea unor noţiuni generale privind siguranta salvatorului

general al si acordarea primului ajutor în urgenţele legate de mediul
disciplinei înconjurător, traumatisme şi intoxicaţiile acute
Obiectivele  Resuscitarea cardiorespiratorie: intelegerea lantului
specifice supravietuirii, diagnosticul stopului cardio-respirator,
învăţarea suportului vital bazal, dezobstrucţia căilor aeriene
superioare, noţiuni legate de siguranţa salvatorului
 Urgenţele legate de mediul înconjurător: insolaţia şi şocul
caloric, hipotermia şi degerăturile, înecul, avalanşele,
traznetul: recunoaştere şi măsuri de prim ajutor
 Muşcătura de viperă, intepaturile de insecte si meduze,
muscaturile de animale sălbatice: acordarea primului ajutor.
 Iintoxicaţii acute medicamentoase, cu plante toxice, alcool,
monoxid de carbon : recunoaştere şi măsuri de prim ajutor
 Traumatismele: evaluare, metode simple de hemostază şi
imobilizare, transport.
7. Conţinuturi

predare
1. Resuscitarea cardiorespiratorie, Lucrari Prezentare
recunoastrea stopului cardiac, suportul vital practice cu orală,
bazal, dezobstructia caii aeriene (2 ore) utilizarea conversaţie,
simulatorului problematizare
avansat de
145
pacient,
2. Resuscitarea cardiorespiratorie, invatare pe Lucrari Prezentare
simulator practice cu orală,
(2 ore) utilizarea conversaţie,
simulatorului problematizare
avansat de
pacient,
3. Demostratie practica , trusa de prim ajutor, Utilizarea Prezentare
imobilizarea fracturilor, toaleta, hemostaza trusei de prim orală,
si pansamentul plagilor (2 ore) ajutor conversaţie,
problematizare
4. Tehnica injectiei subcutanate si Invatarea Prezentare
intramusculare (2 ore) tehnicii orală,
injectiilor conversaţie,
subcutanate si problematizare
intramusculare
5. Acordarea primului ajutor in caz de soc Expunere Prezentare
caloric si hipotermie (2 ore) sistematică, orală,
conversaţie, conversaţie,
problematizare, problematizare
utilizarea
corecta a foliei
de protectie
termice
6. Acordarea primului ajutor in caz de Expunere Prezentare
intepaturi de insecte si anafilaxie. (2 ore) sistematică, orală,
problematizare. problematizare
Bibliografie
1. European Resuscitation Council Guideline 2015.
2. Natalia Hagău (editor), Constantin Bodolea, Dan Dîrzu, Cristina Indrei,
Sebastian Trancă. Prim ajutor medical. Curs pentru studenţi din anul I
medicină generală şi medicină dentară. Editura Medicală Universitară „Iuliu
Haţieganu” Cluj-Napoca 2010, (nr.pag.50)
b. Curs Metode de Observaţii
predare
1. Urgenţele legate de mediul
înconjurător:lantul supravieturii, insolaţia, Expunerea Expuneri orale
socul caloric, hipotermia,degeraturile, materialului dublate de
avalanşele, înecul, conform prezentări
2. Urgenţele legate de mediul înconjurător: programei PowerPoint
muşcătura de animal sălbatic, de viperă, analitice,
înţepăturile de insecte si meduze, traznetul proiecţia
3. Traumatismele : evaluare, traumatisme iconografiei
146
osteoarticulare şi de părţi moi, arsuri, aferente,
striviri, metode de hemostază şi brainstorming,
imobilizarea traumatizatului problematizare.
4. Optiuni de prim ajutor in traumatisme, plagi
si hemoragii
5. Intoxicaţii acute medicamentoase, cu plante
toxice, monoxid de carbon.
6. Stopul cardiorespirator
7. Resuscitarea cardiorespiratorie BLS
Bibliografie
1. European Resuscitation Council Guideline 2015.
2. Natalia Hagău (editor), Constantin Bodolea, Dan Dîrzu, Cristina Indrei,
Sebastian Trancă. Prim ajutor medical. Curs pentru studenţi din anul I
medicină generală şi medicină dentară. Editura Medicală Universitară „Iuliu
Haţieganu” Cluj-Napoca 2010, (nr.pag.50).
3. Hagău N. Curs de anestezie terapie intensivă şi Caiet de demonstraţii practice
pentru studenţii anului IV Medicină Generală. Ed. Medicală universitară UMF
Cluj-Napoca, 2008..
4. Reading CJ. Incidence, pathology and treatment of adder (Vipera berus)
bites in man. Journal Accidents Emergency Medicine 1996; 13: 346-351.
5. Trancă S, Hagău N. Muşcătura de viperă. Terapia pacientului critic cu
reacţie toxică severă la veninul de viperă. J Rom Anest Terap Int 2009; 16:
134-139.
6. www.emedicine.com/emerg/index.shtml

programului

titularii disciplinei au organizat multiple intilniri cu experti in Medicina de
Urgenta si Catastrofe, cu experti ai Societatii Romane de Anestezie si
Terapie Intensiva, precum şi cu alte cadre didactice din domeniu, titulare în
alte instituţii de învăţământ superior. Întâlnirea a vizat identificarea unor
nevoi stringente referitoare la capacitatea de identificare si management a
unor situatii critice, care se pot ivi in cadrul activitatii medicale a
absolventilor.
compatibile cu activităţile derulate la nivel naţional in orice institutie de
invatamint medical si farmaceutic superior.
147
9. Evaluare

evaluare din nota
finală
9.4. Curs Conforme cu obiectivele educaționale Examen 50 %
scris –
intrebari
grila si
redactionale
9.5. Efectuare
Conform cu obiectivele educationale ale
Lucrări de 50 %
lucrarilor practice
practice manopere
Însuşirea principalelor noţiuni de Urgente Medicale şi Prim Ajutor Medical, cu
implicaţii în:
 Cunoasterea teoretica si identificarea rapida a principalelor urgente
amenintatoare de viata.
 Dobindirea de abilitati practice in efectuarea resuscitarii cardiorespiratorii
si a managementului caii aeriene obstruate.
 Cunoasterea si capacitatea de a actiona practic in acordarea primului ajutor
in cele mai diferite conditii, in evaluarea si acordarea primului ajutor la
pacientii cu traumatisme, hemoragii, come, diferite tipuri de soc si
intoxicatii si urgente de mediu.
148
FIŞA DISCIPLINEI PRACTICĂ DE SPECIALITATE ÎN BLOC
ALIMENTAR
1.1. Denumirea disciplinei Practică de specialitate în bloc alimentar

de curs
1.3. Titularul activităţilor Șef lucr. Dr. Laura Gavrilaș;
de lucrări practice Asist. univ. drd. Daniela Ciobârcă
1.4. 1 1.5. 2 1.6. Colocviu 1.7. Disciplina de
Anul Semestrul Tipul de Regimul specialitate,
studiu
2. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactic e)
2.1.Numărul de ore pe 40 2.2. Din - 2.3. Lucrări 40

2.4. Total ore din planul 120 2.5. Din - 2.6. Lucrări 120
2.7. Distribuţia fondului de timp / săptămână Ore
a. Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe -
d. Tutoriat -
Alte activităţi -
2.8. Total ore studiu individual (a+b+c+d) -
3.1. De curriculum Cunoștințe de bază de nutriție, microbiologie

3.2. De competenţe -
cursului
4.2. De desfăşurare a Protocoale de practică încheiate între facultate și
lucrărilor practice instituțiile partenere diverse (ca domeniu de
149
aplicabilitate) care oferă cadrul desfășurării practicii:
unități spitalicești, unități de alimentație publică
5. Competenţe specifice acumulate
Competenţe  Însuşirea noţiunilor privind nutrienţii şi conţinutul

profesionale nutriţional al alimentelor şi preparatelor alimentare
 Înţelegerea metodelor de preparare a alimentelor şi a
modificărilor conţinutului nutriţional determinate de acestea
 Înţelegerea efectului metodelor de preparare asupra
alimentelor şi a caracteristicilor lor nutriţionale şi
toxicologice
 Utilizarea metodelor de gătire, preparare şi prezentare a
alimentelor pentru asigurarea nevoilor nutriţionale
 Înţelegerea modului în care planificarea meniului este
influenţată de resursele individuale/ de catering şi a
efectului pe care îl vor avea asupra calităţii alimentelor în
scopul atingerii standardelor nutriţionale
 Dobândirea capacităţii de a recomanda tehnici dietetice de
preparare a alimentelor
 Utilizarea cunoştinţelor şi principiilor dobândite în vederea
sănătoase şi echilibrate
 Însuşirea legislaţiei şi a procedurilor referitoare la
managementul calităţii şi siguranţei alimentului (HACCP)
Competenţe  Cunoaşterea şi respectarea codului de etică şi conduită
transversale profesională
 Cunoaşterea rolului dieteticianului administrativ şi
menţinerea standardelor profesionale şi a credibilităţii
serviciilor oferite
 Cunoaşterea metodelor de promovare a importanţei
serviciilor unui dietetician calificat
 Capacitate de organizare şi lucru în echipă
 Înţelegerea nevoii de dezvoltare profesională continuă
 Înţelegerea nevoii implicării dieteticianului în evaluarea şi
analiza practicii personale sau a grupurilor de dieteticieni
 Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor
de comunicare şi formare profesională
6. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţe lor

Obiectivul  Cunoașterea specificului blocului alimentar

general al  Aplicarea cunoştinţelor teoretice dobândite în facultate
150
disciplinei în activitatea practică din bucătăria profesională, sub
coordonarea, supravegherea şi verificarea îndrumătorului
de practică
Obiectivele  Identificarea şi cunoaşterea vaselor, ustensilelor şi
specifice aparaturii specifice din dotarea unei bucătării
profesionale
 Cunoaşterea principiilor de alcătuire şi interpretare a
meniurilor
 Înţelegerea şi cunoaşterea modului de evaluare a valorii
energetice şi nutritive a preparatelor culinare
 Cunoaşterea metodelor de preparare dietetică a
alimentelor
 Cunoașterea procedurilor pentru prelucrarea și
prepararea alimentelor în condiții de singuranță
 Identificarea și recunoașterea punctelor critice de control
în spațiul culinar, cu scopul implementării sistemului
HACCP în unități de alimentație publică (bloc alimentar
de spital, cantine studențești, unități de catering etc)
 Înțelegerea controlului calității
 Cunoașterea principiilor fundamentale de aplicare a
sistemului HACCP in blocul alimentar
7. Conţinuturi

predare
1. Organizarea şi funcţionarea bucătăriei -
profesionale -amplasare, destinaţia fiecărui
spaţiu
2. Dotarea bucătăriei profesionale cu vase, -
Explicaţie,
ustensile, şi aparatură specifică
conversaţie,
3. Operaţii de bază utilizate în prepararea -
problematizare
culinară a alimentelor
4. Alcătuirea şi interpretarea meniurilor -
5. Cunoaşterea valorii energetice şi nutritive a -
preparatelor
Bibliografie
1.Fellows P. Technologia del procesado de los alimentos: principios y practica,
segunda ed., Zaragoza: Editorial ACRIBIA, 2007
2.Moran A, Krepp EM, Johnson Curtis C, Lederer A. An Intervention to Increase
Availability of Healthy Foods and Beverages in New York City Hospitals: The
Healthy Hospital Food Initiative, 2010-2014. Prev Chronic Dis. 2016;13:E77.
Published 2016 Jun 9. doi:10.5888/pcd13.150541
3.Dinca C. Bucătar, București: Editura Didactică şi Pedagogică, 2007
151
4. Moreiras O, Carbajal A, Cabrera L, Cuadrado C. Tablas de composicion de
alimentos. Guia de practicas. 19a ed. Madrid: Piramide, 2018
5. The America's Test Kitchen. Cooking School Cookbook: Everything You Need
to Know to Become a Great Cook. Penguin Random House Publishers, 2013

profesionale şi angajatori reprezentativi din domeni ul aferent
programului
 În vederea organizării şi schiţării conţinutului practicii profesionale, titularul

disciplinei a urmărit conţinutul curriculei pentru disciplina de practică
profesională a altor programe de studii de licenţă de Nutriţie şi Dietetică
europene, precum şi recomandările Federaţiei Europene a Asociaţiilor de
Dieteticieni (EFAD). De asemenea, titularul disciplinei a organizat întâlniri cu
membri ai Asociaţiei Dieteticienilor din România (Cluj), cu studenţi de la
Nutriţie şi Dietetică, cu nutriţionişti-dieteticieni care activează în diverse
domenii ale profesiei (unităţi spitaliceşti, unităţi de alimentaţie publică),
precum şi cu cadre didactice din domeniu, titulare în cadrul UMF „Iuliu
Haţieganu” şi în alte instituţii de învăţământ superior. Întâlnirile au vizat
identificarea nevoilor absolvenţilor, a aşteptărilor angajatorilor din domeniu şi
coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor instituţii de învăţământ
superior.
 Temele abordate şi noţiunile studiate sunt compatibile cu activităţile derulate la
nivel naţional în facultăţile de profil şi sunt în concordanţă cu reglementările în
vigoare pe segmentul sănătăţii şi nutriţiei.
9. Evaluare

finală
9.4. Lucrări  Criterii vizând aspecte Caracterizarea 50%
practice atitudinale şi motivaţionale ale activităţii de
activităţii studentului în către
unitatea de desfăşurare a îndrumătorul
stagiului de practică de practică
profesională
 Capacitatea de înţelegere a Examen oral 50%
problemelor şi de
particularizare
 Argumentare şi exprimare
elocventă şi adecvată
 Acumularea cunoștințelor specifice
152
FIŞA DISCIPLINEI ABILITĂȚI PRACTICE
1.1. Denumirea disciplinei Abilități practice anul I

de curs
1.3. Titularul activităţilor Șef lucr. Dr. Laura Gavrilaș
studiu
2.1.Numărul de ore pe - 2.2. Din - 2.3. Lucrări -

d. Tutoriat -
Alte activităţi -
2.10. Numărul de credite 2 suplimentare
3.1. De curriculum - nutriție, microbiologie

cursului
4.2. De desfăşurare a - convenţii (protocoale) de practică / stagiu încheiate între
Facultatea de Farmacie (UMF Cluj-Napoca) şi instituţiile
153
lucrărilor practice partenere diverse (ca domeniu de aplicabilitate) care oferă
cadrul desfăşurării de activități pentru dieteticieni.
- respectarea Regulamentului Universității de desfăşurare a
activităţii didactice.
Competenţe ● Cunoașterea specificului blocului alimentar din unitățile de

profesionale alimentație publică.
● Cunoașterea principalelor materii prime utilizate în gastronomie.
● Însușirea circuitului alimentelor și al hranei în blocul alimentar.
● Cunoașterea normelor igienico-sanitare pentru asigurarea inocuității
preparatelor culinare.
● Cunoașterea conținutului energetic și a valorii nutritive a produselor
alimentare.
● Cunoașterea funcțiilor produselor alimentare.
● Familiarizarea cu principalele tipuri de preparate culinare.
● Cunoașterea tipurilor de meniu și a regulilor de bază pentru alcătuirea
acestora.
● Utilizarea cunoştinţelor şi principiilor dobândite în vederea
sănătoase/meniuri în colectivități.
● Însuşirea legislaţiei şi a procedurilor referitoare la managementul
calităţii şi siguranţei alimentului (HACCP).
Competenţe ● Cunoaşterea rolului dieteticianului administrativ în blocul alimentar.
transversale ● Cunoaşterea şi respectarea codului de etică şi conduită profesională.
● Capacitate de organizare și lucru în echipă.
● Înțelegerea nevoii de dezvoltare profesională continuă și identificarea
oportunităților în acest sens.
● Conștientizarea studiului individual ca premisă obligatorie în
formarea profesională.
● Dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor profesionale între specialişti /
instituţii.
● Cunoașterea sarcinilor în cadrul echipei de lucru și respectarea
termenelor de realizare a acestora.
● Cultivarea unei atitudini pozitive și tratarea cu respect a membrilor
echipei.

Obiectivul ● Abilitățile practice sunt activități care se desfășoară în afara orelor

general al didactice săptămânale cu rolul de a contribui la valorificarea
disciplinei competențelor practice, asigurând excelența în procesul de
instruire-educație.
Obiectivele ● Inițierea studenților în activitățile caracteristice profesiei de
specifice dietetician administrativ din domeniul serviciilor și produselor
alimentare în cadrul unităților de alimentație publică.
● Familiarizarea cu aspecte specifice de alcătuire a meniurilor în
154
colectivități.
● Capacitatea de integrare în colectiv și de colaborare cu ceilalți
membri.
7. Conţinuturi
a. Lucrări practice Metode de predare Observaţii

● Organizarea și funcționarea bucătăriei
profesionale, amplasare, destinația
fiecărui spațiu
● Dotarea bucătăriei cu vase, ustensile și
aparatură specifică
● Operații de bază utilizate în prepararea
culinară a alimentelor
● Principii de alcătuire a meniurilor în
Problematizare
colectivități
● Determinarea valorii energetice și
nutritive a alimentelor și diverselor
preparate
● Identificarea și recunoașterea punctelor
critice de control în spațiul culinar, cu
scopul implementării sistemului
HACCP
Bibliografie
1. http://www.efad.org/media/1391/education-and-work-of-dietitians-within-efad-
2003.pdf
2. Moreiras O, Carbajal A, Cabrera L, Cuadrado C. Tablas de composicion de
alimentos. Guia de practicas. 19a ed. Madrid: Piramide, 2018
3. The America's Test Kitchen. Cooking School Cookbook: Everything You Need to
Know to Become a Great Cook. Penguin Random House Publishers, 2013
4. McSwane D, Linton R, Rue NR. Essentials of food safety and sanitation.
4th ed. Prentice Hall, 2004
5. Gregoire MB, Theis ML. Practice paper of the academy of nutrition and
dietetics: principles of productivity in food and nutrition services:
applications in the 21st century health care reform era. J Acad Nutr Diet.
2015 Jul;115(7):1141-7. doi: 10.1016/j.jand.2015.04.025.
6. Vizireanu C., Istrati D. Elemente de Gastronomie şi Gastrotehnie, Galați: Editura
Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos”, 2006
7. Mincu I. Alimentația dietetică a omului sănătos și a omului bolnav. București:
Editura Enciclopedica, 2007
8. Șețca G, Pop A, Mocuța N. Strategii de management privind calitatea alimentelor.
Cluj Napoca: Risoprint, 2012

programului
155
● În vederea schiţării conţinuturilor, alegerii metodelor de predare / învăţare
titularul disciplinei a urmărit conținutul curriculei pentru disciplina de Abilități practice a
altor programe de studii de licență de Nutriție și Dietetică europene precum și
recomandările Federației Europene a Asociațiilor de Dieteticieni (EFAD). De asemenea,
titularul disciplinei a luat în considerare standardele de profil pentru învățământul superior
(indicate de ARACIS) și nevoile și așteptările angajatorilor referitoare la dieteticieni pe
piața muncii.
● Noţiunile studiate sunt în concordanță cu reglementările în vigoare și sunt
compatibile cu activitățile derulate la nivel național pe segmentul sănătății și nutriției.
9. Evaluare

finală
9.4. Lucrări Îndeplinirea indicatorilor de Colocviu 100%
practice activitate: realizarea proiectelor
individuale și de grup din timpul
semestrului, studiu individual,
propuneri de meniuri.
Însuşirea de abilități cum ar fi:
● cunoașterea organizării blocului alimentar, a circuitului alimentelor și preparatelor
culinare în cadrul acestuia;
● capacitatea de a oferi sfat nutrițional în alcătuirea meniurilor pentru unități de
alimentație publică;
● cunoașterea și aplicarea normelor igienico-sanitare specifice blocului alimentar.
156
7.1.2. Discipline opţionale
FIŞA DISCIPLINEI HIDROLOGIE
1.1. Denumirea disciplinei Hidrologie

1.2. Titularul activităţilor Conf. dr. Lorena Filip
de curs
Anul de Semestrul Tipul de teoretic Regimul opţională,
studiu evaluare disciplinei complementară
2.1.Numărul de ore pe 1 2.2. Din 1 2.3. Lucrări -

2.4. Total ore din planul 14 2.5. Din 14 2.6. Lucrări -
d. Tutoriat 1
Alte activităţi -
3.1. De curriculum Chimie organică, chimie anorganică, biologie,

microbiologie,

cursului didactice
157
Competenţe  cunoaşterea şi înţelegerea implicării apei în buna desfăşurare a

profesionale proceselor organismului
 cunoaşterea efectelor benefice ale apelor medicinale asupra
sănătăţii umane
 utilizarea cunoştinţelor pentru promovarea unui stil de viaţă
sănătos în rândul indivizilor/populaţiei şi creşterea
conştientizării legăturii dintre nutriţie şi sănătate
conceperii unor proiecte de promovare a unui stil de viaţă
sănătos
profesională
de lider

acumulate)
Obiectivul  Cunoașterea tuturor formelor sub care se prezintă apa pe

general al Terra, a proprietăţilor fizice și chimice ale apei.
disciplinei
Obiectivele  Cunoaşterea importanţei apei şi efectul proprietăţilor ei
specifice asupra organismului uman
158
7. Conţinuturi

predare
Hidrosfera şi resursele de apă ale Terrei. Importanţa
apei în natură şi în societatea umană. Circuitul apei
în natură şi prorietăţile ei. Clasificarea apelor.
Compoziţia chimică a apei naturale.
(2 ore)
Apele subterane- hidrogeologia. Circulaţia apelor
subterane. Izvoare. Ape minerale.
(1 oră)
Reţele hidrografice. Regimul hidrologic al apelor în
raport cu zonele climatice ale Terrei. Reţeaua
hidrografică din România. Chimismul apelor
râurilor din România şi calitatea acestora.
(2 ore)
Regimul pluvial din zona ecuatorială şi tropicală
(boreal, austral), din zona aridă şi semiaridă, zona
subtropicală umedă şi uscată, zona temperată.
(1 ora)
Glaciologie. Proprietătile şi ştructura gheţii.
Clasificarea gheţarilor. Influenţa schimbărilor
climatice. Utilizarea apelor şi nămolurilor in
balneoterapie.
(2ore)
Prelegere, Expuneri
Limnologie. Tipuri de lacuri. Compoziţia chimică
expunere orale
a lacurilor. Relaţia dintre lacuri şi mediul
inconjurător. Lacuri din România.
(1 oră)
Oceanografie - Oceanul planetar. Originea,
structura şi evoluţia bazinelor oceanice. Compoziţia
chimică şi salinitatea. Resursele oceanului planetar.
Surse ale poluării apelor marine. Caracteristicile
apei marine. Apa marină ca mediu de viaţă
(2 ore)
Marea Neagră. Geneza și evoluţie. Caracteristici
morfostructurale. Particularităţi chimice. Calitatea
apei.
(2 ore)
Potenţialul terapeutic al apelor şi nămolurilor din
România
(1 oră)
Total 14 ore
159
Bibliografie
1. Carmen Ionuţ, Monica Popa, Valeria Laza, Dana Sîrbu, Daniela Curşeu, R.
Ionuţ – Compendiu de Igienă, Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca,
2004
2. S. Mănescu, M. Cucu, Mona Ligia Diaconescu – Chimia sanitară a mediului,
ed. Medicală, Bucureşti, 1994
Bucureşti, 1996
4. J. M Last, A.B. Wallace – Maxcy-Rosenau-Last Public Health & Preventive
Medicine, 13th Edition, Connecticut, USA, 1992
5. Petre Găştescu, Petre Breţcan, Hidrologie continentală şi Oceanografie Ed.
Transversal, Târgovişte, 2099
6. www.farma.umfcluj.ro : Curs Hidrologie, suport PowerPoint

reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale
şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

titularul disciplinei a urmărit conţinutul curriculei pentru disciplina de Hidrologie
a altor programe de studii de licenţă de Nutriţie şi Dietetică europene precum şi
Dieteticienilor din România (Cluj), cu Asiciaţia Nutriţie şi Sănătate din care fac
parte studenți și absolvenți ai programului de studiu Nutriţie și Dietetică întâlnirea
a vizat identificarea nevoilor absolvenților, a aşteptărilor angajatorilor din domeniu
şi coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor instituţii de învăţământ
superior.
nutriţiei.
9. Evaluare

de din nota
evaluare finală
160
9.5. Lucrări -
practice
Însuşirea principalelor noţiuni de Hidrologie :
• cunoaşterea şi înţelegerea implicării apei în buna desfăşurare a proceselor
organismului
• cunoaşterea efectelor benefice ale apelor medicinale asupra sănătăţii umane
161
FIŞA DISCIPLINEI NOŢIUNI DE CHIMIE BIOANORGANICĂ
1.1. Denumirea disciplinei Noţiuni de chimie bioanorganică

1.2. Titularul activităţilor Conf. Dr. Adriana Hangan
de curs
1.4. 1 1.5. 2 1.6. Examen 1.7. Disciplina
Anul Semestrul Tipul de teoretic Regimul fundamentală,
de evaluare disciplinei opțională
studiu

b. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice 0,5
c. Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 18,5
d. Tutoriat 1
Alte activităţi
3.1. De curriculum Cunoştinţe minime de chimie anorganică din manualul de

liceu clasa a IX-a, conform Tematicii de admitere /
Chimie anorganică, la Specializarea Nutritie şi Dietetică,
UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca
4.1. De desfăşurare a  Studenţii vor primi bibliografia obligatorie şi au acces
162
cursului la suportul de curs pe site-ul universităţii,
http://www.farma.umfcluj.ro, Curs Noțiuni
generale de chimie bioanorganică, suport Power Point
 Frecvenţa la curs este obligatorie în proporţie de 70%.
Competenţe  Familiarizarea studenţilor cu noţiunile de bază, conceptele,

profesionale teoriile, legile şi modelele de bază din domeniul chimiei
bioanorganice
 Identificarea, descrierea şi utilizarea adecvată a noţiunilor
specifice pentru a se desăvârşi studenţilor imaginea asupra
chimiei bioanorganice ca ştiinţă aplicativă
 Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea şi cercetarea
proceselor bioanorganice, stimularea gândirii analitice şi
sintetice
 Cultivarea unei discipline în muncă, bazată pe motivaţie,
corectitudine, rigurozitate şi eficienţă
Competenţe  Dezvoltarea deprinderilor de studiu individual şi a spiritului de
transversale muncă în echipă
 Dezvoltarea aptitudinilor necesare muncii intelectuale
 Conştientizarea importanţei pregătirii în mod continuu şi
susţinut pentru obţinerea unor calificative bune, conştientizarea
importanţei efortului personal în procesul de asimilare a
cunoştinţelor, necesitatea documentării şi cercetării proprii
 Realizarea de corelaţii interdisciplinare pentru a permite
formarea unui specialist cu o pregătire profesională desăvârşită

Obiectivul  Familiarizarea studenţilor cu noţiunile de bază din domeniul

general al chimiei bioanorganice.
disciplinei
Obiectivele 2. Dobîndirea cunoştinţelor despre:
specifice  rolul biologic al micro și macroelementelor
(cunoașterea funcțiilor importante ale ionilor metalici
în sistemele biologice și înțelegerea acțiunii benefice a
micro și macroelementelor)
 relaţia structură – reactivitate - activitate biologică a
compuşilor coordinativi rezultaţi în urma sintezei dintre
biocationii metalici şi organometalici, şi compuşii
163
organici cu rol de bioliganzi.
 buna funcționare a sistemelor bioanorganice
 compuși coordinativi cu implicații biomedicale
3. Capacitatea de a transpune în practică a noţiunilor teoretice
însuşite
4. Dezvoltarea gândirii ştiinţifice, a raţionamentului şi
creativităţii
7. Conţinuturi
a. Curs Metode de predare Observaţii

Nr. de ore
1. Chimia bioanorganică - știință 1
interdisciplinară. Obiectul chimiei
bioanorganice – scurt istoric
2. Elemente chimice în sistemele vii, 1
macroelemente și microelemente
3. Formarea și stabilitatea 2
metalobiomoleculelor. Biocationi
și bioliganzi. Geometrii de
Prelegere interactivă,
coordinare ale biocationilor
prezentări PowerPoint,
4. Rolul ionilor Na+, K+, Ca2+, Mg2+ 2
expunere sistematică,
în sistemele biologice.
conversaţie,
5. Fierul, cobaltul și nichelul în 2
problematizare
sistemele biologice.
6. Cuprul și zincul în sistemele 2
biologice.
7. Molibden, wolfram, vanadiu și 2
crom. Funcții biologice.
8. Compuși coordinativi utilzați în 2
diagnosticul și tratamentul unor
boli
Bibliografie
1. L. Ghizdavu, Chimie Bioanorganică, Ed. Poliam, 2000.
2. Bioinorganic Chemistry. Transition Metals in Biology and their
Coordination Chemistry, Edited by Alfred X. Tautwein, 1997
3. M. N. Palamaru, A. R. Iordan, A. Cecal, Chimie bioanorganică
generală, Ed. Universității “Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 1998
4. W. Kaim, B. Schwederski, Bioinorganic Chemistry: Inorganic Elements
in the Chemistry of Life, John Wiley& Sons, Chichester ∙ New York ∙
Brisbane ∙ Toronto ∙ Singapore, 1996
5. Biomineralization. Chemical and Biochemical Perspectives, Edited by S.
Mann, J. Webb, R. J. P. Williams, VCH, 1989
6. R. Silaghi-Dumitrescu, Metalele în sistemele vii, , Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2011
164
7. M. N. Palamaru, Al. R. Iordan, Al. Cecal, Chimie bioanorganică şi
metalele vieţii, Editura BIT, Iaşi, 1997.
8. I. Grecu, I. Enescu, M. Neamţu, Implicaţii biologice şi medicale ale
chimiei anorganice, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1982.
9. R. M. Roat-Malone, Bioinorganic Chemistry, Acad. Press, London, 2004
10. V. Aldea, V. Univaroşi, C. Ion, Zincul, aspecte de chimie bioanorganică,
farmacologie şi laborator clinic, 1998
11. http://www.farma.umfcluj.ro, Curs Noțiuni generale de chimie
bioanorganică, suport Power Point

programului
 Conţinutul temelor abordate asigură pregătirea de bază a studenţilor pe

domeniul chimiei generale, este în concordanţă cu programele analitice şi
curriculele disciplinelor similare din alte instituţii de învăţământ superior din
ţară şi din Europa, respectă reglementările existente la nivel naţional şi
european pentru formarea absolvenților ce au urmat specializarea de Nutriție și
Dietetică
 Întâlnirile periodice cu specialişti din domeniu urmăresc adaptarea conţinutului

cursului cerinţelor actuale
9. Evaluare

finală
9.4. Curs  Capacitatea de înţelegere a Examen 100%
problemelor fundamentale şi redacțional
de particularizare cu subiecte
 Capacitatea de asimilare din materia
 Deducerea algoritmului de de curs
rezolvare a problemelor
 Capacitatea de analiză, sinteză
şi argumentare
 Însuşirea principalelor noţiuni de chimie bioanorganică
 identificarea metalelor şi a combinaţiilor acestora importante în sistemele
vii sau relevante pentru acestea
 identificarea unor compuși coordinativi cu implicaţii biochimice şi
biologice (aplicaţii practice ale acestora)
165
FIŞA DISCIPLINEI TERMINOLOGIE MEDICALĂ
1.1. Denumirea disciplinei Terminologie medicală

1.2. Titularul activităţilor Prof. dr. Daniela-Saveta Popa
de curs
Anul de Semestrul Tipul de Regimul domeniu,
studiu evaluare disciplinei opţională

2.4. Total ore din 14 2.5. Din 14 2.6. Lucrări -
d. Tutoriat 7
Alte activităţi -
3.1. De curriculum Cunoştiinţe de anatomie şi de fiziologie de nivel liceal


cursului didactice
166
Competenţe  Să cunoască termenii de bază specifici folosiţi în limbajul

profesionale profesional pentru evaluarea stării de sănătate şi a diferitelor
categorii de patologii
 Să utilizeze în mod adecvat şi în context terminologia de
specialitate folosită în domeniul medical, pentru o bună
comunicare profesională
 Să înţeleagă corect anumite contexte în care apar termenii
medicali specifici
 Să utilizeze corect termenii medicali învăţaţi în exprimarea
curentă
 Să demonstreze capacitate de analiză şi interpretare a unor
contexte specifice domeniului medical
Compentenţe  Să cunoască rolul dieteticianului în menţinerea standardelor
 Să demonstreze abilităţi de a dezvolta şi a menţine relaţii
profesionale cu alţi specialişti din domeniu, prin integrarea sa
ca dietetician în echipa medicală, şi de a desfăşura cu
competenţă activităţi în echipă
 Să demonstreze capacitatea de a descrie şi a raporta clar şi
concis, verbal şi în scris, activităţi şi rezultate din domeniu
 Să-şi dezvolte propriul potenţial profesional, capacitatea de a
înţelege şi de a utiliza eficient sursele informaţionale şi
resursele de comunicare şi formare profesională asistată de
calculator care includ lexicul medical specific
 Să-şi dezvolte capacitatea de a promova dialogul şi
colaborarea ştiinţifică cu profesionişti din domeniul sănătăţii

Obiectivul  Deprinderea şi aprofundarea limbajului medical de bază şi

general al dezvoltarea vocabularului specific din domeniul sănătăţii,
disciplinei care să faciliteze învăţarea ulterioară a disciplinelor de
specialitate, dar şi îmbunătăţirea dialogului şi a
colaborărilor ştiinţifice cu profesionişti din domeniul
medical
Obiectivele  Cunoaşterea regulilor de formare a termenilor specifici
specifice medicali, utilizaţi curent de către nutriţionişti, dieteticieni
şi alţi profesionişti care lucrează în domeniul medical
 Analiza corectă a părţilor care compun termenii medicali
şi înţelegerea semnificaţiilor lor
 Învăţarea prefixelor şi sufixelor folosite frecvent şi a
167
modului în care se combină cu radicalii de bază în
formarea termenilor medicali
 Formarea termenilor medicali pornind de la definiţiile
acestora
 Utilizarea corectă, adecvată a termenilor medicali în
comunicarea profesională
 Utilizarea adecvată a termenilor medicali în diferite
contexte medicale ştiinţifice (înţelegerea, explicarea şi
interpretarea unor concepte, procese, rezultate, situaţii
asociate diferitelor arii de specializare din domeniu)
7. Conţinuturi

predare
1. Introducere în terminologia medicală. Unităţile
care compun termenii medicali. Reguli de formare a
termenilor medicali. (1 oră)
2. Organizarea generală a corpului uman. Radicali
principali specifici. Specialităţi medicale şi Expuneri
Prelegere,
farmaceutice. (1 oră) orale
expunere
3. Termeni medicali specifici folosiţi pentru aparatul interactive
sistematică,
locomotor, aparatul respirator, sistemul digestiv, dublate de
conversaţie,
sistemul cardiovascular, sistemul hematolimfoid, prezentări
aplicaţii
aparatul renal, aparatul reproducător, sistemul PowerPoint
nervos, organele de simţ, sistemul endocrin. (10 ore)
4. Termeni medicali utilizaţi în imunologie şi în
oncologie.
(2 ore)
Bibliografie
1. Daniela-Saveta Popa. Terminologie médicale et pharmaceutique appliquée,
Ier volume, Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca,
2012
2. Daniela-Saveta Popa. Terminologie médicale et pharmaceutique appliquée,
IIème volume, Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca,
2013
3. Iuliana Popovici, Lăcrămioara Ochiuz, D. Lupuleasa. Terminologie
medicală şi farmaceutică, Editura Polirom, Bucureşti, 2007
4. J. Thieulle. Pratiques du mot médical. Cahier d’exercices, Editions Lamarre,
Rueil-Malmaison, 2002
5. B. Lacroix. Terminologie médicale. Méthode et activités, Editions Casteilla,
Paris, 2000
6. www.farma.umfcluj.ro : Curs de Terminologie medicală, suport
PowerPoint
168
programului
Disciplina s-a introdus în curriculă la solicitarea studenţilor şi a Asociaţiei
Dieteticienilor din România, fiind considerată utilă pentru deprinderea unui limbaj
medical corect încă din primii ani de studiu a ştiinţelor din domeniul sănătăţii şi
pentru a facilita învăţarea materiilor de specialitate din anii următori.
9. Evaluare
Tip de 9.1. Criterii de evaluare 9.2. Metode de evaluare 9.3.

activitate Pondere
din nota
finală
9.4. Curs Criterii generale de Examen scris (exerciţii 100%
evaluare (corectitudinea de explicare a termenilor
cunoştinţelor, aplicarea medicali, de formare a
corectă a cunoştinţelor termenilor medicali
dobândite în context) pornind de la definiţiile
lor, de asociere a
termenilor medicali cu
semnificaţiile lor)
9.5. Lucrări -
practice
Identificarea, înţelegerea şi explicarea termenilor medicali utilizaţi în contextul
unui text medical de specialitate, ceea ce permite şi asigură integrarea
dieteticienilor şi a activităţilor lor în mediile profesionale şi în comunitate, dar şi
menţinerea practicii la nivele înalte de calitate.
Participarea dieteticianului în echipe pluridisciplinare din domeniul sănătăţii
publice şi asumarea rolului lor în menţinerea sănătăţii populaţiei.
Perfecţionare profesională prin redactarea unor materiale de specialitate (raport,
articol) pe anumite teme din domeniu pornind de la surse bibliografice sau
informaţionale accesibile, utilizând corect termenii medicali în contextul ştiinţific
dat.
169
7.2. Plan de învăţământ anul II, 2019/2020
Universitatea de Medicină şi Farmacie

" Iuliu Haţieganu" Cluj Napoca
Nr. Total ore/an

Cod Disciplina Tip curs Credite Semestrul I Semestrul II Forma de verificare
crt. universitar
1 RO_ND-2-S01-01 Biochimie şi laborator clinic Oblig DF 4 4 28 28 2 2 E1
2 RO_ND-2-S01-02 Chimia alimentelor Oblig DS 7 7 42 42 3 3 E1
3 RO_ND-2-S01-03 Dietetică şi produse dietetice Oblig DS 4 4 28 28 2 2 E1
4 RO_ND-2-S12-04 Educaţie fizică şi sport * Oblig DC 2 supl 2 supl 28 1 1 C2
5 RO_ND-2-S02-05 Igienă şi siguranţă alimentară Oblig DD 4 4 28 42 2 3 E2
Imunologie. Dietoterapia în intoleranţe
6 RO_ND-2-S01-06 Oblig DS 3 3 14 14 1 1 E1
şi alergii alimentare
7 RO_ND-2-S02-07 Istoria şi cultura alimentaţiei Oblig DR 2 2 28 2 E2
Noțiuni de genetică, nutrigenetică şi
8 RO_ND-2-S01-08 Oblig DS 3 3 28 2 E1
nutrigenomică
Nutriţia mamei şi copilului sănătos şi
9 RO_ND-2-S02-09 Oblig DS 5 5 28 42 2 3 E2
bolnav
10 RO_ND-2-S02-10 Nutriţia vârstnicului Oblig DR 1 1 14 1 E2
Nutiţie artificială (enterală şi
11 RO_ND-2-S02-11 Oblig DS 2 2 14 14 1 1 E2
parenterală)
12 RO_ND-2-S02-12 Nutriţie vegetariană Oblig DS 2 2 14 1 E2
Patologia și dietoterapia bolilor de
13 RO_ND-2-S02-13 Oblig DS 4 4 28 28 2 2 E2
metabolism şi nutriţie
14 RO_ND-2-S02-14 Puericultură şi dietetică pediatrică Oblig DD 2 2 14 14 1 1 E2
Semiologie, patologie medicală şi
15 RO_ND-2-S12-15 Oblig DD 8 4 4 56 56 2 2 2 2 E1 E2
chirurgicală
16 RO_ND-2-S01-16 Tehnologie şi chimie culinară Oblig DS 5 5 28 42 2 3 E1
Practică de specialitate/S (3 săptămâni –
17 RO_ND-2-S02-17 Oblig DS 2 2 120 C2
40 ore / săptămână) **
170
18 RO_ND-2-S02-18 Abilități practice** Oblig DS 2 supl 2 supl 100 C2
19.1 RO_ND-2-S02-19.1 Alimente noi Opţional DS
20 RO_ND-2-S02-20 Discipline facultative 2 supl 2 supl 14 1 E2
Facultativ
20.1 RO_ND-2-S02-20.1 Marketingul serviciilor de nutriţie
DS
378+120
Total ore/săptămână 60 + 4 30 + 4 406 14 14 15 13
TOTAL 30 +100 7E 10E+3C
supl supl
28 1004 28 28
171
FIŞA DISCIPLINEI DIETETICĂ ŞI PRODUSE DIETETICE
1. Date despre curs
1.1. Denumirea disciplinei Dietetică şi produse dietetice

1.2. Titularul activităţilor Prof. Dr. Gabriela Roman
de curs
1.3. Titularul activităţilor Asist. univ. dr. Dana Mihaela Ciobanu
de lucrări practice Asist Univ. Camelia Vonica
As. Univ. Andrada Mureșan
1.4. Anul 2 1.5. 1 1.6. Evaluare 1.7. Disciplină
de studiu Semestrul Tipul de sumativă Regimul obligatorie,
evaluare Examen disciplinei de
teoretic, specialitate
examen
practic

a. Studiul după suport de curs, bibliografie şi notițe 19
d. Tutoriat 0
Alte activităţi 0
3.1. De Chimie organică, chimie generală şi anorganică, chimie

curriculum analitică, biologie, microbiologie, biochimie.
3.2. De Abilităţi de comunicare cu pacienţii, capacitatea de interpretare
compentenţe a informaţiilor rezultate în urma evaluării nutriţionale.
172

cursului didactice
Competenţe  Cunoaşterea noţiunilor de bază referitoare la dietetica,

profesionale dietoterapie, stil de viata sanatos, alimentatia sanatoasa a
adultilor in diferitele etape ale vietii, alimente, alcatuirea unui
meniu echilibrat, principii de gastrotehnie, tulburari de
comportament alimentar, tulburari de nutritie
 Analiza şi interpretarea cunoştinţelor de specialitate în scopul
participării, alături de ceilalţi profesionişti din domeniul
sanitar, la formarea unei atitudini conştiente a pacienţilor faţă
de adoptarea unui stil de viaţă sănătos si a unei nutrutii optime
 Capacitatea de a explica şi interpreta conţinutul activităţilor
teoretice şi practice ale cursului de dietetică şi produse
dietetice într-o abordare interdisciplinară cu celelalte materii
biomedicale fundamentale şi de specialitate.
terminologia de specialitate
Compentenţe  Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă
transversale pluridisciplinară şi aplicarea de tehnici de relaţionare, muncă
eficientă şi feedback longitudinal în cadrul echipei
 Executarea unor sarcini profesionale complexe
comunicare şi formare profesională asistată (portaluri Internet,
aplicaţii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line
etc.), atât în limba română cât şi într-o limbă de circulaţie
internaţională, pentru a asigura dezvoltarea personală şi
profesională continuă
 Identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile,
a condiţiilor de finalizare a acestora, termenelor de realizare
aferente în vederea executării responsabile a sarcinilor
profesionale
6. Obiectivele disciplinei/cursului (reieşind din grila competenţelor

Obiectivul  Cunoaşterea şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice de bază în 

general al domeniul nutriţiei clinice.
disciplinei
173
Obiectivele  Cunoaşterea, înţelegerea şi descrierea conceptelor privind stilul 
specifice de viaţă sănătos
 Identificarea şi analizarea componentelor stilului de viaţă
sănătos.
 Integrarea nutriţiei ca şi component al stilului de viaţă sănătos.
 Înţelegerea şi utilizarea corectă a termenilor: dieta, dietetică,
dietoterapie, nutritie, nutrienti, nutritionist, management.
 Cunoaşterea şi ordonarea etapelor diagnostice şi intervenţionale
în dietoterapie.
 Cunoaşterea principiilor de dietoterapie.
 Evaluarea nutriţională.
 Cunoaşterea şi utilizarea unităţilor de măsură în nutriţie.
 Cunoaşterea şi înţelegerea mecanismelor de reglare a
alimentaţiei şi a factorilor psihologici implicaţi.
 Cunoaşterea şi încadrarea alimentelor. Etichetarea alimentelor,
interpretarea informaţiilor de pe etichetă. Noţiuni de
gastrotehnie
 Încadrarea alimentelor şi băuturilor funcţionale în alimentaţia
sănătoasă.
7. Conţinuturi

predare
1. Definire termeni:dieta, dietoterapie, nutritie,
nutrienti, nutritionist, management
nutriţional
2. Definire termeni: etape dietoterapie,
principii dietoterapie, evaluarea
dietoterapiei. Unităţi de măsură în nutriţie
3. Stil de viaţă (SV): componente, factori
determinanti, nutritia si abordarea holistica Prezentare
integrata in SV, educatia pentru optimizarea Expunere orală dublată
stilului de viata sistematică, de suport
4. Alimentaţia sănătoasa nutritivă: definiţie, conversaţie, electronic,
generalităţi, aport nutritiv, aport energetic, exemplificare conversaţie,
aport hidric (surse, calitate, calcul). problematizare
Obiectivele alimentaţiei sănătoase. Nutriţia
de apărare
5. Piramida alimentaţiei sănătoase. Selecţia
alimentelor în cadrul grupelor alimentare.
Indexul şi încarcarea glicemică
6. Ingestia de alimente, factori psihologici,
reglarea alimentatiei
174
7. Comportament alimentar. Tulburari de
comportament alimentar. Tulburări de
nutriţie. Evaluare.
8. Evaluare nutriţională (clinică, biochimică,
comportament alimentar, alimentaţie).
Ancheta alimentara, jurnalul alimentar
9. Alimentul: definitie, clasificare, aspecte
juridice, medicale; alimente de baza,
alimente modificate genetic. Alimente
speciale, dietetice. Etichetarea alimentelor.
Gastrotehnie
10. Alimente funcţionale. Băuturile funcţionale.
Alcoolul. cafeaua, ceaiul, ciocolata
11. Analiza, interpretarea si beneficiile
diverselor tipuri de diete, in cadrul
alimentatiei sanatoase a adultului: Dieta
Mediteraneana. Dieta vegetariana.
12. Analiza, interpretarea si beneficiile
diverselor tipuri de diete, in cadrul
alimentatiei sanatoase a adultului: Dieta
DASH. Dieta hiposodată, hipolipidică
13. Nutritia optima la sportivi: activitatea fizica,
suportul energetic. Nutritia optima la
gravide. Nutritia optima la varstnici
14. Discutarea ghidurilor de alimentatie
sanatoasa, evaluarea surselor
informationale, nutritia bazata pe dovezi,
societati internationale de nutritie.
Bibliografie
1. Curs dietetică şi produse dietetice - suport PowerPoint
2. Hâncu N., Roman G., Veresiu I.A. (editori). Diabetul zaharat, nutriţie,
bolile metabolice - Tratat, vol 1, Editura Echinox Cluj-Napoca, 2010
predare
1. Discutarea şi evaluarea stilului de viaţă: Expunere
activitate fizică, alimentaţie (nr mese, sistematică, Prezentare
cantitate, orar, ambient, preferinţe interacţiune orală dublată
alimentare). cu pacienţii de suport
2. Evaluarea nutriţională (clinic, biochimic, (ancheta electronic,
indexul alimentaţiei sănătoase). alimentară, interacţiune cu
3. Evaluarea comportamentului alimentar prin evaluare pacienţii,
aplicare de teste, chestionare (frecv nutriţională şi prezentări de
alimentara, calitatea vietii, comportament a caz, discuţii
alimentar, depresie, binge eating). comportament
175
4. Ancheta alimentara, jurnal alimentar. ului
5. Calculul necesarului caloric, nutritiv, hidric. alimentar),
Obiective nutriţionale. prezentări de
6. Calculul necesarului caloric, nutritiv, hidric. caz, discuţii
Obiective nutriţionale.
7. Calculul necesarului caloric, nutritiv, hidric.
Obiective nutriţionale.
8. Alcatuire de meniuri bazate pe piramida
alimentaţiei sănătoase, selecţia optimă de
alimente în cadrul grupelor alimentare.
11. Discutare şi încluderea în meniuri a
alimentelor speciale, dietetice: hiposodate,
hipoglucidice, hipolipidice, proteice, fara
gluten, hipocalorice, fibre alimentare.
12. Discutare şi încluderea în meniuri a
alimentelor speciale, dietetice: hiposodate,
hipoglucidice, hipolipidice, proteice, fara
gluten, hipocalorice, fibre alimentare.
13. Alcătuire de meniuri speciale: pentru
gravide, vârstnici, sportivi.
14. Alcătuire de meniuri speciale: dieta
Mediteraneană, dieta vegetariană.
Bibliografie
1. Curs dietetică şi produse dietetice - suport PowerPoint
2. Hâncu N., Roman G., Veresiu I.A. (editori). Diabetul zaharat, nutritie,
bolile metabolice- Tratat, vol 1, Editura Echinox Cluj-Napoca, 2010

programului
 Pentru optimizarea conţinutului cursului, al lucrărilor practice şi a

metodelor de predare/învăţare, titularii disciplinei au organizat discuţii şi
întâlniri în cadrul manifestărilor ştiinţifice ale Societăţii Române de
Nutriţie, Societăţii şi Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie, Boli
metabolice şi a Asociaţiei Române pentru Studiul Obezităţii, precum şi cu
alte cadre didactice din domeniu, titulare în alte instituţii de învăţământ
176
superior. Au fost vizate identificarea domeniilor prioritare şi corelarea cu
nevoile din practică, precum şi coordonarea cu alte programe similare din
compatibile cu activitățile derulate la nivel național pe segmentul sănătății
mediului şi nutriţiei.
9. Evaluare

evaluare din nota
finală
(corectitudinea cunoştiinţelor, scris tip
coerenţa logică, fluenţa de exprimare, grilă
forţa de argumentare)
studenţilor
particularizare
9.5. Lucrări Evaluarea cunoştiințelor teoretice Examen 50%
practice) și a abilităților practice.
Însuşirea principalelor noţiuni de dietetică şi produse dietetice:
 Conceptul de stil de viaţă sănătos şi componetele sale
 Evaluarea nutriţională şi a comportamentului alimentar
 Calculul raţiei calorice şi nutritive
 Alcătuirea meniurilor
 Selecţia optimă a alimentelor în cadrul grupelor alimentare
177
FIŞA DISCIPLINEI IGIENĂ ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ
1.1. Denumirea disciplinei Igienă și siguranță alimentară

1.2. Titularul activităţilor Conf. dr. Lorena Filip
de curs
1.3. Titularul activităţilor Şef lucr. dr. Anamaria Cozma-Petruţ
de lucrări practice Şef lucr. dr. Oana Maria Stanciu
evaluare Examen disciplinei domeniu,
practic + obligatorie
Proiecte

d. Tutoriat 4
Alte activităţi -
3.1. De curriculum Chimie organică, chimie generală şi anorganică, chimie

analitică, biologie, microbiologie, biochimie, tehnologie
alimentară
178

cursului didactice
Competenţe  Cunoaşterea factorilor de mediu, influenţa calităţii acestora

profesionale asupra stării de sănătate, identificarea mijloacelor de păstrare
şi promovare a sănătăţii mediului şi a omului.Înţelegerea
igienei mediului ca factor determinant al stării de sănătate
 Implicarea dieteticianului în educarea populaţiei privind
impactul factorilor de mediu asupra sănătăţii
 Utilizarea metodelor de analiză pentru monitorizarea factorilor
de mediu și interpretarea rezultatelor analizelor
 Formarea abilităţilor de utilizare a unor metodologii şi tehnici
de laborator specifice studierii factorilor de mediu, elaborarea
unor planuri de prevenire a contaminării acestora şi de
monitorizare sanitară corectă
terminologia de specialitate
 Evaluarea calităţii nutriţionale şi toxicologice a alimentelor şi
a modificărilor apărute pe parcursul lanţului alimentar
 Inţelegerea relaţiei dintre alegerile alimentare, factorii de
mediu şi dezvoltarea bolilor
 Cunoaşterea legislaţiei şi a procedurilor referitoare la
 Cunoaşterea modificărilor conţinutului nutriţional al
alimentelor determinate de condiţiile asigurate pe parcursul
distribuţiei acestora
 Inţelegerea efectului metodelor de producţie, procesare şi
distribuţie asupra alimentelor şi a caracteristicilor lor
nutriţionale şi toxicologice
 Aplicarea şi comunicarea cunoştinţelor pentru obţinerea unor
alimente/ produse/ preparate cu proprietăţile nutriţionale şi
toxicologice dorite, precum şi conceperea unor recomandări şi
planuri alimentare ţinând cont de cunoştinţele prezentate
 Utilizarea cunoştintelor şi principiilor dobândite în vederea
conceperii unor proiecte de evaluare a stării de sănătate, a unor
proiecte de promovare a alimentaţiei sănătoase şi echilibrate, a
unor proiecte de promovare a tehnicilor adecvate de producţie,
179
procesare, distribuţie şi preparare a alimentelor pentru
obţinerea calităţilor dorite
Compentenţe  Cunoaşterea şi respectarea reglementărilor şi a legislaţiei

