FIBRELE ALIMENTARE IN

PREVENIREA BOLILOR
CRONICE NETRANSMISIBILE
Dr. Maria Nitescu
Sef de lucrari UMF Carol Davila

Fibrele alimentare in evolutia dietei

umane
Dieta ancestrala, bazata pe plante (bogata in fibre si cu GL scazut).
Cu 10.000 de ani in urma - odata cu inceputurile agriculturii, dieta
ancestrala si-a modificat profilul prin prisma continutului in micro si
macronutrienti, fibre alimentare(FA) si incarcatura glicemica(GL),
ramanand cu un continut crescut in vegetale, cereale nerafinate si
deci un continut inca important de fibre.
Cu 200 de ani in urma, industrializarea a determinat modificarea
dietei in contextul cresterii consumului de alimente de origine
animala, bogate in grasimi saturate si colesterol , cu scaderea
aportului de FA.
Cyril WC Kendall et all.,Food Hydrocolloids 24(2010) 42-48

Fibrele alimentare in evolutia dietei

umane

Intre 1950-1970, studii observationale

independente au evidentiat efectele benefice ale
consumului de fibre alimentare.
In anul 1970, Burkitt si Trowell, au subliniat
efectele metabolice importante ale FA si rolul lor
in prevenirea bolilor cardiovasculare, diabetului
si cancerului.
Cyril WC Kendall et all.,Food Hydrocolloids 24(2010) 42-48

Definitia fibrelor alimentare/dietetice

(FA)
1953 - Eben Hipsley- a folosit prima data termenul
de FA (dieta bogata in fibre si incidenta cazurilor de
toxemie gravidica).
1970- H. Trowell a definit fibrele ca reziduuri ale
peretilor celulari ai plantelor, ce nu pot fi digerate de
enzimele digestive ale omului.
2001- Academia Nationala de Stiinte (SUA):
- FA : glucide nedigerabile ( celuloza, polizaharide
necelulozice) si lignina, care se gasesc in peretii
celulari ai plantelor si intercelular.

Definitia fibrelor alimentare/dietetice

(FA)
2002- Institutul de Medicina (SUA) a stabilit o noua
definitie:
- FA: glucide nedigerabile ( alte polizaharide decat
amidonul-NPS) si lignina, care se gasesc intacte in
plante. Includ taratele de grau si ovaz.
- Fibrele functionale: glucide nedigerabile izolate,
care au efecte fiziologice in organismul uman
( amidonul rezistent si fructo-oligozaharidele)
- Fibre totale : suma FA si a fibrelor functionale.
ADA, J Am Diet Assoc.2008:108: 1716-1731

Clasificarea fibrelor
CRITERII ( proprietatile fizice):

solubilitatea in apa

fermentabilitatea

vascozitatea

FIBRE SOLUBILE:
Pectine

FIBRE INSOLUBILE:
- celuloza

Gume

- hemiceluloze

Polizaharide

- lignina

Evidentele stiintifice privind efectul hipocolesterolemiant al fibrelor

solubile si efectul laxativ al fibrelor insolubile sunt inconsistente.

Efectele fiziologice ale unor FA sunt legate de vascozitatea si

fermentabilitatea acestora.
Joanne L. Slavin, Nutrition 21 (2005) 411-418

F. Fernandez Banares, Best Practice & Research Clinical Gastroenterology

Vol. 20, No. 3, 575587, 2006

Mecanisme de actiune la nivel

digestiv
Intarzie evacuarea gastrica si cresc vascozitatea continutului
intraluminal , determinand scaderea ratei de absorbtie a nutrientilor
(glucoza, AG, colesterol).
Absorbtia postprandiala scazuta a glucozei determina un raspuns
inulinic redus, astfel , capacitatea pancreasului de a mentine
homeostazia glucozei , nu se altereaza.
Polizaharidele din peretii celulari ai plantelor , reprezinta
determinantul major al GI.
I T Jonson, Enciclopedia of Human Nutrition-Second Edition, 2005,
578-585

Mecanisme de actiune la nivel

digestiv
Rezistenta fizica a peretilor celulari ai semintelor de legume la
digestie( linte si fasole), face ca aceste legume sa aiba cel mai mic
GI, dintre toate legumele ce contin glucide complexe.
Efectul asupra metabolismului glucidic nu depinde de
cantitatea totala de fibre , ci de structura celulara a acestora.
Inhiba reabsorbtia colesterolului si a sarurilor biliare in ileonul distal,
fapt ce contribuie la scaderea colesterolului plasmatic.

