DIETA ANTICANCER

Între 15-60% dintre formele de cancer pot fi prevenite prin alimentație. Nici un medicament
nu poate face acest lucru. Iar obezitatea este unul dintre principalii factori favorizanți.
Unele persoane sunt îngrijorate că ar putea dezvolta cancerul, din cauza faptului că în
familia lor au existat rude care au manifestat această boală, iar altele doresc pur şi simplu să prevină
apariţia bolii. Indiferent de tipul motivaţiei, alegerile dietetice sunt importante şi pot susţine şi
consolida sistemul imunitar în lupta contra celulelor maligne.
Formele de cancer sunt maladii multifactoriale foarte complexe și nu pot fi tratate doar
mâncând într-un anumit mod. ”Cancerul este, înainte de toate o maladie degenerativă, legată de
comportamentele noastre. Dintre aceste, folosirea tutunului, modificările alimentare, excesul de
alcool reprezintă mize majore” – David Khayat, Universitatea Pierre și Marie Curie.
Nu toate problemele de sănătate pot fi evitate, dar, cu ajutorul unui regim alimentar specific,
se poate menţine un echilibru al stării de sănătate, pentru o perioadă îndelungată de timp.
Cercetările au demonstrat deja că, într-un procent destul de mare, stilul de viaţă influenţează
declanşarea cancerului sau evoluţia sa negativă. Astfel, evitarea fumatului, a băuturilor alcoolice,
exerciţiile fizice şi o alimentaţie sănătoasă, sunt un start bun pentru un stil de viata anti-cancer.
Alături de schimbarea obiceiurilor nocive, ar fi indicat ca orice persoană să cunoască mai
multe detalii legate de alimentele care pot stimula apariţia cancerului, dar şi despre cele care pot
creşte rezistenţa organismului. Fără să se ştie, se pot consuma alimente care stimulează dezvoltarea
cancerului şi se pot neglija alimentele bogate în nutrienţi, care ar putea proteja organismul în lupta
împotriva acestuia.
Cauza principală a cancerului a fost descoperită în 1931, de către dr. Otto Warburg, un om
de ştiinţă german, care a primit premiul Nobel pentru medicină. El a descoperit că apariţia
cancerului presupune, fără excepţie, două condiţii de bază : prea mult acid în ţesuturi şi insuficient
oxigen.
DOUĂ lucruri vor OPRI răspândirea cancerului rapid :
1. un nivel ÎNALT de OXIGEN ( care încearcă să combată şi cauza primară a cancerului )
2. ALCALINITATEA ( un PH ridicat al celulelor organismului )
Aceste 2 lucruri sunt corelate, în sensul că un ţesut alcalin prezintă şi un nivel ridicat de
oxigen – de fapt, microbii care cauzează cancerul preferă mediile acide tocmai datorită nivelurilor
joase de oxigen. RECIPROC : microbii de cancer nu tolerează nici nivelurile înalte de oxigen, nici
mediile alcaline, tocmai datorită faptului că au niveluri înalte de oxigen.
Deşi pare mai simplu şi logic să creştem oxigenarea celulară ( acest lucru îl fac tehnicile cu
ozon ), oxigenul tratează cauza primară a cancerului. De multe ori, organismul ce prezintă cancer,
NU poate accepta tratamente anticancer pe bază de oxigen/ozon ( O3 )! ( motivul este acela că
celula canceroasă are respiraţia modificată de microbii de cancer ( aceştia îşi creează un mediu
propice, împiedicând oxigenul să intre în celulă ) şi nu poate utiliza şi tolera oxigenul, aşa cum face
o celulă sănătoasă ).
Este cunoscut faptul că tutunul, alcoolul și sedentarismul favorizează apariția cancerului, iar
consumul de legume și fructe este benefic. Însă cercetările actuale permit o specializare mult mai
mare. Astăzi se știe, de exemplu, că alcoolul favorizează apariția cancerului de sân, iar mezelurile
pe cel rectal, iar tomatele sunt cele mai bune prietene ale prostatei, protejând-o de apariția
cancerului, la fel cum citricele protejează esofagul. Un asemenea grad de specializare este foarte
important atunci când există antecedente în familie pentru un anumit tip de cancer. Unele alimente
conțin compuși naturali puternic anticancerigeni.
Tipurile de cancer diferă foarte mult de la o țară la alta și de la o perioadă la alta. De
exemplu, tehnicile moderne de conservare a alimentelor au determinat, în țările dezvoltate, o
reducere considerabilă a formelor de cancer ale stomacului, dar au contribuit, în schimb, la o