 Cunoaşterea şi respectarea codului de etică şi conduită
profesională
 Cunoaşterea rolului dieteticianului şi menţinerea standardelor
 Cunoaşterea metodelor de promovare a importanţei serviciilor
 Dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor profesionale între
 Cunoaşterea rolului dieteticianului în echipa medicală
 Împărtăşirea cunoştinţelor şi a cercetărilor cu alţi specialişti
 Cunoaşterea şi aplicarea principiilor managementului de
 Capacitatea de descriere şi raportare clară şi concisă, verbal şi
 Capacitate de lucru în echipă, organizare şi asumare a rolului
de lider
comunicare şi formare profesională asistată atât în limba
română, cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională

Obiectivul  Cunoaşterea, aprofundarea și utilizarea corectă a

general al noțiunilor de igienă
disciplinei
Obiectivele  Dobândirea cunoştinţelor teoretice şi practice privind
specifice factorii de mediu necesare viitorilor dieteticieni pentru a
se implica în procesul de promovare şi menţinere a stǎrii
de sǎnǎtate a populaţiei.
 Cunoaşterea caracteristicilor igienico-sanitare a
principalelor tipuri şi grupe de alimente în vederea
promovarii unei alimentaţii sănătoase, ca element de bază
a unui stil de viaţă sănătos.
 Familiarizarea studenţilor cu metodele analitice aplicate în
180
identificarea proceselor de contaminare, poluare, alterare
sau denaturare care pot caracteriza factorii de mediu.
 Cunoasterea şi aprofundarea noţiunilor de igienă în cadrul
colectivităţilor, a cerinţelor specifice din unitătile sanitare,
industria alimentară.
 Familiarizarea cu principalele direcţii de cercertare ce
vizează domeniul igienei.
bibliografică.
7. Conţinuturi

predare
1. Igiena Mediului Prelegere, Expuneri
Noţiuni introductive de igienă – definiţie; expunere orale
clasificarea factorilor de mediu sistematică, dublate de
Igiena apei conversaţie, prezentări
 Apa – ca factor de mediu; circuitul apei în problematizare PowerPoint
natură; clasificări ale apelor; importanţa apei
pentru viaţă; compoziţia chimică a apei naturale.
Apa potabilă-definiţie;norme de potabilitate:
organoleptice, fizice, chimice, bilogice,
bacteriologice
 Poluarea apelor-definiţie. Tipuri de poluare:
biologică, fizică, chimică. Surse de
poluare.Poluări care afectează proprietăţile
organoleptice, fizice, chimice şi biologice ale
apei.Poluare apelor subterane,şi de suprafaţă.
Patologia hidrică infecţioasă şi neinfecţioasă.
 Tratarea apei în scop potabil- Monitorizarea
apelor de suprafaţă în România – baza
legală.Măsuri de protecţie şi refacere a calităţii
apelor de suprafaţă. Purificarea apei. Etapele
procesului de tratare a apei. Dezinfecţia apei.
( 4 ore)
2. Igiena solului Prelegere, Expuneri
Definiţie. Compoziţia chimică normală a expunere orale
solului. Structura solului. Degradarea şi sistematică, dublate de
alterarea solului. Proprietăţi fizice ale conversaţie, prezentări
solului.Poluarea solului.Indicatorii direcţi şi problematizare PowerPoint
indirecţi ai poluării chimice.Condiţii de calitate
181
pentru agricultura ecologică.( 2 ore)
3. Igiena aerului Prelegere, Expuneri
Definiţia atmosferei.. Proprietăţi fizice ale expunere orale
aerului. Compoziţia normală a aerului sistematică, dublate de
Poluarea aerului- Definiţie. Surse de poluare conversaţie, prezentări
Clasificarea poluanţilor aerului atmospheric. problematizare PowerPoint
Poluarea fizică. Poluarea biologică şi riscul
apariţiei bolilor infecţioase. Poluarea chimică
 Poluarea aerului ambiental şi efectele
asupra sănătăţii.
Surse exterioare şi interioare de poluare.
Fumatul şi fumatul pasiv. Compoziţia fumului
de ţigară. Efectele fumului de ţigară asupra
sănătăţii. Fumul de lemne – efecte asupra
sănătăţii.Agenţi biologici şi bioaerosoli – efecte
asupra sănătăţii.Prevenirea şi combaterea
poluării aerului – metode de purificare (2 ore)
4. Igiena alimentelor Prelegere, Expuneri
 Definiţie. Contaminarea- clasificarea expunere orale
contaminaţilor sistematică, dublate de
 Contaminarea chimică alimentelor cu conversaţie, prezentări
pesticide Contaminarea alimentelor cu metale problematizare PowerPoint
grele Azotaţii şi azotiţii în produsele
alimentare :provenienţă şi efecte asupra sănătăţii.
Reziduuri de medicamente veterinare în alimente.
Contaminanţi proveniţi din activitatea industrială.
 Contaminarea biologică a produselor
alimentare. Toxiinfecţiile alimentare Măsuri de
igienă. Boli transmise prin consum de alimente
contaminate cu agenţi neconvenţionali- măsuri de
profilaxie. (4 ore)
5. Igiena grupelor de alimente Prelegere, Expuneri
 Contaminarea şi alterarea laptelui. Factori expunere orale
biologici şi chimici. Surse de contaminare sistematică, dublate de
bacteriană. Contaminarea cu conversaţie, prezentări
pesticide.Contaminarea cu principii active din problematizare PowerPoint
plante. Contaminarea cu antibiotice.Contaminarea
cu micotoxine. Contaminarea cu substanţe
radioactive. Alterarea laptelui. Falsificări ale
laptelui. Măsuri de igienă
 Contaminarea şi alterarea cărnii.
Contaminarea cu microorganisme, substanţe
toxice, poluanţi radioactivi, microbiologică. Boli
tranmise prin consum de carne
182
contaminată.Contaminarea chimică.Alterarea
cărnii. Măsuri de igienă.
 Contaminarea şi alterarea peştelui.
Toxiinfecţiile şi intoxicaţiile de origine
bacteriană. Substanţe toxice naturale.
Contaminarea cu produse fitosanitare, cu metale
grele, cu hidrocarburi policiclice aromatice.
Măsuri de igienă.
 Contaminarea şi alterarea ouălor.Invechirea
ouălor. Contaminarea cu microorganisme. Măsuri
de igienă.
 Contaminarea şi alterarea grăsimilor
alimentare. Contaminarea cu pesticide
organoclorurate. Alterarea grăsimilor alimentare.
Măsuri de igienă
 Contaminarea şi alterarea cerealelor şi
derivatelor de cereal. Contaminarea cu
microorganisme patogene şi substanţe chimice,
alterarea cerealelor. Măsuri de prevenire
 Contaminarea şi alterarea produselor
legumelor şi fructelor. Contaminarea chimică
Alterarea. Măsuri de prevenire (8 ore)
6. Metode şi mijloace de igienă Prelegere, Expuneri
 Igienizarea. expunere orale
Definiţie, obiective. Operaţia de igienizare. sistematică, dublate de
Spălarea- agenţi chimici de spălare ; Dezinfecţia- conversaţie, prezentări
agenţi chimici de dezinfecţie şi agenţi fizici de problematizare PowerPoint
dezinfecţie.
 Combaterea insectelor şi acarienilor în
industria alimentară. Dezinsecţia : definiţie.
Aspecte bioecologice ale unor artropode din
sectorul alimentar. Măsuri de prevenire şi
combatere a artropodelor. Insecticide.Metode noi
de combatere a artropodelor. Combaterea
integrată. Dezinsecţia generală
 Combaterea rozătoarelor în industria
alimentară Deratizarea : definiţie. Caracteristicile
bioecologice ale rozătoarelor dăunătoare.
Transmiterea microorganismelor patogene de la
rozătoare la animale şi om. Măsuri de prevenire şi
limitarea dezvoltării rozătoarelor :mijloace
mecanice, chimice şi biologice
 Igiena unităţilor cu profil alimentar.
 Igiena în unităţi medicale.
183
 Igiena colectivităţilor: igiena şcolară, igiena
muncii- aspecte legislative specifice (4 ore)
7. Siguranţa şi securitatea alimentară Prelegere, Expuneri
Definiţiile siguranţei şi securităţii alimentare. expunere orale
Sistemul de control HACCP :principii generale, sistematică, dublate de
obiective. Principiile HACCP şi avantajele aplicării conversaţie, prezentări
sistemului. Etapele de implementare. Relaţia problematizare PowerPoint
HACCP – sistem de mangement al calităţii (4 ore)
Total 28 ore Sem.II
Bibliografie
3. S. Mănescu, Gh. Tănăsescu, S. Dumitrache, M. Cucu. Igiena, Ed.
Medicală, Bucureşti, 1996
4. S. Mănescu, H. Dumitrescu, Zenova Bărduţă, Mona Ligia Diaconescu.
Chimia sanitară a mediului, Ed. Medicală, Bucureşti, 1982
5. Cuciureanu R., Elemente de Igiena Mediului şi a Alimentaţiei, Ed.
Junimea, Iaşi, 2002
6. J.R.J. Pare, J.M.R. Belanger. Instrumental methods in food analysis, Ed.
7. H.D. Belitz, W. Grosch. Food Chemistry, Ed. Springer, Berlin, 1999
8. G. Vollmer, G. Josst, D. Schenker, W. Sturm N. Vreden. Elementos de
Bromatologia descriptiva,
9. JA.M. Camean, M. Repetto. Toxicologia alimentaria, Ed Doaz de Santos,
Madrid-Buenos Aires, 2006
11. Gh. Şteţco, C. Laslo, G. Pascu - Igiena unităţilor de industrie alimentară,
Ed. Risoprint Cluj-Napoca, 2006
12. C. Ionuţ, M. Popa, V. Laza, D. Sîrbu, D. Curşeu, R. Ionuţ - Compendiu de
Igienă, Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2004
13. E. Săhleanu - Igiena în industria alimentară, Lit. Univ. „Ştefan cel Mare”
Suceava, 2004
14. Ghid de bune practici pentru siguranţa alimentelor, Managementul
siguranţei alimentelor, Ed. Uranus. Bucureşti 2005
15. Pascu E., Mărfuri alimentare şi siguranţa consumatorului, Ed. Universitară,
Bucureşti, 2009
16. Diaconescu I, Ardelean D., Diaconescu M., Merceologie alimentară-
Calitate şi Siguranţa, Ed. Universitara, Bucureşti, 2007
17. Paraschivescu A.O., Managementul calităţii mărfurilor alimentare, Ed.
Tehnopress, Iaşi, 2004
18. Alexandra Banu, O.M. Radovicoi, Elemente de ingineria şi Protecţia
184
mediului, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2007.
19. C. Banu, P. Alexe, Camelia Vizireanu, Procesarea industrială a Cărnii, ed.
Tehnică, Bucureşti, 2003
20. C. Banu, Suveranitate, Securitate, Si Siguranţă alimentară, Ed. ASAB ,
Bucureşti 2003
21. Ileana Adriana Serban, Adrian Călugăru- Notiuni elementare de igienă, Ed.
Semne, 2003
22. Marius Giorgi Usturoi- Tehnologia laptelui și a produselor derivate- ed.
Alfa , Iasi 2007
23. Neicu Bologa, Georgeta Bărbulescu, Al. Burda- Merceologie- Metode si
tehnici de determinare a calităţii. Ed. Universitară Bucuresti 2007
24. Legea nr. 319 din 14 iulie 2006- Legea securității și sănătății în muncă
25. Ordin nr. 1668 din 09/12/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind
examinarea stării de sănătate a preşcolarilor şi elevilor din unităţile de
învăţământ de stat şi particulare autorizate/acreditate, privind acordarea
asistenţei medicale gratuite şi pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos
26. Legea nr. 319 din 14 iulie 2006- Legea securității și sănătății în muncă
27. www.farma.umfcluj.ro : Curs Igiena, suport PowerPoint

predare
1. Igiena apei. Expunere Prezentare
Determinarea unor substanţe chimice cu sistematică, orală dublată
potenţial toxic (amoniac, azotaţi, azotiţi) din seminar, de suport
apă. Determinarea unor substanţe indezirabile analize de electronic,
(fier) din apă. Determinarea unor indicatori laborator, conversaţie,
chimici de poluare a apei (substanţele calcularea şi problematizare
oxidabile). Patologia bacteriană, virală şi interpretarea
parazitară transmisă pe calea apei. Procesul de rezultatelor,
dezinfecţie şi tratare a apei în scop potabil. întocmirea
(6 ore) unui referat
sub forma unui
buletin de
analiză
2. Igiena solului. Expunere Prezentare
Determinarea unor proprietăţi fizice ale solului: sistematică, orală dublată
temperatură, umiditate, granulaţie, porozitate, seminar, de suport
capacitate de reţinere a apei, permeabilitate, analize de electronic,
capilaritate. Determinarea unor indicatori laborator, conversaţie,
sanitari de poluare chimică a solului (azotul calcularea şi problematizare
amoniacal, substanţele oxidabile). Măsuri de interpretarea
prevenire şi combatere a poluării solului. (3 rezultatelor,
ore) întocmirea
unui referat
185
sub forma unui
buletin de
analiză
3. Igiena aerului. Expunere Prezentare
Compoziţia chimică normală a aerului şi sistematică, orală dublată
importanţa sa pentru viaţă. Poluarea aerului conversaţie, de suport
atmosferic. Influenţa poluării aerului asupra problematizare, electronic,
stării de sănătate a populaţiei. Influenţa poluării demostrație conversaţie,
aerului asupra mediului ambiant. Influenţa problematizare
schimbărilor de climă asupra organismului.
Măsuri de prevenire şi combatere a poluării
aerului. (3 ore)
4. Igiena laptelui şi derivatelor lactate. Expunere Prezentare
Aprecierea prospeţimii laptelui prin sistematică, orală dublată
determinarea acidităţii acestuia (metoda seminar, de suport
Soxhlet-Henkel, metoda Dornic), efectuarea analize de electronic,
probei cu alcool şi a probei cu albastru de laborator, conversaţie,
bromtimol. Aprecierea salubrităţii laptelui prin calcularea şi problematizare
determinarea indicelui clor-lactoză. Controlul interpretarea
pasteurizării laptelui prin efectuarea testului rezultatelor,
amilazei şi a testului peroxidazei. Decelarea întocmirea
adaosului de substanţe chimice conservante sau unui referat
neutralizante în lapte. sub forma unui
Aprecierea prospeţimii derivatelor lactate buletin de
(smântână, iaurt, lapte bătut, chefir, unt, lapte analiză
concentrat, brânzeturi) prin determinarea
acidităţii acestora. Determinarea indicelui de
peroxid al untului. (6 ore)
5. Igiena cărnii şi preparatelor din Expunere Prezentare
carne. sistematică, orală dublată
Analiza proprietăţilor organoleptice ale cărnii şi seminar, de suport
preparatelor din carne. Identificarea peroxidazei analize de electronic,
din carne. Identificarea amidonului şi calciului laborator, conversaţie,
în preparate din carne. Identificarea calcularea şi problematizare
amoniacului din carne cu reactivul Eber. interpretarea
Determinarea acidităţii conservelor de carne. rezultatelor,
Igiena peştelui. întocmirea
Analiza proprietăţilor organoleptice ale unui referat
peştelui. Determinarea acidităţii totale a sub forma unui
peştelui. (3 ore) buletin de
analiză
6. Igiena mierii de albine. Expunere Prezentare
Identificarea şi dozarea zahărului invertit sistematică, orală dublată
artificial adăugat în mierea de albine. seminar, de suport
186
Determinarea acidităţii mierii de albine. analize de electronic,
Igiena băuturilor alcoolice distilate. laborator, conversaţie,
Identificarea alcoolului metilic din băuturi calcularea şi problematizare
alcoolice distilate. Dozarea acidului cianhidric interpretarea
din băuturi alcoolice distilate. (3 ore) rezultatelor,
întocmirea
unui referat
sub forma unui
buletin de
analiză
7. Igiena grăsimilor alimentare. Expunere Prezentare
Analiza proprietăţilor organoleptice ale sistematică, orală dublată
uleiurilor vegetale. Determinarea acidităţii seminar, de suport
libere a uleiurilor vegetale. Determinarea analize de electronic,
indicelui de peroxid al uleiurilor vegetale. laborator, conversaţie,
Igiena sării de bucătărie. calcularea şi problematizare
Identificarea plumbului şi sulfaţilor în sarea de interpretarea
bucătărie. rezultatelor,
(3 ore) întocmirea
unui referat
sub forma unui
buletin de
analiză
8. Metode analitice moderne (GC, Expunere Prezentare
HPLC, ELISA, PCR) aplicate în sistematică, orală dublată
controlul igienic al apei şi conversaţie, de suport
alimentelor. demostrație electronic,
(3 ore) conversaţie
9. Norme generale de igienă pentru Expunere Prezentare
asigurarea securităţii alimentelor sistematică, orală dublată
Reglementări privind supravegherea condiţiilor conversaţie, de suport
generale de igienă pentru securitatea problematizare, electronic şi
alimentelor- planul HACCP si ghiduri de buna demostrație video,
practică. (3 ore) conversaţie,
problematizare
10. Patologie infecţioasă şi neinfecţioasă Expunere Prezentare
indusă de consumul de apă şi alimente sistematică, orală dublată
necorespunzătoare din punct de vedere problematizare, de suport
igienico-sanitar. (3 ore) aplicaţii - electronic,
studii de caz conversaţie,
problematizare
11. Igiena colectivităţilor. Expunere Prezentare
Igiena şcolară, igiena unităţilor spitaliceşti, sistematică, orală dublată
igiena muncii. Tehnici de determinare a conversaţie, de suport
187
factorilor fizici de microclimat (temperatură, problematizare, electronic,
umiditate, curenţi de aer), a iluminatului şi a demostrație conversaţie,
zgomotului din încăperi. Aprecierea efectelor problematizare
microclimatului, iluminatului natural/artificial
şi a zgomotului asupra stării de sănătate. (3 ore)
12. Igiena in industria alimentară Expunere Prezentare
Metode de decontaminare: curăţenia, sistematică, orală dublată
dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea – reguli conversaţie, de suport
generale, metode generale de aplicare problematizare, electronic,
Starea de sănătate a personalului- clasificare, demostrație conversaţie,
examene medicale profilactice, la angajare, problematizare
periodice şi la reluarea activităţilor; sistemul de
management al stării de sănătate
Igiena personală a lucrătorilor-aspecte specifice
inainte, în timpul şi la sfărşitului lucrului;
ustensile şi substanţe pentru igienă; riscuri
create de nerespectarea regulilor de igienă
personală; echipamentul de protecţie. (3 ore)
Bibliografie
1. D. Miere, L. Filip, R. Banc, A. Cozma - Chimia şi Igiena Mediului -
Lucrări practice (Facultatea de Farmacie), Ed. Med. Univ. „Iuliu
2. Gh. Şteţco, C. Laslo, G. Pascu - Igiena unităţilor de industrie alimentară,
Ed. Risoprint Cluj-Napoca, 2006
3. C. Ionuţ, M. Popa, V. Laza, D. Sîrbu, D. Curşeu, R. Ionuţ - Compendiu de
Igienă, Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2004
4. E. Săhleanu - Igiena în industria alimentară, Lit. Univ. „Ştefan cel Mare”
Suceava, 2004
5. S. Mănescu, Gh. Tănăsescu, S. Dumitrache, M. Cucu - Igiena, Ed.
6. D. Şendrea, D. Miere - Ghid de analiză chimico-sanitară a mediului -
Litografia UMF Cluj-Napoca, 1996
7. S. Mănescu, M. Cucu, M.L. Diaconescu - Chimia sanitară a mediului, Ed.
8. M. Pârvu - Chimie sanitară, Litografia UMF Cluj-Napoca, 1986
9. Busuricu F., Metode şi tehnici pentru controlul alimentului, Ed. Muntenia,
Constanţa, 2008
10. J.R.J. Pare, J.M.R. Belanger - Instrumental methods in food analysis, Ed.
11. R. Matissek, F.M. Schnepel, G. Steiner - Analisis de los alimentos,
Fundamentos, Metodos, Aplicationes, Ad. ACRIBIA, Zaragoza, Spania,
1998
12. Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile
13. HOTĂRÂRE Nr. 974 din 15 iunie 2004 pentru aprobarea Normelor de
supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a
188
Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile
14. Legea nr. 311 din 28/06/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
458/2002 privind calitatea apei potabile
15. ORDIN Nr. 299/638 din 8 aprilie 2010 privind aprobarea Metodologiei de
acordare a derogărilor pentru parametrii chimici, în conformitate cu
prevederile art. 9 din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile
16. Ordonanta 11 din 29 ianuarie 2010 (Ordonanta 11/2010) pentru
modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei
potabile
17. Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător
18. Ordonanţă de urgenţă nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei,
circulaţiei şi comercializării alimentelor, M. Of. nr. 349/2001
19. ORDIN nr. 301 din 22 decembrie 2006 privind aprobarea Normei sanitare
veterinare şi pentru siguranta alimentelor privind procedurile de
înregistrare a activităţilor de vânzare directa de produse primare, a
activităţilor de vânzare cu amănuntul şi a activităţilor de fabricare a
alimentelor
20. Lege nr. 150/2004 din 14/05/2004 Republicat in Monitorul Oficial, Partea I
nr. 959 din 29/11/2006 privind siguranţa alimentelor şi a hranei pentru
animale
21. HOTĂRÂRE nr. 955 din 18 august 2005 privind aprobarea Regulilor
specifice pentru organizarea de controale oficiale referitoare la produse de
origine animală destinate consumului uman
specifice de igienă pentru alimente de origine animală
generale pentru igiena produselor alimentare
24. Legea nr. 319 din 14 iulie 2006- Legea securitatii si sanatatii in munca
25. Ordin nr. 1668 din 09/12/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind
examinarea stării de sănătate a preşcolarilor şi elevilor din unităţile de
învăţământ de stat şi particulare autorizate/acreditate, privind acordarea
asistenţei medicale gratuite şi pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos
26. Ordin nr. 1955 din 18/10/1995 pentru aprobarea Normelor de igiena
privind unitatile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și tinerilor
(forma consolidată 18/08/2004)
27. Regulamentul (CE) nr. 852/2004 privind igiena produselor alimentare
28. Regulamentul (CE) nr. 853/2004 de stabilire a normelor specifice de
igienă privind igiena produselor alimentare
29. Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 privind criteriile microbiologice pentru
produsele alimentar
30. Ordonanta nr. 42 din 29/01/2004 privind organizarea activităţii sanitar-
veterinare şi pentru siguranţa alimentelor
31. Hotărâre nr. 984 din 25/08/2005 privind stabilirea şi sancţionarea
contravenţiilor la normele sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor
32. Hotărâre nr. 924 din 11/08/2005 privind aprobarea Regulilor generale
189
pentru igiena produselor alimentare
8. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor

comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din
domeniul aferent programului

titularii disciplinei au organizat o întâlnire cu: membrii ai Asociaţiei
„Nutriţie şi Sănătate” ai Asociatiei Dieteticienilor din România precum şi
cu alte cadre didactice din domeniu, titulare în alte instituţii de învăţământ
superior. Întâlnirea a vizat identificarea nevoilor şi aşteptărilor
angajatorilor din domeniu şi coordonarea cu alte programe similare din
compatibile cu activitățile derulate la nivel național pe segmentul sanatatii
mediului.
9. Evaluare

evaluare finală
cunoştiinţelor, coerenţa logică, fluenţa grilă
de exprimare, forţa de argumentare)
Lucrări (dobândite pe parcursul lucrărilor practic
practice practice) și a abilităților practice.
Întocmirea de proiecte având la bază 10%
studiu bibliografic
Însuşirea principalelor noţiuni de Igienă:
 Igiena apei, aerului, solului
 Igiena alimentelor. Siguranţa alimentară. Sistemul HACCP
 Igiena încăperilor, igiena colectivităţilor, igiena unităţilor medicale,igiena
muncii, igiena în industria alimentară .
190
FIŞA DISCIPLINEI IMUNOLOGIE. DIETOTERAPIA ÎN INTOLERANȚE
ȘI ALERGII ALIMENTARE
1.1. Denumirea Imunologie. Dietoterapia în intoleranțe și alergii

disciplinei alimentare
1.2. Titularul activităţilor Sef Lucr. Dr. Onitiu-Gherman Nadia
de curs
1.3. Titularul activităţilor Sef Lucr. Dr. Onitiu-Gherman Nadia
1.4. Anul 2 1.5. 1 1.6. Examen 1.7. Disciplină de
de studiu Semestrul Tipul de Regimul specialitate,
evaluare disciplinei obligatorie
2. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)

de învățământ care: curs practice
2.7. Distribuția fondului de timp/ săptămână Ore
a. Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 14
de specialitate și pe teren
c. Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 4
d. Tutoriat 2
Alte activități 1
3. Precondiții (acolo unde este cazul)
3.1. De curriculum Biochimie, biologie celulara si moleculara, fiziologie si

fiziopatologie, terminologie medicala
3.2. De compentențe -
4. Condiții (acolo unde este cazul)
4.1. De desfășurare a Amfiteatru/sala cu sistem de proiectie

cursului Intirzierea la curs sau lucrari practice nu este admisa
191
(deranjeaza procesul de invatamint)
Sunt interzise alimente, bauturi, fumat in spatiile de curs
Utilizarea telefonului mobil este interzisa in timpul
activitatii didactice
4.2. De desfășurare a Sala/laborator pentru activitati specifice, dupa caz
lucrărilor practice Caiet de notite pentru prezentari de cazuri, interpretari
de analize, teste
5. Compentențe specifice acumulate
Competențe  Capacitatea de a utiliza termeni de specialitate

profesionale  Intelegerea mecanismelor de aparare a organismului
 Intelegerea raspunsului imun deviant (hipersensibilitate,
autoimunitate, imunodeficienta) si a bolilor generate in
contextual respectiv
 Intelegerea mecanismelor implicate in reactiile de
hipersensibilitate la alimente
 Cunoasterea formelor clinice ale alergiilor alimentare
 Elaborarea unor recomandari de evictiune in cazul alergiilor
alimentare
 Orientare in interpretarea unor buletine de analize
hematologice si alergo-imunologice
Compentențe  Utilizarea de mijloace informatice si resurse pentru invatare

transversale  Comunicare eficienta atit cu pacientii cit si cu medicii
 Participarea la cercetare si publicarea materialelor stiintifice
6. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila co mpetențelor

Obiectivul  Cunoasterea, aprofundarea si utilizarea corecta a

general al conceptelor din imunologie si alergologie
disciplinei
Obiectivele  Intelegerea mecanismelor implicate in initierea si
specifice desfasurarea raspunsului imun
 Intelegerea raspunsului imun patologic (hipersensibilitate,
autoimunitate, imunodeficienta) si a bolilor cu mecanism
imun
 Intelegerea patogeniei bolilor prin mechanism de
hipersensibilitate induse de alimente
 Identificarea formelor clinice ale alergiilor alimentare
 Elaborarea unor recomandari de evictiune in cazul
alergiilor alimentare si mentinerea echilibrului nutritional
cu ajutorul unor produse dietetice
192
7. Conținuturi

predare
1. Organe si celule implicate in raspunsul
imunitar. Modalitati de aparare-imunitate
specifica si nespecifica
2. Antigene, anticorpi . Anticorpi
monoclonali
3. Citokine, complement, molecule de
Prezentari orale,
adeziune. Conferinta,
prezentari power-
4. Reactii de hipersensibilitate. Alergiile conversatii
point
alimentare.
5. Antigene de histocompatibilitate. Tumori.
Transplant -(notiuni)
6. Autoimunitate. Imunodeficiente. Notiuni
de imunomodulare.
7. Boala celiaca
Bibliografie
1. Cristea V, Monica Crișan (sub red.). Curs de Imunologie – Facultatea de
Medicină. Ed a-IVa, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca,
2011.
2. DUMITRAŞCU D. Bolile atopice, Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţieganu”, Cluj
Napoca, 2002.
3. Janeway's Immunobiology,8th, Kenneth Murphy, 2011
4. Food allergy: Epidemiology, pathogenesis, diagnosis, and Treatment. Scott H.
Sicherer, MD, and Hugh A. Sampson, MD. J ALLERGY CLIN IMMUNOL
FEBRUARY 2014
predare
1. Alergenii alimentari, IgE specifice, teste
alergologice prick (demonstratii).
2. Evaluarea hematologica, imunograme,
prezentari de cazuri clinice de boli
autoimune si imunodeficiente.
3. Alergia la proteinele laptelui de vaca ,
Conversatii,
produse dietetice de lapte. Interpretari de
cazuri clinice,
4. Vizita pe sectia clinica, anamneza, date, demonstratii
demonstratii
examenul obiectiv, explorari paraclinice in
boli cu componenta imunologica.
5. Explorarea imunologica (tehnici
imunologice de laborator, teste cutanate
alergologice). Vizita la laboratorul clinic.
6. Abordarea terapeutica in boli cu
193
mecanism imunologic, medicamente cu rol
imunomodulator, terapii biologice,
particularizari la cazuri clinice.
7. Alergia la medicamente si aditivi
alimentari, notiuni practice.
Bibliografie
1. Cristea V, Monica Crișan (sub red.). Curs de Imunologie – Facultatea de
Medicină. Ed a-IVa, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca,
2011.
2. DUMITRAŞCU D. Bolile atopice, Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţieganu”, Cluj
Napoca, 2002.
3. Janeway's Immunobiology,8th, Kenneth Murphy, 2011
4. Food allergy: Epidemiology, pathogenesis, diagnosis, and Treatment. Scott H.
Sicherer, MD, and Hugh A. Sampson, MD. J ALLERGY CLIN IMMUNOL
FEBRUARY 2014
8. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările

reprezentanților comunității epistemice, asociațiilor
profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Integrarea studentilor in comunitatea medicala si stabilirea unor relatii de

colaborare intre viitorii dieteticieni si medici.
9. Evaluare
Tip de 9.1. Criterii de 9.2. Metode de evaluare 9.3. Pondere

activitate evaluare din nota
finală
9.4. Curs Conform cu Examen scris, intrebari cu 70%
obiectivele generale raspuns multiplu si
redactionale
9.5. Conform cu Interpretari de analize 30%
Lucrări obiectivele imunologice, alergologice,
practice specifice hematologice
9.6. Standard minim de performanță
Intelegerea principalelor concepte de imunologie si alergologie.
1. Definitia si tipurile raspunsului imun.
2. Clasificarea si caracterizarea elementelor care participa la raspunsul imun.
3. Mecanisme imunologice si manifestari clinice in hipersensibilitati,
imunodeficiente, autoimunitate, tumori.
4. Intelegerea mecanismelor alergiei alimentare si implicatii in elaborarea
dietei.
5. Capacitatea de a interpreta analize specifice, in corelatie cu evaluarea dietei
si urmarirea eficientei interventiilor nutritionale.
194
FIŞA DISCIPLINEI ISTORIA ŞI CULTURA ALIMENTAŢIEI
1.1. Denumirea disciplinei Istoria şi cultura alimentaţiei

1.2. Titularul activităţilor de curs Conf. dr. Lorena Filip
1.3. Titularul activităţilor de lucrări -
practice
de studiu Semestrul Tipul de teoretic Regimul obligatorie,
evaluare disciplinei relevantă

d. Tutoriat 2
Alte activităţi -
3.1. De curriculum Chimia alimentului, nutriţie, tehnologie alimentară,

tehnologie culinară

cursului didactice
195
Competenţe  cunoaşterea tehnicilor de modificare a dietei pentru indivizi cu
profesionale diferite obiceiuri alimentare şi culturale
 cunoaşterea metodelor de gătire, preparare şi prezentare a
alimentelor pentru asigurarea nevoilor nutriţionale
 înţelegerea relaţiei dintre alegerile alimentare şi dezvoltarea
bolilor
sănătoase şi echilibrate
profesională
de lider

Obiectivul  cunoaşterea evoluţiei istorice a alimentaţiei umane,

general al corelarea culturii diverselor popoare şi civilizaţii cu
disciplinei alimentaţia şi obiceiurile alimentare ale acestora.
Obiectivele  identificarea influenţei istoriei şi culturii alimentaţiei

specifice asupra obiceiurilor alimentare corelate cu stilul de viaţă
196
7. Conţinuturi

predare
1. Dezvoltarea istorică a ştiinţei alimentaţiei: Etapa
naturistă. Etapa chimico-analistă. Etapa
tehnologico- legală. (2 ore)
2. Variaţii ale alimentaţiei de-a lungul istoriei.
Preistoria. Perioada neolitică. Epoca modernă.
Alimentaţia şi evoluţia. Obiceiuri alimentare.
Grupele de alimente şi civilizaţia. Evoluţia istorică
a cultivării, creşterii şi prelucrării alimentelor.
Prezenţa şi ponderea diferitelor grupe de alimente
de-a lungul istoriei în alimentaţia popoarelor
funcţie de cultura acestora. (6 ore) Prelegere, Expuneri
3. Influenţa poziţiei sociale şi a convingerilor expunere orale
religioase asupra alimentaţiei. Influenţa factorilor sistematică, dublate de
regionali asupra structurii dietei şi aspecte legate de conversaţie, prezentări
accesibilitate. (2 ore) problematizare PowerPoint
4. Cultura alimentatiei in tăriile din Europa
(Spania, Franta, Italia, Grecia, Austria, Germania,
Bulgaria, Ungaria, Ţarile nordice, Anglia). Istoria şi
cultura alimentaţiei românilor. (8 ore)
5. Specificul alimentatiei populatiei de pe diverse
continente – Asia ( Rusia, India, Japonia, China,
Coreea, Thailanda) Statele arabe, America de
Nord, Centrala si de Sud , Australia, Africa de
Nord, Centrala si Sud. (8 ore)
6. Probleme actuale ale alimentaţiei umane. (2 ore)
Bibliografie
1. J. Seignalet – L’alimentation ou la troisieme medicine, 4eme ed. revue et
augmentee, col, Ecologie Humaine, ed. Francois-Xavier de Guilbert, Paris,
2001
2. Coenders – Quimica culinaria, estudio de lo que sucede a los alimentos,
durante y despues de cocinados, Ed. Acribia Zaragoza, Spania, 1996
4. J. G. Gutierrez – Ciencia Bromatologica – Principios generales de los
5. Tom Standage- Istorie a lumii in 6 pahare, House of guides, Bucuresti, 2007
6. Felipe Fernandez-Armesto- historia de la comida, Ed. TusQuets , Barcelona,
2004
7. Jesus Contreras Hernandez, Mabel Gracia Arnaiz - Alimentation y Cultura-
perspectiva antropologicas, Ed. Ariel, Barcelona, 2005
8. Paul Freedman- Istoria gustului , Ed. Vellant, Bucuresti, 2008
197
9. www.farma.umfcluj.ro : Curs Istoria si cultura alimentaţiei, suport
PowerPoint.

comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori
reprezentativi din domeniul aferent programului

titularul disciplinei a urmărit conținutul curriculei pentru disciplina de Nutriție a
altor programe de studii de licenţă de Nutriţie şi Dietetică europene precum şi
Dieteticienilor din România (Cluj), cu Asiciaţia Nutriţie şi Sănătatedin care fac
parte studenţi şi absolventi ai programului de studiu Nutriţie şi Dietetică.
Întâlnirea a vizat identificarea nevoilor absolventilor, a aşteptărilor angajatorilor
din domeniu şi coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor instituţii de
învăţământ superior.
nutriţiei
9. Evaluare

de din nota
evaluare finală
cunoştiinţelor, coerenţa logică, fluenţa grilă
de exprimare, forţa de argumentare)
motivaţionale ale activităţilor
studenţilor
9.5. Lucrări -
practice
Însuşirea principalelor aspecte legate de evoluţia alimentaţiei şi cultura
alimentaţiei în diverse ţări ale lumii.
198
FIŞA DISCIPLINEI NOȚIUNI DE GENETICĂ, NUTRIGENETICĂ ŞI
NUTRIGENOMICĂ
1.1. Denumirea Noțiuni de genetică, nutrigenetică şi nutrigenomică

disciplinei
1.2. Titularul Șef lucr. Dr. Anamaria Cozma Petruț
1.3. Titularul -
practice
Anul de Semestrul Tipul de Regimul specialitate,

2.4. Total ore din 28 2.5. Din care: 28 2.6. Lucrări -
d. Tutoriat 3
Alte activităţi- 2

cursului didactice
199
Competenţe  Dezvoltarea capacității de a utiliza în mod adecvat și în

profesionale context terminologia de specialitate
 Capacitatea de a înțelege și utiliza în context dietetic
noțiunile de genetica, nutrigenetică și nutrigenomică
 Utilizarea noțiunilor de variabilitate genetică pentru a
personaliza tratamentul medical nutrițional
 Dietoterapia bolilor cromozomiale, bolilor monogenice și
poligenice
 Înțelegerea aspectelor de genetică și epigenetică din cadrul
bolilor metabolice.
 Înțelegerea relației dintre expresia genică și substanțele
nutritive și non-nutritive din alimente în vederea
personalizării programelor de nutriție
 Înțelegerea informațiilor incluse în testele nutrigenetice
actuale și posibilitatea de a le utiliza în practica dietetică
curentă
 Înțelegerea aspectelor etice și sociale asociate testării
nutrigenetice
 utilizarea tehnicilor de comunicare pentru a comunica
eficient cu pacienți și colegi
de lider

Obiectivul Cunoașterea noțiunilor de bază despre genetică, nutrigenetică și

general al nutrigenomică și utilizarea lor în practica dietetică curentă la
disciplinei indivizi sănătoși și bolnavi .
200
Obiectivele  Însușirea noțiunilor de genetică fundamentală referitoare la
specifice structura și funcționarea genomului uman (cromozomul,
structura ADN-ului, transmiterea informației genetice,
structura și exprimarea genelor, variabilitate genetică etc)
 Aplicarea terapiei medicale nutriționale în tulburările
metabolice genetice (fenilcetonurie, galactosemia, intoleranța
la fructoză etc)
 Însușirea elementelor care permit înțelegerea etioligiei
patologiei mutifactoriale, condiționate genetic și a
susceptibilității la boală. Înțelegerea modificărilor genetice și
epigenetice în principalele patologii metabolice (obezitate,
diabet zaharat tip 2, sindrom metabolic) în bolile
cardiovasculare și oncologice.
 Înțelegerea mecanismelor care guvernează interacțiunea genă-
nutient. Înțelegerea noțiunilor de epigenetică, nutrigenetică și
nutrigenomică și utilizarea lor în practica dietetică curentă.
 Însușirea noțiunilor cu privire la efectuarea și interpretarea
testelor genetice și nutrigenetice. Formarea abilităţilor de a
personaliza tratamentul medical nutrițional în baza rezultatelor
obținute prin testare nutrigenetică.
 Cunoașterea unor noțiuni de etică în nutrigenomică
domeniul epigeneticii, nutrigeneticii și nutrigenomicii.
bibliografică.
7. Conţinuturi

predare
1. Noțiuni generale. Relația nutriție- genom
– stare de sănătate. Noțiuni fundalentale de
genetică, ereditate și variabilitate. ADN-
definiție, funcții, structură primară și
secundară. (2 ore)
Prelegere,
2. Noțiuni de genetică fundamentală. Expuneri orale
expunere
Genomul uman. Organizarea dublate de
sistematică,
supramoleculară a ADN-ului. Cromosomii prezentări
conversaţie,
umani. Anomalii cromosomiale. (2 ore) PowerPoint
problematizare
3. Noțiuni de genetică fundamentală. Genă.
Expresia genică. Codul genetic. Mutații
genetice. Polimorfisme genetice (2 ore)
4. Noțiuni de genetică fundamentală.
Reglarea expresiei genice. Reglarea pre-
201
transcripțională -Mecanisme epigenetice
(Metilare ADN, Codul histonelor).
Reglarea transcripțională (Elemente cis-
reglatoare, Factori de transcripție, Semnale
extracelulare). Reglarea post-
transcripțională (MiARN) (2 ore)
5. Nutrienții - molecule informaționale.
Acidul folic. Vitamina D. Acizii grași
polinesaturați. (2 ore)
6. Dietoterapia bolilor cromozomiale.
Sindromul Down. Sindromul Prader Willi
(2 ore)
7. Boli monogenice și poligenice.
Fenilcetonuria. Epidemiologie.
Metabolismul fenilalaninei. Fiziopatologie
și genetică moleculară. Aspecte nutriționale
și dietoterapie. (2 ore)
8. Intoleranța la lactoză. Epidemiologie.
Aspecte genetice. Dietoterapie. (2 ore)
9. Bolala cardiovasculară. Modificări
genetice și epigenetice. Aspecte de
nutrigenetică și nutrigenomică. (2 ore)
10. Obezitatea. Modificări genetice și
epigenetice. Aspecte de nutrigenetică și
nutrigenomică. (2 ore)
11. Diabetul zaharat tip 2. Modificări

genetice și epigenetice. Aspecte de
nutrigenetică și nutrigenomică. (2 ore)
12. Cancerul. Caracteristicile celulei
canceroase. (2 ore)
13. Cancerul. Modificări genetice și
epigenetice. Aspecte de nutrigenetică și
nutrigenomică (2 ore)
14. Testele nutrigenetice. Aplicații ale
nutrigeneticii și nutrigenomicii pentru
elaborarea dietelor personalizate. (2 ore)
Bibliografie
1. Angel Gil, Tratado de nutricion, 3ed., Tomo IV, Bases moleculares de la
nutricion, Editorial Medica Panamaricana, Madrid, 2017
2012
3. Buzinschi Sorin. Epigenetica în practica medicală. Ghid pentru clinician,
Editura Medicală Amaltea, Bucuresști, 2016.
202
4. Bastidas Gordillo Daniela, Bastidas Gordillo Elizabeth. Nutricion Molecular,
McGraw Hill Education, Mexico, 2015
5. Covic Mircea, Stefanescu Dragos, Sandovici Ionel. Principii de genetică
medicala. Editura Polirom, 2017
6. Karen Bishop, Lynnette R. Ferguson. The Interaction between Epigenetics,
Nutrition and the Development of Cancer. Nutrients 2015, 7, 922-947;
doi:10.3390/nu7020922
7. Celine Tiffon. The Impact of Nutrition and Environmental Epigenetics on
Human Health and Disease. Int. J. Mol. Sci. 2018, 19, 3425;
doi:10.3390/ijms19113425
8. Laura I. Gavrilas, Corina Ionescu, Oana Tudoran, Cosmin Lisencu, Ovidiu
Balacescu, and Doina Miere. The Role of Bioactive Dietary Components in
Modulating miRNA Expression in Colorectal Cancer. Nutrients 2016, 8, 590;
doi:10.3390/nu8100590 Laura Ioana Gavrilas, Daniel Cruceriu, Corina
Ionescu, Doina Miere and Ovidiu Balacescu. Pro-apoptotic genes as new targets
for single and combinatorial treatments with resveratrol and curcumin in
colorectal cancer. Food and Function, 2019 DOI: 10.1039/c9fo01014a
9. Peña-Romero AC, Navas-Carrillo D, Marín F, Orenes-Piñero E. The future of
nutrition: Nutrigenomics and nutrigenetics in obesity and cardiovascular
diseases. Crit Rev Food Sci Nutr. 2018;58(17):3030-3041
10. Aksam J. Merched and Lawrence Chan. Nutrigenetics and Nutrigenomics of
Atherosclerosis. Current atherosclerosis reports, 2013, 15(6):328
11. Genoveva Berná,María Jesús Oliveras-López, Enrique Jurado-Ruíz, Juan
Tejedo, Francisco Bedoya,Bernat Soria, and Franz Martín. Nutrigenetics and
Nutrigenomics Insights into Diabetes Etiopathogenesis. Nutrients. 2014 Nov;
6(11): 5338–5369
12. Ángeles Ortega, Genoveva Berná, Bernat Soria et al. Gene-Diet Interactions in
Type 2 Diabetes: The Chicken and Egg Debate. Int J Mol Sci, 2017, 18(6):1188

programului
În vederea schiţării conţinuturilor, alegerii metodelor de predare/învăţare titularul
disciplinei a urmarit continutul curriculei pentru disciplina de Genetică,
Nutrigenetică și Nutrigenomică a altor programe de studii de licenta de Nutritie si
Dietetica europene precum si recomandarile Federatiei Europene a Asociatiilor de
Dieteticieni (EFAD). De asemenea, titularul disciplinei a organizat întâlniri cu
membrii Asociatiei Dieteticienilor din România (Cluj), cu studenti si absolventi de
la Nutritie si Dietetica, precum şi cu alte cadre didactice din domeniu, titulare în
alte instituţii de învăţământ superior. Întâlnirea a vizat identificarea nevoilor
absolventilor, a aşteptărilor angajatorilor din domeniu şi coordonarea cu alte
programe similare din cadrul altor instituţii de învăţământ superior. Noţiunile
studiate sunt în concordanță cu reglementările în vigoare și sunt compatibile cu
203
activitățile derulate la nivel național pe segmentul sănătății și nutriției.
9. Evaluare

finală
fluenţa de exprimare, forţa de
argumentare)
Criterii ce vizează aspecte
atitudinale şi motivaţionale ale
activităţilor studenţilor
particularizare
9.5. Lucrări - - -
practice
 Însuşirea principalelor noţiuni despre genetică, epigenetică, nutrigenetică și
nutrigenomică
 Cunoașterea legăturii dintre nutriție și reglarea expresiei genice.
 Dietoterapia bolilor cromozomiale si a bolilor monogenice.
 Cunoașterea elementelor de genetică și epigenetică în principalele afecțiuni
metabolice (BCV, diabet zaharat tip 2, obezitate). Utilizarea cunoștințelor de
nutrigenomică în dietoterapia acestor patologii.
204
FIŞA DISCIPLINEI NUTRIŢIA MAMEI ŞI COPILULUI SĂNĂTOS ŞI
BOLNAV
1.1. Denumirea disciplinei Nutriţia mamei şi copilului sănătos şi bolnav

1.2. Titularul activităţilor Sef lucr. dr. Simona Bucerzan
de curs
1.3. Titularul activităţilor Sef lucr. dr. Simona Bucerzan
Anul Semestrul Tipul de teoretic + Regimul specialitate,
de evaluare examen disciplinei obligatorie
studiu practic +
proiecte

d. Tutoriat 3
Alte activităţi -

cursului didactice
lucrărilor practice didactice, echipament propriu de clinica (halat)
205
Competenţe  Cunoasterea nevoilor nutritive ale mamei si copilului sanatos

profesionale in diferite perioade (sugar, copil mic, prescolar, scolar,
adolescent)
 Cunoaşterea celor mai frecvente boli acute si cronice ale
copilului si tratamentul dietetic specific al acestora
 Înţelegerea rolului nutritionistului în educarea copilului si
apartinatorilor privind impactul dezechilibrelor nutritionale
asupra sănătăţii
 Cunoaşterea principiilor nutritive, a compuşilor bioactivi din
alimente, a tipurilor de alimente, a principiilor unei alimentaţii
sănătoase, a principalelor aspecte privind siguranţa alimentară.
 Înţelegerea conceptelor de: evaluare a stării de nutriţie,
evaluare a structurii şi compoziţiei corporale (antropometrie),
determinarea ingestiei de alimente şi nutrienţi.
 Dobândirea capacităţii nutritionistului de a participa, alături de
ceilalţi profesionişti din domeniul sanitar, la formarea unei
atitudini conştiente a pacientilor faţă de rolul unei alimentaţii
sănătoase, a unui comportament alimentar sănătos, faţă de
adoptarea unui stil de viaţă sănătos.
 Capacitatea de a explica şi interpreta conţinutul activităţilor
teoretice şi practice ale disciplinei într-o abordare
interdisciplinară cu celelalte materii biomedicale fundamentale
şi de specialitate: biochimie, dietoterapie, fitoterapie,
biotehnologii, farmacogenetică, fiziopatologie, farmacologie,
farmacovigilenţa, toxicologie.
 Înţelegerea aspectelor legate de particularităţile cercetărilor de
nutriţie.
terminologia de specialitate.
Compentenţe  Executarea unor sarcini profesionale complexe
transversale  Utilizarea noţiunilor în contexte noi
 Utilizarea noţiunilor teoretice în rezolvarea problemelor
 Asumarea de roluri si responsabilitati in diferite grupuri
 Autocontrolul procesului de invatare pe parcursul vietii

206
general al noțiunilor de nutriţie
disciplinei
Obiectivele  Dobândirea cunoștințelor teoretice și practice privind
specifice nutriția mamei și copilului sănătos
 Dobândirea cunoştinţelor teoretice şi practice privind
principalele boli ale copilului și tratamentul dietetic
adecvat al acestora.
 Dobândirea cunoştinţelor teoretice şi practice de evaluare
a stării de nutriţie la copil precum şi dezvoltarea
capacităţii de intervenţie nutriţională.
 Familiarizarea cu principalele direcţii de cercetare ce
vizează domeniul nutritiei.
bibliografică.
7. Conţinuturi

predare
I. NUTRIŢIA MAMEI (4 ore)
II. NUTRIŢIA COPILULUI SĂNĂTOS
(10 ore)
 ÎN DIFERITELE PERIOADE ALE
COPILĂRIEI: SUGAR, COPIL MIC,
PREȘCOLAR, ŞCOLAR MIC,
PUBERTATE ŞI ADOLESCENŢA
III. NUTRIŢIA COPILULUI ÎN BOLI
ACUTE (4 ore)
Prelegere, Expuneri
 ÎN BOLI ACUTE RESPIRATORII
expunere orale dublate
 ÎN BOLI ACUTE ALE TUBULUI
sistematică, de prezentări
DIGESTIV
Stomatite. Incoordonarea crico-faringiana.
problematizare
Refluxul gastro-esofagian. Esofagita. Stenoza
hipertrofica de pilor. Gastrite. Enterocolita
acuta. Hepatita acută virală. Colecistita acută.
 ÎN BOLI ACUTE RENO-URINARE
Glomerulonefrita acută poststreptococica.
Insuficiența renală acută.
IV. NUTRIȚIA COPILULUI ÎN BOLI
CRONICE (10 ore)
 BOLI DIGESTIVE
Boala Crohn. Colita ulceroasă. Intoleranța la
207
hidrații de carbon. Intoleranța la proteinele
din laptele de vacă. Sindromul intestinului
subțire contaminat bacterian. Sindromul
intestinului scurt. Sindromul intestinului
iritabil. Hepatita cronică virală. Ciroza
hepatică. Insuficiența hepatică. Colecistita
cronică. Litiaza biliară. Fibroza chistică.
Constipația cronică. Ulcerul gastric și
duodenal.
 BOLI CARDIO-VASCULARE
Hipertensiunea arterială. Insuficiența
cardiacă
 BOLI ALE APARATULUI RENO-
URINAR Sindromul nefrotic.
Insuficiența renal cronică
 BOLI HEMATOLOGICE
Anemia feripriva. Anemia prin carența de
acid folic. Anemia prin carența de
vitamina B12
 BOLI DE METABOLISM SI DE
NUTRIȚIE
Diabet zaharat. Obezitate. Malnutriție
protein-calorica. Hiperlipoproteinemii.
 BOLI GENETICE
Fenilcetonuria. Galactozemia. Intoleranța la
fructoză. Tirozinemia. Glicogenoze. Boala
Wilson
Bibliografie
1. Paula Grigorescu-Sido. Tratat elementar de Pediatrie. Ed Casa Cartii de
Stiinta, Cluj-Napoca, 1994, vol I
Stiinta, Cluj-Napoca, 1995, vol II
Stiinta, Cluj-Napoca, 1997, vol III
Stiinta, Cluj-Napoca, 2000, vol IV
5. Rodica Manasia. Pediatrie practica. Ghid pentru studenti. Ed U.M.F. “Iuliu
Hatieganu” Cluj Napoca, 2011
6. Rodica Manasia. Pediatrie practica. Ghid pentru studenti. Ed U.M.F. “Iuliu
Hatieganu” Cluj Napoca, 2013
7. Behrman R.E., Kliegman R.M., Jenson H.B. Nelson - Texrbook of
Pediatrics, 20-th ed., W.B.Saunders Co, Philadelphia 2016
208
predare
1. Evaluarea parametrilor auxologici Expunere Prezentare
utilizând hartile de creștere standard. sistematică, orală dublată
Aprecierea dezvoltării somatice pe baza conversaţie, de suport
unor măsurători antropometrice (6 ore) problematizare, electronic,
demostrație conversaţie,
problematizare
2. Calcularea nevoilor nutritive Expunere Prezentare
(energetice, hidrice, proteine, lipide, sistematică, orală dublată
glucide, minerale si vitamine) ale conversaţie, de suport
mamei (4 ore) problematizare, electronic,
demostrație conversaţie,
3. Calcularea nevoilor nutritive problematizare
(energetice, hidrice, proteine, lipide,
glucide, minerale și vitamine) ale
copilului sănătos în diferite perioade
(sugar, copil mic, preșcolar, școlar mic,
pubertate, adolescență (10 ore)
4. Analiza nutriţională. Prezentarea unui Expunere

software de evidenţă a pacienţilor aflaţi sistematică,
sub intervenţie nutriţională. (2 ore) problematizare,
prezentarea
unui software
de nutritie,
aplicatii - studii
de caz
5. Prezentarea principiilor care stau la Expunere Prezentare
baza întocmirii diverselor tipuri de sistematică, orală dublată
meniuri în principalele boli ale conversaţie, de suport
copilului și adolescentului: meniuri problematizare,electronic,
pentru principalele mese ale zilei (mic- demostrație, conversaţie,
dejun, prânz, cină). Utilizarea tabelelor seminar, problematizare
de compoziţie alimentară. Utilizarea calcularea şi
unor recomandări naţionale şi interpretarea
internaţionale în vederea promovării rezultatelor,
unei alimentaţii specifice și adaptate întocmirea unui
fiecarei boli în parte. (20 ore) referat
Bibliografie
1. Paula Grigorescu-Sido. Tratat elementar de Pediatrie. Ed Casa Carţii de
Ştiintă, Cluj-Napoca, 1994, vol I
Ştiinţă, Cluj-Napoca, 1995, vol II
209
Ştiinţă, Cluj-Napoca, 1997, vol III
Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2000, vol IV
5. Rodica Manasia. Pediatrie practică. Ghid pentru studenti. Ed U.M.F. “Iuliu
Haţieganu” Cluj Napoca, 2011
6. Rodica Manasia. Pediatrie practică. Ghid pentru studenti. Ed U.M.F. “Iuliu
Haţieganu” Cluj Napoca, 2013
7. Behrman R.E., Kliegman R.M., Jenson H.B. Nelson - Texrbook of
Pediatrics, 18-th ed., W.B.Saunders Co, Philadelphia 2007
8. Growth Analyser Junior, 2006 Nederlandse Groeistichting
(www.groeistichting.nl)

programului

titularul disciplinei a urmărit conținutul curriculei pentru disciplina de
Nutriția mamei și copilului a altor programe de studii de licență de Nutriție
și Dietetică europene precum și recomandarile Federației Europene a
Asociațiilor de Dieteticieni (EFAD). De asemenea, titularul disciplinei a
organizat întâlniri cu membrii Asociației Dieteticienilor din România
(Cluj), cu studenți și absolvenți de la Nutriție și Dietetică, precum şi cu alte
cadre didactice din domeniu, titulare în alte instituţii de învăţământ
superior. Întâlnirea a vizat identificarea nevoilor absolventilor, a
aşteptărilor angajatorilor din domeniu şi coordonarea cu alte programe
similare din cadrul altor instituţii de învăţământ superior.
compatibile cu activitățile derulate la nivel național pe segmentul sănătății,
nutriției și dieteticii.
9. Evaluare

de din nota
evaluare finală
210
practice (dobândite pe parcursul lucrărilor practice) practic
 Evaluarea activităţii practice din timpul
Întocmirea de proiecte având la bază studiu Proiect 10%
bibliografic.
Întocmirea unui plan nutriţional