I T Jonson, Enciclopedia of Human Nutrition-Second Edition, 2005, 578585

Actiunea asupra florei bacteriene

colonice
Flora intestinala este mentinuta in limite normale de:
-

Conditiile intraluminale

Imunitatea organismului

Timpul de tranzit (Tranzitul rapid).

Colonul si rectul sunt colonizate cu cca 400 specii de bacterii: G-(Bacteroides) si

G+( Bifidus, lactobacili, clostridii)
Surse de glucide neabsorbite pt flora colonica: FA, amidonul rezistent la digestie,
oligozaharidele si mucusul.
Consumul de FA este un determinant major al volumului bolului fecal si frecventei
scaunelor.
Fibrele solubile -pectina-sunt fermentate de flora colonica, in timp ce taratele de
grau ( fibre insolubile) raman aproape intacte.
Fermentatia scade volumul bolului fecal, dar prin absorbtia si metabolizarea
SCFA,se recupereaza energia din glucidele nedigerate.

I T Jonson, Enciclopedia of Human Nutrition-Second Edition, 2005, 578-585

Recomandari de consum
Deoarece nu exista o evaluare biochimica a statusului nutritional
pentru FA si fibrele functionale, nu a putut fi determinat necesarul
mediu estimat, dezvoltandu-se in loc de aport recomandat, notiunea
de aport adecvat.
Aportul adecvat de FA a fost calculat tinand cont de nivelul la care
apare efectul protector cardiovascular.
Efectul protector fata de diabet, a reprezentat un al doilea argument
de care s-a tinut cont in stabilirea aportului adecvat.
Recomandare de consum: 14g/1000kcal/zi ( 25g/zi la femei si 38
g/zi la barbati), a devenit oficiala incepand cu anul 2002.
ADA, J Am Diet Assoc.2008:108: 1716-1731

Position of the American Dietetic Association: Health Implications of Dietary Fiber,

J.Am Diet Assoc. 2008;108:1716-1731

F. Fernandez Banares, Best Practice & Research Clinical Gastroenterology

Vol. 20, No. 3, 575587, 2006

Surse alimentare de fibre

Derivate de cereale (47% din FA in UK):
- Painea( alba-3% NPS, integrala-10% NPS)
- Cerealele pt micul dejun.
Fructe si legume- 45% din FA in dieta UK.
- portocale, prune, mere, banane
- mazare congelata, varza, morcovi, fasole, rosii, salata, ceapa,
telina.

I T Jonson, Enciclopedia of Human Nutrition-Second Edition, 2005, 578-585

I T Jonson, Enciclopedia of Human Nutrition-Second Edition, 2005, 578-585

I T Jonson, Enciclopedia of Human Nutrition-Second Edition, 2005, 578-585

F. Fernandez Banares, Best Practice & Research Clinical Gastroenterology

Vol. 20, No. 3, 575587, 2006

Relatia intre sanatate si fibrele alimentare

Prevenirea
cancerului

FIBRE
ALIMENTARE

Managementul
greutatii

Risc scazut pt boli

cardiovasculare

Prevenirea si
managementul
diabetului

Cyril WC Kendall a,b,c,*, Amin Esfahani a,b, David JA Jenkins a,, Food Hydrocolloids 24 (2010) 4248

Fibrele alimentare si bolile coronariene

Beneficiile pt sanatate apar la un consum de 12-33g/zi pt FA din

alimente si 42,5 g/zi, pt fibrele din suplimente (J.Am Diet Assoc.
2008;108:1716-1731)
Efectul protector direct al FA in etiologia CHD consta in
scaderea lipidelor plasmatice (FA solubile/ vascoase scad
colesterolul total si LDLc, si posibil si TGL).
Dintre fibre, NPS solubile par a avea eficienta, nu si cele insolubile
si nici amidonul rezistent. (evidente solide demonstreaza efectul
hipocolesterolemiant al taratelor de ovaz , pectinelor si gumelor
naturale sau sintetice).