1
creștere a incidenței formelor de cancer hormonal ( de sân, de prostată, de uter, etc ). De asemenea,
incidență mare au și cancerul rectal, de colon, de plămâni, toate forme puternic influențabile prin
alimentație.
O alimentație echilibrată ar putea să prevină până la 20% din cazurile de cancer de ovar, col,
prostată, tiroidă, vezică, 33% din cazurile de cancer de rinichi și plămâni, 50% din cele ale gurii,
nasului, faringelui, laringelui, pancreasului, sânului, mucoasei uterine, 66% din cele ale ficatului,
75% din cele de esofag, colon și stomac, etc.
Conform Fondului mondial pentru cercetări asupra cancerului, cele mai multe forme de
cancer sunt evitabile, dintre acestea, între 30-40% numai prin alimentație. Așadar, respectarea unor
recomandări ar putea să prevină o formă de cancer din trei. Aceste recomandări sunt valabile atât
pentru persoanele sănătoase, cât și pentru cele care au avut deja o formă de cancer. Aceste
recomandări sunt :
 Consumul a cât mai multe fructe și legume, cu o variație cât mai mare a culorilor ( între
400-800 g fructe și legume zilnic )
 Obiceiuri alimentare sănătoase, preferabil încă din perioada copilăriei
 Limitarea aportului caloric ( în primul rând aportul de alimente cu peste 225kcal/100 g )
 Utilizarea mirodeniilor
 Evitarea gătitului agresiv ( fără prăjeli, alimente arse, fripte, afumate, sărate, etc )
 Evitarea excesului de sare ( nu mai mult de 6 g/zi )
 Consum de carne roșie și mezeluri în cantități cât se poate de mici ( maxim 500 g carne
crudă pe săptămână = o friptură mijlocie de maxim trei ori pe săptămână )
 Prepararea și conservarea corectă a alimentelor
 Evitarea ”poluanților” alimentari ( aditivi, pesticide, nitrați, etc )
 Limitarea aportului de zahăr și băuturi îndulcite
 Limitarea consumului de alcool
 Alăptarea bebelușilor o perioadă optimă ( între 6 luni și un an )
 Evitarea fumatului activ și pasiv
 Exerciții fizice
 Controlul greutății

Principalele forme de cancer influențate prin alimentație :

Ce crește riscul Ce scade riscul
Sân/uter Alcool, surplus de greutate, mezeluri Legume verzi, activitatea fizică, alăptatul
și grăsimi nesănătoase
Colon/rect Surplus de greutate, alcool, tutun, Fructe și legume verzi, usturoi și legume
exces caloric, zahăr, grăsimi aliacee, alimentele bogate în fibre
nesănătoase, mezeluri, făină de grâu ( cereale integrale, leguminoase ), lapte,
rafinată, prăjeli chimen negru, activitatea fizică
Prostată Carne grasă, mezeluri, lapte și produse Legume verzi, bogate în licopen și
lactate seleniu, ceai verde, chimen negru
Gură, Tutun Legume verzi bogate în beta-caroten,
faringe, fructe
laringe
Plămâni Tutun, colesterol, grăsimi nesănătoase, Fructe și legume verzi bogate în beta-
alcool caroten, activitatea fizică
Pancreas Nu se știe Alimente bogate în vitamina B9, chimen
negru
Esofag Nu se știe Legume verzi bogate în beta-caroten și
vitamina C, fructe ( mai ales citrice )
Stomac Sare, alimente sărate sau afumate Fructe și legume verzi, bogate în
( conservare prin sărare ), alimente vitamina C, usturoi și alimente aliacee

2
 arse sau prea prăjite, făină de grâu
rafinată și prăjeli, tutun
Ficat Alcool Nu se știe
Vezica Exces de greutate Nu se știe
biliară