Însuşirea principalelor noţiuni de Nutriţie a mamei și copilului sănătos și bolnav:
 Nutriţia mamei și copilului sănătos.
 Necesarul energetic în principalele boli acute și cronică ale copilului.
 Nutrienţii – hidraţi de carbon, lipide, proteine, vitamine, minerale, fibre
alimentare - în principalele boli acute și cronică ale copilului.
 Evaluarea consumului alimentar.
 Evaluarea parametrilor auxologici
 Formarea unei atitudini active în educarea populaţiei pentru adoptarea unui
stil de viaţă sănătos.
211
FIŞA DISCIPLINEI NUTRIŢIA VÂRSTNICULUI
1. Date despre curs
1.1. Denumirea disciplinei Nutritia vârstnicului

1.2. Titularul activităţilor Sef Lucr. Dr. Valer Donca
de curs
1.4. Anul 2 1.5. 2 1.6. Evaluare 1.7. Disciplina
de studiu Semestrul Tipul de sumativă Regimul relevantă,
evaluare Examen disciplinei obligatorie
teoretic

b. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele 6
d. Tutoriat -
Alte activităţi -
4. Condiţii (acolo unde este cazul): -
Competenţe  Sa analizeze critic și să realizeze corect managementul clinic și

profesionale terapeutic al pacientului geriatric.
 Identifică și face diferența între situațiile de urgență, acutizările
unor afecțiuni cronice și bolile cronice grave sau cu prognistic
rezervat
212
 Identifică obiectivele și proioritațiile terapeutice pentru
diversele etape de evouluție a condiției pacientului
 Enumeră și susține elemente de diagnostic pozitiv
 Enumeră și ordonează ca prioritate diagnosticele difernețiale
 Face prescripții terapeutice complete cu acuratețe, cu selecția
căii de administrare adaptată fiecărui caz și a condiționării
farmaceutice optime într-un context clinic concret.
 Cunoaște, interpretează și explică paciențiilor ECG, Rx
toracice, ecografie cardiacă, spirometrie, probe funcționale
ventilatorii și examinările vasculare noninvazive.
 Enumeră și discută condițiile patologice mai rare dar cu posibil
impact vital pentru pacientul geriatric
 Identifică și utilieză eficient suportul oferit de asistența socială,
grupuri de suport (medical, psihologic)
 Identifică situațiile în care sunt necesare alte consultații sau
investigații de specialitate
Compentenţe  Comunică cu pacientul în cursul investigațiilor și a
transversale tramantenutlui
 Ascultă și iîntelege impactul factorilor psihologici, sociali și
culturali asupra tabloului clinic și a evolutiei bolilor,
 Ascultă și întelege anxietatea legată de boala care poate genera
tulburări de comportament
 Utilizează eficient modalitățiile și metodele de suport
psihologic
 Reacționează emoțional adecvat, empatic la problemele leagate
de afectarea cognitivă și sau deficitul funcțional al pacientului
 Respectă demnitatea și intimitatea pacientului
 Comunică eficient cu apaținătorii, respectnd în tot acest timp
dreptul la confidențialitate al pacientului.
 Comunică cu alte servicii medicale sau de asistență socială

Obiectivul  Evaluarea multiplelor nevoi şi probleme medicale,

general al psihosociale şi funcţionale ale vârstnicilor cu aprecierea
disciplinei / resurselor şi capacităţii individuale in scopul prezervarii
cursului funcţionalităţii si prevenirii instalării dizabilităţiilor, cu
ameliorarea calităţii vieţii pacientului geriatric;
 Obiectiv important, distincţia dintre aşa numita îmbătrânire
normală şi modificările patologice din îmbătrânire pentru a
evita atât interpretarea patologiei curabile ca simplă
manifestare a îmbătrânirii, cât şi încercarea de a trata
procesele naturale ale îmbătrânirii ca şi cum ar fi boli.
213
Obiectivele  determinarea nevoilor de asistenţă medicală şi/sau socială;
specifice  dezvoltarea unor măsuri coordonate de intervenţie asupra
problemelor individuale.
 îmbunătăţirea stării de sănătate a vârstnicilor;
 reducerea costurilor serviciilor de sănătate
 evaluarea geriatrică medicală, funcţională, cognitivă,
afectivă, nutriţională şi socio-economico-ambientală
7. Conţinuturi

Introducere. Date demografice. Teoriile Expunerea interactivă Expuneri
îmbătrânirii. a materialului orale dublate
Imbatrânirea pe aparate şi sisteme. conform programei de prezentari
Evaluarea statusului nutriţional analitice, folosind Powerpoint,
Alimentatia normală a vârstnicului mijloace multimedia, filme
Scăderea involuntară în greutate. prezentări powerpoint,
Metode de creştere a aportului filme didactice.
nutritional. Alimentaţia enterală şi
parenterală.
Nutriţia şi marile sindroame geriatrice:
escare, demenţă, incontinenţă
Bibliografie
1. Brocklehurst's Textbook of Geriatric Medicine and Gerontology 6th edition,
2003
2. Geriatrie practică. C. Bălăceanu Stolnici; ed. Medicală Amaltea, 1998
3. Gerontologie şi Geriatrie. Valer Donca; ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2008
4. Kane RL, Ouslander JG, Abrass IB. Essentials of Clinical Geriatrics (5th
edition). The McGraw-Hill Companies, 2004.
5. Gallo JJ, Bogner HR, Fulmer T, Paveza GJ. Handbook of Geriatric
Assessment (4th edition). Jones and Bartlett Publishers, 2006

programului
Conţinutul disciplinei este similar celor din universităţi naţionale şi internaţionale

cu profil asemănător.
Prin cunoştinţele şi abilităţile acumulate, studentul va fi capabil:
• Să rezolve unele probleme specifice domeniului, să realizeze proiecte sub
coordonare, să aplice normele de securitate.
• Să fie capabil să facă faţă situaţiilor întâlnite în practică curentă
• Să lucreze în echipa pluridisciplinară
• Să documenteze patologii complexe, specifice pacientului geriatric
214
• Să colaboreze cu serviciile de asistenţă socială, hospice, etc.
9. Evaluare

din nota
finală
9.4. Curs Conforme cu obiectivele Examen scris 100%
educaționale redacțional
normat
Dobândirea cunoștințelor și limbajului adecvat disciplinei
215
FIŞA DISCIPLINEI NUTRIŢIE ARTIFICIALĂ (ENTERALĂ ȘI
PARENTERALĂ)
1.1. Denumirea disciplinei Nutriţie artificială (enterală și parenterală)

1.2. Titularul activităţilor Conf. Dr. Bodolea Constantin
de curs
1.3. Titularul activităţilor Asist Univ. Dr Cocis Ene Mihaela
de lucrări practice Asist Univ. Dr. Balan Andrei
Anul Semestrul Tipul de teoretic + Regimul specialitate,
de evaluare examen disciplinei obligatorie
studiu practic +
proiecte

b. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice
de specialitate şi pe teren 6
c. Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri
d. Tutoriat 2
Alte activităţi 1
3. Precondiţii (acolo unde este cazul):
3.1. De curriculum Cunoştinţe fundamentale de anatomie, biochimie,

fiziologie si fiziopatologia nutriției, laborator clinic,
dietetică și produse dietetice.
3.2. De compentenţe Cunoasterea unei limbi străine de circulaţie
internaţională
Cunoaşterea utilizării calculatorului (Microsoft Office)
şi a internetului
216

cursului didactice
Amfiteatru cu sistem de proiectie.
4.2. De desfăşurare a Secțiile clinice de anestezie și terapie intensivă ale Spitalelor
lucrărilor practice Clinice Universitare din municipiul Cluj-Napoca.
Competenţe Abilitate de evaluare a statusului nutrițional și de diagnosticare a

profesionale deficiențelor nutritive în contextul patologiei pacientului.
Capacitate de alegere a căii de administrare enterală și/sau
parenterală, a tipului, dozelor, ratei și duratei de administrare,
respectând indicațiile și contraindicațiile fiecărei tehnici, în
diferite condiții patologice.
Cunoașterea modului de pregătire, administrare, monitorizare și
identificare a complicațiilor fiecărei tehnici de alimentație.
Compentenţe Abilitate de comunicare eficientă cu partenerii medicali,
transversale identificarea propriului rol si a responsabilităților în cadrul echipei
multidisciplinare din terapie intensivă.
Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de
aplicaţii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.)
atât în limba română cât și într-o limbă de circulaţie
internațională.

Obiectivul De a învăța cursanții importanța și consecințele malnutriției

general al protein calorice de a diagnostica și evalua deficitele
disciplinei nutriționale, precum și de a stabili indicația și managementul
optim al nutriției artificiale enterale sau/și parenterale.
Obiectivele De a instrui cursanţii în stabilirea indicațiilor pentru
specifice administrarea nutriției artificiale în mod personalizat, în
concordanță cu magnitudinea deficitului nutrițional și tipul de
patologie prezentă.
De a furniza cunoștințe, forma deprinderi și abilități în
identificarea celui mai potrivit tip de nutriție artificială,
preparat nutrițional, în stabilirirea necesarului optim energetic
și proteic, a ritmului și duratei de administrare, precum și în
identificarea parametrilor eficienței terapiei nutriționale.
De a deprinde abilităţi în anticiparea și recunoașterea
principalelor incidente sau complicații ale fiecărui tip de
tehnică de alimentație artificială.
217
7. Conţinuturi

predare
1.Evaluarea generala a stării de nutriție,
diagnosticul
malnutriției protein-calorice.
2.Stabilirea necesarului energetic, apei și a
principalilor constituienți nutriționali (macro-, Expunerea
micronutrienți, fibre alimentare, vitamine). materialului
3. Substratul utilizat in nutriția artificială Expuneri orale
conform
enterală și parenterală dublată de
programei
4.Nutriția enterală și parenterală: indicații, prezentări de
analitice,
contraindicații, tehnici și modalități, cazuri,
proiecția
complicații. exemplificări și
iconografiei
5.Nutriția artificială la pacientul operat din prezentare în
aferente,
terapie intensivă. Power Point
brainstorming,
6.Principii ale nutriției artificiale enterale și problematizare.
parenterale în boli severe cardiopulmonare,
renale, digestive și neurologice.
7.Nutriția artificială enterală și parenterală la
pacientul cu șoc.
Bibliografie
1. Basics in clinical nutrition. Edited for Espen Courses. 2010 2nd ed. Editura
Galen.
2. Cederholm T. et al. Diagnostic criteria for malnutrition: an ESPEN
consensus statement. Clin Nutr. 2015;34:335-340.
3. Singer P et al. ESPEN guideline on clinical nutrition in the intensive care
unit. Clinical Nutrition xxx (2018) 1-32.
4. Cano NJM et al. ESPEN Guideline for adult parenteral nutrition. Clinical
Nutrition 2009;28:359-479.
5. Lochs H et al. ESPEN Guidelines on adult enteral nutrition. Clinical
Nutrition 2006;25:177-360.
6. Gomes F et al. ESPEN guidelines on nutritional support for polymorbid
internal medicine patients. Clinical Nutrition xxx (2017) 1-18.
7. Cederholm T et.al. ESPEN guidelines on definitions and terminology of
clinical nutrition. Clinical Nutrition 36 (2017) 49-64.
1.Tehnica evaluarii pacientului cu Exemple practice, Prezentări de
deficiențe ale statusului nutrițional prezentari de cazuri, cazuri orale,
(2ore). discuții la patul conversaţie,
pacientului. problematizare
2.Metode de apreciere ale necesarului Scenarii clinice, Analize Discuții,

caloric, hidric, de macronutrienti, și discuții concrete de problematizare,
218
(glucide , lipide si proteine), cazuri internate în exemple.
micronutrienți, fibre și vitamine (2 terapie intensivă
ore)
3.Cunoașterea metodelor și utilizarea Cunoașterea căilor de Discuții și
căilor și sistemelor de administrare a abord venos periferic demonstrații
nutriției artificiale parenterale.(2 ore) sau central, a modului practice,
de funcționare a tehnico-
diferitelor sisteme aplicative.
automate de
administrare
parenterală.
4.Tehnica administrării nutriției Modalitatea de Demonstrații
parenterale: pregatirea pungii preparare tehnică a tehnico-
tricamerale, atașarea acesteia la calea pungilor de alimentație aplicative
de administrare, setarea pompelor parenterală (tricamerală Discuții
automate de administrare, sau separate).
monitorizarea infuziei de nutriție Demonstrarea tehnicilor
parenterală.(2 ore) de conectare aseptică la
cateterele venoase
destinate administrării
soluțiilor de alimentație.
Demonstrarea
mijloacelor de
menținere a securității
antibacteriene a
porturilor de acces la
căile de administrare.
5.Cunoașterea metodelor și utilizarea Demonstrarea Discuții și
căilor și sistemelor de administrare a modalităților de demonstrații
nutriției artificiale enterale.(2 ore) administrare a nutriției practice,
enterale:sonde tehnico-
nazogastrice sau aplicative.
nazojejunale,
gastrostome
endoscopice
percutanate,
jejunostome.
6.Tehnica administrării nutriției Modalitatea de Demonstrații
enterale: pregatirea și încărcarea preparare și încărcare a tehnico-
pungii de administrare, atașarea pungilor de alimentație aplicative
acesteia la calea de administrare enterală. Discuții
enterală, setarea nutripompelor Demonstrarea tehnicilor
automate de administrare, de conectare a
monitorizarea infuziei de nutriție. sistemelor de
219
Evaluarea toleranței digestive.(2 ore) administrare și setarea
nutripompelor, destinate
administrării soluțiilor
de alimentație.
Modalități de evaluare a
toleranței alimentare și
a reziduului gastric
consecutiv alimentației
intragastrice și sau
enterale.
7.Utilizarea alimentației enterale și Discuții elaborate de Discuții,
parenterale la pacienții din terapie caz pe marginea celor Problematizare,
intensivă cu patologie complexă: de mai potrivite modalități Studii de caz
la teorie la practică; studii de caz. (2 de administrare a clinic.
ore) nutriției artificiale
(enetrale, parenterale
sau combinate) la
pacienții cu patologii
complexe în secția de
terapie intensivă.
Bibliografie
1.Note de curs teoretic.
2. Basics in clinical nutrition. Edited for Espen Courses. 2nd ed. Editura Galen.

programului
În vederea pregătirii cursului și a metodelor de predare/învăţare, titularii

disciplinei au urmat stagii și workshopuri de pregătire de bază și avansată cu
ocazia diferitelor manifestări de specialitate organizate de Societatea
Europeana de Nutriție Enterală și Parenterală (ESPEN), Americană de
Nutriție Enterală și Parenterală (ASPEN) și sub egida Societatea Națională de
Nutriție Enterală și Parenterală (ROSPEN).
Ghidurile de bună practică implementate conform recomandărilor celor trei
societăți, stau la baza cunoștințelor incorporate în cursurile care vor fi predate,
precum și a lucrărilor practice aplicative. De asemenea, aceste ghiduri
constituie baza fundamentală a protocoaleor din secțiile unde vor fi instruiți
cursanții. Prin gradul avansat al cunoştinţelor dobândite, absolvenţii cursului
vor putea face faţă provocărilor profesionale ridicate de patologia complexă a
denutriţiei, indiferent de locul lor de muncă în viitor.
220
9. Evaluare

de din nota
evaluare finală
9.4. Curs Conforme cu obiectivele educaționale Examen 50%
scris
9.5. Lucrări Conforme cu obiectivele educaționale Efectuare 50%
practice de tehnici
Însuşirea principalelor noţiuni legate de Nutriția Artificială Enterală și
Parenterală cu implicaţii în:
 Recunoașterea deficitelor nutriționale severe, cunoașterea noțiunilor de
bază în administrarea principiilor nutritive elementare, a nevoilor de
energie, apă și electroliți.
 Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor, a beneficiilor și modului
de administrare a alimentației enterală și parenterală, adaptate nevoilor
pacientului, în cele mai frecvente situații patologice
221
FIŞA DISCIPLINEI NUTRIȚIE VEGETARIANĂ
1.1. Denumirea disciplinei Nutriție vegetariană

1.2. Titularul activităţilor Prof. dr. Doina Miere
de curs
1.3. Titularul activităţilor Nu este cazul
Anul Semestrul Tipul de scris Regimul specialitate,
studiu

d. Tutoriat 2
Alte activităţi -
3. Precondiţii (acolo unde este cazul):
3.1. De curriculum Biologie, Biofizică, Bazele nutritiei, Chimia alimentelor

3.2. De compentenţe Nu este cazul
4.1. De desfăşurare a
Respectarea Cartei şi a Regulamentelor Universităţii.
cursului
Nu este cazul
222
Competenţe - Să înţeleagă semnificația alimentatiei vegetariene;

profesionale - Să îşi însuşească cunostinte temeinice pentru întocmirea de
meniuri corecte bazate pe plante integrale;
- Să dezvolte capacitatea de a recunoaște modele greșite de
alimentație vegetariană și de a le corecta;
- Să dezvolte deprinderi de utilizare corectă a surselor de
informare digitale în domeniul nutriției vegetariene.
Compentenţe - Să demonstreze preocupare pentru consilierea adecvată a
transversale pacienților în privința alimentației vegetariene;
- Să îşi dezvolte capacitatea de comunicare şi de relaţionare
interpersonală, interculturală, socială şi civică în domeniul
nutriției;
- Să îşi dezvolte autonomia, responsabilitatea şi capacitatea de a
se forma pe tot parcursul vieţii, inclusiv în domeniul nutriției
vegetariene;

Obiectivul - Să familiarizeze studenţii cu principalele noţiuni şi

general al principii ale alimentației vegetariene
disciplinei
Obiectivele - Studenţii să înţeleagă particularitățile dietei vegetariene și
specifice să cunoască efectele acesteia pentru sănătate;
- Studenţii să înţeleagă principiile care stau la baza
alcătuirii unei diete vegetariene echilibrate;
- Să dezvolte abilităţi de utilizare adecvată a informațiilor
dobandite și sa formuleze recomandări în interesul
sănătății pacientului
7. Conţinuturi

predare
1. Prezentarea materiei. Introducere. Istoricul
evoluției alimentației, context economic,
1 prelegere
generalități, celula vegetală. Definiţii privind
tipologia alimentară. Bibliografie recomandată.
Curs
2. Agresiune și protecție în nutriție. Importanța unei
magistral
balanțe favorabile intre densitate calorică și 1 prelegere
densitate nutrițională.
3. Modalități de evaluare a tipologiei alimentare la
1 prelegere
om. Preistorie, populații sănătoase, alimentație în
223
zoologie, ficat, geometrie nutrițională
4. Aport de nutrienți din plante. Acoperirea
nevoilor, aportul de proteine, deficite, 1 prelegere
suplimentări necesare
5. Alimentația vegetariană și microbiota intestinală.
- enterotipuri, amidon rezistent, metaboliți
bacterieni (acizi grași cu lanț scurt), protecțiile 1 prelegere
aduse de flora benefică și agresiunile florei
dăunătoare
6. Aspecte toxicologice în alimentația bazată pe
plante. Rolul lanțului trofic în toxicologia
1 prelegere
alimentară. Bioconcentrare, biomagnificare în
nutriție.
7. Alimentația vegetariană și homeostazia
glicemică. Insulinorezistența. Toxicitatea
excesului de grăsimi intracelulare. Influența
1 prelegere
imediată și întârziată a alimentației asupra
absorbției intestinale și clearance-ului celular al
glucozei.
8. Epigenetica și alimentația vegetariană.
Nutrigenetică versus epigenetică. Influența
alimentației asupra sensibilitatii creierului la 1 prelegere
dopamină. Dependențele alimentare și educarea
gusturilor.
9. Grupe de alimente vegetale și modul de utilizare.
Grupele alimentare bazate pe plante, apartenențe,
combinare în meniul zilnic, principiile
1 prelegere
alimentației sănătoase vegetariene; principiul
rețelei de nutrienți cu legile de integralitate și
varietate/diversitate
10. Suplimente necesare în alimentația
contemporană. Suplimentarea cu vitamina B12,
vitamina D, grăsimi polinesaturate tip omega-3, 1 prelegere
iod. Surse naturale de calciu, potasiu, magneziu,
zinc, seleniu, vitamina B2 și vitamina E.
11. Conceperea meniului vegetarian. Modalități de
concepere a meniului vegetarian, principii de 1 prelegere
bază.
12. Erori practice în alimentația vegetariană. Cauzele
principalelor erori în alimentația bazată pe
plante: neatingerea necesarului caloric, exagerări
1 prelegere
cu diverse grupe (cereale), exagerări cu plante
domesticite (cultivar), nonintegralitatea, plante
întotdeauna dăunătoare (ex. spirulina) sau
224
dăunătoare în exces (cocos și palmier, ulei de
floarea soarelui)
13. Termeni improprii și capcane în nutriție. Factorii
care au influențat concepul tipologiei alimentare 1 prelegere
la nivel mondial.
14. Avantaje alimentație bazată pe plante. Boli
metabolice, digestive, microbiotă intestinală,
1 prelegere
neoplasme, epigenetică, sensibilitatea creierului
la dopamină, toxicologie alimentară.
Bibliografie
1. François Mariotti. Vegetarian and Plant-Based Diets in Health and Disease
Prevention, 2017, Elsevier, Academic Press.
2. F. Phillips. Vegetarian nutrition. British Nutrition Foundation. Nutrition
Bulletin. 2005; 30, 132–167.
3. Michael Greger, Gene Stone. How Not to Die. Pan Books. 2017. ISBN:
9781509852505.
Michael Greger, Gene Stone. Cum Sa Nu Mori. Adevar Divin. 2017. ISBN:
9786067560251.
4. Dan Buettner. The Blue Zones Solution. National Geographic. 2017. ISBN
9781426216558.
5. Stuart, Tristram. The Bloodless Revolution. A Cultural History of
Vegetarianism from 1600 to Modern Times. New York, 2007.
6. Leitzmann C, Keller M. Vegetarische Ernährung [Vegetarian nutrition] 3rd ed.
Stuttgart, Germany: Ulmer, 2013 (in German).
7. Margaret Puskar-Pasewicz. Cultural Encyclopedia of Vegetarianism.
Greenwood, 2010.
8. Colin Spencer. Vegetarianism. A history. Grub Street Cookery; Reprint edition.
2016.
9. Melina V, Craig W, Levin S. Position of the Academy of Nutrition and
Dietetics: Vegetarian Diets. J Acad Nutr Diet 2016;116(12):1970–80
10. Claus Leitzmann. Vegetarian nutrition: past, present, future. The American
Journal of Clinical Nutrition 2014; supl. 1, vol.100, pg. 496-502
11. Marsh K, Zeuschner C, Saunders A. Health implications of a vegetarian diet: a
review. Am J Lifestyle Med 2012; 6:250–67
12. Heiss S, Coffino JA, Hormes JM. Eating and health behaviors in vegans
compared to omnivores: Dispelling common myths. Appetite. 2017 Nov
1;118:129-135
13. Clarys P, Deliens T, Huybrechts I, Deriemaeker P, Vanaelst B, De Keyzer W,
Hebbelinck M, Mullie P. Comparison of nutritional quality of the vegan,
vegetarian, semi-vegetarian, pesco-vegetarian and omnivorous diet. Nutrients.
2014 Mar 24;6(3):1318-32
14. Schürmann S., Kersting M., Alexy U. Vegetarian diets in children: a
systematic review. Eur. J. Nutr. 2017
15. Ruby MB. Vegetarianism. A blossoming field of study. Appetite. 2012
Feb;58(1):141-50.
225
Rapoarte - forumuri de specialitate:
1. (American Heart Association) https://newsroom.heart.org/news/vegetarian-
and-mediterranean-diet-may-be-equally-effective-in-preventing-heart-disease
2. (American Cancer Society) https://www.cancer.org/healthy/eat-healthy-get-
active/acs-guidelines-nutrition-physical-activity-cancer-prevention/common-
questions.html
3. (American College of Lifestyle
Medicine) https://www.lifestylemedicine.org/What-is-Lifestyle-Medicine
4. (Dietitians of Canada) http://www.unlockfood.ca/en/Articles/Vegetarian-and-
Vegan-Diets/What-You-Need-to-Know-About-Following-a-Vegan-Eati.aspx
5. (The Medical Journal of
Australia) https://www.mja.com.au/journal/2013/199/4/plant-based-diet-good-us-
and-planet
6. (The Association of UK
Dietitians) https://www.bda.uk.com/news/view?id=179
7. C. Agnoli, L. Baroni, I. Bertini, S. Ciappellano, S. Sieri, Position paper on
vegetarian diets from the working grouo of the Italian Society of Human Nutrition,
Nutrition, Metabolism and Cardiovascular Diseases, 2017, 27(12), 1037-1052

programului
Cursul se organizeză începând cu anul universitar 2018-2019. Conţinutul cursului
este conceput pe baza surselor bibliografice indicate, incluzând articole si tratate
publicate pe site-uri științifice, universităţi europene de prestigiu, autorităţi
europene (EFSA) sau asociaţii ştiinţifice / forumuri internaţionale. Scopul său este
de a educa studenţii în domeniul nutritiei vegetariene, pentru înțelegerea complexa
a întregului concept, ceea ce constituie o cerinţă importantă pentru formarea
profesională a unui dietetician.
9. Evaluare

de din nota
evaluare finală
9.4. Curs - Cunoaşterea terminologiei utilizate în Examen 100%
cadrul cursului. scris
- Înţelegerea rolului important al conţinând
plantelor comestibile pentru întretinerea întrebări
stării de sănătate și prevenția bolilor cu
cronice răspunsuri
226
- Capacitatea de a concepe meniuri multiple
bazate pe plante integrale acoperind
nevoile de nutrienți
- Capacitatea de a recunoaşte modele
greșite de alimentație bazată pe plante,
și de e preveni diverse carențe
alimentare
- Cunoașterea și denumirea principalelor tipologii alimentare (nutritional pattern)
- Cunoașterea și descrierea grupelor alimentare bazate pe plante integrale care sunt
necesare într-o dietă vegetariană
- Cunoașterea și recunoașterea principalelor tendințe alimentare dezechilibrate ale
persoanelor vegetariene și a consecințelor acestora
- Cunoașterea celor mai frecvente deficiențe nutriționale prezente la unii
vegetarieni, alături de intervențiile corective care se impun
- Cunoașterea analizelor și examinărilor de screening necesare verificării statusului
nutrițional la persoane vegetariene
- Consilierea dietetică a persoanelor vegetariene, conceperea unui meniu echilibrat
constituit din plante integrale
- Nevoile de suplimentare (specifice și globale) ale persoanelor cu regim alimentar
vegetarian
227
FIŞA DISCIPLINEI PATOLOGIA ȘI DIETOTERAPIA BOLILOR DE
METABOLISM ȘI NUTRIȚIE
1. Date despre curs
1.1. Denumirea Patologia și dietoterapia bolilor de metabolism și

disciplinei nutriție
1.2. Titularul activităţilor Șef Lucrări Dr. Adriana Rusu
de curs
1.3. Titularul activităţilor Șef Lucrări Dr. Adriana Rusu
de lucrări practice As Univ. Dr. Georgeta Inceu
As. Univ. Camelia Vonica
As. Univ. Andrada Muresan
de studiu Semestrul Tipul de teoretic Regimul de
evaluare + practic disciplinei specialitate,
obligatorie

d. Tutoriat -
Alte activităţi -
3.1. De curriculum Bazele nutriției, Nutriția omului sănătos și nutriție

comunitară, Tehnologie alimentară, Semiologie și
medicină internă
3.2. De compentenţe Abilități de comunicare cu pacienții, capacitatea de
interpretare a informațiilor nutriționale
228

cursului didactice
Competenţe  Înțelegerea și identificarea impactului negative al nutriției și

profesionale altor componente ale stilului de viață nesănătos.
 Recunoasterea dezechilibrelor nutriţionale şi a riscului asociat.
 Capacitatea de a utiliza în mod adecvat terminologia de
specialitate.
 Analiza și interpretarea cunoștințelor de specialitate în scopul
participării la formarea unei atitudini conștiente a pacienților
față de adoptarea unui stil de viață sănătos.
 Cunoştinţe generale despre epidemiologia, tabloul clinic şi
paraclinic şi despre principiile de terapie în principalele grupe
de afecţiuni metabolice si nutritionale.
 Cunoaşterea şi aplicarea metodelor de evaluare nutriţională şi
de elaborare a unui diagnostic nutriţional la pacienţi cu diverse
afecţiuni metabolice si nutritionale
 Definirea locului şi a obiectivelor intervenţiei nutriţionale în
planul general de tratament.
 Cunoaşterea şi deprinderea metodelor de elaborare şi
implementare a intervenţiilor nutriţionale in diverse afecţiuni
metabolice si nutritionale
 Elaborarea unui plan de intervenţie nutriţională profilactică şi
curativă individualizat.
 Evaluarea eficacităţii intervenţiei nutriţionale
Compentenţe  Identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile,
transversale condiţiilor de finalizare a acestora, etapelor de lucru,
termenelor de realizare şi riscurilor aferente.
pluridisciplinară şi aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă
eficientă în cadrul echipei şi în relaţie cu pacientul.
 Dezvoltarea de aptitudini de evaluare a resurselor, a
condiţiilor necesare implementării recomandărilor, stabilirea
de termene pentru etapele de lucru şi evaluarea potențialelor
riscuri.
 Dezvoltarea aptitudinilor de comunicare si lucru în echipe
multidisciplinare şi aplicarea de tehnici de relaţionare, muncă
229
Obiectivul  Aprofundarea conceptului aliment-alimentație nesănătoasă-

general al patologie.
disciplinei /  Acumularea și utilizarea de cunoștinte, deprinderi și
cursului raționamente necesare elaborării și implementării planurilor de
intervenție nutrițională bazate pe dovezi, în patologie.
Obiectivele  Cunoașterea și întelegerea relației aliment-alimentație-
specifice patologie.
 Identificarea factorilor de risc nutriționali în declanșarea,
întreținerea sau agravarea unor boli și stări patologice.
 Efectuarea evaluării nutriționale, interpretarea acesteia și
selectarea elementelor patologice de risc din punct de vedere
nutritiv.
 Interpretarea informațiilor rezultate din evaluarea nutrițională
în contextul dovezilor științifice existente.
 Recomandarea intervenției nutriționale pentru reducerea
riscului.
 Acumularea de informații privind epidemiologia, factorii de
risc, tabloul clinic si paraclinic al celor mai frecvente boli.
 Acumularea de informații și formarea de raționamente privind
principiile de tratament non-farmacologic și farmacologic.
 Cunoașterea și aplicarea metodelor de evaluare a stării de
nutriție.
 Acumularea de cunoștinte privind dovezile științifice pe care
se bazează intervențiile nutriționale profilactice și curative.
 Stabilirea locului intervenției nutriționale în planul de îngrijire.
 Cunoașterea obiectivelor intervenției nutriționale specifice în
diverse afecțiuni.
 Elaborarea de recomandări nutriționale adecvate stadiilor de
evoluție a bolilor.
 Cunoașterea metodelor de urmărire a eficacității intervențiilor
nutriționale.
 Cunoașterea metodologiei individualizării recomandărilor
nutriționale.
7. Conţinuturi

predare
1. Rolul nutriției în bolile cronice netransmisibile Prelegere, Expuneri
 Ambientul și patologia nutrițională expunere orale
 Epidemiologia și impactul medical, sistematică, dublate de
230
social și financiar al bolilor cronice conversaţie, prezentări
netransmisibile exemplificare, PowerPoint
 Strategii de reducere a prevalenței problematizare
bolilor cronice netransmisibile
Nutriția clinică, terapia nutrițională medicală –
generalități. Principiile intervenției nutriționale în
practica medicală.
2. Obezitatea. Rolul alimentației în obezitate
3. Intervenții nutriționale în obezitate
4. Riscul cardio-metabolic si rolul lipidelor în
patologie. Dislipidemiile
5. Intervenții nutriționale în dislipidemii
6. Rolul glucidelor în patologie. Zaharuri
Indulcitorii artificiali
7. Diabetul zaharat. Intervenții nutriționale în
diabetul zaharat și complicațiile diabetului
zaharat
8. Alimentația de tip fast-food, carnea roșie și
carnea procesată. Onconutriția. Preventia si
interventiile nutritionale in boala canceroasa
asociata bolilor metabolice
9. Malnutritia protein calorica. Intervenții
nutriționale în malnutriția protein-calorică
10. Vitaminele. Deficitul de vitamine.
Hipervitaminozele
11. Rolul mineralelor în patologie. Deficitul de
minerale
12. Hiperuricemiile și intervențiile nutriționale în
hiperuricemii. Consumul de alcool.
13. Patologia nutrițională la gravide. Diabetul si
sarcina. Diabetul gestațional. Obezitatea si
sarcina. Intervenții nutriționale în diabetul
gestațional, diabetul zaharat pre-existent
sarcinii și patologia nutrițională asociată
sarcinii.
14. Suplimentele alimentare, aditivii alimentari,
alimentele modificate genetic. Rolul
alimentației în ficatul gras non-alcoolic si
sindromul metabolic-patologie, preventie si
dietoterapia.
Bibliografie
1. Curs – suport PowerPoint.
2. Veresiu I.A. (ed). Recomandări de intervenții nutriționale la pacienții
spitalizați. Ed Sănătatea Press Group, București 2015
3. Hâncu N, Roman G, Veresiu IA (eds.). Diabetul zaharat, nutriție, boli
231
metabolice – Tratat, vol 1, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2010.
4. Roman G, Fodor A, Marian A, Duma L et al. Terapia nutritional medicala,
in Diabetul zaharat, Nutritia si \Bolile Metabolice, Hancu N, Roman G, Veresiu IA
eds, Ed Echinox, Cluj=Napoca, 2010.
5. American Diabetes Association. Standards of medical carein diabetes
2018. Diabetes Care 2018;41(Suppl 1): S1-S156.
6. Yumuk V, et al. European Guidelines for Obesity Management in Adults.
Obes Facts 2015;8:402–424.
7. Yumuk V, et al. An EASO Position Statement on Multidisciplinary
Obesity Management in Adults. Obes Facts 2014;7:96-101.
8. The Task Force for the Management of Dyslipidaemias of the European
Society of Cardiology (ESC) and European Atherosclerosis Society (EAS ). 2019
ESC/EAS Guidelines for the Management of Dyslipidaemias. European Heart
Journal 2019.
predare
1. Alimentația și riscul cardiometabolic
Alimentatia si riscul patologiei cardiovasculare:
alimentatia hipercalorica, hiperlipidica.
Insulinorezistenta, obezitatea, sindromul metabolic
si ateroscleroza.
2. Evaluarea nutrițională și elaborarea
intervenției nutriționale la un caz cu obezitate –
faza de scadere ponderala. Tipuri de diete
intervenției nutriționale la un caz cu obezitate –
faza de scadere ponderala. Tipuri de diete
intervenției nutriționale la un caz cu obezitate – Este
faza de mentinere. Tipuri de diete obligatorie
5. Evaluarea nutrițională și elaborarea Expunere însușirea
intervenției nutriționale la un caz cu sistematică, noțiunilor
hipercolesterolemie. interacțiune cu teoretice
6. Evaluarea nutrițională și elaborarea pacienții, referitoare
intervenției nutriționale la un caz cu prezentări de la subiect
hipertrigliceridemie moderată sau severă. caz, discuții înaintea
7. Evaluarea nutrițională și elaborarea stagiilor
intervenției nutriționale la un caz cu dislipidemie practice
mixtă. (curs și
8. Evaluarea nutrițională și elaborarea studiu
intervenției nutriționale la un caz cu diabetul individual a
zaharat tip 1 cu/fără comorbidități. bibliografiei
- calcularea carbohidratilor indicate).
232
intervenției nutriționale la un caz cu diabetul
zaharat tip 2 cu/fără comorbidități.
intervenției nutriționale la un caz cu diabetul
zaharat tip 2 cu/fără comorbidități și boală renală
cronică.
intervenției nutriționale la un caz cu malnutriție
protein calorică.
12. Evaluarea aportului și deficitului de
minerale. Evaluarea nutrițională și elaborarea
intervenției nutriționale la un caz cu anemia prin
deficit de fier / Vit B 12.
intervenției nutriționale la un caz cu hiperuricemie
/ guta.
intervenției nutriționale la un caz cu obezitate
anterioară sarcinii și diabet zaharat gestațional.
Bibliografie
1. Curs – suport PowerPoint.
2. Veresiu I.A. (ed). Recomandări de intervenții nutriționale la pacienții
spitalizați. Ed Sănătatea Press Group, București 2015
3. Hâncu N, Roman G, Veresiu IA (eds.). Diabetul zaharat, nutriție, boli
metabolice – Tratat, vol 1, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2010.
4. Roman G, Fodor A, Marian A, Duma L et al. Terapia nutritional medicala,
in Diabetul zaharat, Nutritia si \Bolile Metabolice, Hancu N, Roman G, Veresiu IA
eds, Ed Echinox, Cluj=Napoca, 2010.
5. American Diabetes Association. Standards of medical carein diabetes
2018. Diabetes Care 2018;41(Suppl 1): S1-S156.
6. Yumuk V, et al. European Guidelines for Obesity Management in Adults.
Obes Facts 2015;8:402–424.
7. Yumuk V, et al. An EASO Position Statement on Multidisciplinary
Obesity Management in Adults. Obes Facts 2014;7:96-101.
8. The Task Force for the Management of Dyslipidaemias of the European
Society of Cardiology (ESC) and European Atherosclerosis Society (EAS ). 2019
ESC/EAS Guidelines for the Management of Dyslipidaemias. European Heart
Journal 2019.

programului
233
compatibile cu activitățile derulate la nivel național pe segmentul sănătăţii
mediului şi nutriţiei.
9. Evaluare
Tip de 9.1. Criterii de evaluare 9.2. Metode de 9.3.

activitate evaluare Pondere
din nota
finală
9.4. Curs - conforme cu obiectivele Examen scris tip grilă – 50%
educaționale 30 grile
9.5. Lucrări - conforme cu obiectivele Examen practic – 40%
practice educaționale ale lucrărilor rezolvare caz clinic
practice
- conforme cu obiectivele Evaluarea activității pe 10%
educaționale ale lucrărilor parcurs – nota
practice portofoliu planuri
intervenții nutriționale
și diete pentru fiecare
patologie studiată
 Însușirea principalelor noțiuni de patologie nutrițională
 Relația ambient-patologie nutrițională
 Factorii de risc nutriționali și ai stilului de viață nesănătos pentru bolile
cronice netransmisibile
 Patologia asociată nutriției
 Elaborarea unui plan de interventie nuritională în deficite minerale si
hipovitaminoze.
 Elaborarea unui plan de interventie nuritională în diabetul zaharat.
 Elaborarea unui plan de interventie nuritională în obezitate.
 Elaborarea unui plan de interventie nuritională în hipertensiune atrerială.
 Elaborarea unui plan de interventie nuritională în hiperuricemie.
234
FIŞA DISCIPLINEI PUERICULTURĂ ȘI DIETETICĂ PEDIATRICĂ
1. Date despre curs
1.1. Denumirea disciplinei Puericultură și dietetică pediatrică
1.2. Titularul activităţilor Şef de lucrări Dr. Mark Susana

de curs
1.3. Titularul activităţilor Şef de lucrări Dr. Mark Susana
de studiu Semestrul Tipul de sumativă Regimul de
evaluare disciplinei domeniu,
obligatorie
2. Timpul total estimat (ore pe semestru al act ivităţilor didactice)

b. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice
8
d. Tutoriat 1
Alte activităţi -
3.1. De curriculum Cunoştinţe minime de anatomie, fiziologie,

fiziopatologie, biochimie, pediatrie
3.2. De compentenţe Stabilirea regimului alimentar la sugarul şi copilul
sănătos şi bolnav. Dezvoltarea unor deprinderi şi
obiceiuri alimentare sănătoase
235

cursului didactice
lucrărilor practice didactice
Competenţe - Cunoaşterea principiilor nutritivi, a efectelor carenţei şi a

profesionale deficitului acestora, a principiilor unei alimentaţii sănătoase
- Înţelegerea aportului nutritiv ca factor care stă la baza creșterii
și dezvoltării optime a copilului și determină starea de sănătate
pe termen lung.
- Analiza regimului dietetic şi a principalelor produse dietetice
existente pe piaţă la ora actuală în ceea ce priveşte compoziţia
lor, indicarea corectă a acestor produse şi cunoaşterea
contraindicaţiilor acestora
- Folosirea eficientă a surselor de informare asupra formulelor
de lapte praf şi produselor dietetice utilizate la sugar şi la copil
- Capacitatea de a explica şi interpreta conţinutul activităţilor
teoretice şi practice ale disciplinei de Dietetică şi produse
dietetice într-o abordare interdisciplinară cu celelalte materii
biomedicale fundamentale şi de specialitate: biochimie,
fiziologie, fiziopatologie, pediatrie
Compentenţe - Implicarea în activităţi de cercetare, cum ar fi elaborarea unor
transversale articole ştiinţifice
- Utilizarea noţiunilor teoretice în rezolvarea problemelor
- Dezvoltarea capacităţii de utilizare a mijloacelor digitale
- Preocuparea pentru perfecţionarea profesională proprie prin
antrenarea abilităţilor de gândire critică
- Autocontrolul procesului de învăţare pe parcursul vieţii

Obiectivul - Dobândirea noţiunilor fundamentale privind nutriţia copilului în

general al funcţie de etapele dezvoltării lui, începând de la naştere şi până la
disciplinei adolescenţă
Obiectivele - Dobândirea cunoştinţelor de bază necesare stabilirii regimului
specifice alimentar la sugar, copilul mic, preşcolar, şcolar şi adolescent
- Însușirea tehnicilor corecte de alimentaţie naturală, artificială,
mixtă şi diversificată (complementară)
- Încurajarea şi promovarea alăptării în perioada de sugar
236
- Promovarea unor deprinderi şi obiceiuri alimentare sănătoase în
cadrul populaţiei infantile
7. Conţinuturi

predare
1. Perioadele copilăriei. Particularităţile
morfofuncţionale ale nou-născutului la
termen, sugarului şi copilului. (1 oră)
2. Dezvoltarea postnatală a funcţiei de nutriţie
(1 oră)
3. Nevoi nutriţionale (4 ore)
Nevoile hidrice. Nevoile energetice. Nevoile
de proteine. Nevoile de glucide. Nevoile de
lipide. Nevoile de substanţe minerale. Nevoile
de vitamine.
4. Alimentaţia naturală (3 ore)
Mamogeneza şi lactogeneza. Factorii care Prelegere, Expuneri orale
afectează compoziţia laptelui de mamă. expunere dublate de
Colostrul. Compoziţia laptelui de mamă sistematică, prezentări
matur. Avantajele alimentaţiei naturale. conversaţie, Power Point,
Contraindicaţiile alimentaţiei la sân. problematizare filme
Obstacole şi incidente în alimentaţia naturală.
Substanţe care se elimină prin laptele de
mamă. Regimul de viaţă al femeii care
alăptează.
5. Alimentaţia artificială (3 ore)
Compoziţia laptelui de vacă. Microbii laptelui
de vacă. Sterilizarea laptelui de vacă.
Modificările compoziţiei laptelui de vacă.
Formule de lapte praf: formule pe bază de
proteine din laptele de vacă, formule pe bază
de proteine din soia, formule speciale de lapte
praf. Incidentele alimentaţiei artificiale.
Inconvenientele alimentaţiei artificiale.
6. Alimentaţia mixtă
7. Alimentaţia diversificată (complementară)
Regulile diversificării alimentaţiei. Alimente
utilizate în diversificarea alimentaţiei
sugarului. Ordinea cronologică a diversificării
alimentaţiei sugarului. (1 oră)
8. Alimentaţia copilului mic. Alimentaţia
copilului preşcolar. Alimentaţia şcolarului.
Alimentaţia adolscentului. (1 ora)
237
Bibliografie
1. Hurgoiu V. Alimentaţia copilului sănătos şi bolnav. Ed. Medicală, Bucureşti,
1999.
2. Koletzko B. Pediatric Nutriotion in Practice. Basel, Karger, 2008.
3. Panga G. Puericultură. Ed. Casa Cărţii de ştiinţă, Cluj-Napoca, 2008
4. Koletzko B. Pediatric Nutriotion in Practice. 2nd revised edition. Basel, Karger,
2015
predare
1. Alimentatia naturală (4 ore) Expunere Prezentare
Tehnica alimentației naturale. Poziții de sistematică, orală dublată
alăptare. Rația în alimentația naturală. conversaţie, de suport
Alăptarea le cerere. Alăptarea în situații demonstraţie, electronic,
particulare (alăptarea gemenilor, alăptarea problematizare, conversaţie,
prematurului, alăptarea în cancerul de sân, dezbateri, problematizare,
alăptarea in caz de mamoplastie pentru exerciţii prezentarea
creșterea sau reducerea sânilor, alăptarea in unor materiale
anomaliile de sân). Protejarea încurajarea și promoţionale
susținerea alimentației naturale: Declarația (broşuri,
comuna OMS și UNICEF “ Cei 10 pași pentru pliante, ghiduri
o alăptare încununată de succes”, inițiativa “ de nutriţie), de
Spitale prieten ale copiilor”. Colectarea și promovare a
păstrarea laptelui de mamă. Regimul unor formule
alimentar al mamei care alăptează. de lapte praf,
alimente de
2. Alimentația artificială (7 ore) diversificare
Clasificare formulelor de lapte praf. sau alimente
- Formule de lapte praf de început. dietetice
Formule de lapte praf de continuare. existente pe
Formule de lapte praf “de crestere”sau piaţă
„junior”- caracteristici, indicații,
contraindicații.
- Formule speciale de lapte praf: formule
pentru nou-născutul cu greutate mică la
naștere, formule cu proteine hidrolizate
(formule cu proteine parțial hidrolizate,
formule cu proteine extensiv hidrolizate,
formule cu proteine total hidrolizate), formule
antiregurgitare/ antireflux, formule pe bază de
proteine din soia, formule pentru reglarea
tranzitului intestinal, formule sau alimente
destinate realimentării după boala diareică
acută (formule delactozate , alimente de regim
fară lactoză sau parțial delactozate) -
caracteristici, indicații, contraindicații.
238
Tehnica alimentației artificiale. Rația în
alimentația artificială.
3. Alimentația mixtă (1/2 oră)
Tehnica alimentației mixte: metoda
complementară, metoda alternativă
4. Alimentația diversificată (1,5 ore)
Alimente utilizate în alimentația diversificată.
Produse comerciale de diversificare. Rația în
alimentația diversificată.
5. Alimentația copilului mic, preșcolarului,
școlarului și adolescentului (1/2 ore)
6. Produse utilizate în alimentația enterală
(1/2 oră). Proprietăți, indicații. Suportul
nutrițional enteral.
Bibliografie
1. Hurgoiu V. Alimentaţia copilului sănătos şi bolnav. Ed. Medicală, Bucureşti,
1999.
2. Koletzko B. Pediatric Nutriotion in Practice. Basel, Karger, 2008.
3. Panga G. Puericultură. Ed. Casa Cărţii de ştiinţă, Cluj-Napoca, 2008
4. Koletzko B. Pediatric Nutriotion in Practice. 2nd revised edition. Basel, Karger,
2015

programului
 În vederea schiţării conţinuturilor, alegerii metodelor de predare/învăţare,

titularii disciplinei au organizat întâlniri şi cu alte cadre didactice din
domeniu, titulare în alte instituţii de învăţământ superior. Acestea au vizat
identificarea nevoilor şi aşteptărilor angajatorilor din domeniu şi
coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor instituţii de
9. Evaluare
Tip de 9.1. Criterii de evaluare 9.2. Metode de 9.3. Pondere

activitate evaluare din nota
finală
9.4. Curs Criterii generale de evaluare Examen scris tip 70%
(complexitatea şi grilă
corectitudinea cunoştinţelor,
coerenţa logică, forţa de
argumentare)
239
atitudinale şi motivaţionale ale
activităţilor studenţilor
problemelor fundamentale şi
de particularizare
9.5. Evaluarea cunoştinţelor Stabilirea raţiei 30%
Lucrări teoretice (dobândite pe alimentare la un
practice parcursul lucrărilor practice) copil de o
anumită vârstă
specificată
Identificarea unei
Evaluarea activităţii practice formule de lapte
din timpul semestrului, praf sau a unui
verificări pe parcurs aliment dietetic în
baza compoziţiei,
cu stabilirea
indicaţiilor şi a
contraindicaţiilor
acestuia.
 Nevoi nutriţionale
 Alimentaţia naturală, artificială, mixtă, diversificată
 Alimentaţia copilului mic, preşcolarului, şcolarului, adolescentului
240
FIŞA DISICPLINEI SEMIOLOGIE, PATOLOGIE MEDICALĂ ȘI
CHIRURGICALĂ
1. Date despre curs
1.1. Denumirea Semiologie, patologie medicală și chirurgicală

disciplinei
1.2. Titularul Șef de lucrări dr. Maria Olinic
activităţilor de curs Colaboratori curs:
Sef lucrari dr. Mirela Stoia
Sef lucrari dr. Mihaela Mocan
1.3. Titularul Șef de lucrări dr. Maria Olinic
activităţilor de lucrări Colaboratori stagiu:
practice Sef lucrari dr. Mirela Stoia
Sef lucrari dr. Mihaela Mocan
Asist,univ.dr.Vlad Ichim
Asist. univ. dr. Dan Tătaru
de studiu Semestrul 2 Tipul de sumativă, Regimul de
evaluare examen disciplinei domeniu,
teoretic + obligatorie
practic

săptămână 4 care: curs 2 practice 2
de învăţământ 56 care: curs 28 practice 28
d. Tutoriat 4
Alte activităţi 7
4
241
3.1. De curriculum Anatomia, Fiziologia, Diabet şi Boli de Nutriţie