I T Jonson, Enciclopedia of Human Nutrition-Second Edition, 2005, 578-585

Fibrele alimentare si bolile coronariene

Mecanisme ce explica aceste efect:
-

Incetinirea absorbtiei de grasimi si colesterol

Inhibarea directa a sintezei de colesterol hepatic de catre

propionatul format prin fermentarea NPS solubile in intestinul gros.

Cresterea excretiei fecale a acizilor biliari neabsorbiti in ileonul distal

si a sterolilor neutri.

Exista insa o problema majora cu relatia dintre fibrele solubile

si CHD, deoarece chiar daca fibrele solubile au efect
hipocolesterolemiant dovedit, cele mai puternice evidente privind
efectul protector sunt pentru fibrele insolubile care nu scad
colesterolul plasmatic ( poate exista alti componenti ai cerealelor ce
explica acest efect).
I T Jonson, Enciclopedia of Human Nutrition-Second Edition, 2005, 578-585

Fibrele alimentare si bolile coronariene

Alte efecte fiziologice care contribuie la protectia cardiovasculara:
- scaderea TA, in special la varstnici si hipertensivi
- reducerea markerilor inflamatori (CRP).
Numeroase studii au confirmat relatia inversa dintre fibre si bolile CHD:
1. NHANES I- National Health and Nutrition Examination Survey-aport crescut
de fibre, in specia solubile, reduce riscul CV atat prin scaderea colesterolului
plasmatic, cat si a CRP.
2. Studii prospective din SUA si Europa, arata ca o crestere cu 10 g/zi a fibrelor
alim, reduce cu 14% riscul de evenimente coronariene si cu 27% decesul prin
boli coronariene.
3. Exista si studii epidemiologice care au evidentiat scaderea TA diastolice la un
aport adecvat de FA.

Position of the American Dietetic Association: Health Implications of Dietary Fiber,

J.Am Diet Assoc. 2008;108:1716-1731

Fibrele alimentare si bolile coronariene

Numai fibrele din cereale si fructe sunt invers asociate cu
riscul CV.
Cerealele integrale au efect protector impotriva bolilor CHD,
prin fibrele prezente in coaja boabelor ( tarate).
Surse de fibre ce scad colesterolul:
- mar, orz, fasole, fructe, vegetale, tarate de ovaz, orez si
extracte purificate( guma guara, pectina, physilium,
polizaharide de soia, guma xantan).

Fibrele alimentare si diabetul

Conform Am. Diet. Assoc, efectele benefice apar la 30-50 g fibre
alim/zi din surse naturale si 10-29g/zi fibre din suplimente
alimentare (J.Am Diet Assoc. 2008;108:1716-1731)
Mecanisme de actiune posibile ale FA
-Reduc raspunsul glicemic si insulinic postprandial, astfel, pot intarzia
dezvoltarea rezistentei la insulina si implicit a DT2.
-Fibrele alimentare solubile, vascoase, determina o intarziere a golirii
stomacului, a digestiei si absorbtiei glucozei, cu efecte benefice
imediate asupra metabolismului postprandial al glucozei si cu
controlul glicemiei pe termen lung, la pacientii cu diabet.
-Fibrele alimentare din cereale integrale sunt cele mai eficiente in
prevenirea diabetului tip 2.

Fibrele alimentare si diabetul

Exista dovezi stiintifice solide privind asocierea inversa

intre consumul de fibre si riscul de a dezvolta DT2, sunt
solide:
- Nurses Health Study a evaluat relatia intre aportul de
cereale integrale, germeni si tarate si riscul de
DT2.Cresterea la 2 portii/zi de cereale integrale a fost
asociata cu o scadere a riscului pt DT2 de 21%.