Cele mai bune alimente anticancer

Celulele canceroase se formează permanent în corpul nostru și sunt eliminate de sistemul
imunitar chiar de la apariție. În funcție de hrana pe care o furnizăm organismului, acesta își poate
procura elementele de care are nevoie pentru a-și susține imunitatea sau nu. Lista alimentelor pe
care trebuie să le consumăm zilnic pentru a ne menține sănătatea are nevoie de câteva observații :
 Conține numeroase alimente care se regăsesc în alimentația de bază a celor mai
sănătoase popoare : peștele gras, dovleacul, ghimbirul, orezul, algele, tomatele, nucile,
uleiul de măsline, etc.
 Nu înseamnă că dacă un aliment se găsește în această listă, are efecte miraculoase
 Un aliment care nu se găsește azi în această listă, ar putea fi inclus în urma cercetărilor
de mâine
 Dacă un aliment are mențiunea ”de limitat”, nu înseamnă că al trebuie interzis
consumului
Alimentele anticancer permit diminuarea riscului de dezvoltare a unei forme de cancer.
Important este consumul cât mai echilibrat și al cât mai multor alimente din aceste categorii. Fiecare
aliment anticancer are proprietăți specifice, care intervin în unul dintre stadiile bolii, deci este
important să le consumăm pe toate.
Compușii alimentari anticancer
Compușii anticancer Se găsesc în :
Acid elagic Căpșune, zmeură, rodii, nuci, alune
Acid glucaric Cireșe, portocale, grapefruit
Acid ursolic Pere, mere, prune
Alicină Usturoi, ceapă, praz
Amidon rezistent Fasole uscată, linte, banane puțin coapte, orez, hrișcă
Anetol Anason, mărar
Apigenină Țelină, pătrunjel
Bacterii lactice Produse fermentate : lapte fermentat, chefir, tarhana,varză acră, alte
legume fermentate, îndeosebi soia ( supa miso, natto, doejang )
Beta-caroten Caise, morcovi, varză, spanac, lăptuci
Capsaicină Ardei iute
Catechine Ceai verde
Clorofilă Clorofilă – busuioc, grâu verde ( necopt ), varză, spanac, mentă,
pătrunjel, păpădie, chlorella, orz verde, spirulină, ceai verde japonez
Curcumină Curcumă ( curry )
Dialil-sulfat Arpagic, hașmă, ceapă, praz
Diosgenină Morcov, cartofi dulci, schinduf
Eugenol Cuișoare
Falcarinol Morcovi, țelină, pătrunjel
Fibre Alge, fructe, legume, cereale integrale, legume uscate
Flavonoide Toate citricele, mere, alte fructe
Genisteină Soia
Gingerol Ghimbir
Glicolipide Ceai, pătrunjel, spanac
Indol-3-carbinol și Varză și celelalte crucifere, broccoli, varză de Bruxelles
sulforafană

3
Izoflavone Soia
Limonetă Citrice
Luteină și zeaxantină Dovleci
Licopen Tomate, pepeni verzi și galbeni, grapefruit
Omega-3 Pește gras ( somon, macrou, ton, sardea, hering, etc ), semințe de in,
nuci
Florotanini Alge
Proantocianidine Scorțișoară
Probiotice ( bacterii Varză acră, chefir, pâine cu drojdie, iaurt cu acidophyllus sau cu
lactice ) biffidus ( de vacă sau soia )
Resveratrol Struguri negri, arahide, bace ( fructe mici roșii sau negre ), vin roșu
( maxim un pahar pe zi )
Salicilați Citrice, alune, castraveți, merișoare, bace, migdale, mazăre, ardei grași,
cartofi, ceai, tomate
S-alilcisteină Ceapă
Seleniul Cereale integrale, fructe de mare, lapte fermentat, pește, unele ciuperci,
usturoi, ceapă, ficat, rinichi
Silimarină Armurariu, anghinare
Timochinonă Chimen negru
Vitamina A - Surse animale – ficat, ulei de ficat de pește, gălbenuș de ou
- Surse vegetale – spanac, varză, morcovi, ardei grași roșii,
mango, pepene verde, caise, piersici
Vitamina B9 Lapte, varză, spanac și alte legume cu frunze verzi ( creson, măcriș ),
broccoli, avocado, cireșe, fragi, zmeură, semințe încolțite de cereale
Vitamina C Toate fructele și legumele crude, mai ales : coacăze, ardei grași,
măcriș, broccoli, kiwi, portocale, lămâi, grapefruit
Vitamina D Ulei de ficat de cod, unt ( în cantitate mică ), pește gras, lapte îmbogățit
în vitamina D, expunere la lumina zilei ( soare )