3.2. De compentenţe Nutriţie şi dieteticǎ. Noţiuni de anatomie şi mecanisme
fiziologice
4.1. De desfăşurare a  Studenții nu se vor prezenta la cursuri/lucrări

cursului practice cu telefoanele mobile deschise. De
asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile telefonice
în timpul cursului, nici părăsirea de către studenți a
sălii de curs în vederea preluării apelurilor telefonice
personale;
 Nu se admite consumul alimentelor și a băuturilor în
timpul cursului/lucrărilor practice
 Nu va fi tolerată întârzierea studenților la curs și
lucrări practice întrucât aceasta se dovedește
disruptivă la adresa procesului educațional
4.2. De desfăşurare a  Fiecare student trebuie să își completeze caietul de
lucrărilor practice activitǎţi practice individual
 Tinuta studentilor trebuie sa fie decenta si sa
respecte mediul de desfasurare a activitatilor (sectii
de spital cu pacienti internati)
Competenţe - Sǎ efectueze anamneza şi examenul obiectiv sumar al

profesionale pacientului.
- Sǎ analizeze în mod corect datele obţinute în urma examenului
clinic, pentru a avea o orientare diagnosticǎ.
- Sǎ identifice simptomele şi semnele clinice majore ale
pacienţilor cu boli cardiovasculare, sindrom metabolic, boli ale
sistemului hematopoetic, boli digestive şi afecţiuni renale
- Sǎ cunoascǎ principalele explorǎri paraclinice şi interpretarea lor
în contextul clinic, pentru afecţiunile cardiovasculare, sindrom
metabolic, boli ale sistemului hematopoetic, boli digestive şi
afecţiuni renale.
- Sǎ integreze informatiile obtinute prin examenul clinic si din
explorarile paraclinice,intr-un context diagnostic orientativ
- Sǎ efectueze diagnosticul diferenţial al principalelor afecţiuni
interne în limita cunoştinţelor de semiologie/patolologie predate si
asimilate
- Sǎ identifice posibilele complicaţii ale bolilor pacientului.
- Sǎ precizeze posibilitǎţile evolutive ale pacientului, în funcţie de
242
severitatea bolii şi de respectarea indicaţiilor terapeutice.
-Sǎ cunoascǎ principiile terapeutice: regim de efort fizic şi
alimentar, principalele clase de medicamente utilizate.
Compentenţe - Să aibă abilitatea de comunicare eficientă cu pacientul
transversale - Să demonstreze preocupare pentru perfecţionarea
profesională prin antrenarea abilităţilor de gândire şi
comunicare cu pacientul
- Să demonstreze capacitatea de utilizarea a mijloacelor digitale
pentru informare si studiul individual

Obiectivul - La sfârşitul cursului dieteticianul licenţiat va fi capabil să

general al identifice conditiile patologice majore, inclusiv
disciplinei / etiopatogeneza afectiunii (afectiunilor) cu impact asupra
cursului stǎrii nutriţionale a pacienţilor, cu scopul acordǎrii unei
îngrijiri dietetice adaptate fiecǎrei afecţiuni
Obiectivele La sfârşitul cursului studenții vor fi capabili:
specifice - să enumere simptome şi semne caracteristice în boli
cardiovasculare, sindrom metabolic, boli ale sistemului
hematopoetic, boli digestive şi afecţiuni renale
- să enunţe şi sǎ argumenteze diagnosticul clinic al în boli
cardiovasculare, sindrom metabolic, boli ale sistemului
- să efectueze diagnosticul diferenţial în boli cardiovasculare,
sindrom metabolic, boli ale sistemului hematopoetic, boli
digestive şi afecţiuni renale
- sǎ discute principalele posibilitǎti evolutive ale bolilor
cardiovasculare, din sindromul metabolic, boli ale sistemului
- se formuleze principiile de tratament prin: regim de efort
fizic şi alimentar, respectiv principalele clase de
medicamente indicate
7. Conţinuturi

predare
1. Noţiuni generale de semiologie medicală: Prelegere, Expuneri
Introducere. Anamneza. Ex.obiectiv general. expunere orale
Sindroame. sistematică, dublate de
2. Examen obiectiv general : Conformaţia conversație, prezentări
somatică generalǎ. Faciesul şi extremitatea studii de cazuri PowerPoint
cefalică clinice
243
3. Examen obiectiv general: pielea, mucoasele,
leziuni cutanate.
4. Examen obiectiv general: modificările
fanerelor, ţesutul celular subcutanat (starea
de nutriţie, edeme, circulaţie colaterală).
5. Examen obiectiv general: ganglioni limfatici,
sistemul muscular, sistemul osteoarticular,
temperatura corporală.
6. Aparatul cardiovascular - elemente de
semiologie.
7. Abordarea pacientului cardiovascular
8. Ateroscleroza. Bolile aortei şi arterelor
periferice.
9. Insuficienţa cardiacă.
10. Cardiopatia ischemică. Angina pectorală
stabilă. Sindrom coronarian acut.
11. Cardiopatii valvulare. Cardiomiopatii.
12. Patologie venoasă trombo-embolică.
13. Hipertensiunea arterială.
14. Dislipidemii. Sindrom metabolic.
15. Sistemul hematopoetic - elemente de
semiologie
16. Anemii
17. Aparatul digestiv - elemente de semiologie
18. Patologia esofagului, stomacului şi
duodenului
19. Enteropatii. Alergia alimentară
20. Tulburări digestive funcţionale. Constipaţia
21. Sindromul de malabsorbţie
22. Tumori ale tractului digestiv
23. Patologie biliară
24. Hepatite cronice. Ciroze hepatice. Tumori
hepatice
25. Pancreatite acute şi cronice. Tumori
pancreatice
26. Aparatul reno-urinar - elemente de
semiologie
27. Insuficienţa renală acută. Insuficienţa renală
cronică
28. Sindromul nefrotic
Bibliografie
244
1. Olinic M, Stoia M, Mocan M. : Patologia cardiovasculară. Note de curs pentru
specializarea Nutriție și Dietetică. Cluj-Napoca, Editura Medicală
Universitară „Iuliu Hațieganu”, 2018, pag 6-102. ISBN 978-973-693-844-3
2. Olinic M, Stoia M, Mocan M.: Semiologie clinică. Note de curs pentru
specializarea Nutriție și Dietetică. Cluj-Napoca, Editura Medicală
Universitară „Iuliu Hațieganu”, 2018, pag 6-121. ISBN 978-973-693-843-6
3. Mocan M, Stoia M, Olinic M: Medicină internă – Note de curs pentru
specializarea nutriție și dietetică. Editura Medicală Universitară „Iuliu
Hațieganu”, 2018, pag 1- 294 . ISBN 978-973-693-800-9
4. Longo D şi colab. Harrison ediţia a 18-a. Editura McGraw-Hill, vol I şi II,
2012.
5. Kacso Ina. Pacientul nefrologic în practica medicului generalist. Editura
Napoca Star, Cluj-Napoca, 2008
Examenul clinic al bolnavului: anamneza şi Stagiu practic în

examenul obiectiv complet, discutarea salon, la patul
diagnosticului clinic, susţinerea bolnavului
diagnosticului clinic, diagnosticul Discuţia sistematicǎ
diferenţial pentru fiecare pacient în mod a cazurilor clinice
specific Expunerea
principalelor
Prezentarea şi exemplificarea principalelor mijloace de
metode de explorǎri paraclinice utilizate diagnostic paraclinic
pentru fiecare patologie studiatǎ Exemplificarea
principalelor
Discutarea principalelor mijloace mijloace terapeutice.
terapeutice: mǎsuri generale şi tratament Organizarea
medical sau chirugical specific prezentǎrilor de caz,
exerciții
Bibliografie
1. Olinic M, Stoia M, Mocan M. : Patologia cardiovasculară. Note de curs pentru
specializarea Nutriție și Dietetică. Cluj-Napoca, Editura Medicală Universitară
„Iuliu Hațieganu”, 2018, pag 6-102. ISBN 978-973-693-844-3
2. Olinic M, Stoia M, Mocan M.: Semiologie clinică. Note de curs pentru
specializarea Nutriție și Dietetică. Cluj-Napoca, Editura Medicală Universitară
„Iuliu Hațieganu”, 2018, pag 6-121. ISBN 978-973-693-843-6
3. Mocan M, Stoia M, Olinic M: Medicină internă – Note de curs pentru
specializarea nutriție și dietetică. Editura Medicală Universitară „Iuliu
Hațieganu”, 2018, pag 1- 294 . ISBN 978-973-693-800-9
4. Longo D şi colab. Harrison ediţia a 18-a. Editura McGraw-Hill, vol I şi II,
2012.
5. Kacso Ina. Pacientul nefrologic în practica medicului generalist. Editura
Napoca Star, Cluj-Napoca, 2008
245
8. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşte ptările
programului
 În vederea schițării conținuturilor, alegerii metodelor de predare/învățare

titularii disciplinei au organizat întâlniri cu: membri ai disciplinei, în
calitate de colaboratori la efectuarea cursurilor şi stagiilor practice. Aceştia
sunt medici specialiști şi medici primari de medicină internă, cardiologie,
gastroenterologie, precum și cu nefrologie. De asemenea, au fost discutate
aspectele vizate și cu alte cadre didactice din domeniu, titulare în alte
facultăți de medicină. Întâlnirea a vizat identificarea nevoilor și așteptărilor
angajatorilor din domeniu și coordonarea cu alte programe similare din
cadrul altor facultăți.
9. Evaluare

din nota
finală
9.4. Curs - conforme cu obiectivele 5 subiecte 75%
educaționale redacţionale
9.5. Lucrări - conforme cu obiectivele rezolvare 1 25%
practice educaționale ale lucrărilor practice unui caz clinic

- Mesajele cheie de la sfârșitul fiecărui curs
- Efectuarea anamnezei şi examenului obiectiv, orientarea diagnosticului clinic,
elemente de diagnostic diferenţial, cunoaşterea principalelor investigaţii
paraclinice, capacitatea de a schiţa un plan terapeutic general, cu precizarea locului
si rolului masurilor generale si a tipului de regim igieno-dietetic.
246
FIŞA DISCIPLINEI TEHNOLOGIE ŞI CHIMIE CULINARĂ
1.1. Denumirea Tehnologie și chimie culinară

disciplinei
1.2. Titularul Șef. Lucr. Dr. Oana Stanciu
1.3. Titularul Șef. Lucr. Dr. Laura Gavrilaș
activităţilor de lucrări Asist. Univ. Drd. Daniela Ciobârcă
practice Prof. Dr. Doina Miere
de studiu Semestrul Tipul de teoretic + Regimul specialitate,
evaluare practic + disciplinei obligatorie
Proiecte

săptămână care: practice
curs
de învăţământ care: practice
curs
d. Tutoriat 6
Alte activităţi -
3.1. De curriculum - Chimie generală şi organică, nutriţie, chimia alimentelor,

tehnologie alimentară
3.2. De -
compentenţe
247
4.1. De desfăşurare Respectarea Regulamentului Universitatii de desfăşurare a

a cursului activităţii didactice
4.2. De desfăşurare Respectarea Regulamentului Universitatii de desfăşurare a
a lucrărilor activităţii didactice.
practice
Competenţe • Întelegerea și aplicarea corespunzatoare a operaţiunilor şi

profesionale proceselor culinare necesare transformării adecvate a
ingredientelor în mâncăruri elaborate apte de consum, care să
răspundă aşteptărilor şi exigenţelor concrete şi specifice.
• Cunoașterea transformărilor chimice care au loc în timpul
prelucrării culinare a alimentelor în vederea stabilirii
condiţiilor optime de aplicare a metodelor culinare pentru
obtinerea unor alimente cu palatabilitate crescută,
coresunzătoare din punct de vedere nutritiv și igienic, cu
evitarea formării de compuși toxici.
• Dobandirea capacității de a recomanda pacienților metode
dietetice de preparare culinară.
• Cunoaşterea legislaţiei şi a procedurilor referitoare la
• Înţelegerea relaţiei dintre alegerile alimentare, a metodelor de
preparare și starea de sănătate, respectiv dezvoltarea bolilor
• Înţelegerea raţionamentului din spatele recomandarilor de
schimbare a modului / obiceiurilor de preparare culinară a
alimentelor în scopul menţinerii sau ameliorării stării de
sănătate
• Aplicarea şi comunicarea cunoştinţelor pentru obţinerea unor
alimente/ produse/ preparate sanatoase, cu proprietăţile
nutriţionale şi toxicologice dorite, precum şi conceperea unor
recomandări şi planuri alimentare ţinând cont de cunoştinţele
dobandite
• Inţelegerea modului în care planificarea meniului este
influenţată de resursele individuale/de catering şi a efectului
pe care îl vor avea asupra calităţii alimentelor în scopul
atingerii standardelor nutriţionale
• Evaluarea calităţii nutriţionale şi toxicologice a alimentelor şi
a modificărilor apărute pe parcursul lanţului alimentar
• Utilizarea cunoştinţelor pentru conceperea unor recomandări
• Utilizarea cunoştintelor şi principiilor dobândite în vederea
conceperii a unor proiecte de promovare a alimentaţiei
248
sănătoase şi echilibrate, a unor proiecte de analiză a
conţinutului nutriţional al alimentelor, a unor proiecte de
promovare a tehnicilor adecvate de procesare, distribuţie şi
preparare a alimentelor pentru obţinerea calităţilor dorite
Compentenţe • cunoaşterea şi respectarea reglementărilor şi a legislaţiei
• cunoaşterea şi respectarea codului de etică şi conduită
profesională
• cunoaşterea rolului dieteticianului şi menţinerea standardelor
• cunoaşterea metodelor de promovare a importanţei serviciilor
• dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor profesionale între
• cunoaşterea rolului dieteticianului în echipa medicală
• împărtăşirea cunoştinţelor şi a cercetărilor cu alţi specialişti
• cunoaşterea şi aplicarea principiilor managementului de
• capacitatea de descriere şi raportare clară şi concisă, verbal şi
• capacitate de lucru în echipă, organizare şi asumare a rolului
de lider


general al noțiunilor de tehnologie si chimie culinara.
disciplinei
Obiectivele  Cunoașterea operaţiunilor şi proceselor culinare necesare
specifice transformării adecvate a ingredientelor în mâncăruri
elaborate apte de consum, care sa răspundă aşteptărilor şi
exigenţelor concrete şi specifice.
 Cunoașterea transformărilor chimice care au loc in timpul
prelucrării culinare a alimentelor
 Stabilirea condiţiilor optime de aplicare a metodelor
culinare pentru obținerea unor alimente cu palatabilitate
crescuăa, coresunzătoare din punct de vedere nutritiv și
igienic, cu evitarea formării de compuși toxici.
 Întelegerea nevoii de preparare culinară a alimentelor, a
avantajelor/dezavantajelor generate de aplicarea diverselor
tratamente.
 Cunoaşterea tipurilor de bucătărie – casnică și colectivă.
 Cunoaşterea principiilor de organizare și dotare a bucătăriei
colective
249
 Cunoaşterea metodelor de preparare culinară: în mediu
apos, în mediu uscat, în gras (neapos), metode mixte,
metode speciale etc. în vederea înțelegerii modificărilor
conţinutului nutriţional al alimentelor determinate de aceste
tehnici.
 Formarea abilităţilor de a interveni pentru crearea unei
atitudini conştiente a pacientilor faţă de utilizarea unor
tehnici adecvate in vederea prepararii unor alimente
sănătoase.
vizează domeniul tehnologiei si chimiei culinare.
bibliografică.
7. Conţinuturi

predare
1. Introducere în tehnologia şi chimia culinară. Prelegere, Prezentare
Conceptul de tehnologie şi chimie culinară. expunere orală dublată
Principii si obiective ale tehnologiei şi sistematică, de suport
chimiei culinare. Tehnologia culinară conversaţie, electronic,
casnică şi colectivă. Evoluţia istorică a problematizare conversaţie,
obiceiurilor alimentare. Terminologie problematizare
culinară. (2 ore)
2. Tehnologia culinară colectivă. Sisteme şi
unităţi actuale de „tehnologie culinară”
colectivă. Unităţile de alimentaţie publică în
România. Alimentaţia publică: sursă de
alimente - materia primă, tipuri de meniuri.
(2 ore)
3. Spaţiul culinar profesional. Bucătăria caldă.
Spații complementare. Planul HACCP
pentru bucătăria profesională. Reguli de
bune practici in bucătărie. Reguli de igiena
în bucătăria profesională.
Utilaje folosite în unităţi de alimentaţie
publică. (2 ore)
4. Operaţiuni şi procese de tehnologie culinară.
Operaţiuni culinare la temperatura ambiantă
- operaţiunile premergătoare.
Operaţiuni culinare care utilizează frigul.
(2 ore)
5. Procese culinare care utilizeză căldura:
prepararea culinară propriu-zisă. Avantaje şi
250
dezavantaje ale aplicării tratamentelor
termice asupra alimentelor. (2 ore)
6. Metode de preparare culinară în mediu
nelichid (caldură uscată). Coacerea.
Frigerea. Efectele preparării culinare în
mediu nelichid asupra alimentelor. (2 ore)
7. Metode de preparare culinară în mediu gras.
Prăjirea. Efectele prăjirii asupra alimentelor.
(2 ore)
8. Metode de preparare culinară în mediu apos.
Fierberea. Poşarea. Blanşarea. Efecte ale
preparării în mediu apos asupra alimentelor.
(2 ore)
9. Metode de preparare culinară mixtă.
Înăbuşirea. Sotarea. Efecte ale preparării
culinare mixte asupra alimentelor. (2 ore)
10. Metode speciale de preparare culinară.
Preparare culinară la vid. Pregătirea culinară
cu microunde. Efecte ale preparării culinare
la vid sau cu microunde asupra alimentelor.
(2 ore)
11. Tehnologia semipreparatelor culinare:
fonduri (supe), esenţe (glacéuri), aspicuri,
sosuri, umpluturi (fareir), panade, alte
semipreparate. Transformări care au loc în
timpul pregătirii culinare. (2 ore)
12. Tehnologia preparării garniturilor, salatelor,
preparatelor din carne tocată, antreuri şi
gustări. Transformări care au loc în timpul
pregătirii culinare. (2 ore)
13. Tehnologia preparării fripturilor. Tehnologia
preparării supelor, ciorbelor, borşurilor.
Preparate culinare servite ca desert.
Transformări care au loc în timpul pregătirii
culinare. (2 ore)
14. Efecte ale tratamentelor termice asupra
principiilor nutritive din alimente: proteine,
glucide, lipide, vitamine, minerale, alţi
compuşi bioactivi. (2 ore)
Bibliografie
1. www.farma.umfcluj.ro : Curs de Tehnologie și Chimie culinară, suport
PowerPoint
2. A. Coenders - Quimica culinaria, Elementos de lo que sucede alos alimentos
antes, durante y despues de cocinados, Ed. ACRIBIA, Zaragoza, Spania, 1996
251
3. P. Fellows – Technologia del procesado de los alimentos: principios y
practica, segunda edicion, Editorial ACRIBIA, Zaragoza, Spania, 2007
4. J.B. Gutierrez – Ciencia Bromatologica, Principios generales de los alimentos,
Ed. Diaz de Santos, Madrid, 2000
5. Camelia Vizireanu, Daniela Istrati – Elemente de Gastronomie şi
Gastrotehnie, Editura Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos” Galaţi, 2006
7. Andreea Stanila – Analiza unor compusi bioactivi din alimente, Ed. Academic
Pres., Cluj-Napoca, 2013
predare
1. Organizarea activităţii în unităţile
de alimentaţie publică. Organizarea
bucătăriei.
Norme de igiena muncii în bucătărie.
Stabilirea condiţiilor optime de aplicare a
tehnologiilor culinare.
Cunoașterea utilajelor, ustensilelor și
veselei specifice. Utilaje pentru prelucrarea
materiei prime. Utilaje termice de pregătire
la cald. Utilaje şi spaţii frigorifice. Aplicații
privind modul de funcţionare, exploatare,
întreţinere, igienizare. Modul corect de
aranajare a mesei. (3 ore)
2. Evaluarea materiei prime.
Prezentare orală
Utilizarea alimentelor proaspete și Expunere
dublată de
conservate ca materie prima. Operaţii sistematică,
suport
preliminare: sortarea, curăţirea, conversaţie,
electronic,
spălarea. Aplicaţii practice - legume și problematizare,
conversaţie,
fructe. Determinarea variaţiei greutăţii demonstraţie
problematizare
materiei prime prin prelucrare preliminară.
Modul de lucru cu tabele de scăzământ.
Determinarea materiei prime necesară
preparării sucurilor de fructe (3 ore)
3. Tehnici pentru măsurarea
alimentelor. Sisteme de măsurare a
cantităților. Echivalențe între sistemele
de măsurare. Instrumente de măsurat.
Aplicații practice – Măsurarea
ingredientelor lichide. Măsurarea
ingredientelor solide. (3 ore)
4. Operaţii de bază în prepararea
culinară- Fierberea. Determinarea
experimentală a punctului optim de
252
fierbere. Influenţa sării de bucătărie asupra
timpului de fierbere. Fierberea în apă,
fierberea la abur. Analiza calitativă
comparativă a preparatelor obţinute.
Aplicaţii practice ale fierberii:
- pentru diverse tipuri de legume,
leguminoase - proaspete sau congelate şi
pentru diverse tipuri de carne (porc, vita,
pui)
- Modul de preparare: supe, ciorbe,
aspicuri, sosuri, garnituri din legume, paste,
crupe. Urmărirea fişei tehnologice.
- Identificarea transformărilor ce au
loc în timpul procedeului culinar, a
defectelor, cauzelor şi metode de remediere
Variaţia conţinutului de principii nutritive.
Aplicaţii practice : determinarea
conţinutului de vitamina C la timpul optim
de fierbere, dublarea timpului optim de
fierbere şi suprafierbere.
(6 ore)
5. Efectul căldurii și al pH-ului
asupra pigmenților din fructe și legume.
Determinarea experimentală a modificărilor
de culoare obținute prin fierberea fructelor
și legumelor în mediul acid și basic. Se vor
utiliza fructe/legume care conțin clorofilă
(spanac, broccoli etc), carotenoizi
(morcovi), antociani (varza roșie, cireșe,
vinete, struguri negrii etc), antoxantine
(conopidă, țelină etc), betalaine (sfeclă) (3
ore)
6. Operaţii de bază în prepararea
culinară- Prăjirea.
Cunoaşterea caracteristicilor tehnologice
ale uleiurilor vegetale şi grăsimilor de
natură animală. Identificarea parametrilor
optimi de prajire – raportul grasime:
aliment, temperatura, alegerea momentului
de imersie. Aplicaţii practice: determinarea
cantităţii de grăsime absorbite prin prăjirea
legumelor în diverse medii (metoda
Soxhlet). Variaţia greutăţii produsului
supus operaţiei de prăjire. Aplicaţii privind
modul de preparare a produselor prăjite pe
253
bază de legume, carne, peşte. Urmărirea
fişei tehnologice. Identificarea
transformărilor ce au loc în timpul
procedeului culinar, a defectelor, cauzelor
şi metode de remediere. Evidentierea
formării unor compuși toxici (reacţia
Maillard, acrilamida, acroleina). Evaluarea
produsului obtinut prin prajire. Evaluarea
pierderilor cantitative generate de procesul
culinar (6 ore)
7. Emulsii alimentare. Prepararea
cremelor, maionezelor, salatelor.
Rolul diverselor ingrediente și aplicarea
corecta a tehnologiei. (3 ore)
8. Tehnologia preparatelor pentru
felurile principale: mic dejun, prânz, cină,
gustări. Alcătuirea gastronomică, nutritivă
şi energetică. Tipuri de meniuri. Exemplu
de meniu – mic dejun, prânz, cină.
Urmarirea fişei tehnologice. Identificarea
transformărilor ce au loc în timpul
procedeului culinar, a defectelor, cauzelor
şi metode de remediere. (3 ore)
9. Alcătuirea meniurilor. Criterii
pentru întocmirea meniurilor. Asocierea
corectă a alimentelor şi preparatelor în
structura meniului. Ordonarea preparatelor
în meniu şi asocierea corespunzătoare cu
băuturi. Asigurarea cerinţelor privind
varietatea, sezonalitatea şi puterea de
saţietate a meniurilor
Aplicaţii practice: Tehnica întocmirii
meniurilor corecte: documentaţia necesare,
etapele întocmirii meniurilor pentru
anumite categorii de consumatori, analiza
structurii nutritive, a nivelului caloric al
meniurilor şi analiza repartizării nivelului
caloric al meniului pe mese. (6 ore)
10. Vizionarea organizării spaţiului
culinar, a utilajelor specifice şi aplicarea
practică a unor operaţii culinare în unităţi
de alimentaţie publică (restaurante, cantine
studenţeşti, cantine de spital). Aplicarea
practică a cunoștințelor dobândite în
254
Restaurant – Cantină UMF Cluj (9 ore)
Bibliografie
1. www.farma.umfcluj.ro : Curs de Tehnologie si Chimie culinara,
suport PowerPoint
2. A. Coenders - Quimica culinaria, Elementos de lo que sucede alos
alimentos antes, durante y despues de cocinados, Ed. ACRIBIA, Zaragoza,
Spania, 1996
4. J.B. Gutierrez – Ciencia Bromatologica, Principios generales de los
alimentos, Ed. Diaz de Santos, Madrid, 2000
5. Camelia Vizireanu, Daniela Istrati – Elemente de Gastronomie şi
Gastrotehnie, Editura Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos” Galaţi, 2006
Ed. Muntenia Constanţa, 2008
8. Andreea Stanila – Analiza unor compusi bioactivi din alimente, Ed.
Academic Pres., Cluj-Napoca, 2013
9. Cristian Dinca, Bucatar, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2007
11. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed

programului

titularul disciplinei a urmărit conținutul curriculei pentru disciplina de Nutrișie a
recomandările Federației Europene a Asociașiilor de Dieteticieni (EFAD). De
Dieteticienilor din România (Cluj), cu studenți și absolvenți de la Nutriție și
nutriției.
255
9. Evaluare

din nota
finală
cunoştiinţelor, coerenţa logică, fluenţa
redactional
de exprimare, forţa de argumentare) + tip grilă
motivaţionale ale activităţilor
studenţilor
Activitatea pe parcursul trimestrului –
implicarea în activități de colectare,
centralizare, interpretare și prezentare a
unor date privind obiceiurile alimentare
și stilul de viață. Modul de aplicare a
unor operaţii culinare în unităţi de
alimentaţie publică (Restaurant –
Cantină UMF Cluj)
Însuşirea principalelor noţiuni de Tehnologie si chimie culinara.
 Cunoașterea condițiilor specifice de organizare și functionare a bucătăriei
casnice și colective.
 Cunoaşterea ustensilelor şi veselei specifice.
 Cunoaşterea criteriilor de evaluare a materiei prime.
 Cunoașterea operaţiunilor şi proceselor culinare
 Cunoașterea transformărilor chimice care au loc în timpul prelucrării
culinare a alimentelor
 Înțelegerea, aprofundarea și utilizarea principiilor și recomandărilor
privind prepararea adecvata a alimentelor.
 Dobândirea capacității de a recomanda pacienților metode dietetice de
preparare culinară.
 Formarea unei atitudini active în educarea populaţiei pentru adoptarea unor
metode sănătoase de preparare culinară.
256
FIŞA DISCIPLINEI PRACTICĂ DE SPECIALITATE
1.1. Denumirea disciplinei Practică de specialitate an II

1.2. Titularul activităţilor de lucrări
Șef Lucr. Dr. Laura Gavrilaș
practice - stagiu Asist. Univ. Drd. Daniela Ciobârcă
Mureșan
de studiu Semestrul Tipul de sumativ: Regimul specialitate,
evaluare colocviu disciplinei obligatorie

2.4. Total ore din 120 2.5. Din - 2.6. Lucrări 120
a. Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notițe -
d. Tutoriat -
Alte activităţi -
3.1. De curriculum Cunoștințe de nutriție în domeniile Igienă şi siguranţă

alimentară, Nutriţia mamei şi copilului sănătos şi bolnav,
Nutriția vârstnicului, Nutriție vegetariană, Patologia și
dietoterapia bolilor de metabolism şi nutriţie, Puericultură
şi dietetică pediatrică, Semiologie și patologie medicală,
Tehnologie și chimie culinară
cursului
4.2. De desfăşurare a Convenţii (protocoale) de practică încheiate între
257
lucrărilor practice Facultate şi instituţiile partenere diverse (ca domeniu de
aplicabilitate) care oferă cadrul desfăşurării practicii,
unităţi spitaliceşti, unităţi de alimentaţie publică,
grădinițe, școli, cămine, medii profesionale
Convenții de colaborare cu asociații non-profit care au ca
obiectiv promovarea alimentației sănătoase în diverse
colectivități
Competenţe  Dobândirea de abilități profesionale de prevenție și

profesionale tratament prin nutriție, destinate diverselor sub-grupuri
populaționale, cu accent pe diferențierea pe ciclul vieții
 Aptitudinea de a identifica și evalua factorii de risc
nutrițional pentru diversele faze ale ciclului vieții, în
patologia bolilor de nutriție și metabolism, puericultură și
dietetică pediatrică, semiologie și patologie medicală, sau
pentru diverse modele de alimentație (precum
vegetariană) la nivel comunitar
 Capacitatea de a evalua nevoile nutriționale la nivelul
diverselor sub-grupuri populaționale a celor aferente
diverselor faze ale ciclului vieții, precum și la grupele
populaționale care au optat pentru un anumit model
alimentar
 Deprinderea de a formula, compune și implementa
materiale scrise și desfășura activități de educație
nutrițională în colectivități, care să includă noțiuni
specifice de nutriție adaptată ciclurilor vieții, dietelor
particulare precum în diverse patologii medicale frecvente
 Aptitudinea de a asigura o punte de legătură între
cunoștințele profesionale specifice din nutriție și
cunoștințele din domeniile social, economic, politic și
administrativ care permit implementarea de programe de
nutriție comunitară
 Lejeritate în operarea cu factorii de risc la nivel
populațional, cu modalitățile de evaluare și influențare ale
acestora
 Capacitatea de a opera cu măsuri profilactice, de a
diferenția între profilaxia primară, secundară și terțiară și
metodele specifice de influențare a acestora la nivel
populațional
 Însușiri de organizare de evenimente științifice de
specialitate care să adreseze sănătatea publică
258
Compentenţe  Cunoaşterea şi respectarea codului de etică şi conduită
transversale profesională în cadrul nutriției comunitare
 Cunoaşterea rolului dieteticianului şi menţinerea
standardelor profesionale şi a credibilităţii serviciilor
oferite în domeniul sănătății publice
 Cunoaşterea metodelor de promovare a importanţei
serviciilor unui dietetician calificat în domeniul nutriției
comunitare
 Capacitate de organizare şi lucru în echipe de mai mari
proporții, specializate în activități adresate scopului
îmbunătățirii stării de sănătate la nivel populațional
care să acopere conoștințele specifice domeniului sănătății
publice
 Înţelegerea nevoii implicării dieteticianului în grupele de
lucru care adresează nutriția comunitară
 Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a
resurselor de comunicare şi formare profesională în
domeniul nutriției comunitare

Obiectivul  Înțelegerea modului de abordare diferit al aspectelor de

general al sănătate publică în raport cu evaluarea și intervențiile
disciplinei nutriționale individuale, înțelegerea elementelor
distinctive ale disciplinei de nutriție comunitară
 Deprinderea unui mod de abordare diferit, menit să
evalueze aspectele de nutriție comunitară și să
implementeze programe cu adresabilitate la nivel
populațional
Obiectivele  Cunoașterea celor mai frecvent întâlnite abateri de la
specifice alimentația sănătoasă care caracterizează societățile cu
alimentțaie de tip vestic și societatea română și a
motivelor pentru care se ajunge la aceste abateri
 Cunoașterea ghidurilor de prevenție prin nutriție destinate
diverselor sub-grupuri populaționale
 Identificarea factorilor de risc nutrițional la nivelul
diverselor comunități
 Evaluarea nevoilor nutriționale la nivelul diverselor sub-
grupurilor populaționale
 Formularea, alcătuirea și implementarea de materiale și
activități de educație nutrițională în colectivități
 Înțelegerea semnificației factorilor de risc la nivel
259
populațional, evaluarea și influențarea acestora
 Distincția între profilaxia primară, secundară și terțiară și
modul de influențare al fiecăreia în parte
 Cunoașterea principalelor modalități de abordare a unor
intervenții de natură nutrițională adresată unui contingent
populațional și modul practic de implementare a acestora
 Urmărirea pe parcurs a proiectelor de implementare
măsurilor nutriționale adresate populației și deprinderea cu
modalitățile de evaluare a progresului și a rezultatelor
obținute
 Cunoașterea instituțiilor și partenerilor care ar putea
contribui la implementarea unui program de sănătate
publică și a modului de abordare și cooptare a acestora
pentru o colaborare
 Cunoașterea legislației în industria alimentară, a
deficiențelor, a celor mai frecvente încălcări ale legislației
și modul de abordare a acestora
 Deprinderea cu noțiunile de protecție a consumatorului, cu
modalitățile de etichetare corectă a alimentelor și
modalitățile de influențare a acestor aspecte la nivel
legislativ
 Participarea la evenimente științifice de specialitate
adresate nutriției comunitare
7. Conţinuturi

predare
1. Efectuarea de calcule concrete și Explicare, Conversație,
interpretarea prevalenței și incidenței demonstrație, exemplificare,
bolilor precum și operarea cu ceilalți efectuare verificare
parametri de evaluare a stării de sănătate în concretă
populație
2. Efectuarea de analize concrete asupra Explicare, Conversație,
alimentației populației recurgând la demonstrație, exemplificare,
mijloace specifice nutriției comunitare : efectuare verificare
chestionare alimentare, date furnizate de concretă
instituții cu implicare în alimentația
publică.
3. Elaborarea concretă a unui profil de factori Explicare, Conversație,
de risc populaționali pentru o anumită boală demonstrație, exemplificare,
cu pondere comunitară efectuare verificare
concretă
4. Întocmirea de planuri de profilaxie primară, Demonstrație, Exemplificare
260
secundară și terțiară în populație pentru o efectuare
anumită boală concretă
5. Conceperea de planuri de intervenție Explicare, Exemplificare
nutrițională la nivel populațional efectuare
concretă
6. Urmărirea concretă a modului de Explicare, Deplasare pe
implementare și a rezultatelor unor planuri efectuare teren,
de intervenție nutrițională comunitară concretă urmărire,
interpretare
Bibliografie
1. Marcu MG, Mincă D. Sănătate publică și management sanitar, Editura
Universitară Carol Davila, Bucuresti 2003
2. http.oms.org
3. Rowe S, et al. Translating the Dietary Guidelines for Americans 2010 to bring
about real behavior change. J Am Diet Assoc 2011; 11(1):28–39.
4. U.S. Department of Health and Human Services, Office of Disease Prevention
and Health Promotion. Healthy People 2020.Washington, D.C 2011.
Disponibil la http:// healthypeople.gov/2020
5. World Health Organization. Global strategy on physical activity and health.
Geneva: WHO, 2011. Disponibil la:
http://www.who.int/dietphysicalactivity/physical-activity-recommendations-
18-64years.pdf.
6. Jones, L. R. et al. Lifestyle modification in the treatment of obesity: An
educational challenge and opportunity. Clin Pharmacol Ther 2007; 81:776–
779.
7. Kushi, L. H. et al. The American Cancer Society guidelines on nutrition and
physical activity for cancer prevention: Reducing the risk of cancer with
healthy food choices and physical activity. CA Cancer J Clin 2012; 62:30–67.
Disponibil la: http://onlinelibrary. wiley.com/doi/10.3322/caac.20140/full.
8. Position of the American Dietetic Association, the American Society for
Nutrition, and the Society for Nutrition Education. Food and Nutrition
Programs for Community-Residing Older Adults: J Nutr Educ Behav. 2010;
42(2):72–82
9. www..choosemyplate.gov.

programului
În vederea organizării și schițării conținutului practicii de specialitate, titularul

disciplinei a urmărit conținutul curriculei pentru disciplina de practică de
specialitate a altor programe de studii de licență de Nutriție și Dietetică europene,
precum și recomandările Federației Europene a Asociației de Dieteticieni (EFAD).
De asemenea, titularul disciplinei a organizat întâlniri cu membri ai Asociației
261
Dieteticienilor din România (Cluj), cu studenți de la Nutriție și Dietetică, cu
nutriționiști-dieteticieni care activează în diverse domenii ale profesiei (Direcția de
Sănătate Publică DSP a județului Cluj), unități de alimentație, grădinițe și școli,
medii profesionale etc, precum și cu cadre didactice din domeniu, titulare în cadrul
UMF „Iuliu Hațieganu” (catedra de Sănătate Publică a UMF Cluj) și în alte
instituții de învățământ superior.
Întâlnirile au vizat identificarea nevoilor absolvenților, a așteptărilor angajatorilor
din domeniu și coordonarea cu programe similare din cadrul altor instituții de
învățământ superior
Temele abordate și noțiunile studiate sunt compatibile cu activitățile derulate la
nivel național în facultățile ce oferă specializări de profil și sunt în concordanță cu
reglementările în vigoare pe segmentul nutriției comunitare.
9. Evaluare

finală
9.4. - - -
Curs
9.5. Angajamentul și gradul de Evaluarea 30%
Lucrări motivație a studentului în unitatea practicată de
practice de desfăşurare a stagiului de către
practică profesională îndrumătorul
de practică.
Redactarea caietului de practică - Evaluarea 30%

buna organizare a caietului, temelor de pe
structurarea coerentă, transparența caietul de
activităților repartizate practică.
Etalarea de aptitudini cu caracter Examen oral. 40%

practic din domeniile vizate,
capacitatea de a opera de sine
stătător, buna orientare în practica
comunitară, înțelegerea diferențelor
de bază dintre practica individuală
și cea comunitară.
Însușirea principalelor noțiuni și deprinderea cu:
 Modurile specifice de evaluare ale stării de sănătate la nivel populațional,
ale alimentației în comunitate
 Cunoașterea factorilor de risc și a semnificației acestora, evaluarea lor și
cunoașterea celor mai frecvente abateri de la alimentația sănătoasă la nivel
populațional
262
 Cunoașterea specificului și diferențelor în profilaxia primară, secundară și
terțiară
 Principalele modalități de implementare a unor programe de sănătate
publică
 Deprinderea modalităților de urmărire a evoluției și rezultatului unor
programe de nutriție comunitară
263
1.1. Denumirea disciplinei Abilități practice anul II

de curs
1.3. Titularul activităţilor Asist. Univ. Drd. Daniela Ciobârcă
studiu

d. Tutoriat -
Alte activităţi -
3.1. De curriculum - cunoştinţe de bazele nutriţiei, nutriţia omului sănătos,

nutriţie comunitară, anatomie, fiziologie, fiziopatologie,
laborator clinic, tehnologie alimentară, chimia
alimentelor, alergologie, dietetică, produse dietetice,
nutriţia mamei şi copilului sănătos şi bolnav, puericultură
şi dietetică pediatrică, patologia și dietoterapia bolilor de
metabolism şi nutriţie, semiologie, patologie medicală şi
chirurgicală, tehnologie şi chimie culinară.
3.2. De competenţe - abilități dobândite în anul I, în stagiul de Practică de
264
specialitate şi în stagiile de Abilităţi practice
cursului
4.2. De desfăşurare a - convenţii (protocoale) de practică / stagiu încheiate
lucrărilor practice între Facultatea de Farmacie (UMF Cluj-Napoca) şi
instituţiile partenere diverse (ca domeniu de
aplicabilitate) care oferă cadrul desfăşurării de activități
pentru dieteticieni.
- respectarea Regulamentului Universității de
desfăşurare a activităţii didactice.
Competenţe  Dobândirea abilităților de evaluare şi monitorizare a stării de

profesionale nutriţie, a aportului nutriţional utilizând metodele disponibile,
precum şi interpretarea informaţiilor colectate.
 Dobândirea abilităţilor de realizare corectă a evaluării
antropometrice şi utilizarea optimă a aparaturii specifice.
 Dobândirea abilităţilor de a realiza intervenţia nutriţională la
pacientul aflat în stare de sănătate sau boală.
 Dobândirea abilităţii de aplicare a principiilor nutriţiei umane la
diferite categorii de persoane sănătoase, în funcţie de vârstă,
status fiziologic sau tip de activitate fizică (nutriţia pediatrică,
nutriţia adultului, nutriţia vârstnicului, nutriţia gravidei, nutriţia
sportivului).
 Dobândirea abilităților de interpretare și folosire a profilului
genetic individual pentru eficientizarea recomandărilor
nutriţionale.
 Dobândirea abilităţii de aplicare a principiilor de intervenţie
nutriţională specifice fiecărei boli şi a efectelor aşteptate.
 Dobândirea abilităților de realizare a unor materiale științifice
pentru comunicarea rezultatelor cercetării sau pentru
promovarea obiceiurilor unui stil de viaţă sănătos.
Competenţe  Cunoaşterea şi respectarea codului de etică şi conduită
transversale profesională.
 Cunoaşterea rolului dieteticianului şi menţinerea standardelor
profesionale şi a credibilităţii serviciilor oferite.
 Cunoaşterea rolului dieteticianului în echipa multiprofesională /
multidisciplinară.
 Cunoaşterea metodelor de promovare a importanţei serviciilor
unui dietetician calificat.
265
 Dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor profesionale între specialişti
/ instituţii.
 Înţelegerea nevoii de dezvoltare profesională continuă.
comunicare şi formare profesională.
 Capacitate de organizare şi lucru în echipă.

Obiectivul  Abilitățile practice sunt activități care se desfășoară în afara

general al orelor didactice săptămânale cu rolul de a contribui la
disciplinei valorificarea competențelor practice, asigurând excelența în
procesul de instruire-educație.
Obiectivele  Înțelegerea comportamentelor alimentare și a alegerilor
specifice alimentare realizate de grupuri populaționale, precum și a
factorilor determinanți ale acestora.
 Dobândirea abilităților de lucru în echipă și comunicare
orală/scrisă.
7. Conţinuturi

 Cunoașterea ghidurilor de nutriție și Problematizare, studii de -
prevenție prin nutriție destinate caz, participare directă la
diverselor sub-grupuri evenimente de formare
continuă
populaționale
 Identificarea factorilor de risc
nutrițional la nivelul diverselor
comunități.
 Evaluarea nevoilor nutriționale la
nivelul diverselor sub-grupurilor
populaționale.
 Formularea, alcătuirea și
implementarea de materiale și
activități de educație nutrițională în
colectivități.
 Participarea la evenimente
științifice de specialitate.
Bibliografie
1. www.nestlenutrition-institute.org
2. Top 10 Skills to Build in 2019 By Carrie Dennett, MPH, RDN, CD.
266
Today's Dietitian Vol. 20, No. 12, P. 32
3. Helm J, Jones RM. Practice paper of the Academy of Nutrition and
Dietetics: social media and the dietetics practitioner: opportunities,
challenges, and best practices. J Acad Nutr Diet. 2016;116(11):1825-1835.
4. Melton T. Our idea of healthy eating excludes other cultures, and that's a
problem. Self website.
5. Academy of Nutrition and Dietetics, Commission on Dietetic Registration.
Student option scenarios — January 1, 2024 graduate degree registration
eligibility requirement.
6. Academy of Nutrition and Dietetics. Visioning report: moving forward —
a vision for the continuum of dietetics education, credentialing and
practice.
Graduate degree registration eligibility requirement: frequently asked
questions (FAQ).

programului
 În vederea schiţării conţinuturilor disciplinei, alegerii metodelor de predare

/ învăţare, titularul disciplinei a urmărit conținutul curriculei pentru
disciplina de Abilități practice a altor programe de studii de licență de
Nutriție și Dietetică europene precum și recomandările Federației Europene
a Asociațiilor de Dieteticieni (EFAD). De asemenea, titularul disciplinei a
luat în considerare standardele de profil pentru învățământul superior
(indicate de ARACIS) și nevoile și așteptările angajatorilor referitoare la
dieteticieni pe piața muncii.
 Noţiunile studiate sunt compatibile cu activităţile derulate la nivel naţional
în facultăţile de profil şi sunt în concordanţă cu reglementările în vigoare
pe segmentul sănătăţii şi nutriţiei.
9. Evaluare

finală
9.4. Lucrări Verificarea îndeplinirii indicatorilor Colocviu 100%
practice de activitate: parcurgerea de module
de educație continuă on line,
participare la evenimente științifice de
profil, rezolvarea temelor propuse
privind evaluarea nevoilor
nutriționale şi formularea de activităţi
de educație nutrițională în
267
colectivități.

Însuşirea de abilități practice, precum:
 Capacitatea de a evalua nevoile nutriţionale ale pacienţilor aflaţi în stare de
sănătate sau boală şi de a interveni cu recomandări dietetice, adaptate în
funcție de vârstă, sex, înălțime, masă corporală și nivel de activitate fizică.
 Capacitatea de planificare a activităților pentru promovarea alimentației
sănătoase și a activității fizice în rândul colectivităţilor.
 Realizarea unor materiale științifice pentru comunicarea rezultatelor
cercetării sau pentru promovarea obiceiurilor necesare pentru un stil de
viaţă sănătos.
268
FIŞA DISCIPLINEI ALIMENTE NOI
1.1. Denumirea disciplinei Alimente noi

1.2. Titularul activităţilor Prof. dr. Doina Miere
de curs
de studiu Semestrul Tipul de teoretic + Regimul specialitate,
evaluare proiecte disciplinei opțională

d. Tutoriat 2
Alte activităţi -
3.1. De curriculum Nutriţie, Chimia alimentelor, Tehnologia alimentelor


269
lucrărilor practice a activităţii didactice.
Competenţe  cunoşterea aspectelor de noutate ce apar în domeniul alimentar

profesionale  cunoaşterea aspectelor legislative privind alimentele noi la
nivel european și utilizarea informaţiei în activitatea de
consiliere
 înţelegerea implicării nutrienţilor şi a altor componente
 înţelegerea utilizării nutrienţilor ca agenţi farmacologici
 înţelegerea raţionamentului din spatele modificărilor aplicate
aportului alimentar şi de nutrienţi în scopul menţinerii sau
 înţelegerea relaţiei dintre alegerile alimentare şi dezvoltarea
bolilor
sănătoase şi echilibrate şi a unor proiecte de analiză a
conţinutului nutriţional al alimentelor
profesională
de lider
270
Obiectivul  Dezvoltarea interesului viitorului dietetician pentru urmărirea

general al şi cunoşterea aspectelor de noutate ce apar în domeniul
disciplinei alimentar şi implicaţiile pe care acestea le au asupra sănătăţii
Obiectivele  Cunoașterea și întelegerea tipurilor noi de alimente, a
specifice recomandîrilor referiotare la alimentele noi
 Cunoașterea reglementarilor europene privind alimentele noi,
a regulilor de autorizare, circulație, etichetare a alimentelor și
ingredientelor alimentare noi în UE
 Cunoașterea aspectelor de siguranță alimentară privind
alimentele noi
 Familiarizarea cu alimentele noi prezente pe piața uniunii
europene și dobândirea cunoștințelor necesare pentru
consilierea pacienților în privința acestora
6. Conţinuturi

predare
1. Alimente noi – definiţie, clasificare, istoric.
Legislaţie privind alimentele noi. Regulamentul
(UE) 2015/2283 privind alimentele noi.
Armonizarea alimentelor noi în UE. (1 oră)
2. Etichetarea alimentelor noi. Procedura de
autorizare şi protecţie a consumatorului. Aspecte
conflictuale. Repercursiuni economice ale
comercializării alimentelor noi. Controlul analitic şi
evaluarea sanitară a alimentelor noi. Exemple de
alimente noi. (1 oră)
Prelegere, Expuneri
3. Tipuri de alimente excluse din categoría
expunere orale
alimentelor noi. Alimente modificate genetic.
Reglementari specifice. Exemple de OMG.
Implicații pentru sănătate și mediu. (2 ore)
4. Alimente şi ingrediente alimentare cu structura
moleculară nouă sau modificată intenţionat.
Alimente noi obţinute prin tehnologii inovative:
nanotehnologia etc. (1 oră)
5. Entomofagia. Istoricul și răspandirea utilizării
insectelor ca hrană. Insectele – sursă de proteină cu
valoare biologică importantă. Acceptanța insectelor
în dieta europeană. Avantaje nutriționale și de
mediu corelate utilizării insectelor ca hrană.
(1 oră)
271
6. Alimente si ingrediente alimentare constând din
microorganisme, ciuperci sau alge sau izolate din
acestea, diferite de cele utilizate in mod traditional
la elaborarea alimentelor. Alimente si ingrediente
constând din plante (ex. steroli vegetali) și
ingrediente alimentare separate din animale (ex.
CLA), altele decât cele tradiționale. Fructe exotice.
Alimente noi de origine marină. (1 oră)
7. Alimente și ingrediente alimentare a căror
valoare nutritivă, metabolism sau conținut de
substanțe nedorite a fost modificat în mod
semnificativ în cadrul procesului de producție. (1
oră). Ex. Produse lactate fermentate cu adaos de
edulcoranți, steroli / stanoli.
8. Alimente funcţionale. Alimente probiotice,
prebiotice, simbiotice. Alimente funcționale
vegetale. (3 ore)
9. Alimente îmbogăţite cu proteine, acizi graşi
esenţiali, vitamine şi săruri minerale, fibre
alimentare. (1 oră)
10. Alimente „Bio”. (1 oră)
11. Nutraceutice. Alicamente.Alimente cu
destinaţie nutriţionala specială. (1 oră)
Bibliografie
1. www.farma.umfcluj.ro : Curs de Alimente noi, suport PowerPoint
2. Regulamentul (CE) nr. 258/97 al parlamentului si al Consilioului European ;i
al Consiliului din 27 ianuarie 1997 privind alimentele și ingredientele
alimentare noi – disponibil pe eur-lex.europa.eu
3. Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al parlamentului European și al Consiliului
din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate
genetic – disponibil pe eur-lex.europa.eu
4. Council directive of 23 April 1990 on the deliberate release into the
environment of genetically modifiend organisms (90/220/EEC) – disponibil
pe www.biosafety .be, Belgian Biosafety Server – oficial Journal of the
European Communities, 8.5.90 – page no L 115/15. sau varianta spaniola pe
www.belt.es „Portal de los profesionales de la Seguridad”
6. Geoffrey P. Webb – Complementos Nutricionales y alimentos fucionales,
editorial ACRIBIA SA, Zaragoza, Spania, 2007
7. C. Banu – Alimente funcţionale, suplimente alimentare şi plante medicinale,
ed. ASAB, Bucureşti, 2010
8. J. Seignalet – L’alimentation ou la troisieme medicine, 4eme ed. revue et
augmentee, col, Ecologie Humaine, ed. Francois-Xavier de Guilbert, Paris,
272
2001
9. Jose Mataix Verdu – Nutricion y alimentacion humana, 2a edicion, ed.
ERGON, Madrid, 2009
10. Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1069/2007 de aprobare a Normelor privind
suplimentele alimentare
11. Ordin nr. 369/61/22 aprilie 2010 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind introducerea pe piața a alimentelor la care s-au adaugat vitamine,
minerale și alte substanțe
12. Regulamentul (CE) nr. 1.925/2006 al Parlamentului şi Consiliului European.
15. Regulamentul (CE) Nr. 1924/2006 al parlamentului European și al Consiliului
din 20 decembrie 2006 privind menţiunile nutriţionale şi de sănătate associate
alimentelor - disponibil pe www.ms.ro – Legislatie – Regulamente UE
16. CORRIGENDA Erată la Regulamentul CE Nr. 1924/2006 al Parlamentului
European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 asupra menţiunilor
nutriţionale şi de sănătate cu privire la alimente (Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene L 404 din data de 30 decembrie 2006) Regulamentul CE Nr.
1924/2006 va avea următorul conţinut: Regulamentul (CE) Nr. 1924/2006 al
parlamentului European si al Consiliului din 20 decembrie 2006 asupra
menţiunilor nutriţionale şi de sănătate cu privire la alimente - disponibil pe
www.ms.ro – Legislatie – Regulamente UE
17. Regulamentul (UE) NR. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a
unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare,
altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la
dezvoltarea și sănătatea copiilor - disponibil pe www.ms.ro – Legislatie –
Regulamente UE
18. Regulamentul (CE) nr. 953/2009 al comisiei din 13 octombrie 2009 privind
substantele care pot fi adăugate cu anumite scopuri nutritionale în produsele
alimentare destinate unei alimentatii speciale- disponibil pe www.ms.ro –
Legislatie – Regulamente UE

profesionale şi angajatori reprezent ativi din domeniul aferent
programului

titularul disciplinei a urmărit conținutul curriculei pentru disciplina de Nutriție a
recomandările Federației Europene a Asociațiilor de Dieteticieni (EFAD). De
asemenea, titularul disciplinei a organizat întâlniri cu membrii Asociației
Dieteticienilor din România (Cluj), cu studenți și absolvenți de la Nutriție și
273
de învăţământ superior. Întâlnirea a vizat identificarea nevoilor absolvenților, a
compatibile cu activitățile derulate la nivel național pe segmentul nutritie si
sanatate.
8. Evaluare

din nota
finală
8.4. Curs Criterii generale de evaluare Examen scris 50%
(completitudinea şi corectitudinea redacţional
cunoştiinţelor, coerenţa logică,
argumentare)
Proiect realizat pe baza de studiu Prezentare proiect 50%
bibliografic
8.5. -
Lucrări
practice
Însuşirea cunoştintelor de specialitate privind Alimentele noi.
 Definirea şi identificarea alimentelor noi.
 Cunoaşterea alimentelor noi de pe piata uniunii europene.
 Capacitatea de a oferi consultanţă de specialitate privind consumul de alimente
noi.
274
7.2.3. Discipline facultative
FIŞA DISCIPLINEI MARKETING-UL SERVICIILOR DE NUTRIȚIE
1.1. Denumirea disciplinei Marketing-ul serviciilor de nutriție

1.2. Titularul activităţilor Prof. Dr. Floarea Mocean
de curs
de studiu Semestrul Tipul de teoretic Regimul de
evaluare Portofoliu disciplinei specialitate,
individual opțională

d. Tutoriat 2
Alte activităţi 2
3.1. De curriculum Ştiinţele comportamentului, Boli interne şi de nutriţie,

Metodologia cercetării ştiinţifice
3.2. De compentenţe Să analizeze determinanţii stării de sănătate, inclusiv cei
nutriţionali şi dietetici, să analizeze factorii nutriţionali şi
generali care influenţează morbiditatea şi să utilizeze
principalii indicatori pentru măsurarea acesteia, să
275
utilizeze sintetic principalele instrumente şi principii în
rezolvarea unei probleme de sănătate publică. Analiză
critică şi interpretare a studiilor clinice pe boli de nutriţie.
4.1. De desfăşurare a  Studenţii nu se vor prezenta la cursuri/lucrări practice

cursului cu telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor
fi tolerate convorbirile telefonice în timpul cursului,
nici părăsirea de către studenţi a sălii de curs în
vederea preluării apelurilor telefonice persoanle.
 Nu se admite consumul alimentelor şi băuturilor în
timpul cursului/lucrărilor practice.
 Nu va fi tolerată întârzierea studenţilor la curs şi
lucrări practice întrucât aceasta se dovedeşte
disruptivă la adresa procesului educaţional.
4.2. De desfăşurare a  Fiecare student trebuie să îşi completeze portofoliul
lucrărilor practice individual şi caietul de abilităţi cu cele specifice.
Competenţe  Defineşte conceputul de Educaţie pentru sănătate şi analizează

profesionale evoluţia sa de la un model individual centrat asupra educaţiei
fiecărei persoane luată individual spre un model axat pe
comunitate.
 Defineşte şi dezvoltă conceptul de sănătate şi politică (inclusiv
cele referitoare la sănătatea comunitară).
 Enumeră determinanţii sănătăţii şi descrie mecanismele prin
care influenţează sănătatea.
 Defineşte şi analizează politicile publice şi conceptul de
profilaxie, explică cele patru nivele ale profilaxiei
(primordială, primară, secundară şi terţiară) ce stau la baza
practicii de educaţie pentru sănătate.
 Selecetează politicile de sănătate care stau la baza practicii de
educaţie pentru sănătate cu asocierea diferitelor măsuri
preventive cu nivelul corespunzător.
 Selectează şi dezvoltă mijloacele orale şi în scris de
comunicare cu familia pacientului, inclusiv în probleme de
educaţie pentru sănătate.
 Înţelege etapele implementării unui program de educaţie
pentru sănătate.
 Identifică şi analizează obiectivele care stau la baza Politicilor
de Sănătate în toate ţările Europei pe următorii 20 de ani.
Compentenţe  Să aibă abilitatea de comunicare eficientă cu pacientul.
276
transversale  Să demonstreze preocupare pentru perfecţionarea profesională
prin antrenarea abilităţilor de gândire critică.
 Să demonstreze implicarea în activităţi de cercetare, cum ar fi
elaborarea unor articole ştiinţifice.
 Să demonstreze capacitatea de utilizare a mijloacelor digitale
pentru informarea medicală.