(J.Am Diet Assoc. 2008;108:1716-1731)

Riscul relativ pt diabet zaharat tip 2, in functie de consumul de

orez alb

Emily A Hu, An Pan et al, BMJ 2012;344:e1454 doi: 10.1136/bmj.e1454

Fibrele alimentare si controlul greutatii

Conform Am. Diet. Assoc, efectele benefice apar la 20-27g fibre
alim/zi din surse naturale si 20g/zi fibre din suplimente
alimentare
(J.Am Diet Assoc. 2008;108:1716-1731).
Mecanisme de actiune posibile ale FA:
1. FA elimina o parte a energiei si nutrientilor din dieta.
2. Stimuleaza masticatia, prin urmare, cresterea secretiei
salivare si a sucului gastric determina o crestere a satietatii
cu limitarea aportului alimentar.
3. Reduc eficienta absorbtiei la nivelul intestinului subtire.

Fibrele alimentare si controlul greutatii

Joanne L. Slavin, Nutrition 21 (2005) 411-418

Fibrele alimentare si cancerul de colon

Datele obtinute in studii epidemiologice arata ca dieta bogata in FA
are efect protector in aparitia cancerului colorectal.
Studii caz-control privind incidenta cancerului colorectal, arata ca
la populatia SUA, un aport de 13g fibre/zi din alimente, poate
reduce riscul de cancer colorectal cu 31%.
Studiul prospectiv european EPIC - The European Prospectiv
Investigation into Cancer and Nutrition ( 500.000 persoane din 10
tari cu incidenta a cancerului colorectal), a aratat ca cei care
consuma in medie 33 g fibre/zi, au avut o incidenta a cancerului
CR, cu 25% mai mica, fata de cei care consumau 12g fibre/zi.
Autorii sustin ca dublarea aportului de fibre la cei cu consum
mic( 12g/zi), poate reduce incidenta cancerului cu 40%.
Position of the American Dietetic Association: Health Implications of Dietary Fiber,
J.Am Diet Assoc. 2008;108:1716-1731

Fibrele alimentare si cancerul de colon

Efectele FA cu impact asupra cancerului colorectal:
1.Cresc volumul bolului fecal ( FA insolubile)
- scaderea timpului de tranzit reduce contactul mucoasei cu
carcinogenii luminali
- expunerea la carcinogeni este redusa si prin dilutia acestora.
2.Leaga acizii biliari si alti mutageni (FA insolubile)
- scade concentratia agentilor mutageni liberi.
3.Modifica flora fecala si cresc numarul de bacterii (NSP solubile si
insolubile si amidonul rezistent)
- scade scundar concentratia acizilor biliari care au potential
carcinogen
- scade NH3 colonic ( citotoxic).

Fibrele alimentare si cancerul de colon

4. Scad pH-ul fecal prin producerea de SCAF( in special amidonul rezistent)
- sunt inhibate speciile bacteriene pH senzitive, potential patogene,
ce ar putea produce compusi potential carcinogeni;
- scade absorbtia compusilor alcalini toxici (amine);
- scade solubilitatea acizilor biliari.

5. Fermenteaza sub actiunea florei colonice obtinandu-se SCAF

(in principal amidonul rezistent, dar si alte NPSs)
- butiratul este substratul preferat al celulelor colonice si ( in vitro),
promoveaza fenotipul normal al celulelor, intarzie cresterea celulelor
canceroase si faciliteaza repararea AND.

I T Jonson, Enciclopedia of Human Nutrition-Second Edition, 2005, 578-585

Consumul excesiv de fibre

Diareea la consum excesiv de FA si diaree osmotica la
consum de zaharuri-alcooli.
Distensie abdominala si flatulenta datorita gazelor
rezultate din fermentatia glucidelor nedigerabile de catre
flora anaeroba din colon.
Reducerea absorbtiei de proteine, vitamine, minerale si
energie .

Position of the American Dietetic Association: Health Implications of Dietary Fiber,

J.Am Diet Assoc. 2008;108:1716-1731

Concluzii
Consum de alimente cu continut bogat in fibre conform
recomandarilor ghidurilor pentru nutritie
Consum diversificat de cereale integrale, legume,
vegetale si fructe, pentru a asigura organismului toate
categoriile de fibre, cu multiplele lor efecte benefice
pentru sanatate.

Va multumesc!