Consumul din belșug al fructelor şi legumelor

Cea mai eficientă dietă pentru prevenirea sau lupta împotriva cancerului este cea axată
predominant pe legume, fructe şi cereale integrale ( inclusiv seminţe, nuci, alune, etc. ). Produsele
alimentare se vor păstra şi se vor consuma într-o stare cât mai naturală. Cu cât alimentele sunt mai
puţin procesate, curăţate, amestecate cu alte ingrediente sau modificate în diverse feluri, cu atât sunt
mai sănătoase.
Există diverse modalităţi de a adăuga legumele, fructele, seminţele, cerealele integrale, etc.,
în dieta zilnică. Fiecare farfurie de mâncare trebuie să conţină cel puţin două treimi cereale
integrale, legume sau fructe.
Produsele lactate, peştele, carnea, nu ar trebui să depăşească mai mult de o treime din
cantitatea zilnică de mâncare consumată. Pe de altă parte, nu trebuie ca o persoană să devină
vegetariană pentru a fi sănătoasă. Este mult mai sănătos să se consume un măr, decât un pahar de
suc de mere sau un castron cu fulgi de ovăz cu stafide, în loc de o prăjitură cu ovăz şi stafide.
Masa sănătoasă a unei persoane pe parcursul unei zile, ar putea cuprinde :
- Mic dejun - fructe şi seminţe în coajă, alături de cereale;
- Prânz - salată de legume crude ( roşii, salată, ardei, ceapă, morcovi, varză, etc.), la care se
va adăuga mazăre sau fasole fiartă. Sandwich-urile sau pâinea consumată la masă vor fi din cereale
integrale. Iar ca desert se poate consuma un iaurt sau un fruct.
- Gustare - fructe şi legume proaspete, consumate din belșug : mere, banane, morcovi,
castraveţi, ardei, etc. Un amestec sau mix de nuci, seminţe şi fructe uscate este foarte sănătos şi
poate fi un desert gustos;