Obiectivul  Înţelegerea conceptului de educaţie pentru sănătate

general al  Înţelegerea noţiunilor de comunicare şi de comportament
disciplinei în domeniul sănătăţii
 Înţelegerea conceptului de promovare a sănătăţii, a celui
de educaţie pentru sănătate şi a maketingului social;
delimitarea celor două concepte
 Înţelegerea conţinutului sănătăţii publice, sănătăţii
comunităţii şi a medicinei sociale
Obiectivele  Aprecierea stării de sănătate şi importanţa unor factori
specifice asociaţi
 Descrierea acţiunilor şi a serviciilor preventive la nivel
primar principalele probleme de sănătate
 Definirea conceptului de educaţie pentru sănătate
 Înţelegerea noţiunilor de comunicare şi comportament în
domeniul sănătăţii
 Identificarea etapelor de programare şi de evaluare a
educaţiei pentru sănătate
 Definirea stării de sănătate şi a factorilor care o
condiţionează
 Măsurarea stării de sănătate
 Aprecierea stării de sănătate şi importanţa unor factori
asociaţi
 Susţinerea actualităţii conceptului de profilaxie
 Demonstrarea avantajelor şi a limitelor diferitelor strategii
preventive
 Înţelegerea conceptului de marketing medico-social
7. Conţinuturi

predare
Educaţie pentru sănătate – definirea conceptului, Prelegere, Expuneri
încadrarea în politicile de sănătate, tehnici şi tipuri expunere orale
de educaţie pentru sănătate sistematică, dublate de
277
Politici publice şi de sănătate profilactice de conversaţie, prezentări
profilaxie a maladiilor, principii, scopuri, abordări, studii de Power
direcţii de orientare şi cerinţe ale educaţei pentru cazuri Point,
sănătate clinice. filme.
Metode şi mijloace de educaţie pentru sănătate
Etapele implementării unui program de educaţie
pentru sănătate
Organizarea activităţilor de educaţie pentru sănătate
şi implementarea lor la nivel individual, familial şi
comunitar
Educaţia pentru sănătate şi marketingul social în
asistenţa medicală, obiective şi concepte de bază
(obiectivul principal – influenţarea
comportamentului voluntar al audienţei ţintă).
Stil de viaţă sănătos şi obiceiuri prejudiciabile
sănătăţii.
Obiectivele Strategiei OMS "Sănătate pentru Toţi în
Secolul 21" ale strategiei "Europa 2020" şi ale
Strategiei UE "Împreună pentru sănătate".
Comunicarea interpersonală (medical-pacient-
familie) şi intrainstituţională în serviciile de sănătate
în cadrul procesului de promovare a sănătăţii şi
educaţiei pentru sănătate.
Bibliografie
ADASCALITEI, V. Introducere în marketing relaţional. Ed. ProUniversitaria,
Bucureşti, 2007;
BĂLAN, C. (coordonator). Marketing. Aspecte conceptuale şi operaţioanle. Ed.
ASE, Bucureşti, 2004;
BORZAN, C. Noi abordări ale sănătăţii publice şi managementului în regiunea
europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Ed. Medicială Universitară "Iuliu
Haţieganu", Cluj-Napoca, 2007;
BORZAN, C., MOCEAN, F. Sănătate Publică. Ed. Medicială Universitară "Iuliu
Haţieganu", Cluj-Napoca, 2002;
ENĂCHESCU, D., MARCU, M.GR. Sănătate publică şi management sanitar. Ed.
ALL, Bucureşti, 1997;
KOTLER, PH., s.a. Principiile marketingului (traducere). Ediţia a IV-a. Ed. Teora,
Bucureşti, 2004;
MARCU, M.G., MINCĂ, D. Sănătate publică şi management sanitar. Ed.
Universitară "Carol Davila", Bucureşti, 2003;
MOCEAN, F. Sănătate, marketing şi management. Ed. Medicială Universitară
"Iuliu Haţieganu", Cluj-Napoca, 2007;
MOCEAN, F., TUFĂNARU, C. Marketing organizaţional şi Maketing social. Ed.
Medicială Universitară "Iuliu Haţieganu", Cluj-Napoca, 2007;
MOCEAN, F., TUFĂNARU, C. Politicile sănătăţii [Health policies] în monografia
Ciurea, V.A., Cooper Cary, L., Avram, E. (sub coord). Managementul sistemelor
278
şi organizaţiilor sănătăţii [Management of Healthcare systems and organizations].
Ed. Universitară "Carol Davila", Bucureşti, 2010;
MOCEAN, F., LOTREAN, L.M., GABOR-HAROSA, F.M. Marketing,
Management şi Sănătate Publică în profilaxia stresului oxidativ, oboselii şi
violenţei şcolare. Ed. Medicială Universitară "Iuliu Haţieganu", Cluj-Napoca,
2010;
VLĂDESCU, C. (coord). Managementul serviciilor de sănătate. Ed. Expert,
Bucureşti, 2000;
http//.ec.europa.eu » Sănătate publică » Strategia în domeniul sănătăţii
http//.ec.europa.eu/health/programme/index_ro.htm
http//.ec.europa.eu » Sănătate publică » Strategia în toate politicile

programului
În vederea schiţării conţinuturilor, alegerii metodelor de predare/învăţare, titularii
disciplinei au organizat întâlniri cu: membri ai Societăţii Române de Sănătate
Publică şi Nutriţie, medici specialişti în medicină internă, diabet şi boli de nutriţie,
pediatrie, geriatrie, precum şi cu medici de familie. De asemenea, au fost discutate
aspectele vizate şi cu alte cadre didactice din domeniu, tituare în alte Facultăţi de
profil. Întâlnirea a vizat identificarea nevoilor şi aşteptărilor angajatorilor din
domeniu şi coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor facultăţi.
9. Evaluare
Tip de 9.1. Criterii de 9.2. Metode de evaluare 9.3. Pondere

activitate evaluare din nota finală
9.4. Curs Conforme cu 2 subiecte redacţionale sau 75%
obiectivele examen grilă 10 întrebări.
educaţionale Verificare pe parcurs - eseu. 25%
9.5. Lucrări - - -
practice
 Concepte cheie de la sfârşitul fiecărui curs
279
7.3. Plan de învăţământ anul III, 2019/2020
Universitatea de Medicină şi Farmacie

" Iuliu Haţieganu" Cluj Napoca
Total ore/an Forma de

Nr. Cod Disciplina Tip curs Credite Semestrul I Semestrul II
universitar verificare
crt.
Aditivi alimentari, nutraceutice, alimente
1 RO_ND-3-S01-01 Oblig DS 4 4 28 28 2 2 E1
funcţionale
Dietoterapie și particularități de îngrijire în
2 RO_ND-3-S01-02 Oblig DS 3 3 14 14 1 1 E1
cancere
3 RO_ND-3-S01-03 Oblig DS 3 3 14 14 1 1 E1
patologia cardiovasculară și renală
4 RO_ND-3-S02-04 Oblig DS 2 2 7 7 0,5 0,5 E2
patologia chirurgicală
5 RO_ND-3-S02-05 Oblig DS 3 3 14 14 1 1 E2
patologia digestivă
diverse patologii (neurologice, psihiatrice,
6 RO_ND-3-S01-06 Oblig DS 4 4 28 28 2 2 E1
pulmonare, infecţioase, dermatologice,
reumatice, anemii)
7 RO_ND-3-S01-07 Endocrinologie şi dietoterapia în boli endocrine Oblig DS 3 3 14 14 1 1 E1
8 RO_ND-3-S02-08 Etică, deontologie și legislație profesională Oblig DD 2 2 14 1 E2
9 RO_ND-3-S01-09 Farmacologie Oblig DS 3 3 28 14 2 1 E1
10 RO_ND-3-S01-10 Fitoterapie Oblig DS 2 2 14 14 1 1 E1
11 RO_ND-3-S01-11 Metodologia cercetării ştiinţifice Oblig DC 2 2 14 14 1 1 E1
Noțiuni de sănătate publică comunitară,
12 RO_ND-3-S02-12 epidemiologie și management în nutriție și Oblig DD 5 5 42 28 3 2 E2
dietetică
Principii de administraţie şi organizare a
13 RO_ND-3-S02-13 Oblig DS 2 2 14 1 E2
serviciilor de nutriţie
Promovarea sănătaţii şi educaţie terapeutică
14 RO_ND-3-S02-14 Oblig DS 2 2 14 1 E2
nutriţională
Psihologie, comunicare şi sociologie medicală.
15 RO_ND-3-S01-15 Oblig DC 2 2 14 14 1 1 E1
Sţiintele comportamentului
280
16 RO_ND-3-S01-16 Toxicologie alimentară Oblig DS 4 4 42 14 3 1 E1
17 RO_ND-3-S02-17 Stagiu elaborare lucrare de licenţă Oblig DS 2 supl 2 supl 56 56 C2
Stagiu practic/S (14 săptămâni – 16 ore /
18 RO_ND-3-S02-18 Oblig DS 10 10 224 16 C2
săptămână) **
Practică de specialitate/S (3 săptămâni – 40 ore /
19 RO_ND-3-S02-19 Oblig DS 2 2 120 C2
săptămână) **
20 RO_ND-3-S02-20 Abilități practice ** Oblig DS 2 supl 2 supl 100 C2
RO_ND-3-S02- Introducere în fabricarea suplimentelor Opţional
21.1
21.1 alimentare DC
22 RO_ND-3-S02-22 Discipline facultative 2 supl 2 supl 14 1 E2
RO_ND-3-S02- Opţional
22.1 Etică și integritate academică
22.1 DC
RO_ND-3-S02- Opţional
22.2 Evaluarea toxicologică a riscurilor alimentare
22.2 DS
217+344
Total ore/săptămână TOTAL 60 + 4 30 30+ 4 329 15 12 8,5 19,5
+100+56 10E 7E+4C
supl supl
27,5 1046 27 28
281
FIŞA DISCIPLINEI ADITIVI ALIMENTARI, NUTRACEUTICE,

ALIMENTE FUNCȚIONALE
1.1. Denumirea disciplinei Aditivi alimentari, nutraceutice, alimente

funcționale
1.2. Titularul activităţilor Şef lucr. dr. Roxana Banc
de curs
1.3. Titularul activităţilor Şef lucr. dr. Laura Gavrilaș
de lucrări practice Asist. univ. drd. Daniela Ciobârcă
Anul Semestrul Tipul de teoretic Regimul specialitate,
de evaluare + disciplinei obligatorie
studiu Examen
practic +
Proiecte

d. Tutoriat 2
Alte activităţi -
3.1. De curriculum - Chimie generală și organică, microbiologie, chimia

alimentelor, igiena, tehnologie alimentelor
282
4.1. De desfăşurare a Respectarea Regulamentului Universitații de desfăşurare

4.2. De desfăşurare a Respectarea Regulamentului Universitații de desfăşurare
lucrărilor practice a activităţii didactice.
Competenţe  înţelegerea raţionamentului care justifică utilizarea aditivilor

profesionale alimentari, a nutraceuticelor și alimentelor funcționale
 cunoaşterea legislaţiei europene şi a aspectelor toxicologice
privind aditivii alimentari
 cunoașterea reglementărilor existente la nivel european și
global cu privire la nutraceutice și alimente funcționale
 cunoaşterea aditivilor alimentari, a clasificării şi codificării
lor, a avantajelor şi riscurilor utilizării în industria alimentară
 dobândirea capacităţii de a aprecia consecinţele ingestiei de
alimente ce conţin diferiţi aditivi alimentari asupra sănătăţii
umane
 dobândirea capacităţii de a identifica măsuri de reducere a
consumului de aditivi
 cunoașterea nutraceuticelor și a alimentelor funcționale, a
clasificării lor și a mecanismului de acțiune
 dobândirea capacității de a aprecia efectele consumului de
nutraceutice și alimente funcționale asupra sănătății umane
 cunoașterea aspectelor privind siguranța şi calitatea
nutraceuticelor
alimente/ produse/ preparate cu proprietăţile toxicologice
dorite
conştientizării legăturii dintre alimentele cu conţinut crescut
de aditivi alimentari şi dezvoltarea bolilor, respectiv
înţelegerea relaţiei dintre alegerile alimentare şi sănătate
sănătoase şi echilibrate, cu încurajarea consumului de alimente
lipsite / cu aport redus de aditivi alimentari și cu respectarea
criteriilor de includere în dietă a alimentelor funcționale
transversale
283
profesională
de lider

acumulate)
Obiectivul  Cunoaşterea aditivilor alimentari, a nutraceuticelor și a

general al alimentelor funcționale, a rolului şi raţiunii utilizării acestora,
disciplinei aspecte legislative, efecte asupra sănătăţii, controlul aditivilor
alimentari, informaţii extrem de utile viitorului dietetician în
evaluarea inocuităţii alimentelor
Obiectivele  Cunoaşterea aditivilor alimentari, a clasificării şi codificării
specifice lor, a avantajelor şi riscurilor utilizării în industria alimentară
 Cunoaşterea condiţiilor de evaluare a unui aditiv alimentar
 Cunoașterea nutraceuticelor și a alimentelor funcționale, a
clasificării lor și a mecanismului de acțiune
 Înţelegerea condiţiilor de utilizare a aditivilor alimentari, a
argumentelor care justifică utilizarea lor, cunoaşterea
aspectelor toxicologice
 Înţelegerea criteriilor de utilizare a nutraceuticelor și a
alimentelor funcționale, a raționamentelor care dovedesc
necesitatea folosirii lor, cunoaşterea aspectelor de siguranță și
calitate
 Cunoaşterea aditivilor alimentari şi a funcţiilor lor asupra
alimentelor, aspecte legislative, efecte asupra sănătăţii
 Dobândirea capacităţii de a evalua ingestia de aditivi
alimentari prin dietă şi identificarea măsurilor de reducere a
consumului de aditivi
 Dobândirea capacității de a evalua consumul de nutraceutice
284
și alimente funcționale prin dietă
 Capacitatea de a realiza controlul aditivilor alimentari și a
nutraceuticelor
7. Conţinuturi

predare
1. Aditivi alimentari - Aspecte generale. Prelegere, Expuneri
Definiţie, clasificare şi codificare conform expunere orale dublate
UE, Codex Alimentarius. sistematică, de prezentări
Avantaje şi riscuri ale utilizării aditivilor. conversaţie, PowerPoint
Evaluarea aditivilor alimentari. problematizare
Aspecte legislative. Directive comunitare.
Criterii de utilizare şi justificări ale utilizării
aditivilor chimici alimentari. Doze.
Etichetarea produselor alimentare cu privire
la aditivii folosiţi.
(2 ore)
2. Aditivi pentru îmbunătăţirea proprietăţilor Prelegere, Expuneri
organoleptice: Coloranţi alimentari – expunere orale dublate
coloranţi naturali, coloranţi artificiali. sistematică, de prezentări
Edulcoranţi. conversaţie, PowerPoint
Aromatizanţi şi potenţatori de gust. problematizare
Acidifianţi.
Corectori de aciditate şi de pH.
Înălbitori.
(6 ore)
3. Aditivi pentru îmbunătăţirea stabilităţii Prelegere, Expuneri
microbiologice şi chimice: expunere orale dublate
Conservanţi antimicrobieni. sistematică, de prezentări
Antioxidanţi conversaţie, PowerPoint
Sechestranţi. problematizare
Stabilizatori.
(6 ore)
4. Aditivi pentru îmbunătăţirea şi menţinerea Prelegere, Expuneri
texturii adecvate a alimentelor: expunere orale dublate
Emulgatori. sistematică, de prezentări
Gelifianţi. conversaţie, PowerPoint
Antispumanţi. problematizare
Umectanţi.
Agenţi de volum.
Agenţi de îngroşare.
Amidon modificat.
Antiaglomeranţi.
285
Săruri de topire.
Agenţi de întărire.
Amelioratori de făină.
(4 ore)
5. Aditivi utilizaţi în scop tehnologic - produse Prelegere, Expuneri
auxiliare pentru anumite procese de elaborare expunere orale dublate
a alimentelor: sistematică, de prezentări
Enzime. conversaţie, PowerPoint
Drojdie chimică. problematizare
Substanţe de clarifiere.
Gaze de ambalare şi gaze propulsoare.
Agenţi de glazurare (de acoperire).
Alte produse auxiliare.
(2 ore)
6. Nutraceutice - Aspecte generale. Definiții. Prelegere, Expuneri
Terminologii. Istoric. Clasificarea expunere orale dublate
nutraceuticelor. sistematică, de prezentări
Epidemiologie. Gama de produse. conversaţie, PowerPoint
Reglementări globale. Justificarea utilizării problematizare
nutraceuticelor. Aspecte privind siguranța şi
calitatea nutraceuticelor.
Declarațiile (mențiunile) de pe eticheta
nutraceuticelor. Cerințe de etichetare.
Componentele nutraceuticelor.
Nutraceutice utilizate în mod frecvent.
Mecanism de acțiune.
Efecte benefice ale nutraceuticelor asupra
sănătății.
(4 ore)
7. Alimente funcționale - Aspecte generale. Prelegere, Expuneri
Definiții. Originea alimentelor funcționale. expunere orale dublate
Componente funcționale de origine vegetală. sistematică, de prezentări
Componente funcționale din resurse animale. conversaţie, PowerPoint
Exemple de alimente funcționale foarte problematizare
populare pe piață.
Domenii potențiale de interes pentru sănătate
privind consumul de alimente funcționale.
Consumul de alimente funcționale la nivel
global.
Ghid pentru consumul de alimente
funcționale.
(4 ore)
Bibliografie
1. www.farma.umfcluj.ro: Curs de Aditivi alimentari, nutraceutice,
286
alimente funcționale suport PowerPoint
2. D. Miere - Chimia şi igiena alimentelor, vol. II, Ed. Med. Univ. „Iuliu
3. C. Banu – Suveranitate, securitate şi siguranţă alimentară, ed. ASAB,
Bucureşti, 2007
4. C. Banu - Aplicaţii ale aditivilor şi ingredientelor în industria alimentară,
Ed. ASAB, Bucureşti, 2010
5. A.M.Camean, M Repetto – Toxicologia alimentaria, Ed. Diaz de Santos,
Madrid, 2006
6. J.L. Multon – Additifs et auxiliaires de fabrication dans les industries agro-
alimentaires, 2e edition revue et augmentee, Col Sciences et Techniques
Agro-Alimentaires, 1992
Ed. Muntenia Constanţa, 2008
13. S. Mănescu, H. Dumitrescu, Z. Bărduţă, M L Diaconescu – Chimia sanitară
a mediului, Ed. Medicală, Bucureşti, 1982
14. Regulamentul (UE) nr. 1129/2011 al Comisiei de modificare a anexei II la
Regulamentul (CE) 1333/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului
prin stabilirea unei liste a Uniunii a aditivilor alimentari- disponibil pe
www.ms.ro – Legislaţie – Regulamente UE
16. R.B. Singh, R.R. Watson, T. Takahashi. The Role of Functional Food
Security in Global Health. Elsevier Academic Press: I.G. Télessy; 2019.
Chapter 24, Nutraceuticals.
17. S. Singh, M.A. Razak, S.R. Sangam, B. Viswanath, P.S. Begum, S.
Rajagopal. The Impact of Functional Food and Nutraceuticals in Health.
In: A.M. Holban, A.M. Grumezescu, editors. Therapeutic Foods -
Handbook of Food Bioengineering, Volume 8. Elsevier Academic Press;
2018. p. 23-47.
18. M.K. Sharif, R. Khalid. Nutraceuticals: Myths Versus Realities. In: A.M.
Holban, A.M. Grumezescu, editors. Therapeutic Foods - Handbook of
Food Bioengineering, Volume 8. Elsevier Academic Press; 2018. p. 3-21.
19. A. Rajasekaran. Nutraceuticals. In: S. Chackalamannil, D. Rotella, S.E.
Ward, editors. Comprehensive Medicinal Chemistry III. 3rd edition.
Elsevier Academic Press; 2017. p. 107-134.
20. R.C. Gupta, editor. Nutraceuticals:Efficacy, Safety and Toxicity. 1st
287
edition. Elsevier Academic Press; 2016.
21. J.A. Tur, M.M. Bibiloni. Functional Foods. In: B. Caballero, P.M. Finglas,
F. Toldrá, editors. Encyclopedia of Food and Health. 1st edition. Elsevier
Academic Press; 2016. p. 157-161.
22. L.M. Aguiar, M.V. Geraldi, C.B.B. Cazarin, M.R. Maróstica Junior.
Functional Food Consumption and Its Physiological Effects. In: M.R.
Segura Campos, editor. Bioactive Compounds: Health Benefits and
Potential Applications. 1st edition. Elsevier Woodhead Publishing; 2019. p.
205-225.
23. A. Noomhorm, A.K. Anal, I. Ahmad. Functional Foods, Nutraceuticals and
Probiotics as Functional Food Components. In: A. Noomhorm, I. Ahmad,
A.K. Anal, editors. Functional Foods and Dietary Supplements: Processing
Effects and Health Benefits. 1st edition. John Wiley & Sons; 2014. p. 1-19.
24. Regulamentul (UE) nr. 1130/2011 al Comisiei din 11 noiembrie 2011 de
modificare a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al
Parlamentului European și al Consiliului privind aditivii alimentari, prin
stabilirea unei liste a Uniunii a aditivilor alimentari autorizați pentru
utilizarea în aditivii alimentari, în enzimele alimentare, în aromele
alimentare și în nutrienţi - disponibil pe www.ms.ro – Legislaţie –
Regulamente UE
25. Regulamentul (UE) nr. 1131/2011 al Comisiei din 11 noiembrie 2011 de
modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al
Parlamentului European și al Consiliului cu privire la glicozidele derivate
din steviol - disponibil pe www.ms.ro – Legislaţie – Regulamente UE
26. Regulamentul (CE) NR. 1331/2008 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 16 decembrie 2008 de instituire a unei proceduri comune de
autorizare pentru aditivii alimentari, enzimele alimentare şi aromele
alimentare - disponibil pe www.ms.ro – Legislaţie – Regulamente UE
Consiliului din 16 decembrie 2008 privind enzimele alimentare şi de
modificare a Directivei 83/417/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE)
nr. 1493/1999 al Consiliului, a Directivei 2000/13/CE, a Directivei
2001/112/CE a Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 258/97 -
disponibil pe www.ms.ro – Legislaţie – Regulamente UE
Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari - disponibil
pe www.ms.ro – Legislaţie – Regulamente UE
Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aromele şi anumite ingrediente
alimentare cu proprietăţi aromatizante destinate utilizării în şi pe produsele
alimentare şi de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al
Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 2232/96 şi (CE) nr. 110/2008 şi a
Directivei 2000/13/CE disponibil pe www.ms.ro – Legislaţie –
Regulamente UE
30. Ordin 1069/2007 pentru aprobarea Normelor privind suplimentele
288
alimentare - disponibil pe www.ms.ro – Legislaţie
31. HG nr. 106/2002, cu completările şi modificările ulterioare, privind
etichetarea alimentelor
32. HG nr. 685/2009 pentru modificarea şi completarea HG nr. 106/2002
predare
1. Principiul transferului. Aplicații Expunere Prezentare
practice cu privire la aplicarea Art. 18 al sistematică, orală dublată
Regulamentului CEE 1333/2008 (2 ore) conversaţie, de suport
problematizare, electronic,
demostraţie conversaţie,
problematizare
2. Etichetarea produselor alimentare. Expunere Prezentare
Reglementări europene privind sistematică, orală dublată
etichetarea. Educarea consumatorilor cu conversaţie, de suport
privire la citirea etichetelor alimentare. problematizare, electronic,
Declarația nutrițională (2 ore) demostraţie conversaţie,
problematizare
3. Reglementări privind mențiunile Expunere Prezentare
nutriționale și de sănătate de pe sistematică, orală dublată
etichetele produselor alimentare. conversaţie, de suport
Identificarea mențiunilor obligatorii pe problematizare, electronic,
etichetele produselor alimentare. demostraţie conversaţie,
Identificarea erorilor de etichetare (2 problematizare
ore)
4. Identificarea și caracterizarea Expunere Prezentare
aditivilor alimentari din produsele și sistematică, orală dublată
derivatele lactate. Analiza declarației conversaţie, de suport
nutriționale. Comparații între etichetele problematizare, electronic,
și declarațiile nutriționale ale produselor demostraţie conversaţie,
din aceeași categorie (2 ore) problematizare
derivatele din carne. Analiza declarației conversaţie, de suport
derivatele de cereale. Analiza conversaţie, de suport
declarației nutriționale. Comparații între problematizare, electronic,
etichetele și declarațiile nutriționale ale demostraţie conversaţie,
produselor din aceeași categorie (2 ore) problematizare
289
aditivilor alimentari din produsele de sistematică, orală dublată
origine vegetală. Analiza declarației conversaţie, de suport
aditivilor alimentari din dulciuri. sistematică, orală dublată
Analiza declarației nutriționale. conversaţie, de suport
Comparații între etichetele și declarațiile problematizare, electronic,
nutriționale ale produselor din aceeași demostraţie conversaţie,
categorie (2 ore) problematizare
9. Aplicații privind utilizarea Expunere Prezentare
nutraceuticelor și a alimentelor sistematică, orală dublată
funcționale în patologia conversaţie, de suport
cardiometabolică (4 ore) problematizare, electronic,
problematizare
funcționale în patologia digestivă (4 conversaţie, de suport
ore) problematizare, electronic,
problematizare
funcționale în patologia oncologică conversaţie, de suport
(4 ore) problematizare, electronic,
problematizare
Bibliografie
1. Miere D. Chimia şi igiena alimentelor, vol. II, Ed. Med. Univ. „Iuliu
2. Banu C. Aplicatii ale aditivilor si ingredientelor in industria alimentara, Ed.
ASAB, Bucuresti, 2010
3. Tofana M. Aditivi alimentari, Indrumator de laborator, Editura Alma
Mater, Cluj-Napoca, 2003
4. Mănescu S, Dumitrescu H, Bărduţă Z, Diaconescu ML. Chimia sanitară a
mediului, Ed. Medicală, Bucureşti, 1982
5. Multon JL. Additifs et auxiliaires de fabrication dans les industries agro-
alimentaires, 2e edition revue et augmentee, Col Sciences et Techniques
Agro-Alimentaires, 1992
6. Fellows P. Technologia del procesado de los alimentos: principios y
290
7. Yufera EP. Quimica de los alimentos – Editorial Sintesis, Spain, 1998.
Ed. Muntenia
Constanţa, 2008
12. Regulamentul (UE) nr. 1129/2011 al comisiei de modificare a anexei II la
Regulamentul (CE) 1333/2008 al Parlamentului European si al Consiliului
prin stabilirea unei liste a Uniunii a aditivilor alimentari- disponibil pe
www.ms.ro – Legislatie – Regulamente UE
14. Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European si al
Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari - disponibil
pe www.ms.ro – Legislatie – Regulamente UE
15. Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al
Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu
privire la produsele alimentare
16. Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 privind mențiunile nutriționale și de
sănătate privind produsele alimentare
17. Moghadasian MH, Eskin M. Functional Foods and Cardiovascular Disease.
1st ed. CRC Press, 2012
18. Bagchi D, Preuss HG, Swaroop A. Nutraceuticals and Functional Foods in
Human Health and Disease Prevention. 1st ed. CRC Press, 2015
19. Martirosyan DK. Functional Foods and Cancer: Functional Foods in
Integrative Oncology: Volume 5, First Edition (Functional Food Science).
CreateSpace Independent Publishing Platform; First Edition (September,
2017)


titularul disciplinei a urmărit conţinutul curriculei pentru disciplina de Aditivi
alimentari, nutraceutice, alimente funcțíonale a altor programe de studii de licenţă
de Nutriţie şi Dietetică europene precum şi recomandările Federaţiei Europene a
Asociaţiilor de Dieteticieni (EFAD). De asemenea, titularul disciplinei a organizat
întâlniri cu membrii Asociaţiei Dieteticienilor din România (Cluj), cu studenţi şi
absolvenţi de la Nutriţie şi Dietetică, precum şi cu alte cadre didactice din
domeniu, titulare în alte instituţii de învăţământ superior. Întâlnirea a vizat
291
superior.
compatibile cu activitățile derulate la nivel național pe segmentul industriei
alimentare şi al sănătăţii.
9. Evaluare

evaluare din nota
finală
cunoştinţelor, coerenţa logică, fluenţa de grilă
9.5. Întocmirea de proiecte având la bază Proiect 10%
Lucrări studiul bibliografic
practice Evaluarea cunoştințelor teoretice Examen 20%
(dobândite pe parcursul lucrărilor practice) practic
Însuşirea cunoştintelor de specialitate privind Aditivii alimentari, nutraceuticele și
alimentele funcționale.
 Cunoaşterea aditivilor alimentari definiţie, clasificare, codificare
 Cunoaşterea prevederilor legislaţiei europene şi a Codex Alimentarius privind
aditivii alimentari
 Cunoaşterea condiţiilor de evaluare a unui aditiv alimentar
 Capacitatea de a identifica avantajele şi riscurile utilizării aditivilor alimentari
în industria alimentară
 Înţelegerea condiţiilor de utilizare a aditivilor alimentari
 Cunoaşterea şi înţelegerea argumentelor care justifică utilizarea aditivilor
alimentari
 Cunoaşterea principalelor aspecte toxicologice privind aditivii alimentari şi a
efectelor asupra sănătăţii
 Cunoașterea nutraceuticelor și a alimentelor funcționale, clasificare, mecanism
de acțiune
292
 Cunoașterea reglementărilor existente la nivel european și global privind
nutraceuticele
 Înţelegerea criteriilor de utilizare a nutraceuticelor și a alimentelor funcționale
 Cunoaşterea şi înţelegerea raționamentelor care dovedesc necesitatea utilizării
nutraceuticelor și a alimentelor funcționale
 Cunoaşterea principalelor aspecte de siguranță și calitate privind nutraceuticele
și alimentele funcționale
293
FIŞA DISCIPLINEI DIETOTERAPIE ȘI PARTICULARITĂȚI DE
ÎNGRIJIRE ÎN CANCERE
1.1. Denumirea Dietoterapie și particularități de îngrijire în

disciplină cancere
1.2. Titularul Conf. Dr. Călin Căinap
1.3. Titularul Conf. Dr. Călin Căinap
activităţilor practice
de studiu Semestrul Tipul de teoretic, Regimul de
evaluare practic disciplinei specialitate,
obligatorie

a. Studiul după suport de curs, bibliografie şi notiţe 30
c. Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii 20
d. Tutoriat 4
Alte activităţi -
4.1. De desfăşurare a Amfiteatru

cursului
294
4.2. De desfăşurare a Saloane IOCN

 Capacitatea de a integra informaţiile dobândite la disciplină
într-un context medical general, interdisciplinar, specific
activitǎţii de dietetician, respectiv de nutriţionist şi dietetician.
profesional.
ştiinţifice.

Obiectivul  Noțiuni despre boala oncologică și particularități de nutriție la

general al pacienți
disciplinei
Obiectivele  Competențe în nutriția pacientului oncologic.
specifice
7. Conţinuturi

predare
Epidemiologia și etiologia cancerului
Cancerogeneza
Mijloace de tratament în boala neoplazică –
chirurgia și radioterapia
Mijloace de tratament în boala neoplazică –
chimioterapia și terapia imunomodulatoare Curs magistral
Mituri nutriționale în oncologie
Malnutriția pacientului oncologic
Grețuri și vărsături în cancer
Nutriția enterală și parenterală în oncologie
Enterita indusă de tratamentele oncologice
Constipația
Disfagia și mucozita
295
Tulburări de gust și miros
Obezitatea și rolul ei în cancer. Balanța energetică
la supraviețuitori
Astenia la pacienții oncologici
Bibliografie
Suportul de curs
predare
Epidemiologie și etiologia cancerului Exemple clinice
Cancerogeneza Exemple clinice
Mijloace de tratament în boala neoplazică – Exemple clinice
chirurgia și radioterapia
Mijloace de tratament în boala neoplazică – Exemple clinice
chimioterapia și terapia imunomodulatoare
Mituri nutriționale în oncologie Exemple clinice
Malnutriția pacientului oncologic Exemple clinice
Grețuri și vărsături în cancer Exemple clinice
Nutriția enterală și parenterală în oncologie Exemple clinice
Enterita indusă de tratamentele oncologice Exemple clinice
Constipația Exemple clinice
Disfagia și mucozita Exemple clinice
Tulburări de gust și miros Exemple clinice
Obezitatea și rolul ei în cancer. Balanța energetică Exemple clinice
la supraviețuitori
Astenia la pacienții oncologici Exemple clinice
Bibliografie
Suportul de curs
8. Evaluare

din nota
finală
8.4. Curs Îndeplinirea obiectivelor Examen 50%
educaționale teoretic
8.5. Îndeplinirea obiectivelor Examen 50%
Lucrări educaționale practic
practice
 Obținerea minim a notei 5 pentru promovare.
296
ÎNGRIJIRE ÎN PATOLOGIA CARDIOVASCULARĂ ȘI RENALĂ

disciplină patologia cardiovasculară și renală
1.2. Titularul Vacant
1.3. Titularul Asist. Univ. Dana Ciobanu
activităţilor practice Asist. Univ. Andrada Mureșan
obligatorie

d. Tutoriat 0
Alte activităţi 0
3.1. De Anatomie, fiziologie, fiziopatologie, biochimie şi laborator clinic,

curriculum microbiologie, semiologie şi medicină internă, nutriţie şi dietetică
3.2. De Cunoasterea principiilor de examen clinic, interpretare a
compentenţe examinărilor paraclinice, de evaluare nutriţională, de elaborare a
unui diagnostic clinic şi nutriţional, şi a unui plan general de
tratament.
297

cursului didactice
Competenţe  Cunoştinţe generale despre epidemiologia, tabloul clinic şi

profesionale paraclinic şi despre principiile de terapie în patologia
cardiovasculară și renală.
 Cunoaşterea şi aplicarea metodelor de evaluare nutriţională şi
de elaborare a unui diagnostic nutriţional la pacienţi cu
patologie cardiovasculară și renală.
implementare a intervenţiilor nutriţionale in diverse
afecţiuni.
 Evaluarea eficacităţii intervenţiei nutriţionale
Compentenţe • Integrarea obiectivelor si planurilor de intervenție nutriționale
transversale în planul general de îngijire.
• Dezvoltarea de aptitudini de evaluare a resurselor, a
condiţiilor necesare implementării recomandărilor, stabilirea
de termene pentru etapele de lucru şi evaluarea potențialelor
riscuri.
• Dezvoltarea aptitudinilor de comunicare si lucru în echipe
• Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de
profesională continua.

Obiectivul Acumularea și utilizarea de cunoștinte, deprinderi și raționamente

general al necesare elaborării și implementării planurilor de intervenție
disciplinei nutrițională bazate pe dovezi în patologia cardiovasculară și
298
renală
Obiectivele  Acumularea de informații privind epidemiologia, factorii de
specifice risc, tabloul clinic si paraclinic, tratament al bolilor
cardiovasculare și renale.
nutriție.
 Acumularea de cunoștinte privind dovezile științifice pe care
se bazează intervențiile nutriționale profilactice și curative.
 Stabilirea locului intervenției nutriționale în planul de
îngrijire.
afecțiunile cardiovasculare și renale
nutriționale.
nutriționale.
 Dezvoltarea capacităţii de documentare bibliografică și
analiză critică a informațiilor.
7. Conţinuturi

1. Introducere Prelegere, expunere Expuneri
• nutriția clinică, terapia nutrițională sistematică, conversație, orale dublate
medicală exemplificare, de prezentări
• principiile intervenției nutriționale problematizare PowerPoint
în practica medicală
2. Ateroscleroza și riscul Prelegere, expunere Expuneri
cardiovascular crescut sistematică, conversație, orale dublate
exemplificare, de prezentări
3. Intervenții nutriționale în bolile Prelegere, expunere Expuneri
cardiovasculare aterosclerotice sistematică, conversație, orale dublate
4. Intervenții nutriționale în Prelegere, expunere Expuneri
hipertensiunea arterială sistematică, conversație, orale dublate
5. Intervenții nutriționale în Prelegere, expunere Expuneri
insuficiența cardiacă sistematică, conversație, orale dublate
299
6. Intervenții nutriționale în ale boli Prelegere, expunere Expuneri
cardiovasculare: sistematică, conversație, orale dublate
boala trombo-embolică exemplificare, de prezentări
varicele și insuficiența venoasă problematizare PowerPoint
cronică
7. Intervenții nutriționale în boli Prelegere, expunere Expuneri
renale și genitourinare: sistematică, conversație, orale dublate
litiaza urinară exemplificare, de prezentări
infecțiile urinare exemplificare, de prezentări
hiperplazia benignă de prostată problematizare PowerPoint
disfuncția erectilă
glomerulonefrite exemplificare, de prezentări
insuficiența renala acută problematizare PowerPoint
10. Boala cronică de rinichi: Prelegere, expunere Expuneri
etiopatogeneză, stadializare sistematică, conversație, orale dublate
11. Intervenții nutriționale în boala Prelegere, expunere Expuneri
cronică de rinichi sistematică, conversație, orale dublate
12. Managementul bolii cronice de Prelegere, expunere Expuneri
rinichi în stadiul terminal: dializa și sistematică, conversație, orale dublate
transplantul renal exemplificare, de prezentări
13. Intervenții nutriționale în boala Prelegere, expunere Expuneri
cronică de rinichi în stadiul terminal sistematică, conversație, orale dublate
14. Intervenții nutriționale post- Prelegere, expunere Expuneri
transplant renal sistematică, conversație, orale dublate
Bibliografie
1. Suportul de curs
2. I.A.Vereșiu. Recomandări de interventii nutritionale la pacientii spitalizati.
Editura Echinox, 2016
3. Cornelia Bala, Anca-Elena Crăciun, Dana-Mihaela Ciobanu, Adriana Fodor,
300
Georgeta Inceu, Gabriela Roman. “Curs de nutriţie şi dietetică pentru
specializarea Asistenţă medicală generală”. Editura Medicală Universitară
"Iuliu Haţieganu", 2016.
4. L. Kathleen Mahan, Janice L. Raymond. Krause’s Food and the Nutrition Care
Process, 14th Edition, Elsevier Saunders, USA, 2017
5. Cristian Seramfinceanu „ Nutriție clinică umană„ Editura Medicală, Bucuresti,
2012
6. Roman G, Fodor A, Marian A, Duma L et al. „Terapia nutritional medicala” în
Hancu N, Roman G, Veresiu IA. „Diabetul zaharat, nutritia, bolile
metabolice”, volumul 1. Editura Echinox, Cluj-Napoca 2010.
7. Barnard DN et al. Nutrition Guide for Clincians (IInd ed). Physician
Committee for Responsible Medicine, Washington, 2009 (www.pcrm.org)
1. Evaluarea nutrițională globală și Expunere sistematică,
principiile intervenție nutriționale interacțiune cu pacienții,
prezentări de caz,
discuții
2. Evaluarea nutrițională și elaborarea Expunere sistematică,
intervenției nutriționale la un caz cu interacțiune cu pacienții,
risc cardiovascular crescut prezentări de caz,
discuții
intervenției nutritionale la un caz cu interacțiune cu pacienții,
cardiopatie ischemică prezentări de caz,
discuții
HTA prezentări de caz,
discuții
insuficiență cardiacă prezentări de caz,
discuții
tromboza venoasă profundă și prezentări de caz,
insuficiență venoasă discuții
litiază urinară prezentări de caz,
discuții
infecție urinară și HBP prezentări de caz,
301
discuții
glomerulonefrită / insuficiență prezentări de caz,
renală acută discuții
boală cronică de rinichi prezentări de caz,
discuții
boală cronică de rinichi prezentări de caz,
discuții
dializă peritoneală prezentări de caz,
discuții
hemodializă prezentări de caz,
discuții
intervenției nutriționale la un caz interacțiune cu pacienții,
post-transplant renal. prezentări de caz,
discuții
Bibliografie
1. Suportul de curs
3. Cornelia Bala, Anca-Elena Crăciun, Dana-Mihaela Ciobanu, Adriana Fodor,
Georgeta Inceu, Gabriela Roman. “Curs de nutriţie şi dietetică pentru
specializarea Asistenţă medicală generală”. Editura Medicală Universitară
"Iuliu Haţieganu", 2016.
4. L. Kathleen Mahan, Janice L. Raymond. Krause’s Food and the Nutrition Care
Process, 14th Edition, Elsevier Saunders, USA, 2017
5. Cristian Seramfinceanu „ Nutriție clinică umană„ Editura Medicală, Bucuresti,
2012
6. Roman G, Fodor A, Marian A, Duma L et al. „Terapia nutritional medicala” în
Hancu N, Roman G, Veresiu IA. „Diabetul zaharat, nutritia, bolile
metabolice”, volumul 1. Editura Echinox, Cluj-Napoca 2010.
302
8. Coroborarea conţinuturilor discipline i cu aşteptările reprezentanţilor
Noțiunile studiate sunt în concordanță cu reglementările în vigoare și sunt

compatibile cu activitățile derulate la nivel național pe segmentul mediuluiu și
nutriției.
9. Evaluare

din nota
finală
9.4. Curs Criterii generale de evaluare
(completitudinea şi corectitudinea Examen scris 50%
cunoştinţelor) tip grilă
particularizare
Lucrări (dobândite pe parcursul lucrărilor practic –
practice practice) și a abilităților practice. rezolvare caz
Evaluarea activităţii practice din clinic
parcurs.
Însuşirea principalelor noţiuni de dietoterapie :
• Elaborarea unui plan de interventie nuritională în boala cardiovasculară
aterosclerotică
• Elaborarea unui plan de interventie nuritională în hipertensiunea arterială.
• Elaborarea unui plan de interventie nuritională în insuficiența cardiacă.
• Elaborarea unui plan de interventie nuritională în litiaza urinară, HBP, infectiile
urinare
• Elaborarea unui plan de interventie nuritională în boala cronică de rinichi,
inclusiv în stadiul terminal.
303
ÎNGRIJIRE ÎN PATOLOGIA CHIRURGICALĂ

disciplină patologia chirurgicală
1.2. Titularul Mocan Lucian
1.3. Titularul Mocan Lucian
activităţilor practice Colaborator: Puia Vlad Radu
obligatorie
2.1.Numărul de ore pe 1 3.2. Din care: 0,5 3.3. Lucrări 0,5

d. Tutoriat 2
Alte activităţi -
3.1. De curriculum - biochimie, bazele nutriției, anatomie, semiologie

4.1. De desfăşurare a Respectarea Regulamentului Universității de desfăşurare
304

profesional.
ştiinţifice.

Obiectivul  Cunoaşterea și aprofundarea principalelor mecanisme aplicate

general al în dietoterapia pacientului pre și post operator, respectiv a
disciplinei particularităților de îngrijire în patologia chirurgicală
Obiectivele  Asimilarea unui limbaj medical adecvat, necesar pentru
specifice comunicare şi pentru înţelegerea noţiunilor medicale de
specialitate necesare viitorului dietetician, respectiv
nutriţionist şi dietetician.
 Dobândirea capacităţii de sinteză, de documentare
bibliografică şi de a realiza conexiuni între noţiunile de
chirurgie şi cele de dietoterapie.
 Capacitatea de a participa la conferinţe din domeniul medical
şi de a consulta baze de date de specialitate.
 Familiarizarea cu posibilele direcţii de cercetare din domeniul
medical.
7. Conţinuturi

predare
1. Nutritia patologia chirurgicala esofagiana Prezentare
2. Nutritia in patologia chirurgicala gastro- powerpoint,
duodenala problematizare.
305
3. Nutritia in patologia chirurgicala a pancreasului
4. Nutritia in patologia chirurgicala colorectala
5. Nutritia in chirurgia bariatrica
6. Nutritia in rezectiile intestinale extinse
Bibliografie
Suportul de curs
Prezentari de caz - patologie Powerpoint + prezentari -
chirurgicala esofagiana live pacienti
Prezentari de caz patologie Powerpoint + prezentari -
chirurgicala gastro-duodenala live pacienti
Prezentari de caz Powerpoint + prezentari -
patologie chirurgicala a pancreasului live pacienti
Prezentari de caz patologie Powerpoint + prezentari -
chirurgicala colorectala live pacienti
Prezentari de caz patologie chirurgia Powerpoint + prezentari -
bariatrica live pacienti
Prezentari de caz patologie rezectiile Powerpoint + prezentari -
intestinale extinse live pacienti
Prezentari de caz – pacienti cu Powerpoint + prezentari -
rezectii multiorgan live pacienti
Bibliografie
Suportul de curs


nutriţiei.
9. Evaluare

din nota
finală
(complexitatea şi corectitudinea
cunoştinţelor, coerenţa logică,
corelaţii între informaţii).
306
9.5. Criterii specifice disciplinei. Examen 20%
Lucrări Capacitatea de a înţelege problemele practic
practice fundamentale și de particularizare.
Insușirea noțiunilor de bază din domeniul dietoterapiei chirurgicale.
307
ÎNGRIJIRE ÎN PATOLOGIA DIGESTIVĂ

disciplină patologia digestivă
1.2. Titularul Prof. Dr. Marcel Tanțău
1.3. Titularul Șef Lucr. Dr. Roxana Zaharie
obligatorie

d. Tutoriat 0
Alte activităţi 0
3.1. De curriculum - biochimie, bazele nutriției, anatomie, semiologie

308

profesional.
ştiinţifice.

Obiectivul  Cunoaşterea și aprofundarea principalelor mecanisme aplicate

general al în dietoterapia pacientului cu patologie digestivă
disciplinei
Obiectivele  Asimilarea unui limbaj medical adecvat, necesar pentru
specifice comunicare şi pentru înţelegerea noţiunilor medicale de
specialitate necesare viitorului dietetician, respectiv nutriţionist
şi dietetician.
 Dobândirea capacităţii de sinteză, de documentare
bibliografică şi de a realiza conexiuni între noţiunile de
gastroenterologie şi cele de dietoterapie.
 Familiarizarea cu posibilele direcţii de cercetare din domeniul
medical.
7. Conţinuturi

predare
Endoscopia digestivă și colonoscopia Powerpoint
Patologiile digestive – clasificare Powerpoint
Cancerul colorectal – diagnostic, particularități Powerpoint
309
Aspecte particulare de dietoterapie în patologiile Powerpoint
digestive
Bibliografie
Suportul de curs
predare
Aplicații practice, studii de caz privind dietoterapia Prezentare
și particularități de îngrijire la pacienții cu patologie de caz,
digestivă discuții și
dezbateri
Bibliografie
Suportul de curs


nutriţiei.
9. Evaluare

din nota
finală
(competențe) teoretic
9.5. Criterii generale de evaluare Examen 50%
Lucrări (abilități) practic
practice
Dobândirea abilităților și competențelor minime în aplicarea principiilor de
dietoterapie în patologiile digestive.
310
ÎNGRIJIRE ÎN DIVERSE PATOLOGII

disciplină diverse patologii
1.2. Titularul Vacant
1.3. Titularul Șef lucr. Anca E. Crăciun
activităţilor practice Asist. Univ. Camelia Vonica
Asist Univ. Dana Ciobanu
Asists. Univ. Andrada Mureșan
obligatorie

d. Tutoriat 0
Alte activităţi 0
3.1. De curriculum Anatomie, fiziologie, fiziopatologie, biochimie şi

laborator clinic, microbiologie, semiologie şi medicină
internă, nutriţie şi dietetică
3.2. De compentenţe Cunoasterea principiilor de examen clinic, interpretare a
examinărilor paraclinice, de evaluare nutriţională, de
311
elaborare a unui diagnostic clinic şi nutriţional, şi a unui
plan general de tratament.

cursului didactice
Competenţe  Cunoştinţe generale despre epidemiologia, tabloul clinic şi

profesionale paraclinic şi despre principiile de terapie în bolile neurologice,
psihiatrice, pulmonare, infecțioase, dermatologice, reumatice,
anemii.
 Cunoaşterea şi aplicarea metodelor de evaluare nutriţională şi de
elaborare a unui diagnostic nutriţional la pacienţi cu diverse
afecţiuni.
implementare a intervenţiilor nutriţionale in diverse afecţiuni.
 Evaluarea eficacităţii intervenţiei nutriţionale.
Compentenţe  Integrarea obiectivelor si planurilor de intervenție nutrițională în
transversale planul general de îngijire.
 Dezvoltarea de aptitudini de evaluare a resurselor, a condiţiilor
necesare implementării recomandărilor, stabilirea de termene
pentru etapele de lucru şi evaluarea potențialelor riscuri.
 Dezvoltarea aptitudinilor de comunicare si lucru în echipe
profesională continua.