4
 - Cina - se vor asocia legume proaspete sau congelate la paste sau orez fiert. Un cartof copt
cu broccoli şi iaurt sau sote-ul de legume pot fi alte alternative. Sosurile cremoase pot fi înlocuite cu
sosul de roşii, care este foarte sănătos combinat cu puţin ulei de măsline;
- Desert - se pot mânca fructe sau o salată de fructe, ori o singură tabletă de ciocolată neagră.
Un alt beneficiu al fructelor şi legumelor pentru organismul uman este că acestea cresc
aportul de fibre. Fibrele au un rol esenţial în curăţarea sistemului digestiv şi menţinerea sănătății
acestuia. Acestea îmbunătăţesc procesul de digestie şi reglează peristaltismul şi tranzitul intestinal.
Fibrele se găsesc în fructe, legume şi cereale integrale. In general, cu cât alimentele se consumă în
stare mai naturală şi neprocesate, cu atât este mai ridicat conţinutul lor de fibre. Carnea, lactatele,
zahărul, făinoasele şi produsele de patiserie nu conţin fibre.
Câteva modalităţi simple pentru creşterea consumului de fibre în dietă :
- se va prefera orezul brun în locul celui alb;
- se va alege pâinea integrală în locul pâinii albe;
- se va înlocui orice produs de patiserie sau croissant cu o brioşă din tărâţe;
- se vor mânca floricele din porumb în loc de chips-uri;
- în fiecare zi, se vor consuma fructe proaspete : pere, banane, măr ( acesta din urmă, cu
coajă );
- mai degrabă este recomandat cartoful copt, decât piureul de cartofi;
- fiecare persoană trebuie să se bucure de beneficiile morcovilor proaspeţi, a ţelinei,
ardeiului gras, castraveţilor, în loc de multe chips-uri şi dulciuri;
- carnea din musaca sau chiar burgeri poate fi înlocuită cu fasole uscată fiartă.
Printre alimentele bogate în fibre, care luptă împotriva cancerului, sunt :
- Cerealele integrale de grâu, tărâţe, orz, fulgi de ovăz, brioşele cu tărâţe de ovăz, pâinea
integrală, floricele de porumb, stafidele, orezul brun;
- Fructele de pădure ( mure, afine, zmeură ), merele, perele, căpşunile, bananele, mango,
citrice, fructele uscate ( prune, stafide, etc.);
- Linte, fasole uscată, mazăre, fasole lima, năut;
- Broccoli, spanac, legume cu frunze verzi, anghinare, porumb, morcovi, varză de Bruxelles,
cartofi.
Diminuarea consumului de carne
Studiile au demonstrat că vegetarienii au cu aproximativ 50% mai puţine şanse să dezvolte
cancer, decât cei care consumă carne. Carnea nu are fibre şi alţi nutrienţi, care să protejeze
organismul împotriva cancerului şi conţine şi un nivel destul de ridicat de grăsimi saturate, deosebit
de periculoase. In funcţie de modul în care este preparată, carnea poate dezvolta substanţe
cancerigene. Totuşi, nu este obligatoriu să se elimine complet din dietă carnea, dacă nu se doreşte
acest lucru. Majoritatea oamenilor consumă mai multă carne decât este sănătos. Se poate reduce
riscul declanşării cancerului în mod substanţial prin diminuarea cantităţii de carne şi prin atenţia
acordată modului în care aceasta va fi gătită.
- Consumul de carne va fi minim, iar cantitatea totală de carne din dietă nu va depăşi 10-
15% din totalul de calorii;
- Se va mânca doar ocazional carne roşie. Carnea roşie este bogată în grăsimi saturate, de
aceea se va consuma cu moderaţie;
- O porţie de carne nu trebuie să depăşească mărimea unei palme ( sau chiar mai puţin );
- Carnea ar trebui folosită pentru a oferi gust mai bun mesei, în general, nu ca un fel
principal de mâncare;
- Dacă în meniu este inclusă carnea, se vor adăuga alături de aceasta fasolea şi alte legume
bogate în proteine;
- Se va alege carnea mai slabă, cum este cea de peşte, pui, curcan. Dacă este posibil, carnea
va fi bio ( ecologică );
- Se vor evita cărnurile procesate : cremvurşti, cârnaţi, mezeluri.

5
 Grăsimile
Un beneficiu major al diminuării cantităţii de carne este faptul că în mod automat se va
diminua nivelul de grăsimi nesănătoase din organism. O dietă bogată în lipide creşte riscul apariţiei
multor tipuri de cancer. Totuşi, soluţia nu este renunţarea la grăsimi, întrucât unele tipuri chiar pot
oferi protecţie împotriva acestei boli nemiloase. Secretul este ca acestea să fie alese cu înțelepciune
şi să fie consumate cu moderaţie.
- Grăsimile care cresc riscul declanşării cancerului - Cele două tipuri de grăsimi dăunătoare
pentru organism sunt grăsimile saturate şi grăsimile trans. Cele saturate se află în principal în
componenţa produselor de origine animală, cum ar fi : carnea roşie, produsele lactate şi ouă.
Grăsimile trans, numite şi uleiuri parţial hidrogenate, sunt create prin adăugarea de hidrogen la
uleiurile vegetale, pentru a le face solide şi mai rezistente la temperaturi înalte ( atribute pozitive
pentru producătorii de alimente, dar nesănătoase pentru cei care le consumă ).
- Anumite tipuri de grăsimi scad riscul formării cancerelor - Pentru organism, cele mai bune
grăsimi sunt cele nesaturate, care provin din surse vegetale, şi care, la temperatura camerei, sunt
lichide. Printre acestea se numără uleiul de măsline, canola, nuci şi avocado. De asemenea, acestea
au o concentraţie ridicată de acizi graşi omega 3, care luptă împotriva inflamaţiei şi susţin sănătatea
inimii şi a creierului. Cele mai bune surse de astfel de grăsimi sunt : somonul, tonul şi seminţele de
in.
Câteva sfaturi pentru a furniza organismului grăsimi sănătoase :
- se va reduce consumul de carne roşie, lapte integral, unt, ouă ( acestea sunt principalele
surse de grăsimi saturate );
- pentru gătit se va prefera uleiul de măsline. Uleiul de canola este o alegere sănătoasă
pentru prăjirea alimentelor;
- se va citi cu atenţie lista de ingrediente de pe etichetele produselor alimentare şi se vor
evita cele care conţin uleiuri hidrogenate sau parţial hidrogenate, care de obicei se găsesc în
margarină, sosuri pentru salate, dar şi alte produse ambalate semipreparate;
- se va înlătura grăsimea de pe carne şi nu se va mânca pielea de pui;
- se vor consuma lactate degresate şi ouă, care au fost îmbogăţite cu acizi graşi omega 3;
- în dieta zilnică vor fi incluse nuci, alune şi cereale integrale ( migdale, seminţe de dovleac,
seminţe de susan, pecan, etc. );
- se vor folosi diverse uleiuri sănătoase în sosurile pentru salate sau alte mâncăruri preparate
cât mai natural. Nu se va găti cu ulei de in, întrucât acesta îşi pierde proprietăţile benefice atunci
când este încălzit;
- se vor limita alimentele prăjite, tip fast-food, ambalate, care sunt bogate în grăsimi trans
( chipsurile, prăjiturile, biscuiţii, cartofii prăjiţi, gogoşile, etc.);
- se va mânca peşte o dată sau de două ori pe săptămână. Cele mai bune alegeri sunt :
somonul din Alaska, sardinele, heringul şi codul. Totuşi, fiecare persoană care consumă peşte
trebuie să fie conştientă de faptul că multe tipuri de peşte sunt contaminate cu mercur;
- fructele de mare proaspete, alese cu grijă pot fi o opţiune sănătoasă.