Obiectivul  Acumularea și utilizarea de cunoștinte, deprinderi și
312
general al raționamente necesare elaborării și implementării planurilor de
disciplinei intervenție nutrițională bazate pe dovezi, în patologie.
Obiectivele  Acumularea de informații privind epidemiologia, factorii de risc,
specifice tabloul clinic si paraclinic, tratamentul bolilor neurologice,
psihiatrice, pulmonare, infecțioase, dermatologice, reumatice și
anemii.
nutriție.
 Acumularea de cunoștinte privind dovezile științifice pe care se
bazează intervențiile nutriționale profilactice și curative.
 Stabilirea locului intervenției nutriționale în planul de îngrijire.
diverse afecțiuni.
nutriționale.
nutriționale.
 Dezvoltarea capacităţii de documentare bibliografică și analiză
critică a informațiilor.
7. Conţinuturi

1. Introducere Prelegere, expunere Expuneri
• nutriția clinică, terapia nutrițională sistematică, conversație, orale dublate
medicală exemplificare, de prezentări
• principiile intervenției nutriționale problematizare PowerPoint
în practica medicală
2. Evaluarea nutrițională. Evaluarea Prelegere, expunere Expuneri
aportului energetic și de nutrienți.
sistematică, conversație, orale dublate
3. Rolul micro-și macronutrienților în Prelegere, expunere Expuneri
patologia neuropsihică sistematică, conversație, orale dublate
neurologice sistematică, conversație, orale dublate
• migrena, scleroza multiplă exemplificare, de prezentări
• boala Parkinson problematizare PowerPoint
neurologice sistematică, conversație, orale dublate
313
 demența, boala Alzheimer exemplificare, de prezentări
 accidentele vasculare cerebrale problematizare PowerPoint
6. Intervenții nutriționale în psihiatrie Prelegere, expunere Expuneri
• sindromul de deficit de atentie sistematică, conversație, orale dublate
și hiperactivitate exemplificare, de prezentări
• insomnia problematizare PowerPoint
7. Intervenții nutriționale în psihiatrie Prelegere, expunere Expuneri
• anxietate, depresie sistematică, conversație, orale dublate
• psihoze, schizofrenie exemplificare, de prezentări
pulmonare sistematică, conversație, orale dublate
• astmul bronsic exemplificare, de prezentări
• BPCO problematizare PowerPoint
• fibroza chistică
infecțioase sistematică, conversație, orale dublate
• sindromul imunodeficienței exemplificare, de prezentări
dobândite problematizare PowerPoint
• infectiile de cai aeriene
superioare
• gripa
dermatologice sistematică, conversație, orale dublate
• acnea vulgară exemplificare, de prezentări
• psoriazis problematizare PowerPoint
• dermatitele atopice
• arsuri
11. Intervenții nutriționale în patologia Prelegere, expunere Expuneri
reumatică sistematică, conversație, orale dublate
• artrita exemplificare, de prezentări
• artroza problematizare PowerPoint
• guta
12. Intervenții nutriționale în patologia Prelegere, expunere Expuneri
reumatică sistematică, conversație, orale dublate
• osteopenia exemplificare, de prezentări
• osteoporoza problematizare PowerPoint
• fibromialgia
13. Intervenții nutriționale în anemii Prelegere, expunere Expuneri
• metabolismul fierului sistematică, conversație, orale dublate
• anemia prin deficit de fier exemplificare, de prezentări
14. Intervenții nutriționale în anemii Prelegere, expunere Expuneri
• metabolismul vit B12 & sistematică, conversație, orale dublate
314
acidului folic exemplificare, de prezentări
• anemia megaloblastica problematizare PowerPoint
• anemia falciforma
Bibliografie
1. Suportul de curs
3. Cornelia Bala, Anca-Elena Crăciun, Dana-Mihaela Ciobanu, Adriana
Fodor, Georgeta Inceu, Gabriela Roman. “Curs de nutriţie şi dietetică
pentru specializarea Asistenţă medicală generală”. Editura Medicală
Universitară "Iuliu Haţieganu", 2016.
4. L. Kathleen Mahan, Janice L. Raymond. Krause’s Food and the Nutrition
Care Process, 14th Edition, Elsevier Saunders, USA, 2017
5. Cristian Seramfinceanu „ Nutriție clinică umană„ Editura Medicală,
Bucuresti, 2012
6. Roman G, Fodor A, Marian A, Duma L et al. „Terapia nutritional
medicala” în Hancu N, Roman G, Veresiu IA. „Diabetul zaharat, nutritia,
bolile metabolice”, volumul 1. Editura Echinox, Cluj-Napoca 2010.
1. Evaluarea necesarului și a aportului Expunere sistematică,
caloric și nutritiv. interacțiune cu pacienții,
prezentări de caz,
discuții
2. Screening-ul nutrițional folosind Expunere sistematică,
„Malnutrition Universal Screening interacțiune cu pacienții,
Tool” (MUST), Evaluarea prezentări de caz,
nutrițională folosind: “Subjective discuții
Global Assessment “ (SGA),
Examenul obiectiv- prin “Nutrition-
focused physical assessment
(NFPA)”
3. Plan de intervenției nutrițională în Expunere sistematică,
boli neurologice interacțiune cu pacienții,
prezentări de caz,
discuții
prezentări de caz,
discuții
prezentări de caz,
315
discuții
boli psihiatrice interacțiune cu pacienții,
prezentări de caz,
discuții
boli psihiatrice interacțiune cu pacienții,
prezentări de caz,
discuții
boli pulmonare interacțiune cu pacienții,
prezentări de caz,
discuții
boli infectioase interacțiune cu pacienții,
prezentări de caz,
discuții
boli dermatologice interacțiune cu pacienții,
prezentări de caz,
discuții
boli reumatice interacțiune cu pacienții,
prezentări de caz,
discuții
boli reumatice interacțiune cu pacienții,
prezentări de caz,
discuții
anemii interacțiune cu pacienții,
prezentări de caz,
discuții
anemii interacțiune cu pacienții,
prezentări de caz,
discuții
Bibliografie
1. Suportul de curs
3. Cornelia Bala, Anca-Elena Crăciun, Dana-Mihaela Ciobanu, Adriana
Fodor, Georgeta Inceu, Gabriela Roman. “Curs de nutriţie şi dietetică
pentru specializarea Asistenţă medicală generală”. Editura Medicală
316
Universitară "Iuliu Haţieganu", 2016.
4. L. Kathleen Mahan, Janice L. Raymond. Krause’s Food and the Nutrition
Care Process, 14th Edition, Elsevier Saunders, USA, 2017
5. Cristian Seramfinceanu „ Nutriție clinică umană„ Editura Medicală,
Bucuresti, 2012
6. Roman G, Fodor A, Marian A, Duma L et al. „Terapia nutritional
medicala” în Hancu N, Roman G, Veresiu IA. „Diabetul zaharat, nutritia,
bolile metabolice”, volumul 1. Editura Echinox, Cluj-Napoca 2010.

comunităţii epistemice, asociaţiilor profesional e şi angajatori
Noțiunile studiate sunt în concordanță cu reglementările în vigoare și sunt

compatibile cu activitățile derulate la nivel național pe segmentul mediuluiu și
nutriției.
9. Evaluare

din nota
finală
9.4. Curs Criterii generale de evaluare
(completitudinea şi corectitudinea Examen scris 50%
cunoştinţelor) tip grilă
particularizare
Lucrări (dobândite pe parcursul lucrărilor practic –
practice practice) și a abilităților practice. rezolvare caz
Evaluarea activităţii practice din clinic
parcurs.
Elaborarea unui plan de interventie nuritională în boli neurologice si psihiatrece
• Elaborarea unui plan de interventie nuritională în bolile pulmonare și
infectioase
• Elaborarea unui plan de interventie nuritională în boli dermatologice
• Elaborarea unui plan de interventie nuritională în boli reumatice
• Elaborarea unui plan de interventie nuritională în anemii.
317
FIŞA DISCIPLINEI ENDOCRINOLOGIE ȘI DIETOTERAPIA ÎN BOLI
ENDOCRINE
1.1. Denumirea disciplinei Endocrinologie și dietoterapia în boli endocrine

1.2. Titularul activităţilor Șef Lucrări Dr. Ana Valea
de curs
1.3. Titularul activităţilor Șef Lucrări Dr. Ana Valea
de studiu Semestrul Tipul de Regimul specialitate,

d. Tutoriat 2
Alte activităţi 1
3.1. De curriculum Semiologie, Fiziologie, Fiziopatologie

3.2. De compentenţe Examen clinic general, măsurarea pulsului, tensiunii
arteriale, determinarea IMC
4.1. De desfăşurare a Studenții nu se vor prezenta la cursuri/lucrări practice cu

cursului telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi
318
tolerate convorbirile telefonice în timpul cursului, nici
părăsirea de către studenți a sălii de curs în vederea
preluării apelurilor telefonice personale;
4.2. De desfăşurare a Nu se admite consumul alimentelor și a băuturilor în
lucrărilor practice timpul cursului/lucrărilor practice
Nu va fi tolerată întârzierea studenților la curs și lucrări
practice întrucât aceasta se dovedește disruptivă la adresa
procesului educațional
Competenţe - Să poată efectua examenul endocrin complet

profesionale - Să poată interpreta corect un buletin de analize hormonale
- Să prescrie eficient recomandari de dieta adecvate patologiei
endocrine
- Să analizeze critic și să realizeze corect managementul
nutritional al pacienților cu afecțiuni endocrine
- Să monitorizeze dieta prescrisa din punct de vedere al eficienței
- Să poată folosi eficient sursele de informare asupra
medicamentelor cu specific endocrin
- Să poată interpreta corect rezultatele unui studiu clinic
profesională prin antrenarea abilităţilor de gândire critică;
- Să demonstreze implicarea în activităţi de cercetare, cum ar fi
elaborarea unor articole științifice
- Să demonstreze capacitatea de utilizare a mijloacelor digitale

Obiectivul Instruire asupra relaţiilor dintre manifestările clinice, nivelul

general al markerilor biochimici şi hormonali implicaţi în patologia
disciplinei endocrină.
Obiectivele Transmiterea informaţiilor legate de mecanismul de acţiune şi
specifice implicaţiile metabolice ale excesului sau deficitului hormonal.
Însuşirea particularităţilor de îngrijire, evaluare şi tratament ale
pacienţilor cu afecţiuni endocrine.
7. Conţinuturi

predare
1. Hipotalamusul și hipofiza – morfologie și Expuneri orale 1 oră
319
fiziologie. Sindromul adipozo-genital. dublate de
Diabet insipid prezentări
2. Sindromul tumoral hipofizar: cauze, PowerPoint 1 oră
manifestări clinice. Acromegalia și
prolactinomul
3. Insuficiența hipofizară: etiopatogenie, 1 oră
diagnostic, tratament
4. Glanda tiroidă: noțiuni de anatomie și 1 oră
fiziologie. Hipotiroidismul: manifestări
clinice, explorări paraclinice, tratament.
5. Hipertiroidismul: manifestări clinice, 1 oră
explorări paraclinice, tratament.
6. Gușa și tiroiditele: diagnostic și tratament 1 oră
7. Hipoparatiroidismul și criza de tetanie: 1 oră
manifestări clinice, diagnostic, tratament
8. Hiperparatiroidismul și criza 1 oră
hipercalcemică: manifestări clinice,
diagnostic, tratament
9. Insuficiența corticosuprarenală cronică: 1 oră
cauze, diagnostic și atitudine terapeutică
10. Sindromul Cushing: cauze, diagnostic și 1 oră
atitudine terapeutică
11. Hiperaldosteronismul și Feocromocitomul: 1 oră

manifestări clinice, investigații, tratament
12. Ovarul și testiculul: morfologie, fiziologie. 1 oră
Reglarea funcției ovariene. Ciclul
menstrual. Reglarea funcției testiculare.
13. Insuficiența ovariană: tablou clinic, 1 oră
explorări paraclinice și tratament
14. Hipogonadismul masculin: diagnostic, 1 oră
tratament
Bibliografie:
Endocrinologie, sub red. Ileana Duncea, Cristina Ghervan, Carmen Georgescu,
Ana Valea , Ioana Ilie, Codruţa Lencu, Ed Medicală Universitară “Iuliu
Haţieganu” Cluj-Napoca 2011
b. Lucrări practice/Stagii Metode de Observaţii
predare -
învăţare
Ingrijirea si monitorizarea pacientului cu boli Prezentare caz Expunere
hipofizare clinic sistematică,
Sindromul tumoral hipofizar – prezentari de caz comunicare
Insuficienta hipofizara – prezentari de caz verbala
Ingrijirea si monitorizarea pacientului cu student-
320
disfunctii ale glandei tiroide pacient,
Gusa – prezentari de caz material
Hipertiroidismul – prezentari de caz video și
Hipotiroidismul – prezentari de caz echipament
Hiperparatiroidismul – prezentări de caz multimedia
Hipoparatiroidismul – prezentari de caz
Ingrijirea si monitorizarea pacientului cu
afectiuni ale glandelor CSR
Insuficienta corticosuprarenala – prezentari de
caz
Sindromul Cushing – prezentari de caz
Insuficienta ovariana – prezentari de caz
Hipogonadismul masculin – prezentari de caz
Bibliografie:
Endocrinologie, sub red. Ileana Duncea, Cristina Ghervan, Carmen Georgescu,
Ana Valea , Ioana Ilie, Codruţa Lencu, Ed Medicală Universitară “Iuliu
Haţieganu” Cluj-Napoca 2011

programului
În vederea schițării conținuturilor, alegerii metodelor de predare/învățare titularii
disciplinei au organizat întâlniri cu: membri ai Societății Române de
Endocrinologie, medici specialiști în medicină internă, fiziologie, fiziopatologie.
De asmenea, au fost discutate aspectele vizate și cu alte cadre didactice din
domeniu, titulare în alte facultăți de medicină. Întâlnirea a vizat identificarea
nevoilor și așteptărilor angajatorilor din domeniu și coordonarea cu alte programe
similare din cadrul altor facultăți de medicină.
9. Evaluare

din nota
finală
9.4. Curs conforme cu obiectivele Examen scris tip 60%
educaționale grila 10 intrebari
9.5. Lucrări conforme cu obiectivele Examen practic- 40%
practice educaționale ale lucrărilor practice caz clinic
- Cunoaşterea semnelor clinice particulare afecţiunilor endocrine
- Însuşirea metodelor de diagnostic şi tratament în patologia endocrină
321
FIŞA DISCIPLINEI ETICĂ, DEONTOLOGIE ȘI LEGISLAŢIE
PROFESIONALĂ
1.1. Denumirea disciplinei Etică, deontologie și legislaţie profesională

1.2. Titularul activităţilor Prof. dr. Ofelia Crişan
de curs
de studiu Semestrul Tipul de scris Regimul domeniu,

d. Tutoriat 2
Alte activităţi 2
3.1. De curriculum  Nutriţie

 Dietoterapie
 Farmacologie
 Igienă
 Sănătate publică
 Toxicologie alimentară
3.2. De compentenţe  Să înţeleagă mecanismul de acţiune al produselor
alimentare şi al medicamentelor
 Să înţeleagă mecanismul de acţiune al substanţelor
322
toxice în organism
 Să înţeleagă importanţa asigurării calităţii produselor
alimentare
 Să înţeleagă importanţa respectării regulilor de igienă
 Să înţeleagă impactul alimentaţiei asupra sănătăţii
publice
4.1. De desfăşurare a Respectarea Cartei şi a Regulamentelor Universităţii

cursului
4.2. De desfăşurare a Nu este cazul
Competenţe - Să înţeleagă modul de evoluţie, de adoptare şi de aplicare în

profesionale practică a legislaţiei naţionale şi europene;
- Să înţeleagă rolul şi importanţa respectării legislaţiei şi eticii
în activitatea profesională;
- Să dezvolte capacitatea de a analiza şi respecta legislaţia şi
etica în activităţile profesionale: conceperea, formularea,
prepararea, ambalarea, analiza şi controlul, depozitarea,
conservarea, distribuţia, eliberarea produselor alimentare,
consilierea în domeniul nutriţiei şi dieteticii;
- Să îşi însuşească o raportare conştientă şi responsabilă la
legislaţia şi etica profesională, precum şi o atitudine activă de
respectare a acestora, pentru asigurarea calităţii în activităţile
profesionale;
- Să înţeleagă modul de reflecţie asupra problemelor de
legislaţie şi etică profesională;
- Să înţeleagă importanţa legislaţiei şi eticii în cercetarea
ştiinţifică în domeniul nutriţiei şi dieteticii;
informare digitale (portaluri Internet, aplicaţii software de
specialitate, baze de date, cursuri online etc.) în legislaţia şi
etica profesională, la nivel naţional şi european, inclusiv în cel
puţin o limbă străină de circulaţie internaţională.
Compentenţe - Să îşi dezvolte capacitatea de a participa activ, în calitate de
transversale cetăţean european informat, la problemele comunităţii, ale
societăţii româneşti şi ale umanităţii;
- Să îşi dezvolte autonomia, responsabilitatea şi capacitatea de
a se forma pe tot parcursul vieţii;
- Să îşi dezvolte capacitatea de a asigura calitatea în activităţile
desfăşurate;
323
- Să îşi dezvolte capacitatea de comunicare pe teme de etică şi
legislaţie în general;
- Să înţeleagă importanţa activităţilor de educaţie şi de
cercetare pentru progresul societăţii.
6. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelo r

Obiectivul - Să familiarizeze studenţii cu domeniul legislaţiei sanitare şi

general al alimentare naţionale şi europene şi cu cel al eticii
disciplinei profesionale.
Obiectivele - Studenţii să înţeleagă principalele reguli care stau la baza
specifice adoptării şi evoluţiei legislaţiei la nivel naţional şi european;
- Studenţii să înţeleagă contextul legislativ şi etic al derulării
asistenţei de sănătate, al exercitării profesiunii de nutriţionist
şi dietetician, respectiv al realizării activităţilor care au ca
obiect produsele alimentare la nivel naţional şi european;
- Studenţii să surprindă corect specificul legislaţiei şi eticii în
domeniul exercitării profesiunii şi al activităţilor privind
produsele alimentare;
- Să dezvolte abilităţile studenţilor de analizare şi aplicare
corectă în practică a legislaţiei şi a principiilor de etică
profesională.
7. Conţinuturi

predare
Etică, deontologie și legislație profesională: definirea 1 prelegere
disciplinei, obiective, structură, importanţă pentru
activitatea profesională.
Legislaţia – noţiuni generale: categorii de acte 2 prelegeri
normative la nivel european şi naţional, ierarhia
actelor normative.
Legislaţia privind sănătatea la nivel european şi 2 prelegeri
naţional: principii, asistenţa de sănătate publică, Curs
autorităţile publice în domeniu, categorii de unităţi magistral cu
sanitare. suport ppt
Legislaţia privind exercitarea profesiunii de 4 prelegeri
dietetician-nutriţionist la nivel european şi naţional:
principii, condiţii, organizaţii profesionale.
Legislaţia privind produsele alimentare la nivel 3 prelegeri
european şi naţional: principii, activităţi care au ca
obiect produsele alimentare, autorităţi publice în
domeniu.
324
Etică și deontologie: definire, principii, drepturile 2 prelegeri
omului în domeniul sănătăţii.
Bibliografie:
1. Active Citizenship Network, European Charter of Patients’ Rights, Basis
Document, Rome 2002,
http://ec.europa.eu/health/ph_overview/co_operation/mobility/docs/health_
services_co108_en.pdf, 2017;
2. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor,
http://www.anpc.gov.ro/, 2017;
3. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor,
http://www.ansvsa.ro/, 2017;
4. Crişan O., Legislaţia cercetării – studiu privind drepturile omului în
domeniul sănătăţii, Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu” Cluj-
Napoca, 2006;
5. Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 220/2011 privind
Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, Monitorul Oficial al
României, Partea I nr. 174/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
6. Directiva 2005/36/CE a Parlamentului european şi a Consiliului privind
recunoaşterea calificărilor profesionale, Journalul Oficial al Uniunii
Europene nr. L 255/2005, cu modificările şi completările ulterioare;
7. European Federation of the Associations of Dietitians,
http://www.efad.org/, 2017;
8. European Food Safety Authority, http://www.efsa.europa.eu/, 2017;
9. Hotărârea Guvernului României nr. 924/2005 privind aprobarea Regulilor
generale pentru igiena produselor alimentare, Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 804/2005;
specifice de igienă pentru alimente de origine animală, Monitorul Oficial al
specifice pentru organizarea de controale oficiale referitoare la produse de
origine animală destinate consumului uman, Monitorul Oficial al
12. International Confederation of Dietetic Associations,
http://www.internationaldietetics.org/, 2017;
13. International Confederation of Dietetic Associations, International Code of
Ethics and Code of Good Practice for Dietitians-Nutritionists,
http://www.internationaldietetics.org/International-Standards/International-
Code-of-Ethics-and-Code-of-Good-Prac.aspx, 2017;
14. Legea nr. 46/2003 a drepturilor pacientului, Monitorul Oficial al României,
Partea I nr. 51/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
325
15. Legea nr. 491/2003 privind plantele medicinale şi aromatice, precum şi
produsele stupului, republicată, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
52/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
16. Legea nr. 150/2004 privind siguranţa alimentelor şi a hranei pentru
animale, republicată, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959/2006
17. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată,
Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 652/2015, cu modificările şi
completările ulterioare;
18. Legea nr. 256/2015 privind exercitarea profesiei de dietetician, precum şi
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Dieteticienilor din
România, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 825/2015;
19. Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor nr. 111/2008 privind aprobarea Normei sanitare
veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare
sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere
şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de
origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de producţie,
procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare
de origine nonanimală, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
895/2008, cu modificările şi completările ulterioare;
20. Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, şi al preşedintelui
Institutului Naţional de Statistică nr. 1832/856/2011 privind aprobarea
Clasificării ocupaţiilor din România – nivel de ocupaţie (şase caractere),
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561/2011, cu modificările şi
21. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului României nr. 97/2001 privind
reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor,
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349/2001, cu modificările şi
22. Uniunea Europeană, Dreptul UE, https://europa.eu/european-union/law_ro,
2017;
23. Uniunea Europeană, Sănătate, https://europa.eu/european-
union/topics/health_ro, 2017;
24. Uniunea Europeană, Siguranţa alimentară în UE,
https://europa.eu/european-union/topics/food-safety_ro, 2017;
25. World Health Organization, Food and Agriculture Organization of the
United Nations, Codex Alimentarius, International Food Standards,
http://www.fao.org/fao-who-codexalimentarius/en/, 2017.
326
profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul af erent
programului
Cu ocazia introducerii, la programul de studii Nutriţie şi Dietetică, a cursului de
Etică, deontologie și legislație profesională, respectiv a elaborării tematicii
acestuia, şi pe parcursul susţinerii lui cu statutul de facultativ, s-au iniţiat şi derulat
discuţii cu directorul programului de studii şi cu cadre didactice universitare din
domeniu, care au analizat tematica şi conţinutul cursului şi au colaborat la reflecţia
asupra acestora. Urmare a acestor discuţii, cursul a fost optimizat, modernizat şi
completat cu aspecte ale profesiunii de la nivel internațional. De asemenea,
studenţii care au participat la curs şi conducerea programului de studii au apreciat
favorabil acest curs, ca fiind foarte util şi necesar, în special pentru cunoaşterea
cadrului legal şi etic pentru derularea activităţilor profesionale şi pentru formarea
ca viitori nutriţionişti şi dieteticieni, dar şi în general, pentru dezvoltarea lor ca
cetăţeni implicaţi într-o societate europeană. De altfel, şi în cadrul proiectului
naţional de elaborare a competenţelor profesioniştilor s-a stabilit ca fiind necesară
şi importantă cunoaşterea şi respectarea legislaţiei şi eticii profesionale de către
aceşti nutriţionişti şi dieteticieni, în special în vederea executării responsabile a
9. Evaluare

din nota
finală
9.4. Curs - Cunoaşterea principalelor Examen scris cu 100%
reguli care stau la baza întrebări cu
adoptării şi evoluţiei legislaţiei răspunsuri
la nivel naţional şi european. multiple la
- Înţelegerea contextul legislativ alegere, pentru
şi etic al derulării asistenţei de evaluarea atât a
sănătate, al exercitării cunoştinţelor, cât
profesiunii de nutriţionist şi şi a
dietetician şi al al unităţilor competenţelor,
care derulează activităţi care au prin simularea
ca obiect produsele alimentare, unor situaţii din
la nivel naţional şi european. practică:
- Cunoaşterea specificului - întrebări cu
legislaţiei şi eticii în domeniul complement
exercitării profesiunii de simplu;
nutriţionist şi dietetician şi al - întrebări cu
unităţilor care derulează complement
327
activităţi care au ca obiect multiplu.
produsele alimentare, la nivel
naţional şi european.
- Capacitatea de analizare şi
interpretare a legislaţiei şi a
principiilor de etică
profesională, în vederea
aplicării corecte în cazuri din
practică.
- Înţelegerea esenţei şi
importanţei respectării
legislaţiei şi eticii profesionale,
în scopul asigurării unor
servicii de calitate şi al
protejării drepturilor
pacienţilor.
9.5. -
Lucrări
practice
- Cunoaşterea categoriilor de acte normative naţionale şi europene ce
reglementează activitatea profesională.
- Înţelegerea importanţei respectării legislaţiei şi eticii pentru activitatea
profesională.
- Cunoaşterea principiilor legislaţiei privind activităţile care au ca obiect produsele
alimentare.
328
FIŞA DISCIPLINEI FARMACOLOGIE
1.1. Denumirea disciplinei Farmacologie

1.2. Titularul activităţilor Conf. Dr. VOȘTINARU OLIVIU
de curs
1.3. Titularul activităţilor Conf. Dr. VOȘTINARU OLIVIU
de lucrări practice Șef lucrari Dr. POP CRISTINA
practic obligatorie

d. Tutoriat 12
Alte activităţi -
4.1. De desfăşurare a Salǎ dotatǎ cu sistem de proiecţie video

cursului
4.2. De desfăşurare a Salǎ de lucrǎri practice cu dotare specificǎ disciplinei
329
Competenţe  Cunoaşterea şi definirea corectă a termenilor specifici şi a

profesionale parametrilor farmacologiei generale/speciale.
 Cunoaşterea interacţiunilor medicament-aliment şi a
consecinţelor acestora.
 Cunoaşterea unor grupe de medicamente utilizate în terapie,
relevante pentru specializarea nutriţie/dietetică, din punct de
vedere farmacocinetic, al mecanismului de acţiune, efectelor
farmacologice, indicaţiilor terapeutice, reacţiilor adverse,
contraindicaţiilor, căilor de administrare, formelor
farmaceutice.
 Înţelegerea aspectelor legate de particularităţile unor noţiuni
de farmacologie experimentală.
 Capacitatea de a explica şi interpreta cunoştinţele teoretice şi
practice de farmacologie într-o abordare interdisciplinară cu
celelalte materii biomedicale fundamentale şi de specialitate:
anatomie-fiziologie, fiziopatologie, biochimie, toxicologie.
Compentenţe  Deprinderea unei abordari integrative a modului de acţiune al
transversale medicamentelor în organismul uman şi a posibilităţilor de
influenţare farmacologică a unor stări patologice.
profesional.
ştiinţifice.

Obiectivul  Cunoaşterea și aprofundarea mecanismelor de acţiune ale

general al medicamentelor în organismul uman.
disciplinei
Obiectivele  Prin însuşirea noţiunilor de farmacologie, se asigură
specifice cunoştiinţele necesare pentru înţelegerea posibilităţilor de
tratament a unor stări patologice, necesare viitorului
Nutriţionist/Dietetician.
 Dobândirea capacităţii de sinteză şi de documentare
bibliografică.
7. Conţinuturi
330
predare
1. Aspecte generale privind evoluţia
medicamentului în organism:
absorbţie, distribuţie, metabolizare,
eliminare, apariţia efectului
farmacologic. (2h)
2. Interacţiuni între medicament şi
aliment în cadrul proceselor
farmacocinetice şi farmacodinamice şi
implicaţiile lor. (3h)
3. Farmacologia dezechilibrelor din
metabolismul glucidic (3 h)
4. Farmacologia dezechilibrelor din Prelegere, Expunere oralǎ dublatǎ de
metabolismul proteic. (2 h) expunere prezentare PowerPoint.
5. Farmacologia dezechilibrelor din sistematică, Exemplificări, conexiuni
metabolismul lipidic. (2 h) metode cu alte informaţii predate
6. Farmacologia obezităţii. (2 h) interactive. sau cunoscute, întrebări.
metabolismul hidro-electrolitic. (2 h)
metabolismul fosfo-calcic. (2 h)
metabolismul fierului. (2 h)
10. Farmacologia vitaminelor. (4 h)
11. Farmacologia mineralelor. (3h)
12. Farmacologia suplimentelor
folosite pentru creşterea performanţei
sportive. (1h)
Bibliografie
1. Aurelia Cristea, Farmacologie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 2009.
2. Aurelia Cristea, Tratat de Farmacologie, Editura Medicală Bucureşti 2005.
3. Katzung BG, Basic and Clinical Pharmacology, Lange, 2005
4. Mogoşan Cristina, Voştinaru Oliviu, Ghibu Steliana, Bazele experimentale
ale farmacologiei, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-
Napoca 2012.
5. Vogel G, Drug discovery and evaluation, Springer Verlag, 2002.
predare
1. Modelul animal în studiul medicamentului şi
alimentului (1h)
2. Comportarea farmacocinetică a
medicamentelor în organism. (2h)
331
3. Relaţia medicament-aliment din punct de
vedere farmacodinamic. (1h)
4. Efectele insulinei şi altor antidiabetice Prezentare
asupra nivelelor glicemiei (2h) Expunere orală dublată
5. Influenţarea profilului lipidic prin sistematică, de suport
hipolipemiante la animal. (2h) conversație, electronic,
6. Efectele nervoase şi cardio-vasculare ale problematizare, conversație,
medicamentelor anorexigene. (2h) demostrație problematizare
7. Influentarea farmacologica a dezechilibrelor
fosfo-calcice la animal. (1h)
8. Efectele hipovitaminozelor asupra
comportamentului animal. (1h)
9. Influenţa hipo şi hipernatremiei asupra
acţiunii unor medicamente. (1 h)
10. Influenţa hiper şi hipopotasemiei asupra
acţiunii unor medicamente. (1 h)
Bibliografie
1. Aurelia Cristea, Farmacologie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 2009.
2. Aurelia Cristea, Tratat de Farmacologie, Editura Medicală Bucureşti 2005.
3. Katzung BG, Basic and Clinical Pharmacology, Lange, 2005
4. Mogoşan Cristina, Voştinaru Oliviu, Ghibu Steliana, Bazele experimentale
ale farmacologiei, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-
Napoca 2012.
5. Vogel G, Drug discovery and evaluation, Springer Verlag, 2002.

profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul a ferent
programului

nutriţiei.
9. Evaluare

din nota
finală
(complexitatea şi corectitudinea tip grilă
cunoştiinţelor, coerenţa logică).
332
particularizare.
Însuşirea principalelor noţiuni de farmacologie:
 Descrierea aspectelor generale ale evoluţiei medicamentelor în organismul
uman.
 Carcterizarea principalelor tipuri de receptori farmacologici.
 Descrierea principalelor interacţiuni medicament-aliment şi a implicaţiilor
acestora.
 Cunoaşterea posibilităţilor de influenţare farmacologică a dezechilibrelor
metabolismului glucidic.
metabolismului proteic.
metabolismului lipidic.
 Influenţarea farmacologică a obezităţii.
metabolismului hidro-electrolitic.
metabolismului fosfo-calcic.
metabolismului fierului.
 Cunoaşterea principalelor noţiuni referitoare la farmacologia vitaminelor şi
mineralelor.
333
FIŞA DISCIPLINEI FITOTERAPIE
1.1. Denumirea disciplinei Fitoterapie

1.2. Titularul activităţilor Prof. dr. Ilioara Oniga
de curs
1.3. Titularul activităţilor Conf. dr. Daniela Benedec
Anul Semestrul Tipul de teoretic, Regimul specialitate,
de evaluare referat disciplinei obligatorie
studiu

d. Tutoriat 2
Alte activităţi -
3.1. De curriculum Noţiuni de botanică, fiziologie, patologie, chimie

organică, biochimie
3.2. De compentenţe Să cunoască plantele medicinale sub aspect botanic
4.1. De desfăşurare a • Studenţii se vor prezenta la curs cu telefoanele

cursului mobile închise, nu vor fi tolerate convorbirile
telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către
334
studenţi a sălii de curs în vederea preluării apelurilor
telefonice personale
• Nu va fi tolerată întârzierea studenţilor la curs
• Studenţii vor respecta Regulamentul de desfăşurare a
activităţilor didactice al Universităţii
4.2. De desfăşurare a • Studenţii se vor prezenta la seminar cu telefoanele
lucrărilor practice mobile închise, nu vor fi tolerate convorbirile
telefonice în timpul seminarului, nici părăsirea de
către studenţi a sălii de seminar în vederea preluării
apelurilor telefonice personale
• Nu va fi tolerată întârzierea studenţilor la seminar
• Studenţii vor respecta Regulamentul de desfăşurare a
activităţilor didactice al Universităţii
Competenţe  Însuşirea şi utilizarea corectă a terminologiei din domeniul

profesionale fitoterapiei
 Cunoaşterea celor mai uzuale produse vegetale medicinale din
punct de vedere al acţiunii terapeutice
 Capacitatea de a înţelege efectele unor fitopreparate uzuale
 Capacitatea de a evalua calitatea unui supliment alimentar de
origine naturală ce poate fi recomandat ca adjuvant în
dietoterapie
 Abilitatea de a acorda consultanţă elementară asupra utilizării
corecte a produselor vegetale medicinale folosite ca adjuvante
în dietoterapie
 Cunoasterea celor mai importante direcţii de cercetare în
domeniul produselor vegetale medicinale de interes
dietoterapeutic
Compentenţe  Utilizarea noţiunilor în contexte noi
 Valorificarea cunoştinţelor în relaţie cu alţi specialişti din
domeniu

Obiectivul  Cunoaşterea produselor vegetale medicinale şi a

general al fitopreparatelor cu aplicaţii în domeniul nutriţional şi dietetic
disciplinei
335
Obiectivele  Explicarea acţiunii terapeutice a fitopreparatelor folosite ca
specifice adjuvante în dietoterapie, în corelaţie cu principiile active
 Cunoaşterea bazelor ştiinţifice ale utilizării produselor naturale
medicinale cu aplicaţii în dietoterapie
 Dezvoltarea abilităților de consiliere asupra utilizării
preparatelor medicinale de origine naturală în dietoterapie,
 Cunoașterea unor eventuale interacţiuni ale fitopreparatelor cu
alte produse, medicamente şi alimente
 Valorificarea informaţiilor ştiinţifice şi sistematizarea lor în
documentarea bibliografică de specialitate
7. Conţinuturi
a. Curs (ore) Metode de Observaţii

predare
1. Introducere şi generalităţi:
Plante medicinale, produse vegetale,
metode de prelucrare ale produselor
vegetale medicinale cu aplicaţii în
dietoterapie (4 ore)
2. Interacţiuni ale produselor vegetale
medicinale cu aplicaţii în dietoterapie
cu alte produse medicinale (1oră)
3. Produse vegetale medicinale – surse de
glucide, lipide, proteine cu aplicaţii în
dietoterapie (2 ore)
4. Produse vegetale cu proprietăţi
antioxidante utilizate ca adjuvante în Prelegere,
Expuneri orale
dietoterapie (1 oră) expunere
dublate de
5. Produse vegetale medicinale adjuvante sistematică,
prezentări
în diabet (1 oră) conversaţie,
PowerPoint
6. Produse vegetale medicinale adjuvante problematizare
ale dietoterapiei în afecţiuni gastro-
intestinale (1 oră)
7. Produse vegetale medicinale utilizate
în afecţiuni hepato-biliare (1 oră)
8. Produse vegetale medicinale care
ameliorează simptomatologia
caracteristică menopauzei (1 oră)
9. Produse vegetale - surse de vitamine
cu aplicaţii în dietoterapie (1 oră)
10. Produse vegetale medicinale cu
edulcoranţi, cu aplicaţii în dietoterapie
(1 oră)
336
Bibliografie
1. Oniga Ilioara, Tămaş M., Benedec Daniela, Florian S. - Ghid pentru
recunoaşterea şi recoltarea plantelor medicinale. Vol. II. Plante din culturi,
Ed. Supergraph Tipo, Cluj-Napoca, 2006
2. Benedec Daniela, Oniga Ilioara, Toiu A, Tămaş M., Plante medicinale
exotice, Ed. Risoprint Cluj Napoca, 2011
3. Tămaş M., Oniga Ilioara, Benedec Daniela, Florian S. - Ghid pentru
recunoaşterea şi recoltarea plantelor medicinale. Vol. I Flora spontană, Ed.
Dacia Cluj-Napoca, 2005
4. Mills S, Bone K. Principles and Practice of Phytotherapy, Churchill
Livingstone, 2000
5. Schulz V, Hänsel R, Blumenthal M, Tyler VE. Rational Phytotherapy,
Springer 2004.
6. Stǎnescu U, Miron A, Hăncianu M, Aprotosoaie C. Bazele farmaceutice,
farmacologice şi clinice ale fitoterapiei. Ed. “Gr.T.Popa” UMF Iaşi vol.I-II,
2002.
7. Hăncianu M, Stǎnescu U, Aprotosoaie C. Bazele farmaceutice,
farmacologice şi clinice ale fitoterapiei. Ed. “Gr.T.Popa” UMF Iaşi, vol.III,
2008.
8. www.farma.umfcluj.ro : Curs Fitoterapie, suport PowerPoint
predare
1. Introducere şi generalităţi: fitopreparate cu Prelegere, Expuneri
aplicaţii în dietoterapie (2 ore) expunere orale dublate
sistematică, de prezentări
2. Metode generale de evaluare a calității conversaţie, Power Point
fitopreparatelor (4 ore) problematizare
3. Fitopreparate cu glucide, lipide, proteine, cu
aplicaţii în dietoterapie (1 oră)
4. Fitopreparate cu proprietăţi antioxidante, cu
aplicaţii în dietoterapie (1 oră)
5. Fitopreparate adjuvante în diabet (1 oră)
6. Fitopreparate adjuvante în afecţiuni gastro-
intestinale (2 ore)
7. Fitopreparate adjuvante în afecţiuni hepato-
biliare (1 oră)
8. Fitopreparate adjuvante în menopauză (1
oră)
9. Fitopreparate surse de vitamine (1 oră)
Bibliografie
1. Ilioara Oniga, Daniela Benedec, Daniela Hanganu, Anca Toiu - Analiza
produselor naturale medicinale, ed. aIIIa, Editura Medicală Universitară „Iuliu
Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2014
2. Oniga Ilioara, Tămaş M., Benedec Daniela, Florian S. - Ghid pentru
337
recunoaşterea şi recoltarea plantelor medicinale. Vol. II. Plante din culturi, Ed.
Supergraph Tipo, Cluj-Napoca, 2006
3. Benedec Daniela, Oniga Ilioara, Toiu A, Tămaş M., Plante medicinale exotice,
Ed. Risoprint Cluj Napoca, 2011
4. Tămaş M., Oniga Ilioara, Benedec Daniela, Florian S. - Ghid pentru
recunoaşterea şi recoltarea plantelor medicinale. Vol. I Flora spontană, Ed.
Dacia Cluj-Napoca, 2005
5. Mills S, Bone K. Principles and Practice of Phytotherapy, Churchill
Livingstone, 2000
6. Schulz V, Hänsel R, Blumenthal M, Tyler VE. Rational Phytotherapy,
Springer 2004.
7. Stǎnescu U, Miron A, Hăncianu M, Aprotosoaie C. Bazele farmaceutice,
farmacologice şi clinice ale fitoterapiei. Ed. “Gr.T.Popa” UMF Iaşi vol.I-II,
2002.
8. Hăncianu M, Stǎnescu U, Aprotosoaie C. Bazele farmaceutice, farmacologice
şi clinice ale fitoterapiei. Ed. “Gr.T.Popa” UMF Iaşi, vol.III, 2008.

programului
 În vederea eficientizării conţinuturilor, a utilizării metodelor optime de

predare/învăţare, titularii disciplinei au organizat întâlniri cu: Asociaţia
Dieteticienilor din România, precum şi cu alte cadre didactice din
identificarea nevoilor şi aşteptărilor angajatorilor din domeniu şi
coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor instituţii de
 Noțiunile studiate sunt în concordanță cu reglementările în vigoare și sunt
compatibile cu activitățile derulate la nivel național pe segmentul Nutriţie
9. Evaluare
Tip de 9.1. Criterii de evaluare 9.2. 9.3

de din nota
evaluare finală
cunoştiinţelor, coerenţa logică, însuşirea grilă,
informaţiei şi interpretarea corectă) referate
338
9.5. Lucrări Criterii generale de evaluare Referate 20%
practice (completitudinea şi corectitudinea
cunoştiinţelor, coerenţa logică, însuşirea
informaţiei şi interpretarea corectă)
Însuşirea noţiunilor elementare de fitoterapie, cunoaşterea unor produse vegetale
medicinale asociate dietoterapiei
 Evaluarea calității fitopreparatelor cu aplicații în dietoterapie
 Cunoașterea celor mai utilizate fitopreparate, din punct de vedere al
compoziției, indicațiilor terapeutice, a particularităților de utilizare
339
FIŞA DISCIPLINEI METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE
1.1. Denumirea disciplinei Metodologia cercetării ştiinţifice

1.2. Titularul activităţilor de curs Şef lucr. dr. Lucia Maria Rus
1.3. Titularul activităţilor de lucrări
Şef lucr. dr. Lucia Maria Rus
practice
1.4.
1.6. Tipul Examen 1.7. Disciplină
Anul 1.5.
3 1 de teoretic Regimul complementară,
de Sem.
evaluare practic disciplinei obligatorie
studiu
2.1. Numărul de ore pe 2.2. Din care: 2.3. Lucrări

2 1 1
2.4. Total ore din planul de 2.5. Din care: 2.6. Lucrări
28 14 14
învăţământ curs practice
d. Tutoriat 2
Alte activităţi
3.1. De  Terminologie de specialitate, informatică şi biostatistică

curriculum
3.2. De  Cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de
compentenţe bază ale domeniului şi utilizarea lor adecvată în comunicarea
profesională
4.1. De  Studenții nu vor utiliza telefonul mobil în timpul

desfăşurare a desfăşurării cursurilor şi a lucrărilor practice. De
340
cursului asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile telefonice în
timpul cursului, nici părăsirea de către studenți a sălii de
curs în vederea preluării apelurilor telefonice personale
 Nu va fi tolerată întârzierea studenților la curs întrucât
aceasta se dovedește disruptivă la adresa procesului
educațional
4.2. De  Nu va fi tolerată întârzierea studenților la laborator întrucât
desfăşurare a aceasta se dovedește disruptivă la adresa procesului
lucrărilor educațional
practice  Nu vor fi tolerate convorbirile telefonice în timpul
 Vor fi folosite cu grijă materialele didactice puse la
dispoziție de unitatea de învățământ (calculatoare)
 Termenul predării proiectelor este stabilit de titular de
comun acord cu studenții. Nu se vor accepta cererile de
amânare ale acestora pe motive altfel decât obiectiv
întemeiate
Competenţe  Documentarea bibliografică corectă în vederea realizării

profesionale unui proiect pe o temă științifică
 Elaborarea de proiecte profesionale cu utilizarea unor
principii şi metode consacrate în domeniu
 Redactarea corectă a bibliografiei unui proiect științific în
sistemul de scriere al bibliografiei solicitat de către
instituția căreia îi este adresată lucrarea
 Cunoașterea principiilor și regulamentelor de bioetică în
cercetarea științifică
Compentenţe  Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă
transversale pluridisciplinară şi aplicarea de tehnici de relaţionare şi
muncă eficientă în cadrul echipei
 Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a
resurselor de comunicare şi formare profesională asistată
(portaluri Internet, aplicaţii software de specialitate, baze
de date, cursuri on-line etc.) atât în limba română cât şi
într-o limbă de circulaţie internaţională

Obiectivul  Familizarea studenţilor cu principiile, etapele şi

general al metodologia cercetării ştiintifice etice
disciplinei
341
Obiectivele  Cunoașterea modalităţilor și a surselor valide de
specifice documentare bibliografică științifică în domeniul medical
(cărți, jurnale, baze de date) și capacitatea de a discerne în
utilizarea lor
 Organizarea şi evaluarea datelor experimentale în vederea
publicării/prezentării rezultatelor
 Redactarea corectă din punct de vedere ştiinţific a
materialelor pentru publicare, utilizarea corectă a
suportului audiovizual în vederea comunicării orale a
datelor științifice, Cunoașterea principiilor etice ale
cercetării științifice
7. Conţinuturi

predare
Etapele cercetării ştiinţifice. Formularea unei
teme de cercetare. Conceperea design-ului.
Prelegere,
Alegerea metodei de culegere a datelor.
dublată de
Eșantionarea. Elaborarea unei propuneri de 6 ore
prezentări
cercetare. Colectarea datelor. Prelucrarea
PowerPoint
datelor. Interpretarea rezultatelor evaluărilor.
Aplicaţii.
Redactarea ştiinţifică. Recomandări. Structura
IMRAD. Introducerea, material şi metodă,
rezultate şi discuţii, concluzii – modalităţi de
Prelegere,
realizare. Modalităţi de vizualizare a datelor.
dublată de
Rezumatul – principii generale de redactare, 5 ore
prezentări
erori in rezumate. Redactarea textului scris.
PowerPoint
Bibliografia – calitatea indicilor bibliografici,
fişa bibliografică, sistemele de scriere a
bibliografiei. Plagiatul în cercetarea ştiinţifică.
Suportul audiovizual în practică. Principii Prelegere,
generale, realizarea unei prezentări. dublată de
1 oră
prezentări
PowerPoint
Bioetica în cercetare și studii clinice. Istoria Prelegere, 2 ore
bioeticii. Bioetica în cercetarea medicală dublată de
modernă. Abordarea convențională, abordarea prezentări
modernă, abordarea în perspectivă. PowerPoint
Regulamente de bioetică în cercetarea medicală
actuală.
Bibliografie
1. Dumitraşcu D, Dumitraşcu DL. Introducere în cercetarea ştiinţifică, Editura
342
Dacia; 2007.
2. Achimaş Cadariu A. Metodologia Cercetării ştiinţifice, Editura Medicală
Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca; 1999.
3. Briscoe M H. Preparing Scientific Illustrations, second edition, Springer;
1996.
4. Benichoux R. Guide de communication medicale et scientifique, Sauramps
Editions; 1997.
5. ***Codul de etică universitară al Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu
Haţieganu“ Cluj- Napoca.
6. ***Anexa 1 la Codul de etică universitară al Universităţii de Medicină şi
Farmacie “Iuliu Haţieganu“ Cluj- Napoca; Aspecte legate de plagiat.
7. ***Carta Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu“ Cluj-
Napoca
8. ***Regulamentele aprobate de Senatul Universităţii de Medicină şi Farmacie
“Iuliu Haţieganu“ Cluj- Napoca.
9. ***http://www.merriam-webster.com/dictionary/plagiarism.
10. ***http://www.plagiarism.org/lerning_center/what_is_plagiarism.html.
11. *** Academia Română: DEX, Dicţionarul explicativ al limbii române, ed. a II-
a, Bucureşti, Univers Enciclopedic; 1998.
12. ***Legea învăţământului nr. 84/1995 republicată cu modificările ulterioare.
13. ***Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării 4492/06.07.2005 privind
promovarea eticii profesionale în universităţi.
14. Hulley SB, Cummings SR, Browner WS, Grady DG, Newman TB editors.
Designing Clinical Research. 4th Edition. Philadelphia: Wolters Kluwer/
Lippincott Williams & Wilkins; 2013
15. Smith FJ. Conducting your Pharmacy Practice Research Project. Second
Edition. London: Pharmaceutical Press; 2010.
16. Kumar R. Research Methodology, a step-by-step guide for beginners, Sage
Publications, London; 1999.
17. Eveillard P. Bibliographie de la these (IV). Méthode: la rédaction des
références: La revue du practicien. Médicine générale: Tome 18. 2004;
672/673:1439-1440.
18. ***Farmacopeea Română ed. A X-a, Editura Medicală, Bucureşti, 1993.
19. De Muth J E. Basic Statistics and Pharmaceutical Statistical Applications,
Marcel Dekker Inc., New York; 1999.
20. Bolton S. Pharmaceutical Statistics: Practical and Clinical Applications,
Marcel Dekker, Inc. New York; 1997:444-489.
Kachigan S K. Multivariate Statistical Analysis, second edition, Radius Press,
New York; 1991:89-90.
20. ***Comisia Națională de Bioetică a Medicamentului și a Dispozitivelor
Medicale. Scurt istoric; Ministerul Sănătății; Academia de Științe Medicale.
(Citat 3 ianuarie 2019); http://www.bioetica-medicala.ro/?page_id=909
21. Goussard C. Éthique dans les essais cliniques. Principes fondateurs, lignes
directrices internationales, rôles et responsabilités des comités d’éthique;
Medecine/Sciences, 2007;23:777-81
343
22. Beecher HK. Ethics and Clinical Research; The New England Journal of
Medicine, 1966;274:367-372
23. Gurzawska A. Ethics assessment in different fields. Annex 2.c.2 Ethical
Assessment of Research and Innovation: A Comparative Analysis of Practices
and Institutions in the EU and selected other countries Deliverable 1.1. Project
nr. 612231: Stakeholders Acting Together on the Ethical Impact Assessment of
Research and Innovation - SATORI - European Commission’s Seventh
Framework Programme (FP7/2007-2013)
24. European Parliament and the Council, “Directive 2001/20/EC of the European
Parliament and of the Council of 4 April 2001 on the approximation of the
laws, regulations and administrative provisions of the Member States relating
to the implementation of good clinical practice in the conduct of clinical trials
on medicinal products for human use” (the Clinical Trials Directive).
http://ec.europa.eu/health/human-use/clinical-trials/index_en.htm; cited 07 ian
2019
25. Novo Nordisk, “Bioethics in action: Animals in pharmaceutical research and
development”, p.5.
http://www.novonordisk.com/images/science/Bioethics/Downloads/Bioethics_
Animals%20UK_25-09.pdf; cited 07 ian 2019
26. International Conference on Harmonisation of Technical Requirements for
Registration of Pharmaceuticals for Human use ICH Harmonised Tripartite
Guideline Guideline For Good Clinical Practice E6 (R1) Current step 4
version; 10 June 1996.
27. https://www.ich.org/fileadmin/Public_Web_Site/ICH_Products/Guidelines/Eff
icacy/E6/E6_R1_Guideline.pdf; cited 07 ian 2019
28. Torres, CE. “Ethical Issues in Clinical Trials”, Forum for Ethical Review
Committees in Asia and the Western Pacific.
http://www.jirb.org.tw/DB/File/Download/970128-
01_Ethics%20Issues%20in%20Clinical%20Research_Benjamin%20Kuo.pdf
29. Noordin MI. Ethics in Pharmaceutical Issues, Contemporary Issues in
Bioethics, Dr. Peter AC. Ed, 2012; ISBN: 978-953-51-0169-7, InTech,
Available from: http://www.intechopen.com/books/contemporary-issues-in-
bioethics/ethics-in-pharmaceutical-issues; cited 07 ian 2019
30. Glancy GD, O’Shaughnessey RJ. Ethics in Psychopharmacological Research.
http://ww1.cpaapc.org/Publications/Archives/Bulletin/2002/october/glancy.asp
cited 07 ian 2019
predare
Prezentare şi căutare în baze de date abonate ale 4 ore
UMF:
Cu acces prin consorțiul național ANELIS Plus
(PubMed, Science Direct, Springer Link, ProQuest, Expunere
Oxford Journals, Cambridge Journals, Nature schematică,
Journals, Clarivate Analytics (Web of Science, demostraţie
InCite, Derwent Innovations Index), Wiley Online
344
Library, Scopus etc.).
Cu acces prin abonament direct al UMF Cluj
(Clinical Key, Dyna Med, Ebsco Host, Thieme,
Embase, Research Gate, Google Scholar).
Exerciţii
Prezentare şi căutare pe site-uri oficiale ale 1 ore
organismelor de reglementare în domeniul nutriţie şi
dietetică: EFAD, EFSA, FDA
Organizarea şi evaluarea datelor în vederea publicării 3 ore
rezultatelor.
Prezentarea şi utilizarea programelor informatice de 3 ore
gestionare a indicilor bibliografici şi a referinţelor
(EndNote Web, Mendeley). Exerciţii.
Exerciţii detectare plagiat.
Prezentarea şi utilizarea suportului audio-vizual 1 ore
(comunicare orală şi prezentare PowerPoint)
Prezentarea şi evaluarea proiectelor individuale Comunicare 2 ore
orală
Bibliografie
1. Analiza Medicamentului, www.farma.umfcluj.ro
2. Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale,
http://www.anm.ro/anmdm/
3. BioMed Central, http://www.biomedcentral.com/
4. British Medical Journal, http://www.bmj.com/
5. Clinical Key Elsevier, https://www.clinicalkey.com/
6. Cochrane, https://www.cochrane.org/
7. Drug Info Portal, http://druginfo.nlm.nih.gov/drugportal/drugportal.jsp
8. Ebsco Host
9. European Medicines Agency, http://www.ema.europa.eu/ema/
10. Food and Drug Administration, http://www.fda.gov/
11. Oxford Journals, http://www.oxfordjournals.org/
12. Pro Quest,
http://search.proquest.com/health/publicationbrowse?accountid=29820
13. PubChem, http://pubchem.ncbi.nlm.nih.gov/
14. PubMed, http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed
15. Science direct, http://www.sciencedirect.com/
16. Scopus, http://www.scopus.com/
17. Springer link, http://www.springerlink.com/
18. Cambridge Journals, https://www.cambridge.org/core
19. Nature Journals, https://www.nature.com/
20. Embase,
https://www.embase.com/?org.apache.catalina.filters.CSRF_NONCE=CCD1
412AC48D25F9E24AA06813309063#search
21. Research Gate, https://www.researchgate.net/
345
22. Google Scholar, https://scholar.google.ro/
23. Clarivate Analytics -Web of science,
http://apps.webofknowledge.com/WOS_GeneralSearch_input.do?product=W
OS&search_mode=GeneralSearch&SID=F21uyS6GWNdqaptkXzc&preferen
cesSaved=
24. Clarivate Analytics – Derwent Innovations Index,
http://apps.webofknowledge.com/DIIDW_GeneralSearch_input.do?product=
DIIDW&SID=V1YCUxqxfqH6lYtfzZ8&search_mode=GeneralSearch
25. Thieme, https://medone-education.thieme.com/home/favorites/institution
26. Clarivate Analytics – EndNote, https://endnote.com/

programului
În vederea actualizării curriculare continue şi a alegerii metodelor de
predare/învăţare, titularii disciplinei au un contact permanent cu departamentul
Cercetare, Dezvoltare şi Inovare a Universităţii nostre, cu alte cadre didactice din
domeniu, titulare în alte instituţii de învăţământ superior în scopul identificării
nevoilor şi aşteptărilor angajatorilor din domeniu şi coordonarea cu alte programe
similare din cadrul altor instituţii de învăţământ superior.
9. Evaluare

evaluare finală
 Capacitatea de utilizare adecvată a
noţiunilor teoretice specifice
metodologiei cercetării științifice
Examen
etice
9.4. Curs scris tip 60%
 Capacitatea de înţelegere şi aplicare grilă
a metodologiei cercetării științifice
etice în toate etapele specifice
realizării unui proiect științific
 Capacitatea de a elabora un proiect
pe o temă de cercetare specifică
9.5.
domeniului Examen
Lucrări 40%
 Capacitatea de a comunica cele mai practic
practice
importante rezultate ale cercetării în
fața unui auditoriu specializat
 Realizarea unui proiect, executând cu responsabilitate sarcini specifice rolului
într-o echipă pluridisciplinară
346
 Elaborarea, redactarea şi susţinerea în limba română şi într-o limbă de
circulaţie internaţională a unei lucrări de specialitate pe o temă actuală în
domeniu, utilizând diverse surse şi instrumente de informare
347
FIŞA DISCIPLINEI NOȚIUNI DE SĂNĂTATE PUBLICĂ COMUNITARĂ,
EPIDEMIOLOGIE ȘI MANAGEMENT ÎN NUTRIȚIE ȘI DIETETICĂ
1.1. Denumirea disciplinei Noțiuni de sănătate publică comunitară,

epidemiologie și management în nutriție și
dietetică
1.2. Titularul activităţilor Prof. Dr. Floarea Mocean
de curs
1.3. Titularul activităţilor Sef Lucr. Dr. Bogdan Covaliu
de studiu Semestrul Tipul de teoretic + Regimul domeniu,
evaluare Examen disciplinei obligatorie
practic +
Portofoliu
individual

d. Tutoriat 3
Alte activităţi 3
3.1. De curriculum Științele comportamentului, B. interne, Metodologia

cercetării științifice, Igienă şi siguranţă alimentară,
Nutriţia omului sănătos şi nutriţie comunitară, Informatică
medicală şi biostatistică, Promovarea sănătaţii şi educaţie
terapeutică nutriţională/
348
3.2. De compentenţe Analizeze determinanţii stării de sănătate, inclusiv cei
nutriționali și dietetici, Analizeze factorii nutriționali și
generali care influenţează morbiditatea şi să utilizeze
principalii indicatori pentru măsurarea acesteia. Utilizeze
sintetic principalele instrumente şi principii în rezolvarea
unei probleme de sănătate publică. Analiză critică și
interpretare a studiilor clinice pe boli de nutriție
4.1. De desfăşurare  Studenții nu se vor prezenta la cursuri/lucrări practice

a cursului cu telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi
tolerate convorbirile telefonice în timpul cursului, nici
părăsirea de către studenți a sălii de curs în vederea
preluării apelurilor telefonice personale;
 Nu se admite consumul alimentelor și a băuturilor în
timpul cursului/lucrărilor practice.
 Nu va fi tolerată întârzierea studenților la curs și
lucrări practice întrucât aceasta se dovedește disructivă
la adresa procesului educațional
4.2. De desfăşurare Fiecare student trebuie să își completeze portofoliul
a lucrărilor practice individual și caietul de abilități cu cele specifice.
Competenţe 1. Sa utilizeze informaţiile dobândite pentru rezolvarea cu succes

profesionale a unei probleme de sănătate publică privind politica
nutritionala comunitara.
2. Sa analizeze determinanţii stării de sănătate, inclusiv cei
nutriționali și dietetici, şi să utilizeze principalii indicatori
pentru aprecierea acestora.
3. Sa analizeze factorii nutriționali și generali care influenţează
morbiditatea şi să utilizeze principalii indicatori pentru
măsurarea acesteia.
4. Sa utilizeze sintetic principalele instrumente şi principii în
rezolvarea unei probleme de sănătate publică.
5. Sa realizeze importanța activităților de identificare a nevoilor
unei comunităţi.
6. Sa planifice, implementeze şi evalueze un program de
intervenţie la scara mică în cazul unei toxiinfecții alimentare
în domeniul sănătăţii publice nutriționale.
7. Sa aprecieze importanţa şi impactul politicilor sanitare
alimentare şi a legislaţiei specifice asupra sănătăţii individului
şi comunităţii.
8. Sa comunice eficient şi persuasiv, politicile nutritionale cu
349
impact în sănătate publică, atât intraorganizaţional, cât şi la
nivelul unei populaţii ţintă.
9. Sa comunice direct si eficient elemente de nutritie si dietetica
catre grupuri tinta de pacienti.
10. Să dezvolte și implementeze strategii simple care să
promoveze alegerea unei alimentatii sigure și sănătoase pentru
indivizi și grupuri populaționale.
11. Să înțeleagă raționamentul dietetic cu serviciile administrative
de aprovizionare cu hrană.
12. Să demonstreze că profesioniștii în dietetica și nutriție pot
stabili priorități în serviciile specifice referitoare la nevoile
clientului.
13. Să știe bazele managementului și să fie capabil să aplice
metode de promovare a dieteticii ținând cont de nevoia și
dreptul la o nutriție sănătoasă și o alimentație sănătoasă.
14. Să implementeze procedurile dieteticii și nutriției practice prin
selectarea metodelor variate de screening, evaluări,
identificarea nevoilor, formularea scopului și planificării
intervențiilor.
15. Să știe cum să implementeze intervențiile epidemiologice
nutriționale și evaluarea rezultatelor pentru a da posibilitatea
clientului/grupului să se adapteze la situatie.
16. Să contribuie la luarea deciziei în grup.
17. Să țină cont de co-morbidități în realizarea planului de
îngrijire nutrițională sau dietetică.
18. Să fie în mod deosebit calificat în rezolvarea problemelor și
luarea deciziilor în managementul nutrițional.
profesională prin antrenarea abilităţilor de gândire critică;
- Să demonstreze implicarea în activităţi de cercetare, cum ar fi
elaborarea unor articole științifice
- Să demonstreze capacitatea de utilizarea a mijloacelor digitale

Obiectivul La sfârşitul cursului studenții vor fi capabili să înțeleaga corect

general al conţinutul Sănătăţii publice şi a celei nutriționale si dietetice
disciplinei comunitare, precum si a epidemiologiei nutriționale, să înţelegerea
conceptului de promovare a sănătăţii nutriționale comunitare, să
aplice noțiunile de bază din managementul medical.
Obiectivele Înţelegerea conţinutului Sănătăţii Publice, definirea şi măsurarea
specifice stării de sănătate a populaţiei şi a factorilor care o condiţionează,
350
principalele evenimente şi fenomene în domeniul alimentației
comunitare, indicatori de măsurare a stării de sănătate, bolile
cronice nutiționale-ca problemă de sănătate publică, strategii
preventive, promovarea sănătăţii nutriționale comunitare. Să știe
bazele managementului și să fie capabil să aplice metode de
promovare a dieteticii ținând cont de nevoia și dreptul la o nutriție
sănătoasă și o alimentație sănătoasă. Să știe cum să implementeze
intervențiile epidemiologice nutriționale
7. Conţinuturi

predare
Obiectivele UE, Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii în secolul XXI privind sănătatea publică
şi sănătatea nutrițională comunitară – 1h
Sănătate Publică şi sănătate individuală -
concepte, definiţii, principii, obiective UE, OMS
– 2h
Sănătate Publică şi sănătate nutrițională
comunitară - concepte, definiţii, principii,
obiective UE, OMS –2h
Starea de sănătate a populaţiei şi factori care o
condiţionează-2h
Indicatori de măsurare a stării de sănătate şi a
sănătăţii nutriționale comunitare – 2h
Prelegere, Expuneri
Bolile cronice nutriționale-ca problemă de
expunere orale
sănătate publică - 2h
Dietetica Sănătății Publice -strategii preventive și
conversație, prezentări
promovarea sănătăţii nutriționale comunitare - 2h
studii de cazuri PowerPoint,
Stadiile de schimbare comportamentală
clinice filme
nutritionala prin practici de marketing socio-
medical – definirea conceptului, scop, obiective și
particularități, 2h
Stil de viaţă sănătos-concepte, principii, metode,
practici naționale și internaționale - 2h
condiţionează-2h
Indicatori de măsurare a stării de sănătate şi a
sănătăţii nutriționale comunitare – 2h
Bolile cronice nutriționale-ca problemă de
sănătate publică - 2h
Dietetica Sănătății Publice -strategii preventive și
promovarea sănătăţii nutriționale comunitare - 2h
351
Stadiile de schimbare comportamentală
nutritionala prin practici de marketing socio-
medical – definirea conceptului, scop, obiective și
particularități, 2h
Stil de viaţă sănătos-concepte, principii, metode,
practici naționale și internaționale - 2h
condiţionează-2h
Managementul serviciilor de nutriție – definirea
conceptului de management aplicat serviciilor de
nutriție. 2h
Descrierea principalelor funcţii manageriale-
definiții, tipuri, caracteristici. 2h
Locul și rolul delegării de autoritate în
managementul medical in serviciile de nutriție și
dietetică - 2h
Rolurile și aptitudinile manageriale în serviciile
de nutriție medicale comunitare – 2h
Nutriția și Sisteme de îngrijiri de sănătate în
Europa - 1h
Descrierea planului de management al riscurilor
alimentare aplicat în serviciilor de nutriție și
dietetică – 2h
Management și promovarea dieteticii -rolul
terțului plătitor în satisfacerea nevoilor populației
în practica medicală a serviciilor de nutriție – 1h
Managementul medical și comunicarea verbală și
nonverbală în serviciile de sănătate comunitare
nutriționale– 2h
Bibliografie:
Adascalitei, V., Introducere în marketing relaţional, Ed.ProUniversitaria,
Bucureşti, 2007;
Bălan, C. (coordonator), Marketing. Aspecte conceptuale şi operaţionale, Editura
Bocsan I.S.,(Coord)- Epidemiologie generala, Editura Medicală Universitară
“Iuliu Haţieganu, Cluj-Napoca, pp. 1-434, 2004.
Mocean Floarea (coord.) Autori: Covaliu Bogdan F., Mocean Floarea, Gabor-
Harosa Florina M., Borzan Cristina M;“ Educaţie pentru sănătate: note de curs”,
ISBN 978-973-693-701-9, Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu, Cluj-
Napoca, pp. 1-134, 2016.
Borzan Cristina, Mocean Floarea, Gabor-Harosa Florina, Petrișor Crenguța,
Covaliu Bogdan(autori); Borzan Cristina(coord.), “Educație pentru sănătate și
medicină socială - curs pentru studenți, Asistență medicală, an I”, ISBN ISBN
978-973-693-705-7, Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu, Cluj-Napoca,
352
pp. 1-133, 2016.
Gabor-Harosa Florina, Borzan Cristina, Covaliu Bogdan, Mocean Floarea,
Petrișor Crenguța, “Management sanitar : curs pentru studenți : Asistență
medicala, an IV”, ISBN ISBN 978-973-693-707-1, Editura Medicală Universitară
Borzan c., MOCEAN F., - Sănătate Publică, Editura Medicală Universitară „I.
Enăchescu D., MARCU M.GR., Sănătate publică şi management sanitar, Editura
All, Bucureşti, 1997
Kotler, PH., s.a., Principiile marketingului (traducere), Editia a IV-a, Editura
Teora, Bucureşti, 2004
Marcu M.G., MINCĂ D., Sănătate publică şi management sanitar, Ed
Universitară”Carol Davila”, Bucureşti, 2003
Mocean, F.,Sanatate, Marketing si Management, Ed. Med Universitara „Iuliu
Hatieganu” Cluj Napoca, 2007;
Mocean, F., TUFĂNARU, C., Marketing organizational si Marketing social, Ed.
Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu” Cluj Napoca, 2007.
Mocean, F., TUFĂNARU,C.,. Politicile sănătăţii [Health policies] în monografia:
Ciurea V.A., Cooper Cary L., Avram E. (sub coord.) Managementul sistemelor şi
organizaţiilor sănătăţii [Management of Healthcare systems and organizations] .
Ed.Universitară “Carol Davila”. Bucureşti, 2010;
Mocean, F., LOTREAN, L.M., GABOR-HAROSA, F.M., „Marketing,
Management şi Sănătate Publică în profilaxia stresului, oboselii şi violenţei
şcolare”, Editura. Medicala Universitara ‘’Iuliu Hatieganu’’ Cluj Napoca, 2010
Vlădescu C. (coord.), Managementul serviciilor de sănătate, Editura Expert,
Bucureşti, 2000
http//.ec.europa.eu ›› Sănătate publică › Strategia în domeniul sănătăţii
http//.ec.europa.eu ›› Sănătate publică › Sănătate în toate politicile
predare-învăţare
Aprecierea stării de sănătate şi importanţa unor Studii de cazuri
factori asociaţi nutritionali – 2h clinice,
Descrierea acţiunilor şi a serviciilor preventive la concepere de
nivel primar-comunitar privind principalele planuri de
probleme de sănătate nutrițională – 2h intervenție, Expuneri
Înţelegerea practică a noţiunilor de comunicare şi elaborare de orale
de comportament în domeniul sănătăţii anchete dublate de
nutriționale – 1h alimentare, prezentări
Identificarea etapelor de programare şi de anchete PowerPoint,
evaluare a sănătății nutiționale comunitare - 2h epidemiologice. filme
Definirea indicatorilor stării de sănătate şi a Planuri
factorilor care o condiţionează – 1h manageriale
Măsurarea stării de sănătate si a celei nutriționale specifice în
la nivel comunitar – 2h nutriție și
353
Susţinerea actualităţii conceptului de profilaxie a dietetică.
bolilor nutriționale - 2h
Demonstrarea practică a avantajelor şi a limitelor
diferitelor strategii preventive – 2h
Preventia primordială a factorilor care contribuie
la Sănătatea Publică Nutrițională – 2h
Evaluarea calității serviciilor de nutriție și
dietetică – 2h
Abordarea multidisciplinară a sănătății publice
comunitare – roluri si responsabilități – 2h
Nutriția comunităților defavorizate –
particularități practice – studiu de caz – 2h
Evaluarea unui program de nutriție la nivel
comunitar 2h
Sănătatea nutrițională ocupațională –
particularități și soluții – 2h
Principiile de bază și instrumentele de gestionare a
bugetului și a resurselor – 2h
Bibliografie:
Adascalitei, V., Introducere în marketing relaţional, Ed.ProUniversitaria,
Bucureşti, 2007;
Bălan, C. (coordonator), Marketing. Aspecte conceptuale şi operaţionale, Editura
Bocsan I.S.,(Coord)- Epidemiologie generala, Editura Medicală Universitară
Mocean Floarea (coord.) Autori: Covaliu Bogdan F., Mocean Floarea, Gabor-
Harosa Florina M., Borzan Cristina M;“ Educaţie pentru sănătate: note de curs”,
ISBN 978-973-693-701-9, Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu, Cluj-
Napoca, pp. 1-134, 2016.
Borzan Cristina, Mocean Floarea, Gabor-Harosa Florina, Petrișor Crenguța,
Covaliu Bogdan(autori); Borzan Cristina(coord.), “Educație pentru sănătate și
medicină socială - curs pentru studenți, Asistență medicală, an I”, ISBN ISBN
978-973-693-705-7, Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu, Cluj-Napoca,
pp. 1-133, 2016.
Gabor-Harosa Florina, Borzan Cristina, Covaliu Bogdan, Mocean Floarea,
Petrișor Crenguța, “Management sanitar : curs pentru studenți : Asistență
medicala, an IV”, ISBN ISBN 978-973-693-707-1, Editura Medicală Universitară
Borzan c., MOCEAN F., - Sănătate Publică, Editura Medicală Universitară „I.
Enăchescu D., MARCU M.GR., Sănătate publică şi management sanitar, Editura
All, Bucureşti, 1997
Kotler, PH., s.a., Principiile marketingului (traducere), Editia a IV-a, Editura
Teora, Bucureşti, 2004
Marcu M.G., MINCĂ D., Sănătate publică şi management sanitar, Ed
354
Universitară”Carol Davila”, Bucureşti, 2003
Mocean, F.,Sanatate, Marketing si Management, Ed. Med Universitara „Iuliu
Hatieganu” Cluj Napoca, 2007;
Mocean, F., TUFĂNARU, C., Marketing organizational si Marketing social, Ed.
Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu” Cluj Napoca, 2007.
Mocean, F., TUFĂNARU,C.,. Politicile sănătăţii [Health policies] în monografia:
Ciurea V.A., Cooper Cary L., Avram E. (sub coord.) Managementul sistemelor şi
organizaţiilor sănătăţii [Management of Healthcare systems and organizations] .
Ed.Universitară “Carol Davila”. Bucureşti, 2010;
Mocean, F., LOTREAN, L.M., GABOR-HAROSA, F.M., „Marketing,
Management şi Sănătate Publică în profilaxia stresului, oboselii şi violenţei
şcolare”, Editura. Medicala Universitara ‘’Iuliu Hatieganu’’ Cluj Napoca, 2010
Vlădescu C. (coord.), Managementul serviciilor de sănătate, Editura Expert,
Bucureşti, 2000
http//.ec.europa.eu ›› Sănătate publică › Strategia în domeniul sănătăţii
http//.ec.europa.eu ›› Sănătate publică › Sănătate în toate politicile

programului
În vederea schițării conținuturilor, alegerii metodelor de predare/învățare titularii
disciplinei au organizat întâlniri cu: membri ai Societății Române de Sănătate
Publică si Nutriție, medici specialiști în medicină internă, diabet și boli de nutriție,
pediatrie, geriatrie, gastroenterologie, precum și cu medici de familie. De asmenea,
au fost discutate aspectele vizate și cu alte cadre didactice din domeniu, titulare în
alte facultăți de medicină. Întâlnirea a vizat identificarea nevoilor și așteptărilor
angajatorilor din domeniu și coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor
facultăți de medicină.
9. Evaluare
Tip de 9.1. Criterii de evaluare 9.2. Metode de 9.3. Pondere din

activitate evaluare nota finală
9.4. Curs - conforme cu obiectivele Examen scris - 60 %
educaționale grile cu subiecte
cu răspunsuri
multiple
9.5. - conforme cu obiectivele Examen practic Total 40%
Lucrări educaționale ale lucrărilor scris - grile cu (examen practic
practice practice subiecte cu 30%, plan
răspunsuri individual de
multiple management
355
Plan individual de 10%)
management al
riscurilor
alimentare
Concepte cheie de la sfârșitul fiecărui curs.
356
FIŞA DISCIPLINEI PRINCIPII DE ADMINISTRAȚIE ȘI ORGANIZAREA
SERVICIILOR DE NUTRIȚIE
1.1. Denumirea disciplinei Principii de administrație și organizarea

serviciilor de nutriție
1.2. Titularul activităţilor Șef lucr. Dr. Oana Stanciu
de curs
de studiu Semestrul Tipul de teoretic Regimul specialitate,
2.1.Numărul de ore pe 1 (sem. 2) 2.2. Din 1 2.3. Lucrări -

planul de învăţământ (sem.2) care: curs practice
d. Tutoriat 1
Alte activităţi -
3.1. De curriculum Bazele Nutriției, Nutriția omului sănătos și nutriție

comunitară, Practică de specialitate în bloc alimentar
4.1. De desfăşurare Respectarea Regulamentului Universităţii de desfăşurare a

a cursului activităţii didactice
357
Competenţe  cunoașterea modului de funcționare a sistemului național de

profesionale sănătate în care vor fi integrate și serviciile de nutriție
 însușirea conceptelor teoretice și practice privind organizarea
și funcționarea serviciilor de nutriție administrativă
și funcționarea serviciilor de nutriție comunitară
și funcționarea serviciilor de nutriție clinică
profesională
 cunoaşterea rolului dieteticianului în sistemul medical

Obiectivul Cunoașterea noțiunilor fundamentale privind administrația și

general al funcționarea serviciilor de nutriție
disciplinei
Obiectivele Aprofundarea modului de organizare și funcționare a serviciilor de
specifice nutriție pe plan intern și internațional în scopul însușirii specificului
exercitării profesiei de dietetician în instituții publice, private sau în
forme autonome
7. Conţinuturi

predare
1. Sistemul național de sănătate și serviciile de Prelegere, Expuneri
nutriție (1 h) expunere orale
2. Organizarea și funcționarea serviciilor de sistematică, dublate de
nutriție administrativă (3 h) conversaţie, prezentări
3. Organizarea și funcționarea serviciilor de problematizare PowerPoint
nutriție comunitară (2 h)
4. Organizarea și funcționarea serviciilor de
358
nutriție clinică (2 h)
5. Organizarea și funcționarea serviciilor de
nutriție în formele autonome de exercitare a
profesiei: cabinetul individual (6 h)
Bibliografie:
1. Stanciu M. Sistemul public de servicii medicale din România în context
european. CALITATEA VIEȚII, XXIV, nr. 1, 2013, p. 47–80
2. Vlădescu C. Sănătate publică și management sanitar. București: Cartea
Universitară, 2004
3. Legea nr. 256/2015 privind exercitarea profesiei de dietetician, precum și
înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Dieteticienilor din România
4. EUROPEAN FEDERATION OF THE ASSOCIATIONS OF DIETETIANS -
European Academic and Practitioner Standards for Dietetics.
http://www.efad.org/media/1442/efad_benchmarkjune2005_uk.pdf
5. Boyle MA. Community Nutrition in Action. Cengage Learning, 2017
6. Rădulescu V. Marketingul serviciilor de sănătate. București: Uranus, 2009
7. Săndulescu I. Plan de afaceri. Ghid practic. București: CH Beck, 2007

programului

disciplinei a urmărit conţinutul curriculei pentru disciplina de Principii de
administrație și funcționare a serviciilor de nutriție a altor programe de studii de
licenţă de Nutriţie şi Dietetică europene precum şi recomandările Federaţiei
Europene a Asociaţiilor de Dieteticieni (EFAD). De asemenea, titularul disciplinei
a organizat întâlniri cu membrii Asociaţiei Dieteticienilor din România (Cluj), cu
studenţi şi absolvenţi de la Nutriţie şi Dietetică, precum şi cu alte cadre didactice
din domeniu, titulare în alte instituţii de învăţământ superior. Întâlnirea a vizat
superior. Noţiunile studiate sunt în concordanță cu reglementările în vigoare și
sunt compatibile cu activitățile derulate la nivel național pe segmentul industriei
alimentare şi al sănătăţii.
9. Evaluare

9.4. Curs Criterii generale de Examen scris tip 100%
evaluare (completitudinea grilă
şi corectitudinea
cunoştinţelor, coerenţa
359
logică, fluenţa de
exprimare, forţa de
argumentare)
atitudinale şi motivaţionale
ale activităţilor studenţilor
problemelor fundamentale
și de particularizare
9.5. - - -
Lucrări
practice
Însuşirea cunoştintelor de specialitate privind Principii de administrație și
funcționare a serviciilor de nutriție.
 Cunoaşterea organizării sistemului național de sănătate.
 Cunoaşterea aspectelor teoretice și practice cu privire la organizarea și
funcționarea serviciilor de nutriție administrativă, comunitară și clinică pe plan
intern și internațional
 Cunoașterea aspectelor teoretice și practice necesare organizării și funcționării
serviciilor de nutriție în formele autonome de exercitare a profesiei (cabinet
individual)
360
FIŞA DISCIPLINEI PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII ȘI EDUCAȚIE
TERAPEUTICĂ NUTRIȚIONALĂ
1.1. Denumirea disciplinei Promovarea sănătății și educație terapeutică

nutrițională
1.2. Titularul activităţilor Șef de lucrări Dr. Ioana Daniela Felecan
de curs
de studiu Semestrul Tipul de tip grilă Regimul specialitate,

d. Tutoriat 2
Alte activităţi 1
3.1. De curriculum Dietoterapie și particularități de îngrijire în diverse

patologii
3.2. De compentenţe
4.1. De desfăşurare  Respectarea regulamentelor

a cursului
361
Competenţe  Capacitate de analiză, sinteză, interpretare a unor concepte

profesionale teoretice/rezultate ale unor studii în domeniul promovării
sănătății
 Cunoașterea vocabularului specific în promovarea sănătății
 Capacitatea de a promova o atitudine fermă și optimistă în
favoarea îmbunătățirii sănătății populației și a educației pentru
sănătate
Compentenţe  Dezvoltare personală și îmbogățirea culturii profesionale
transversale

Obiectivul  Înțelegerea conceptelor de promovare a sănătății și a teoriilor

general al privind educația terapeutică nutrițională
disciplinei
Obiectivele  Cunoașterea măsurilor complexe care să ducă la protecția stării
specifice de sănătate a populației
7. Conţinuturi

predare
1. Concepte teoretice în promovarea sănătății Prelegere
2. Dezvoltarea unei campanii de promovare a Prezentare pptx
sănătății Dezbatere
3. Principii de educație terapeutică nutrițională
4. Acțiuni de educație terapeutică nutrițională
Bibliografie:
1. L. Cragg, M.Davies, W. Macdowall. Health promotion theory, 2nd edition,
Open University Press, 2013.
2. Cătălin Tufănaru, Luminiţa Barbu, Elena Enciu. Elaborarea materialelor de
informare şi educare pentru promovarea sănătăţii şi educaţie pentru sănătate : ghid
metodologic naţional. Public H Press, 2006.
3. Promovarea sănătăţii şi educaţie pentru sănătate. Şcoala Naţională de Sănătate
Publică şi Management Sanitar. Public H Press, 2006.
4. Kathy King, RD., Bridget Klawitter. Nutrition therapy: advanced counseling
skills. Wolters Kluwer/ Lippincott Williams & Wilkins, 2007.
5. Hawkes C. Promoting healthy diets through nutrition education and changes in
362
the food environment: an international review of actions and their effectiveness.
Rome: Nutrition Education and Consumer Awareness Group, Food and
Agriculture Organization of the United Nations, 2013.
6. La consultation diététique réalisée par un diététicien – Recommandations. Haute
Autorité de santé, 2006.
7. Jean-Michel Lecerf, Jean-Louis Schlienger. Nutrition préventive et
thérapeutique. Elsevier Massons, 2020.
8. Céline Schiehle. Éducation thérapeutique ciblée sur l’état nutritionnel du patient
atteint de mucoviscidose: mise en place d’une séquence éducative avec un nouvel
outil pédagogique au CRCM de
Grenoble. Sciences pharmaceutiques. 2010.
9. http://insp.gov.ro

profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul afe rent
programului
Formarea studenților în promovarea sănătății și educație teraputică nutrițională va
aduce contribuții directe la îmbunătățirea calității vieții pacienților cu boli cronice
și la autonomia lor, facilitând aderența la intervenția nutrițională indicată și
îmunătățind astfel starea de sănătate.
9. Evaluare

9.4. Curs Cunoașterea materialului Examen tip grilă 100%
bibliografic
9.5. - - -
Lucrări
practice
Obținerea a minim 50% din punctajul total al examenului grilă.
363
FIŞA DISCIPLINEI PSIHOLOGIE, COMUNICARE ȘI SOCIOLOGIE
MEDICALĂ. ȘTIINȚELE COMPORTAMENTULUI
1.1. Denumirea disciplinei Psihologie, comunicare și sociologie

medicală. Științele comportamentului
1.2. Titularul activităţilor de curs Șef Lucr. Dr. Dana – Cristina Herța
1.3. Titularul activităţilor de lucrări Asist. Univ. Dr. Raluca Nicoleta Trifu
practice
1.4. 3 1.5. 1 1.6. Evaluare 1.7. Disciplină
Anul Semestrul Tipul de sumativă Regimul complementară,
studiu

d. Tutoriat 4
Alte activităţi -
3.1. De curriculum Abilități practice

3.2. De compentenţe Cunoașterea și înțelegerea terminologiei specifice
psihologiei
4.1. De desfăşurare - prezenţa la cel puţin 75% (11 din 14) din orele de curs
a cursului - studenţii nu se vor prezenta cu telefoane mobile
364
- nu se admite consumul de alimente sau băuturi
- nu va fi tolerată întârzierea
4.2. De desfăşurare - prezenţa obligatorie la toate orele de lucrări practice
a lucrărilor practice - completarea portofoliului
Competenţe - Managementul implicațiilor bio-psiho-sociale ale actului

profesionale medical
- Identificarea și corectarea comportamentelor la risc
- Abilități de consiliere medicală, comunicare medicală
- Evaluarea proceselor mentale
- Utilizarea interviului structurat, semi-structurat și
nestructurat în practica medicală
- Modificarea atitudinilor și a comportamentului prin
consiliere medicală
Compentenţe - Analiza critică a reacțiilor și comportamentului
transversale persoanelor bolnave
- Comunicare eficientă, empatică și consilierea persoanelor
aflate în situații speciale
- Inteligența emoțională: empatie, managementul
constructiv al emoțiilor
- Analiza critică a comportamentului uman
- Analiza critică a fenomenelor sociale
- Analiza critică a diferențelor socio-culturale (diversității)
- Evaluarea riscurilor comportamentale / comportamentelor
riscante
- Comunicare eficientă în situații speciale
- Managementul constructiv al emoțiilor
- Gândirea critică
- Rezolvarea de probleme
- Documentare științifică

Obiectivul Achiziționarea cunoștințelor, atitudinilor și aptitudinilor de bază

general al necesare: comunicării medicale, evaluării, înțelegerii și modificării
disciplinei comportamentului uman și înțelegerii implicațiilor psihologice ale
actului medical.
Obiectivele - Achiziționarea cunoștințelor, atitudinilor și aptitudinilor
specifice necesare alegerii și implementării modelului adecvat de relație
medic-pacient
- Achiziționarea cunoștințelor, atitudinilor și aptitudinilor
necesare evaluării reacției la boală și facilitării adoptării
365
rolului de bolnav
necesare managementului psihologic al pacienților aflați în
procesul diagnostic
necesare asigurării aderenței la tratament
necesare facilitării adoptării unui stil de viață sanogen de către
pacient
necesare managementului adecvat al stresului și situațiilor de
criză
- Achiziționarea cunoștințelor, atitudinilor și aptitudinilor de
baza necesare evaluării clinice a funcțiilor cognitive, afective,
motivației și personalității
baza necesare evaluării clinice a atitudinilor sociale, a
comportamentelor riscante
baza necesare modificărilor comportamentale bazate pe
teoriile învățării
baza necesare adaptării atitudinii în funcție de stadiul de
dezvoltare psihologică al pacientului
7. Conţinuturi

predare
Curs 1. Introducere. Sistemul cognitiv uman. Prelegere,
Funcții cognitive demonstraţie
 Obiective, conținut al disciplinei didactică,
 Procesul de evaluare rezolvare de
 Procesele mintale. Trilogia minții probleme,
 Sistemul cognitiv uman dezbatere
 Senzația, percepția: definiții, caracteristici
 Atenția și memoria: definiții, tipuri,
caracteristici
Curs 2. Gândirea, limbajul, afectivitatea
 Definirea gândirii, forme de stocare a
informației
 Inteligența, teorii ale inteligenței
 Limbajul: definiții, elemente ale limbajului,
limbaj și comunicare
366
 Procesele afective
 Reglarea emoțiilor și inteligența emoțională
Curs 3. Motivația. Personalitatea
 Definiții
 Teorii și ale motivației și factori
motivaționali
 Curentele psihodinamic, comportamentalist,
umanist și biologic de conceptualizare a
personalității
 Modelul lui Maslow
Curs 4. Comportamentele instinctuale. Bazele
neurobiologice ale comportamentului uman
 Agresivitatea
 Instinctul alimentar
 Instinctul sexual, dezvoltarea sexualității
umane
 Instinctul matern
 Baze neurobiologice ale comportamentului
uman
Curs 5. Comportamentul învățat
 Condiționarea clasică
 Condiționarea operantă
 Învățarea socială
Curs 6. Elemente de psihologie socială și sociologie
medicală
 Individul în societate: comparația, normele
sociale
 Caracteristicile grupurilor sociale
 Percepția socială: prima impresie, atribuirea
 Atitudinile: Componente, formare,
modificare
 Dezvoltarea relațiilor intime
Curs 7. Dezvoltarea psihologică
 Stadiile dezvoltării psihologice (Freud,
Piaget, Erikson)
 Dezvoltarea sugarului, copilului mic
 Dezvoltarea preșcolarului, școlarului
 Dezvoltarea adolescentului, adultului tânăr
 Dezvoltarea adultului matur, vârsta a treia
 Stadiile dezvoltării morale
Curs 8. Normalitate, anormalitate. Noțiuni
fundamentale de psihopatologie
 Criteriile normalității
367
Criteriile anormalității
Definirea stării de sănătate
Procesul bolii
Modele explicative și reprezentări mintale
ale bolii
 Principalele tulburări ale proceselor mintale
Curs 9. Relația echipă medicală-pacient.
Comunicare medicală
 Statutul și rolul de bolnav
 Statutul și rolul de membru al echipei
medicale
 Principiile comunicării medicale
 Modelele relației echipă medicală-pacient
 Particularizarea relației cu pacientul în
funcție de situația contextuală și structura de
personalitate a pacientului
 Biopsihotipologie, principalele tipuri de
comportament
Curs 10. Stres – sănătate – boală. Criza și
intervenția în criză
 Definiții: stresori, reacția la stres (somatic,
psihologic), mediatorii stresului
(psihologici, sociali)
 Mecanisme de apărare și coping
 Relația stres – boală somatică (psiho-
somatică)
 Relația stres – tulburare psihică
 Definiția și tipuri de criză
 Principiile și tehnicile intervenției în criză
 Noțiuni de psim ajutor psihologic
Curs 11. Tanatopsihologie. Suicidologie
 Conceptul de moarte în medicină și societate
 Etapele trecerii de la viață la moarte
 Criteriile medicale și juridice de declarare a
morții cerebrale și decesului
 Principalele cauze de mortalitate.
Psihooncologie
 Reacția psihologică la diagnosticul de boală
terminală
 Asistența psihologică a bolnavului terminal
 Reacția de doliu
 Suicidul: definiții, termeni, epidemiologie,
procesul suicidar
368
 Evaluarea riscului suicidar
 Strategii de prevenție a suicidului
Curs 12. Psihologia durerii. Iatrogenii
 Definiții și abordări teoretice ale durerii
 Durerea acută vs. durerea cronică
 Managementul durerii
 Efectele placebo și nocebo
 Conceptul de iatrogenie
 Principalele tipuri de iatrogenii
 Diferențieie iatrogenie – malpraxis
Curs 13. Complianță și aderență la tratament.
Comunicare empatică
 Definiții
 Factori care influențează complianța la
tratament
 Evaluarea complianței la tratament
 Non-complianță. Metode de creștere a
complianței terapeutice
 Componente ale atitudinii empatice
 Principii ale comunicării empatice
 Specificul empatiei în context clinic
 Principalele erori în comunicare și în
stabilirea unei relații empatice între medic și
pacient
Curs 14. Psihologia sănătății. Noțiuni de
psihoterapie
 Obiectul de studiu al psihologiei sănătății
 Alimentația, consumul de toxice,
comportamentele sexuale de risc
 Stil de viață sanogen
 Definirea rezilienței, caracteristicile
persoanei reziliente
 Clasificarea metodelor de intervenție
psihoterapeutică
 Terapiile psihodinamice, cognitive,
comportamentale, umaniste
 Tehnici de consiliere în medicină. Transfer,
comtratransfer
Bibliografie:
1. Coman H, Nemeș B. Behavioral sciences lecture notes (CD). Cluj –
Napoca: Presa Universitară Clujeană; 2014. ISBN: 978-973-595-652-3
2. Cosman D. Psihologie medicală. Iaşi: Polirom; 2010.
3. Cosman D. Compendiu de suicidologie. Cluj-Napoca: Casa Cărţii de
369
Ştiinţă; 2006.
4. Coman H. Psihiatrie. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință; 2005.
5. Miu N, editor. Ştiinţele comportamentului. Cluj-Napoca: Editura Medicală
Universitară Iuliu Haţieganu; 2004.
6. Tudose F. Fundamente în psihologia medicală – psihologie clinică şi
medicală în practica psihologului. Bucureşti: România de Mâine; 2003.
7. Secăreanu A. Dicţionar de psihologie medicală. Bucureşti: Univers
Enciclopedic; 1997.
8. Ionescu G. Tratat de psihologie medicală şi psihoterapie. Bucureşti:
Asklepios; 1995.
predare-
învăţare
Lucrare practică 1. Introducere. Evaluarea practică Demonstrație,
a proceselor cognitive exerciţiu
Lucrare practică 2. Tehnici de optimizare a atenției Demonstraţie,
și memoriei exerciţiu
Lucrare practică 3. Testarea inteligenței, inteligența Demonstrație
emoțională didactică
Lucrare practică 4. Motivația pentru schimbare, Conversaţie,
interviul motivațional, tehnici de evaluare a problematizare
personalității
Lucrare practică 5. Aplicații practice: baze Prezentare de
neurobiologice ale comportamentelor, caz
comportamente instinctuale
Lucrare practică 6. Aplicații practice: dezvoltarea Prezentare de
biologică, socială, emoțională, morală, ciclurile caz
vieții
Lucrare practică 7. Aplicații practice: formarea Prezentare de
atitudinilor, perceția socială, mecanisme ale caz
învățării comportamentelor funcționale și
disfuncționale
Lucrare practică 8. Evaluarea funcțiilor psihice, a Prezentare de
personalității pacientului caz
Lucrare practică 9. Rolul medicului în formarea Demonstraţie,
reprezentării mintale complete și corecte a bolii. exerciţiu,
Modelul bolii. Comunicare empatică și ascultare prezentare de
activă caz
Lucrare practică 10. Particularități și dificultăți de Exercițiu
relaționare cu pacienții: depresivi, anxioși, fobici,
obsesionali
Lucrare practică 11. Particularități și dificultăți de Prezentare de
relaționare cu pacienții: histrionici, paranoizi, caz, exercițiu
agresivi, din grupuri sociale vulnerabile
370
Lucrare practică 12. Evaluare și management: stres, Joc de rol,
burnout, criză, prim ajutor psihologic Exercițiu
Lucrare practică 13. Managementul: crizei Exercitiu. Joc
suicidare, reacției de doliu, reacției la boală de rol
terminală
Lucrare practică 14. Evaluare și management: Prezentare de
iatrogenii și complianță terapeutică, optimizarea caz, exercițiu
complianței
Bibliografie:
1. Manea MM. Aplicații ale psihologiei în practica medicală. Ghid de studiu.
Cluj-Napoca: Editura Medicală Universitară Iuliu Hațieganu; 2016.
2. Coman H, Nemeș B. Behavioral sciences lecture notes (CD). Cluj –
Napoca: Presa Universitară Clujeană; 2014. ISBN: 978-973-595-652-3
3. Cosman D. Psihologie medicală. Iași: Polirom; 2010.
4. Cosman D. Compendiu de suicidologie. Cluj-Napoca: Casa Cărţii de
Ştiinţă; 2006.
5. Coman H. Psihiatrie. Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă; 2005.
6. Miu N, editor. Ştiinţele comportamentului. Cluj-Napoca: Editura Medicală
Universitară Iuliu Haţieganu; 2004.
7. Tudose F. Fundamente în psihologia medicală – psihologie clinică şi
medicală în practica psihologului. Bucureşti: România de Mâine; 2003

programului
Implicarea titularilor disciplinei în dezbateri colegiale şi manifestări ştiinţifice cu

implicarea cadrelor didactice din alte universităţi de medicină (București, Tg
Mureş, Timişoara) sau universităţi (UBB Facultatea de Psihologie, ULB Sibiu)
9. Evaluare

9.4. Curs Conform cu obiectivele Examen unic cu 100%
educaţionale întrebări de tip
grilă
9.5. Lucrări Conform cu obiectivele Portofoliu de Obligatoriu
practice educaţionale ale lucrărilor activităţi practice
pentru primire la
practice examen
- Prezentarea obiectivelor educaţionale în introducerea fiecărui curs
- Rezumare informaţii cheie la sfârşitul fiecărui curs
371
FIŞA DISCIPLINEI TOXICOLOGIE ALIMENTARĂ
1.1. Denumirea disciplinei Toxicologie alimentară

1.2. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. Daniela-Saveta Popa
1.3. Titularul activităţilor de lucrări Prof. dr. Daniela-Saveta Popa
practice Șef lucr. dr. Anca Cherfan
1.4. Anul 3 1.5. 1 1.6. Sumativă 1.7. Disciplină
de studiu Semestrul Tipul de - Regimul de
obligatorie

d. Tutoriat 7
Alte activităţi -
3.1. De Cunoştinţe de chimie anorganică, organică, biochimie, fiziologie,

curriculum fiziopatologie, farmacologie, imunologie, chimia alimentului
3.2. De Cunoasterea unei limbi străine de circulaţie internaţională
compentenţe Cunoaşterea utilizării calculatorului (Microsoft Office) şi
internetului

cursului didactice
372
Competenţe  Cunoaşterea substanţelor cu potenţial toxic care pot fi prezente

profesionale în alimente în momentul consumării lor în mod natural
 Cunoaşterea substanţelor toxice care pot contamina lanţul
alimentar: contaminanţi ai mediului, substanţe fitosanitare,
substanţe cedate de ambalaje / recipiente
 Cunoaşterea substanţelor cu potenţial toxic care se pot forma
în alimente în timpul preparării / procesării lor
 Cunoaşterea efectelor nocive pe care substanţele toxice din
alimente le pot cauza, şi a mecanismelor prin care se produc
aceste efecte, în scopul prevenirii sau tratării corespunzătoare
a stărilor de intoxicaţie
 Înţelegerea efectului metodelor de producţie, procesare,
distribuţie şi preparare asupra alimentelor şi a caracteristicilor
lor toxicologice
 Înţelegerea utilizării aditivilor alimentari în condiţii de
securitate alimentară
 Cunoaşterea tehnologiilor actuale utilizate în pregătirea /
prepararea alimentelor şi a impactului pe care îl au asupra
securităţii alimentare
 Înţelegerea conceptului de practică bazată pe dovezi ştiinţifice,
cu implicarea dieteticianului în proiecte de cercetare ştiinţifică
din domeniul securităţii alimenatre
 Aplicarea cunoştinţelor dobândite în recomandarea, selectarea,
obţinerea unor alimente / produse / preparate cu calităţi ce
garantează securitatea alimentară
 Utilizarea cunoştinţelor pentru promovarea alimentelor
sănătoase, pentru identificarea alimentelor care conţin
substanţe nocive ascunse sau cu potenţial toxic, promovarea
metodologiilor de prevenire a expunerii la substanţe toxice
prin intermediul alimentelor
 Interpretarea rezultatelor analizelor de monitorizare a
substanţelor toxice din alimente şi verificarea respectării
parametrilor de securitate alimentară
 Formarea abilităţilor de utilizare a unor metodologii şi tehnici
de laborator specifice studierii substanţelor toxice din
alimente, elaborarea unor planuri de prevenire a contaminării
acestora şi de monitorizare corectă a securităţii alimentare
 Evaluarea critică a studiilor ştiinţifice şi a altor surse de
informare cu privire la securitatea alimentară
373
 Conceperea unor proiecte de analiză a substanţelor cu
potenţial toxic conţinute în alimente şi a implicaţiilor pe care
le-ar avea asupra consumatorilor
 Utilizarea studiilor ştiinţifice şi a altor surse de informare
avizate pentru documentare în vederea conceperii unor
recomandări şi planuri de intervenţie nutriţională eficiente, dar
şi pentru documentarea practicii curente
Compentenţe  Menţinerea standardelor profesionale şi a credibilităţii
transversale serviciilor oferite
 Dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor profesionale între
specialişti / instituţii; cunoaşterea rolului dieteticianului în
echipa medicală
 Dezvoltarea capacităţii de a descrie şi a raporta clar şi concis,
verbal şi în scris, activităţi şi rezultate din domeniu

Obiectivul  Dobândirea cunoştinţelor esenţiale de toxicologie

general al alimentară, necesare pentru asigurarea şi promovarea unei
disciplinei nutriţii şi a unei diete adecvate, în condiţii de securitate
alimentară
Obiectivele  Dobândirea cunoştinţelor de bază de toxicologie generală,
specifice care permit înţelegerea parcursului substanţelor toxice în
organism, a modului de interacţiune cu acesta şi a
efectelor principale ce apar în urma interacţiunii substanţă
toxică – organism
 Cunoaşterea factorilor care intervin în modificarea
răspunsului organismului la substanţe toxice
 Cunoaşterea substanţelor toxice care pot fi prezente în
alimente, fie în mod natural, fie consecutiv contaminării
lanţului alimentar pe cale chimică, biologică sau prin
iradiere, cât şi a substanţelor cu potenţial toxic care se pot
forma în timpul preparării / procesării alimentelor
 Cunoaşterea efectelor toxice, nocive, cauzate de
374
consumul de alimente care conţin substanţe toxice
naturale, de consumul de alimente contaminate chimic,
biologic sau prin iradiere, sau de consumul de alimente
care conţin substanţe toxice derivate, formate în timpul
preparării/procesării alimentelor, a mecanismelor prin
care se produc aceste efecte şi a principalelor metode de
profilaxie sau tratament
 Familiarizarea studenţilor cu cu metodele analitice
aplicate în analiza substanţelor toxice potenţial prezente
în alimente şi cunoaştrea tehnicilor şi metodelor analitice
fundamentale aplicate în toxicologia alimentară
 Cunoaşterea parametrilor utilizaţi pentru aprecierea
securităţii alimentare şi a modalităţilor de calcul aplicate
pentru verificarea respectării lor
 Dobândirea abilităţii de a interpreta corect rezultatele
provenite din analiza substanţelor toxice potenţial
prezente în alimente prin verificarea respectării
parametrilor ce garantează securitatea alimentară
 Dobândirea capacităţii de a recomanda raţia alimentară
raportat la limitele de securitate alimentară stabilite
pentru aditivii şi contaminanţii alimentari
7. Conţinuturi

predare
1. Toxicologie generală (12 ore)
Introducere în Toxicologie Prelegere, Expuneri
Principii fundamentale. Substanţe toxice – expunere orale dublate
definiţie, clasificare. Intoxicaţii – definiţie, sistematică, de prezentări
clasificare. Toxicitatea. Relaţii doză-răspuns. conversaţie, PowerPoint
Parametrii de toxicitate. problematizare
Fazele acţiunii toxice a xenobioticelor.
Faza de expunere – căi de pătrundere a
xenobioticelor în organism, mecanisme de
traversare a membranelor biologice.
Faza toxicocinetică – absorbţia, distribuţia,
localizarea şi acumularea (stocarea), excreţia.
Biotransformarea substanţelor toxice.
Implicaţiile florei intestinale în
biotransformare.
Faza toxicodinamică. Efecte toxice. Organe
ţintă. Mecanisme de toxicitate.
Factori care influenţează toxicitatea
375
2. Toxicologie alimentară (30 ore)
 Substanţe toxice prezente în mod natural

în alimente. Lectine. Compuşi favici.
Glicozide cianogenetice. Glucozinolaţi.
Glicozide din Cycas spp. Fitoestrogeni.
Glucoalcaloizi din cartofi. Aminoacizi
neproteici. Amine vasoactive. Alcaloizi.
Substanţe psihoactive. Substanţe cancerigene.
Toxine din ciuperci superioare. Biotoxine
marine.
 Contaminanţi chimici anorganici. Fluoruri,
arsen, nitraţi, nitriţi, metale grele (plumb,
mercur, cadmiu) Prelegere,
Expuneri
 Contaminanţi chimici organici. Pesticide. expunere
orale dublate
Contaminanţi industriali – bifenili sistematică,
de prezentări
polihalogenaţi, dioxine şi furani. conversaţie,
PowerPoint
Medicamente de uz veterinar. Contaminanţi problematizare
cedaţi de ambalaje.
 Contaminanţi biologici. Intoxicaţii de
origine bacteriană. Micotoxine. Cianoficeae.
 Contaminarea prin iradiere. Iradierea
sterilizantă. Deşeuri radioactive.
 Aditivi alimentari. Definiţie. Clasificare.
Riscuri de utilizare. Doze zilnice admisibile.
 Substanţe toxice derivate. Hidrocarburi
aromatice cancerigene. Amine heterociclice.
Acrilamida. Nitrozamine.
 Toxicologia băuturilor alcoolice
Bibliografie
1. Camean A.M., Repetto M. - Toxicologia alimentaria, Diaz de Santos, Madrid,
2006.
2. Omaye S.T. - Food and nutritional toxicology, CRC Press LLC, Boca Raton
(USA), 2004.
3. D’Mello J.P.F. - Food Safety. Contaminants and toxins, CAB International,
London, 2003.
4. Loghin F. - Toxicologie generală, Editura Medicală Universitară „Iuliu
Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2003.
5. Deshpande S.S. - Handbook of Food Toxicology, CRC Press, New York, 2002.
6. DeVries J.W., Trucksess M.W., Jackson L.S. – Mycotoxins and food safety,
Kluwer Academic / Plenum Publishers, New York, 2002.
7. Moll M., Moll N. - Précis des risques alimentaires, Edition TEC & DOC, Paris,
2000.
8. Helferich W., Winter C.K. – Food Toxicology, CRC Press LLC, 2000.
376
9. www.farma.umfcluj.ro: Curs Toxicologie alimentară, suport PowerPoint
predare
Metode analitice fundamentale aplicate în Expunere Prezentare
toxicologia alimentară (2 ore) sistematică, orală,
problematizare problematizare
Determinarea substanţelor toxice volatile din Expunere Prezentare
alimente şi băuturi. Aplicatii in evaluarea sistematică, orală,
expunerii la etilenglicol din băuturi alcoolice (2 conversaţie, conversaţie,
ore) problematizare, problematizare
parte practică,
calcularea şi
interpretarea
rezultatelor
Determinarea substanţelor toxice minerale din Expunere Prezentare
alimente şi băuturi. Aplicatii in evaluarea sistematică, orală,
expunerii la arsen. Determinarea conversaţie, conversaţie,
methemoglobinemiei ca indicator al expunerii problematizare, problematizare
la nitraţi, nitriţi (2 ore) parte practică,
calcularea şi
interpretarea
rezultatelor
Determinarea substanţelor toxice organice Expunere Prezentare
nevolatile din alimente şi băuturi. Extractia sistematică, orală,
lichid-lichid. Aplicatii in evaluarea conversaţie, conversaţie,
toxicologica a alcaloizilor. Determinarea problematizare, problematizare
chininei din apa tonică (2 ore) parte practică,
calcularea şi
interpretarea
rezultatelor
Determinarea substanţelor toxice organice Expunere Prezentare
nevolatile din alimente şi băuturi. Extractia sistematică, orală,
solid-lichid. Aplicatii in evaluarea toxicologica conversaţie, conversaţie,
a contaminanților. Determinarea fenolului din problematizare, problematizare
apă (2 ore) parte practică,
calcularea şi
interpretarea
rezultatelor
Cromatografia pe strat subţire. Aplicaţii în Expunere Prezentare
toxicologia alimentară a coloranților de sinteză sistematică, orală,
din băuturi şi a alcaloizilor opiacei din semințe conversaţie, conversaţie,
de mac (4 ore) problematizare, problematizare
parte practică,
377
calcularea şi
interpretarea
rezultatelor
Bibliografie
5. Camean A.M., Repetto M. - Toxicologia alimentaria, Diaz de Santos, Madrid,
2006
6. Loghin Felicia, Popa Daniela, Kiss Bela, Anton Rodica – Analize şi evaluări
toxicologice, Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca,
2003.
7. Flanagan R.J., Braithwaite R.A., Brown S.S., Widdop B., de Wolff F.A. –
Elements de toxicologie analytique, OMS, Geneva, 1997

programului

titularii disciplinei au organizat o întâlnire cu membrii ai Asociaţiei
Dieteticienilor din România Filiala Cluj, precum şi cu alte cadre didactice din
identificarea nevoilor şi aşteptărilor angajatorilor din domeniu şi coordonarea
cu alte programe similare din cadrul altor instituţii de învăţământ superior.
compatibile cu activităţile derulate la nivel naţional pe segmentul nutriţiei şi
securităţii alimentare
9. Evaluare

activitate de evaluare din nota finală
(corectitudinea cunoştiinţelor scris tip
dobândite, abilitatea de a aplica grilă +
cunoştinţele dobândite în probleme
rezolvarea unor probleme)
9.5. Lucrări Evaluarea cunoştinţelor dobândite Examen 10%
practice pe parcursul lucrărilor practice. practic

Însuşirea principalelor noţiuni de Toxicologie alimentară, cu implicaţii în:
 Promovarea rolului dieteticianului şi a activităţilor sale în mediile
profesionale şi în comunitate ca profesionist în identificarea, analizarea şi
aprecierea calităţii alimentelor din punct de vedere al respectării securităţii
alimentare
378
 Participarea dieteticianului în proiecte de cercetare, în echipe
pluridisciplinare, având responsabilităţi specifice în acord cu cunoştinţele
dobândite şi în acord cu abilitatea deprinsă de a se implica în asigurarea
unei alimentaţii sănătoase şi a securităţii alimentare
 Angajarea dieteticianului în activităţi de perfecţionare profesională, în
proiecte de evaluare a practicii profesionale, în proiecte de cercetare
ştiinţifică, în evaluarea şi tehnoredactarea unor lucrări de specialitate în
limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională pe teme actuale
din domeniu, folosind diferite surse de informare disponibile avizate.
379
FIŞA DISCIPLINEI STAGIU PRACTIC ANUL III
1.1. Denumirea disciplinei Stagiu practic an III

1.2. Titularul activităţilor de curs -
1.3. Titularul activităţilor de lucrări Șef lucr. Dr. Laura Gavrilaș
practice – stagiu profesional Asist. Univ. Drd. Daniela Ciobârcă
Anul de Semestrul Tipul de sumativ: Regimul specialitate,
studiu evaluare colocviu disciplinei obligatorie
2. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor did actice)

2.7. Distribuţia fondului de timp / semestru -
d. Tutoriat -
Alte activităţi -
3.1. De cunoştinţe de laborator clinic, alergologie, dietetică, produse

curriculum dietetice, medicină internă, nutriţia mamei şi copilului, nutriţia
vârstnicului, patologie nutriţională, dietoterapie, endocrinologie,
produse vegetale medicinale, farmacologie, psihologie medicală,
legislaţie şi etică profesională.
3.2. De -
compentenţe
cursului
380
4.2. De desfăşurare a convenţii (protocoale) de practică încheiate între
lucrărilor practice Universitate şi instituţiile partenere diverse (ca domeniu
de aplicabilitate) care oferă cadrul desfăşurării practicii
Competenţe  Înţelegerea procesului de consiliere a pacientului

profesionale  Însuşirea tehnicilor de relaţionare în cadrul unei echipe
pluridisciplinare
 Dobândirea capacităţii de a realiza intervenţia nutriţională la
pacientul aflat în stare de sănătate sau boală (nutriţia copilului
şi adultului, patologii: digestive, cardiovasculare, renale,
neuropsihice, oncologice, infecţioase, metabolice)
 Dobândirea abilităţii de aplicare a principiilor nutriţiei umane
la diferite categorii de persoane sănătoase, în funcţie de vârstă,
nutriţia adultului, nutriţia vârstnicului, nutriţia gravidei,
nutriţia sportivului)
 Utilizarea cunoştinţelor pentru estimarea nevoilor nutriţionale
şi conceperea unor recomandări nutriţionale adaptate fiecărei
categorii de persoane (ex: nutriţia enterală şi parenterală)
 Valorificarea cunoştinţelor dobândite cu privire la principiile
de intervenţie nutriţională specifice fiecărei boli şi a efectelor
aşteptate
 Înţelegerea beneficiilor şi pericolelor modificării dietei în
managementul bolii
 Înţelegerea utilizării nutrienţilor ca agenţi farmacologici şi a
interacţiunilor medicament-nutrient
 Dobândirea capacităţii de realizare corectă a evaluării
antropometrice şi utilizarea optimă a aparaturii specifice
 Evaluarea şi monitorizarea stării de nutriţie, a aportului
nutriţional şi a rezultatelor terapiei nutriţionale utilizând
metodele disponibile, precum şi interpretarea informaţiilor
colectate
Compentenţe  Însuşirea codului de etică şi conduită profesională
transversale  Înţelegerea rolului dieteticianului şi menţinerea standardelor
 Însuşirea metodelor de promovare a importanţei serviciilor
 Capacitate de organizare şi lucru în echipă
381
comunicare şi formare profesională

acumulate)
Obiectivul Cunoașterea și exersarea activităților, responsabilităților și

general al obligatiilor profesiei de dietetician clinic.
disciplinei
Obiectivele Asimilarea implicațiilor nutriționale în profilaxia, terapia sau
specifice ameliorarea diverselor patologii
Înţelegerea procesului de evaluare și consiliere nutrițională a
pacientului
Dobândirea abilităţii de aplicare a principiilor nutriţiei umane la
sportivului)
Însușirea programelor de educație nutrițională în diverse afecțiuni
Dobândirea de competențe legate de întocmirea dietelor ca
mijloace terapeutice în cadrul schemelor generale de tratament
medical (patologii: digestive, cardiovasculare, renale,
neuropsihice, oncologice, infecţioase, metabolice)
Însuşirea noţiunilor privind suplimentele alimentare și produsele
dietetice speciale
7. Conţinuturi

predare
- - -
b. Practică de specialitate Metode de Observaţii
predare
1. Cunoaşterea şi descrierea specificului explicaţie, dialog,
locului de desfăşurare a stagiului de practică dialog, problematizare
profesională (spital, secţie, cabinet): problematizare
 Structura unităţii în care se desfăşoară
stagiul practic
 Activitatea unităţii în care se desfăşoară
stagiul practic
 Dotarea cu aparatură a unităţii în care se
desfăşoară stagiul practic
2. Capacitatea de aplicare a principiilor şi explicaţie, aplicarea
metodelor de lucru caracteristice locului de dialog, cunoştinţelor
desfăşurare a stagiului de practică profesională: problematizare teoretice în
 Efectuarea măsurătorilor antropometrice activitatea din
382
 Aplicarea chestionarelor de anchetă practica
alimentară profesională,
 Utilizarea programelor de nutriţie dialog
3. Aplicarea abilităţilor practice de dietetică explicaţie, aplicarea

persoanelor sănătoase sau cu diverse patologii dialog, cunoştinţelor
(obezitate, diabet, boli cardiovasculare, boli demonstraţie, teoretice în
digestive, boli infecţioase, boli oncologice, boli problematizare, activitatea din
ale sugarului şi copilului): activităţi în practica
 Evaluarea datelor relevante din punct de grupuri de profesională,
vedere nutriţional (efectuarea lucru, studii de analiza
anamnezei, evaluarea istoricului caz modului de
familial, efectuarea examenului rezolvare a
obiectiv, utilizarea chestionarelor de problemelor
frecvenţă alimentară) şi evaluarea întâlnite în
diagnosticelor medicale în scopul practica
realizării recomandărilor nutriţionale profesională,
optime documentare
 Elaborarea unui plan de dietă sănătoasă individuală
 Utilizarea cunoştinţelor pentru
estimarea nevoilor nutriţionale şi
efectuarea recomandărilor nutriţionale
raportat la statusul fiziologic sau
patologic al individului
 Monitorizarea și evaluarea rezultatelor
4. Dezvoltarea abilităţilor și tehnicilor de Joc de roluri, dialog,
comunicare dietetician-pacient demonstrație problematizare
dialog,
problematizare
5. Dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi Joc de roluri, dialog,
relaţionare în cadrul unei echipe dialog, problematizare
pluridisciplinare. problematizare
6. Însuşirea modalităţilor de aplicarea a
normelor, reglementărilor şi legislaţiei
relevante în vigoare pentru practica
profesională.
Bibliografie
1. L.K. Mahan, S. Escott-Stump, J.L. Razmond. Krause’s Food and the
Nutrition Care Process, Thirteenth Ed., Elsevier Saunders, USA, 2012
2. J. Mataix Verdu - Tabla de composition de alimentos espanoles, 2a ed.
3. J. Mataix Verdu, Nutricion y alimentacion humana, vol I. Nutrientes y
4. J.M. Soriano del Castillo. Nutricion basica humana, Educacio. Materials
383
91. Universidad de Valencia, 2006
5. J. Salas - Salvado, A. Bonada i Sanjuame, R. Trallero Casanas, M.E. Salo i
Sola, R. Burgos Pelaez. Nutricion y Dietetica clinica, 2 ed., Elsevier Masson,
Barcelona, 2008
6. A. Basdevant, M. Laville, E. Lerebours. Traite de nutrition clinique de
l’adulte, Ed. Flammarion Medecine-Sciences (France) 2001
7. J. Mann, A. S. Truswell - Essentials of human nutrition, Second edition,
Ed. Oxford University Press, 2003
8. Encyclopedia of foods. A guide to healthy nutrition, Academic Press, San
Diego, California, 2002
9. A.F. Creff. Manual de Dietetică în practica medicală curentă, Polirom, Iaşi,
2010
10. R. Cervera, J. Clapes, R. Rigolfas – Alimentacion y dietoterapia, 3a
Edicion, Mc. Graw-Hill Interamericana, 1998
11. D. Şendrea. Nutritie şi dietoterapie, Ed. Printek Cluj-Napoca, 1996
12. G. Vasilachi, A. Vasilachi - Alimentaţia omului sănătos şi bolnav, Ed.
ARC, Chişinău, 2008
13. http://www.ms.ro/documente/Ghid1_8318_6022.pdf. M. Graur - Ghid
pentru alimentaţia sănătoasă, Societatea de Nutriţie din România, Ed.
14. Ordin nr. 1563/12 sept. 2008 pentru aprobarea Listei alimentelor
nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei
alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi
15. http://legislatie-sanitara.ro/
16. www.ms.ro
in Nutrition, 10th Edition, Wiley-Blackwell, 2012


384
nutriției.
9. Evaluare

din nota
finală
9.4. Curs - - -
9.5. Lucrări Evaluarea studentului în unitățile de Carnet de 33,3%
practice desfășurare a stagiului de practică practică
profesională
Caiet de practică Evaluarea 33,3%
conținutului
caietului de
practică
Capacitatea de a elabora şi particulariza Colocviu 33,3%
recomandări nutriţionale în funcţie de (interviu) cu
statusul fiziologic sau patologic al comisie
individului (cadre
Argumentare şi exprimare elocventă şi didactice şi
adecvată nutriţionişti-
dieteticieni
practicieni)
Abilităţi practice privind:
 Implementarea procesului de intervenție nutrițională (evaluare a stări de
nutriție, diagnostic nutrițional, plan de tratament dietetic, monitorizare și
evaluare) la persoane sănătoase în diverse situații fiziologice și la pacienți cu
patologii care necesită terapie medicală nutrițională
 Identificarea şi interpretarea dezechilibrelor şi a nevoilor nutriţionale specifice
diferitelor categorii de persoane sănătoase sau cu diverse patologii şi elaborarea unor
diete şi recomandări adecvate, considerând întreaga gamă de alimente şi produse
dietetice disponibile
 Utilizarea studiilor ştiinţifice şi a literaturii de specialitate pentru documentarea
practicii curente, precum şi utilizarea tehnologiilor actuale
 Însuşirea rolului, responsabilităţilor şi obligaţiilor nutriţionistului-dietetician în cadrul
unei echipe pluridisciplinare
 Respectarea reglementărilor şi a legislaţiei relevante în vigoare, respectiv a
codului de etică şi conduită profesională
385
FIŞA DISCIPLINEI PRACTICĂ DE SPECIALITATE
1.1. Denumirea disciplinei Practică de specialitate anul III

de curs
1.3. Titularul activităţilor Șef lucr. Dr. Laura Gavrilaș
de lucrări practice Asist. Univ. Drd. Daniela Ciobârcă
studiu

d. Tutoriat -
Alte activităţi -
3.1. De curriculum Cunoștințe de metode de evaluare a statusului nutrițional

la nivel individual, de stabilire a diagnosticului
nutrițional, de planificare a unei intervenții nutriționale
personalizate si de monitorizare si evaluare a intervenței
3.2. De competenţe Abilități de comunicare cu pacintul
cursului
386
4.2. De desfăşurare a convenţii (protocoale) de practică încheiate între
lucrărilor practice Universitate şi instituţiile partenere diverse (ca domeniu
de aplicabilitate) care oferă cadrul desfăşurării practicii
Competenţe  Înțelegerea procesului de intervenție nutrițională personalizată

profesionale în context clinic
 Dobândirea abilității de evaluare a statusului nutritional la
pacienți cu patologii care necesită terapie medical nutrițională
 Dobândirea abilități de a stabili obiective nutriționale
 Dobândirea abilități de a realiza planuri de tratamente
nutriționale în funcție de patologiile pre-existente
 Dobândirea abilități de a recomanda suplimente alimentare în
funcție de patologie
Competenţe  Însuşirea codului de etică şi conduită profesională
transversale  Înţelegerea rolului dieteticianului şi menţinerea standardelor
comunicare şi formare profesională

Obiectivul Însușirea procesului de consiliere și intervenție nutrițională

general al individuală în practica dietetică
disciplinei
Obiectivele  Cunoașterea metologiei de evaluare a statusului nutrițional
specifice  Cunoașterea metodelor de evaluare a consumului alimentar
la nivel individual
 Cunoașterea metodelor de evaluare a compoziției corporale
 Dobândirea abilități de evaluare antropometrică
 Capacitate de stabilire a unui diagnostic nutrițional
 Dobândirea abilități de stabilire a obiectivelor nutriționale și
comportamentale din cadrul intervenției
 Redactarea planului de tratament medical nutrițional
 Monitorizarea și evaluarea tratamentului dietetic
 Cunoașterea produselor dietetice, a suplimentelor alimentare
si a produselor cu destinație nutrițională specială.
7. Conţinuturi

1. Metode de evaluare a Explicație, conversație, Conversație,
387
consumului de alimente problematizare, activități problematizare,
în grupuri de lucru analiza modului de
rezolvare a
problemelor întâlnite
în practica
profesională
2. Metode de evaluare a Explicație, conversație, Conversație,
compoziției corporale problematizare, problematizare
activități în grupuri de
lucru
3. Stabuilirea necesarului Explicație, conversație, Conversație,
energetic și al nevoilor demonstrație, problematizare
nutriționale problematizare
4. Realizarea unui plan Explicație, conversație, Aplicarea
nutrițional personalizat problematizare cunoțtințelor teoretice
în activitatea de
practică profesională
5. Monitorizarea și Explicație, conversație, Aplicarea
evaluarea planului de problematizare cunoțtințelor teoretice
nutriție în activitatea de
practică profesională
6. Recomandări și ghiduri Explicație, conversație, Conversație,
internaționale de nutriție problematizare, activități problematizar,
clinică în grupuri de lucru documentare
individuală
7. Participarea la activități Demonstrație
de consiliere a
pacientului în practica
dietetică
8. Participarea la activități Demonstrație
de consiliere nutrițională
a pacientului spitalizat
Bibliografie

and the Nutrition Care Process, Thirteenth Edition, Elsevier Saunders, USA, 2012
3. http://www.ms.ro/documente/Ghid1_8318_6022.pdf. M. Graur. Ghid
pentru alimentaţia sănătoasă, Societatea de Nutritie din România, editura
4. www.allnutritionals.com
388
Barcelona, 2008
9. G Vasilachi, Ana Vasilachi. Alimentaţia omului sănătos şi bolnav, Ed.
ARC, Chişinău, 2008.
in Nutrition, 10th Edition, Wiley-Blackwell, 2012
13. A.F. Creff. Manual de Dietetică în practica medicală curentă, Polirom, Iaşi,
2010

profesionale şi angajatori reprezen tativi din domeniul aferent
programului
disciplinei a urmarit continutul curriculei pentru disciplina de Nutritie a altor
programe de studii de licenta de Nutritie si Dietetica europene precum si
Noţiunile studiate sunt în concordanță cu reglementările în vigoare și sunt compatibile cu
activitățile derulate la nivel național pe segmentul sănătății și nutriției.
9. Evaluare

finală
9.4. Lucrări Criterii vizând aspecte atitudinale Caracterizarea 33,3%
practice şi activităţii de
motivaţionale ale activităţii către
389
studentului în îndrumătorul
unitatea de desfăşurare a stagiului de practică
de practică
profesională
Redactarea caietului de practică - Teme scrise 33,3%
modul de (Redactare
rezolvare a temelor propuse în caiet de
repartiţia în practică)
practică
Capacitatea de înţelegere a Examen oral 33,3%
problemelor şi de particularizare
Argumentare şi exprimare
elocventă şi adecvată
Însușirea principalelor noțiuni privind:
 Aplicarea procesului de evaluare a statusului nutrițional
 Determinarea diagnosticului nutrițional
 Planificarea intervenției nutriționale
 Monitorizarea intervenției nutriționale
390
1.1. Denumirea disciplinei Abilități practice anul III

de curs
1.3. Titularul activităţilor Șef. Lucr. Dr. Roxana Banc
studiu
2. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didact ice)

d. Tutoriat -
Alte activităţi -
3.1. De curriculum - cunoştinţe de alergologie, dietetică, produse dietetice,

medicină internă, nutriţia mamei şi copilului, nutriţia
vârstnicului, patologie nutriţională, dietoterapie,
toxicologie alimentară, endocrinologie, produse vegetale
medicinale, farmacologie, psihologie medicală, legislaţie
şi etică profesională.
3.2. De competenţe - abilități dobândite în anii I și II, în stagiul de Practică
de specialitate şi în stagiile de Abilităţi practice
391
cursului
4.2. De desfăşurare a - convenţii (protocoale) de practică / stagiu încheiate
lucrărilor practice între Facultatea de Farmacie (UMF Cluj-Napoca) şi
instituţiile partenere diverse (ca domeniu de
aplicabilitate) care oferă cadrul desfăşurării de activități
pentru dieteticieni.
Competenţe ● Dobândirea abilităților de realizare corectă a evaluării

profesionale antropometrice şi utilizarea optimă a aparaturii specifice.
● Dobândirea abilităților de evaluare şi monitorizare a stării de
nutriţie, a aportului nutriţional utilizând metodele disponibile,
precum şi interpretarea informaţiilor colectate.
● Dobândirea abilităţii de aplicare a principiilor nutriţiei umane la
sportivului).
● Dobândirea abilităților de a realiza intervenţia nutriţională la
pacientul aflat în stare de sănătate sau boală.
● Dobândirea abilităților de interpretare și folosire a profilului
genetic individual pentru eficientizarea recomandărilor
nutriţionale.
● Dobândirea abilităților de realizare a unor materiale științifice
pentru comunicarea de rezultate de cercetare sau pentru
promovarea obiceiurilor sănătoase.
Competenţe ● Cunoaşterea şi respectarea codului de etică şi conduită
transversale profesională.
● Cunoaşterea rolului dieteticianului şi menţinerea standardelor
profesionale şi a credibilităţii serviciilor oferite.
● Cunoaşterea rolului dieteticianului în echipa medicală.
● Cunoaşterea metodelor de promovare a importanţei serviciilor
unui dietetician calificat.
● Dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor profesionale între specialişti
/ instituţii.
● Împărtăşirea cunoştinţelor şi a cercetărilor cu alţi specialişti.
● Cunoaşterea şi aplicarea principiilor managementului de proiect
în activităţile desfăşurate.
● Capacitatea de lucru în echipă, organizare şi asumare a rolului
de lider.
392
Obiectivul ● Abilitățile practice sunt activități care se desfășoară în afara

general al orelor didactice săptămânale cu rolul de a contribui la
disciplinei valorificarea competențelor practice, asigurând excelența în
procesul de instruire-educație.
Obiectivele ● Dobândirea abilității de identificare a nevoilor, stabilire a
specifice obiectivelor, planificare a intervențiilor și evaluare a
rezultatelor unui plan nutrițional individual.
● Însușirea cunoștințelor de terapie medicală nutrițională
aplicată în diverse patologii.
7. Conţinuturi

● Efectuarea măsurătorilor Problematizare, studii de -
antropometrice, evaluarea caz, participare directă la
consumului alimentar, estimarea evenimente de formare
necesarului caloric și elaborarea continuă
unui meniu pentru individul sănătos
și bolnav.
● Utilizarea de soft-uri și programe de
nutriție în scopul evaluării
nutriționale a pacienților pe baza
chestionarului de anchetă
alimentară și de evaluare a unor
meniuri.
● Activități în sfera consilierii
nutriționale individuale în practica
dietetică.
● Participarea la evenimente
științifice de specialitate.
Bibliografie
1. www.nestlenutrition-institute.org
2. Top 10 Skills to Build in 2019 By Carrie Dennett, MPH, RDN, CD.
Today's Dietitian Vol. 20, No. 12, P. 32
3. Helm J, Jones RM. Practice paper of the Academy of Nutrition and
Dietetics: social media and the dietetics practitioner: opportunities,
challenges, and best practices. J Acad Nutr Diet. 2016;116(11):1825-1835.
4. Melton T. Our idea of healthy eating excludes other cultures, and that's a
problem. Self website.
Student option scenarios — January 1, 2024 graduate degree registration
eligibility requirement.
393
6. Academy of Nutrition and Dietetics. Visioning report: moving forward —
a vision for the continuum of dietetics education, credentialing and
practice.
Graduate degree registration eligibility requirement: frequently asked
questions (FAQ).

programului
● În vederea schiţării conţinuturilor, alegerii metodelor de predare / învăţare
titularul disciplinei a urmărit conținutul curriculei pentru disciplina de Abilități
practice a altor programe de studii de licență de Nutriție și Dietetică europene
precum și recomandările Federației Europene a Asociațiilor de Dieteticieni
(EFAD). De asemenea, titularul disciplinei a luat în considerare standardele de
profil pentru învățământul superior (indicate de ARACIS) și nevoile și așteptările
angajatorilor referitoare la dieteticieni pe piața muncii.
● Noţiunile studiate sunt în concordanță cu reglementările în vigoare și sunt
nutriției.
9. Evaluare

finală
9.4. Lucrări Îndeplinirea indicilor de activitate: Colocviu 100%
practice parcurgerea de module de educație
continuă on line, participare la
evenimente științifice de profil,
rezolvare de cazuri clinice din
punct de vedere al dietoterapiei.
Însuşirea de abilități cum ar fi:
● capacitate de a evalua starea și recomanda sfaturi nutriționale pacienților în
stare de sănătate sau boală, adecvate vârstei, sexului, nivelului de activitate fizică.
● atitudine activă în educarea populaţiei pentru adoptarea unor metode
sănătoase de nutriție.
● realizarea unor materiale științifice pentru comunicarea de rezultate de
cercetare sau pentru promovarea obiceiurilor sănătoase.
394
FIŞA DISCIPLINEI INTRODUCERE ÎN FABRICAREA

SUPLIMENTELOR ALIMENTARE
1.1.Denumirea disciplinei Introducere în fabricarea suplimentelor

alimentare
1.2. Titularul activităţilor Prof. Dr. Ioan Tomuță Asist. Univ. Dr. Sonia
de curs Iurian
Anul Semestrul Tipul de Regimul complementară,
de evaluare disciplinei opţională
studiu

d. Tutoriat 2
Alte activităţi 10
3.1. De curriculum
3.2. De compentenţe Noțiuni generale de chimie anorganică, organică, fizică,
farmacognozie, matematică
395
4.1. De desfăşurare a Este necesar un videoproiector pentru prezentarea

cursului suportului de curs.
Competenţe Să cunoască principalele tipuri de forme de administrare a

profesionale suplimentelor alimentare și particularitățile lor fizico-chimice și
tehnologice, cu posibilitatea utilizării cunoștințelor la prepararea
și recomandarea suplimentelor.
Să cunoască regimul suplimentelor alimentare în România și
Uniunea Europeană și autoritățile care le reglementează. Să
cunoască asemănările și deosebirile dintre suplimentele alimentare
și medicamente.
Să cunoască principiile fabricării suplimentelor alimentare în
România și Uniunea Europeană, în baza conceptului de Calitate
prin Design.
Să cunoască și să poată utiliza noțiunile privitoare la proiectarea,
formularea, prepararea și punerea pe piață a suplimentelor
alimentare.
Compentenţe Să deprindă aplicarea unor informații generale la cazuri concrete,
transversale particulare.
Să înțeleagă importanța utilizării unei abordări raționale, științifice
în organizarea, planificarea şi managementul dezvoltării unui
supliment alimentar.
Să se raporteze conștient și responsabil la rolul nutriționistului în
dezvoltarea, fabricarea și asigurarea calității unui supliment
alimentar fabricat industrial.
Să înțeleagă responsabilitatea de a pune pe piață suplimente
alimentare care respectă normele de calitate.
Să își dezvolte aptitudini privind executarea responsabilă a
Să aibă capacitatea de a redacta/desfășura/superviza un proiect.

Obiectivul Să cunoască formele de administrare și tehnologia de fabricație a

general al suplimentelor alimentare.
disciplinei
Obiectivele Însușirea de către studenții a principiilor științifice care stau la
specifice baza conceperii, proiectării, fabricării şi autorizării unui supliment
396
alimentar
Dobândirea de cunoștințe privind dezvoltarea (formularea,
dezvoltarea procesului tehnologic) suplimentului alimentar la
nivel industrial
Dobândirea de cunoștințe privind calitatea suplimentelor
alimentare
Dobândirea de cunoștințe privind reglementări specifice existente
în domeniul dezvoltării şi fabricației suplimentelor alimentare
7. Conţinuturi

predare
1. Noțiuni introductive. Terminologie. Definiții. Prelegere 1 prelegere
Generalități despre suplimentele alimentare. orală dublată de 1oră
Clasificări. Suplimentele alimentare, fundamental de prezentare
diferite de medicamente. Cadrul legal al notificării PowerPoint.
și comercializării suplimentelor alimentare. Cerințe Expunere
legislative pentru fabricarea suplimentelor sistematică.
alimentare în România și la nivel european. Surse Dezbatere
de informare. Constituirea și organizarea unei interactivă.
societăți comerciale producătoare de suplimente
alimentare. Organizarea și autorizarea spațiului de
producție. Documente pentru notificare. Dezbatere
studiu de caz.
2. Reglementări cu privire la dezvoltarea Prelegere 1 prelegere
suplimentelor alimentare. Ghidul european ” Good orală dublată de 1oră
manufacturing practice for manufacturers of food de prezentare
supplements”, ghidul românesc (MS, INSP, 2013). PowerPoint.
Conceptul de Calitate prin Design aplicat la Expunere
prepararea suplimentelor alimentare - principii. sistematică.
Conceptul de Asigurare a Calității. Controlul Dezbatere
Calității. interactivă.
3. Fabricarea suplimentelor alimentare. Spațiul de Prelegere 1 prelegere
producție. Echipamentele. Personalul - pregătire. orală dublată de 1oră
Procesul de fabricație. Factori de risc care survin de prezentare
procesului de fabricare. Furnizori de materii prime, PowerPoint.
managementul achizițiilor. Outsourcing. Măsuri de Expunere
control al poluării. Recuperarea/ reciclarea sistematică.
materialelor. Exemplu de analiză de risc. Dezbatere
interactivă.
4. Fabricarea suplimentelor alimentare II. Materia Prelegere 1 prelegere
primă – clasificare. Principii de bază ale metodelor orală dublată de 1oră
analitice. Metode de identificare, de evaluare a de prezentare
autenticității și de confirmare a identității unor PowerPoint.
397
produse vegetale/principii active/excipienți. Expunere
Forma de administrare – strategii privind selecția sistematică.
tipului de preparat. Inovații cu privire la formulare. Dezbatere
Constrângeri specifice formulării (limite maxime și interactivă.
de siguranță privind conținutul de excipienți).
Ingrediente interzise.
5. Fabricarea suplimentelor alimentare III. Prelegere 1 prelegere
Procesarea materiei prime de origine vegetală orală dublată de 1oră
(uscare, pulverizare, extracție) sau de sinteză de prezentare
(pulverizare, granulare). Provocări în formularea și PowerPoint.
design-ul produsului la nivelul ingredientelor active Expunere
(solubilitate scăzută în apă, instabilitate chimică, sistematică.
punct de topire înalt) și metode de rezolvare. Dezbatere
Exemple. interactivă.
6. Preparate lichide. Soluții, emulsii, suspensii. Prelegere 1 prelegere
Clasificări. Definiții. Descrierea produselor. orală dublată de 2 ore
Particularități. Clase de excipienți. Principii de de prezentare
preparare a fiecărui tip de produs. Descrierea PowerPoint.
etapelor procesului tehnologic și a echipamentelor Expunere
la nivel de laborator/industrial. Controlul calității. sistematică.
Discutarea acestor concepte pe exemple concrete. Dezbatere
interactivă.
7. Preparate lichide. Tincturi, extracte. Clasificări. Prelegere 1 prelegere
Definiții. Descrierea produselor. Particularități. orală dublată de 2 ore
Clase de excipienți. Principii de preparare a fiecărui de prezentare
tip de produs. Descrierea etapelor procesului PowerPoint.
tehnologic și a echipamentelor la nivel de Expunere
laborator/industrial. Controlul calității. Discutarea sistematică.
acestor concepte pe exemple concrete. Dezbatere
interactivă.
8. Preparate solide. Capsule, comprimate, Prelegere 1 prelegere
granule/pulberi efervescente. Clasificări. Definiții. orală dublată de 2 ore
Principii de preparare a fiecărui tip de produs. de prezentare
Descrierea produselor. Particularități. Clase de PowerPoint.
excipienți. Descrierea etapelor procesului Expunere
tehnologic și a echipamentelor la nivel de sistematică.
laborator/industrial. Controlul calității. Discutarea Dezbatere
acestor concepte pe exemple concrete. interactivă.
9. Stabilitatea suplimentelor alimentare. Prelegere 1 prelegere
Ambalarea primară și secundară. Etichetarea. orală dublată de 2 ore
Revendicări legate de conținut/calitate. Stabilirea de prezentare
termenului de valabilitate. Condiții de depozitare. PowerPoint.
Condiții de transport și distribuție. Expunere
sistematică.
398
Dezbatere
interactivă.
10. Strategii de selecție și recomandare a unui Prelegere 1 prelegere
anumit tip de preparat. orală dublată de 1 oră
de prezentare
PowerPoint.
Expunere
sistematică.
Dezbatere
interactivă.
Bibliografie
1. Ministrul Sănătății din România, Institutul Național de Sănătate Publică.
Suplimentele Alimentare – ghid. București, 2013.
2. Food Supplements Europe. Food Supplements European Guide to Good
Manufacturing Practice for Manufacturers of Food Supplements
3. D. Bagchi, S Nair. Developing new functional food and nutraceutical products,
Elsevier Academic Press, London, 2017.
4. S. Kumar. Herbal bioactives and food fortification. Extraction and formulation.
CRC Press Taylor & Francis Group, Boca Raton FL, 2016.
5. P. Houghton, P. Mukherjee. Evaluation of herbal medicinal products.
Pharmaceutical Press, London, 2009.
6. M.E. Aulton, Pharmaceutics. The science of dosage form design. Elsevier
Science, London, 2002.
7. Lawrence X. Yu, Pharmaceutical Quality by Design: Product and Process
Development, Understanding, and Control. Pharmaceutical Research, 2008,
25(4):781 – 791.

programului
 O parte dintre producătorii de medicamente generice din România dețin divizii

pentru prepararea de suplimente alimentare. În plus, în România activează
numeroși producători/importatori de suplimente alimentare care solicită forță
de muncă specializată. Suplimentele alimentare sunt prezente în magazinele cu
specific naturist, dar și în majoritatea farmaciilor și drogheriilor. Conţinutul şi
structura cursurilor sunt corelate cu interesele angajatorilor din domeniul
fabricării suplimentelor alimentare, respectiv cunoștințe solide atât pe teme de
preparare, cât și de recomandare.
 Conţinutul cursurilor este actualizat și adaptat în urma discuţiilor cu cadre
didactice din străinătate, cu membrii departamentului, cu membrii altor
departamente, cu cadrele didactice de specialitate din alte centre universitare și
cu membrii asociațiilor profesionale (RASCI – Asociația Romana a
Producătorilor de Medicamente Fără Prescripție, Suplimente Alimentare si
399
Dispozitive Medicale).
 Disciplina are o colaborare strânsă cu personalul producător de medicamente si
suplimente nutritive din Romania (Larofarm, Polisano, Fares) implicat în
dezvoltare şi transfer tehnologic, iar programa de curs a fost elaborată în
sprijinul angajatorilor din domeniu, conținând noțiuni legate de întocmirea
documentației de autorizare, formulare, design de proces tehnologic,
echipamente industriale și de laborator, controlul și asigurarea calității
suplimentelor alimentare.
 Pentru absolvenții programului de Nutriție si Dietetică, acest curs ar oferi o
competență în plus, cu noi posibilități de dezvoltare a carierei, cu atât mai mult
cu cât programa de curs este orientată spre aplicabilitatea practică a noțiunilor
predate.
9. Evaluare

din nota
finală
9.4. Curs  Complexitatea și Examen scris 100%
corectitudinea cunoștințelor,
coerența logică, acuratețea
exprimării
 Capacitatea de identificare,
înțelegere și rezolvare a
problemelor
 Capacitatea de a transpune și
a particulariza conceptele
generale în probleme
punctuale
 Capacitatea de sinteză
9.5. Lucrări - - -
practice
Cunoașterea principalelor tipuri de preparate sub forma cărora se pot găsi
suplimentele alimentare și a caracteristicilor lor.
400
7.3.3. Discipline facultative
FIŞA DISCIPLINEI ETICĂ ȘI INTEGRITATE ACADEMICĂ
1.1.Denumirea Etică și integritate academică

disciplinei
1.2. Titularul Prof. Dr. Ofelia Crișan
1.3. Titularul -
practice
1.4. 3 1.5. 2 1.6. Sumativă 1.7. Disciplină
Anul Semestrul Tipul de Regimul complementară,
studiu

d. Tutoriat 2
Alte activităţi 2
3.1. De curriculum Nu este cazul

3.2. De compentenţe Nu este cazul
401
Respectarea Cartei şi a Regulamentelor Universităţii.
cursului
Nu este cazul
Competenţe - Să înţeleagă importanţa respectării eticii academice şi

profesionale importanţa comportamentului integru în activităţile de
educaţie şi cercetare care se desfăşoară în universitate;
- Să îşi însuşească o raportare conştientă şi responsabilă faţă de
activităţile academice;
- Să dezvolte capacitatea de a respecta principiile de etică,
pentru integritate în activitatea proprie;
informare digitale în domeniul eticii şi integrităţii, inclusiv în
cel puţin o limbă străină de circulaţie internaţională.
Compentenţe - Să demonstreze preocupare pentru participarea activă, în
transversale calitate de cetăţean european, la problemele etice ale
comunităţii, ale societăţii româneşti, ale umanităţii;
- Să îşi dezvolte capacitatea de comunicare şi de relaţionare
interpersonală, interculturală, socială şi civică în domeniul
eticii şi integrităţii;
- Să îşi dezvolte autonomia, responsabilitatea şi capacitatea de a
se forma pe tot parcursul vieţii, inclusiv în domeniul eticii şi
integrităţii;
- Să demonstreze preocupare pentru asigurarea calităţii şi
integrităţii în activităţile profesionale.

Obiectivul - Să familiarizeze studenţii cu principalele noţiuni şi

general al principii ale eticii şi integrităţii academice.
disciplinei
Obiectivele - Studenţii să înţeleagă contextul legislativ şi etic al
specifice realizării activităţilor academice (educaţie, cercetare);
- Studenţii să înţeleagă principalele reguli etice care stau la
baza integrităţii în activităţile academice;
- Să dezvolte abilităţile de reflecţie etică şi de
comportament integru ale studenţilor.
402
7. Conţinuturi

predare
Prezentarea materiei. Introducere. Definiţii. Curs magistral 1 prelegere
Bibliografie. cu suport ppt
Legislaţie, ghiduri şi coduri naţionale şi Curs magistral 1 prelegere
internaţionale. cu suport ppt
Carta Universităţii. Codul de etică şi deontologie Curs magistral 1 prelegere
universitară. cu suport ppt
Principii de etică şi integritate academică Curs magistral 2 prelegeri
cu suport ppt
Răspunderea pentru nerespectarea eticii şi Curs magistral 1 prelegeri
integrităţii academice cu suport ppt
Studii de cazuri de nerespectare a eticii şi Curs magistral 7 prelegeri
integrităţii academice cu suport ppt
Analize,
discuţii
Concluzii asupra importanţei cursului pentru Curs magistral 1 prelegere
studenţi. cu suport ppt
Exemple de întrebări pentru examen.
Bibliografie
1. ALLEA – All European Academies, The European Code of Conduct for
Research Integrity, Revised Edition, Berlin, 2017, http://www.allea.org/wp-
content/uploads/2017/05/ALLEA-European-Code-of-Conduct-for-Research-
Integrity-2017.pdf.
2. Corvol P., Bilan et propositions de mise en oeuvre de la charte nationale
d’intégrité scientifique, http://www.academie-
sciences.fr/pdf/communique/rapport_corvol_290616.pdf.
3. Ethics & Integrity Portal, http://ethics-and-integrity.org.
4. European Commission, The European Charter for Researchers, The Code of
Conduct for the Recruitment of Researchers, Luxembourg, 2005,
https://euraxess.ec.europa.eu/sites/default/files/am509774cee_en_e4.pdf.
5. Integru – Upholding Academic Integrity and Ethical Values, http://integru.org/.
6. Ministerul Cercetării şi Inovării, Consiliul Naţional de Etică a Cercetării
Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, Hotărâri,
http://cnecsdti.research.gov.ro/hotarari/, 2019.
7. Ministerul Educaţiei Naţionale, Ordinul nr. 3131/2018 privind includerea în
planurile de învățământ, pentru toate programele de studii universitare
organizate în instituțiile de învățământ superior din sistemul național de
învățământ, a cursurilor de etică și integritate academică, Monitorul Oficial al
României, partea I, nr. 140/2018.
8. Parlamentul României, Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile
conexe, republicată, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 489/2018.
9. Parlamentul României, Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea
403
ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, Monitorul Oficial al României,
partea I, nr. 505/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
10. Parlamentul României, Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, Monitorul
Oficial al României, partea I, nr. 18/2011, cu modificările şi completările
ulterioare.
11. UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, Codul de etică şi deontologie
universitară, Carta UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, www.umfcluj.ro
[intranet].
12. UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, Regulamentul comisiei de etică
universitară, Carta UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, www.umfcluj.ro
[intranet].
13. UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, Regulamentul comisiei de etica
cercetării, Carta UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, www.umfcluj.ro
[intranet].
14. UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, Regulamentul de organizare şi
desfăşurare a activităţii didactice în ciclul de studii universitare de licenţă,
Carta UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, www.umfcluj.ro [intranet].
15. UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, Regulamentul de organizare şi
desfăşurare a activităţii didactice în ciclul de studii universitare de masterat,
Carta UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, www.umfcluj.ro [intranet].
16. Université de Genève, Plagiat et fraude scientifique: la perspective
académique, http://responsable.unige.ch.
17. Université Sorbonne Nouvelle Paris 3, Ethique, déontologie et intégrité
scientifique, http://www.univ-paris3.fr/ethique-deontologie-et-integrite-
scientifique-459625.kjsp?RH=1506526933387.
18. University of Cambridge, Research Integrity, https://www.research-
integrity.admin.cam.ac.uk/.
19. University of Oxford, Research Integrity,
https://researchsupport.admin.ox.ac.uk/governance/integrity.
World Conferences on Research Integrity Foundation, Singapore Statement,
https://wcrif.org/statement.
predare
-
8. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu a şteptările

programului
Cursul se organizeză începând cu anul universitar 2018-2019, în temeiul Ordinului
ministrului educaţiei naţionale nr. 3131/2018 privind includerea în planurile de
învățământ, pentru toate programele de studii universitare organizate în instituțiile
de învățământ superior din sistemul național de învățământ, a cursurilor de etică și
integritate academică.
404
Conţinutul cursului este conceput pe baza surselor bibliografice indicate, incluzând
documente publicate de universităţi europene de prestigiu, autorităţi europene sau
asociaţii ştiinţifice internaţionale. Scopul său este de a educa studenţii în domeniul
eticii academice (învăţământ, cercetare), pentru un comportament integru de-a
lungul vieţii lor profesionale, ceea ce constituie o cerinţă importantă a unei
societăţi civilizate din partea unui profesionist.
9. Evaluare

din nota
finală
9.4. Curs - Cunoaşterea terminologiei Examen scris 100%
utilizate în cadrul cursului. conţinând întrebări
- Cunoaşterea contextul cu răspunsuri
legislativ şi etic al realizării multiple la alegere:
activităţilor academice. - întrebări cu
- Înţelegerea importanţei complement
respectării principiilor eticii simplu;
şi a integrităţii în activităţile - întrebări cu
academice. complement
- Capacitatea de utilizare multiplu.
adecvată a noţiunilor de
etică şi integritate.
- Capacitatea de a recunoaşte
cele mai importante abateri
de la etica şi integritatea
academică.
9.5. Lucrări - - -
practice
- Cunoaşterea terminologiei utilizate în cadrul cursului.
- Cunoaşterea contextul legislativ şi etic al realizării activităţilor academice.
- Înţelegerea importanţei respectării principiilor eticii şi a integrităţii în
activităţile academice.
405
FIŞA DISCIPLINEI EVALUAREA TOXICOLOGICĂ A RISCURILOR
ALIMENTARE
1.1.Denumirea disciplinei Evaluarea toxicologică a riscurilor alimentare

1.2. Titularul activităţilor Prof. dr. Daniela-Saveta Popa
de curs
1.4. 3 1.5. 2 1.6. Sumativă 1.7. Disciplină de
studiu

d. Tutoriat 2
Alte activităţi -
3.1. De curriculum Cunoştinţe de toxicologie generală şi toxicologie

alimentară
3.2. De compentenţe Cunoasterea unei limbi străine de circulaţie internaţională
Cunoaşterea utilizării calculatorului (Microsoft Office) şi
internetului
406

cursului didactice
Competenţe  Cunoaşterea metodelor de evaluare toxicologică a aditivilor

profesionale alimentari şi a contaminanţilor alimentari
 Cunoaşterea etapelor procesului de evaluare a riscului în
securitatea alimentară: identificarea pericolului, caracterizarea
pericolului, evaluarea expunerii şi caracterizarea riscului
 Cunoaşterea modalităţilor de contaminare a lanţului alimentar
şi a modificărilor ce se produc în alimente consecutiv
contaminării
 Evaluarea critică a studiilor ştiinţifice şi a altor surse de
informare cu privire la securitatea alimentară
 Implicarea dieteticianului în activităţi din domeniul securităţii
alimentare
 Conceperea unor proiecte de analiză a conţinutului în
substanţe toxice al alimentelor şi a implicaţiilor pe care l-ar
avea asupra consumatorilor
 Înţelegerea conceptului de practică bazată pe dovezi ştiinţifice,
cu implicarea dieteticianului în proiecte de cercetare ştiinţifică
din domeniul securităţii alimenatre
 Utilizarea studiilor ştiinţifice şi a altor surse de informare
avizate pentru documentare în vederea conceperii unor
recomandări şi planuri de intervenţie nutriţională sănătoase, în
conformitate cu reglementările ce garantează securitatea
alimentară
Compentenţe  Menţinerea standardelor profesionale şi a credibilităţii
transversale serviciilor oferite
 Dezvoltarea capacităţii de a analiza şi a sintetiza informaţiile
din literatura de specialitate, de a interpreta corect rezultatele
raportate, şi a lucra în echipă
 Dezvoltarea capacităţii de a descrie şi a raporta clar şi concis,
verbal şi în scris, activităţi şi rezultate din domeniu
407

Obiectivul  Dobândirea cunoştinţelor necesare pentru a înţelege

general al conceptul de risc, pentru a cunoaşte şi a înţelege toate
disciplinei fazele procesului de evaluare a riscurilor în securitatea
alimentară, în scopul prevenirii intoxicaţiilor mediate de
alimente
Obiectivele  Identificarea efectelor nocive cauzate de consumul de
specifice alimente toxice naturale, alimente contaminate chimic sau
biologic, sau alimente ce conţin substanţe toxice derivate
 Cunoaştrea şi înţelegerea etapelor procesului de evaluare a
riscului în securitatea alimentară: identificarea pericolului,
caracterizarea pericolului, evaluarea expunerii şi
caracterizarea riscului
 Cunoaşterea modalităţilor de contaminare a lanţului
alimentar
alegerii unui anumit protocol de lucru
 Interpretarea corectă a rezultatelor obţinute în cadrul
evaluării toxicologice
 Dezvoltarea capacităţii de analiză şi sinteză a informaţiilor
provenite din diferite surse bibliografice
 Dezvoltarea capacităţii de organizare şi planificare
 Dezvoltarea abilităţii de a lucra în echipă
vizează domeniul toxicologiei alimentare şi al securităţii
alimentare
7. Conţinuturi

predare
1. Introducere în evaluarea riscului. (1 oră)
Noţiuni introductive Prelegere, Expuneri
Surse informaţionale specifice expunere orale
2. Identificarea riscului. Evaluarea toxicologică sistematică, dublate de
a aditivilor şi a contaminanţilor alimentari. conversaţie, prezentări
(3 ore) problematizare PowerPoint
Studii toxicologice in vivo
408
Parametrii de toxicitate
Metode alternative. Metode experimentale
in vitro
3. Evaluarea riscurilor alimentare. (3 ore)
Evaluarea expunerii
Evaluarea relaţiilor doză-răspuns
Caracterizarea riscului. Limite de securitate
Gestionarea riscului
4. Studii de caz (4 ore)
Bibliografie
1. Feinblatt Meleye E. – Evaluation et gestion des risques alimentaires,
Montpelier, 2011, www.supagro.fr
2. Iternational Life Sciences Institute de Mexico – Evaluation de riesgos en
alimentos, ILSI de Mexico, A.C., Mexico, 2009
3. Barile F.A. – Principles of Toxicology Testing, CRC Press, 2008
4. Camean A.M., Repetto M. - Toxicologia alimentară, Diaz de Santos,
Madrid, 2006
5. Loghin Felicia, Popa Daniela, Kiss Bela, Anton Rodica – Analize şi
evaluări toxicologice, Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”
Cluj-Napoca, 2003
6. DeVries J.W., Trucksess M.W., Jackson L.S. – Mycotoxins and food
safety, Kluwer Academic / Plenum Publishers, New York, 2002

profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul afere nt
programului
În vederea stabilirii obiectivelor, a alegerii metodelor de predare/învăţare, titularul

cursului a organizat o întâlnire cu membrii ai Asociaţiei Dieteticienilor din
România Filiala Cluj, precum şi cu alte cadre didactice din domeniu, titulare în alte
instituţii de învăţământ superior. Întâlnirea a vizat identificarea nevoilor şi
cadrul altor instituţii de învăţământ superior. Noţiunile studiate sunt în concordanţă
cu reglementările în vigoare şi sunt compatibile cu activităţile derulate la nivel
naţional pe segmentul securităţii alimentare.
9. Evaluare

din nota
finală
9.4. Curs Criterii generale de evaluare Proiect realizat în 100%
(corectitudinea cunoştiinţelor, echipă – evaluarea
409
coerenţa logică, fluenţa de expunerii la un
exprimare, forţa de anumit
argumentare) contaminant
Capacitatea de analiză şi sinteză alimentar folosind
a informaţiilor date din surse
Capacitatea de interpretare a bibliografice
rezultatelor
Abilitatea de a lucra în echipă
9.5. Lucrări -
practice
Însuşirea principalelor noţiuni de evaluare a riscurilor alimentare, cu implicaţii în:
 Promovarea rolului dieteticianului şi a activităţilor sale în mediile
profesionale şi în comunitate ca profesionist în identificarea, analizarea şi
evaluarea calităţii alimentelor din punct de vedere a respectării securităţii
alimentare
 Participarea dieteticianului în proiecte de cercetare, în echipe
pluridisciplinare, având responsabilităţi specifice în acord cu cunoştinţele
dobândite şi în acord cu abilitatea deprinsă de a se implica în asigurarea
unei alimentaţii sănătoase şi a securităţii alimentare
 Angajarea dieteticianului în activităţi de perfecţionare profesională, în
proiecte de evaluare a practicii profesionale, în proiecte de cercetare
ştiinţifică, în evaluarea şi tehnoredactarea unor lucrări de specialitate în
limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională pe teme actuale
din domeniu, folosind diferite surse de informare disponibile avizate.
410

Ghid de Studii Facultate ND

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid de Studii Facultate ND

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„IULIU HAŢIEGANU” CLUJ-NAPOCA

PROGRAMUL DE STUDII DE LICENŢĂ

1. SCURT ISTORIC AL UMF CLUJ-NAPOCA ............................................ 3

Înfiinţarea Programului de studii Nutriţie şi Dietetică în cadrul Facultăţii de

De-a lungul timpului, la Facultatea de Farmacie din Cluj a existat în

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca este

În domeniul nutriţiei oferta educaţională cuprinde studii organizate la nivel

4. Programul de studiu Nutriţie şi Dietetică

În ultimii ani, activităţile specifice nutriţiei şi dieteticii au dovedit o

Programul de studii de licență NUTRIȚIE ȘI DIETETICĂ cu durata de 3

4.3. Viziune şi misiune

Programul de studii Nutriţie şi Dietetică face parte din specializările

4.4. Scop şi obiective

Scopul major al Programului de studii Nutriţie şi Dietetică este de a forma

4.5. Nivelul programului de studiu şi competenţe dobândite

Din punct de vedere al Cadrului Naţional al Calificărilor (CNC), programul

Rezultatele învățării sunt definite prin:

5. Sistemul de credite transferabile

Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS) este utilizat în prezent

STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ - ÎNVĂŢĂMÂNT LINIAR

NUTRIȚIE ȘI DIETETICĂ ANII I - III

13 iulie 2020 – 17 iulie 2020= sesiune de reexaminare I

Septembrie 2020 = susţinerea examenului de licenţă

STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT

24 septembrie 2020 – 30 septembrie 2020 = înscriere şi admitere la programele de

7. Conţinutul procesului de învăţământ

Planurile de învăţământ ale Specializării Nutriţie şi Dietetică sunt

Universitatea de Medicină şi Farmacie "

Nr. Total ore/ an

FIŞA DISCIPLINEI ANATOMIE

1. Date despre disciplină

1.1. Denumirea disciplinei Anatomie

2. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

2.1. Numărul de ore 2 2.2. Din 1 2.3. Lucrări 1

3. Precondiţii (acolo unde este cazul) : -

4. Condiţii (acolo unde este cazul) :

4.1. De desfăşurare a Studenţii nu se vor prezenta la cursuri cu telefoanele

5. Compentenţe specifice acumulate

Competenţe Să poată recunoaște structuri anatomice

6. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor

Obiectivul general al Tematica să vină în întâmpinarea cerințelor studenților.

a. Curs (14 cursuri - 14 ore) Metode de predare Observaţii

b. Lucrări practice (14 LP - 14 ore ) Metode de Observaţii

Tip de 8.1. Criterii de evaluare 8.2. 8.3.

8.5. Lucrări Cnforme cu obiectivele educaţionale ale Oral 50%

1. Date despre disciplină

1.1. Denumirea Bazele nutriţiei

2. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

2.1.Numărul de ore pe 5 2.2. Din 2 2.3. Lucrări 3

3. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4. Condiţii (acolo unde este cazul)

4.1. De desfăşurare a Respectarea regulamentului de desfăşurare a activităţii

Competenţe  cunoașterea conceptelor de: a) nutrienți, b) nevoi energetice și

6. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor

Obiectivul Cunoaşterea, aprofundarea și utilizarea corectă a noțiunilor de

a. Curs Metode de Observaţii

8. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările

 În vederea schiţării conţinuturilor, alegerii metodelor de predare/învăţare

Tip de 9.1. Criterii de evaluare 9.2. 9.3.

1. Date despre disciplină

1.1. Denumirea Biochimie și laborator clinic

2. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

2.1. Numărul de ore pe 3 2.2. Din 2 2.3. Lucrări 1