Alimentele care lupta împotriva cancerului

În acest mod, sistemul imunitar se va menţine sănătos şi va reuşi să lupte împotriva
factorilor nocivi, inclusiv cu celulele canceroase. Există mai multe alternative gastronomice, care
includ alimente şi feluri de mâncare care ar putea maximiza puterea sistemului imunitar. A nu se
crede, totuşi, că există vreun aliment miracol sau un singur ingredient, care va preîntâmpina apariţia
celulelor maligne. O dietă cât mai variată oferă cea mai bună protecţie.
- Antioxidanţii sunt vitamine puternice, care protejează împotriva cancerului şi ajută celulele
din organism să funcţioneze optim. Fructele şi legumele ( mai ales în stare crudă ) sunt cele mai
bune surse de antioxidanţi, cum ar fi betacaroten, vitamina C, vitamina E şi seleniu;
- Se va consuma o gamă cât mai largă de fructe şi legume colorate. Acestea sunt bogate în
fitochimicale, nutrienţi cu un rol important în lupta împotriva bolilor, care cresc imunitatea

6
organismului. O persoană care va consuma fructe şi legume de culori diferite, va beneficia de
fitochimicale diferite;
- Se vor aromatiza preparatele culinare cu diferite condimente şi produse alimentare.
Usturoiul, ghimbirul şi curry nu oferă doar gusturi deosebite mâncărurilor, ci adaugă organismului
un surplus de substanţe nutritive valoroase pentru prevenirea cancerului. Alte opţiuni, la fel de
bune, includ şofranul de India, busuiocul, rozmarinul şi coriandrul. Toate acestea pot fi folosite în
supe, salate sau orice alt fel de mâncare;
- Se va bea apă din belşug, întrucât aceasta este esenţială pentru buna desfăşurare a tuturor
proceselor din organism : stimulează sistemul imunitar, elimină toxinele şi deşeurile, transportă
substanţele nutritive la toate organele.
Modul de preparare al alimentelor
Alegerea alimentelor sănătoase nu este singurul factor important. Contează foarte mult cum
sunt preparate felurile de mâncare. Modul în care o persoană găteşte poate fi benefic sau nu în lupta
contra cancerului.
Se vor consuma cât mai multe fructe şi legume crude : acestea au cea mai mare cantitate de
vitamine şi minerale. În cazul anumitor legume, vitaminele vor fi mai uşor de asimilat dacă sunt
consumate gătite.
- Indicat este ca legumele să fie gătite la abur ( se va evita fierberea lor în mod excesiv ),
folosind doar o cantitate mică de apă. In acest fel, acestea îşi păstrează un nivel ridicat de vitamine,
pe care organismul le poate utiliza pentru buna sa funcţionare.
- Se va spăla sau se va înlătura coaja la majoritatea fructelor şi legumelor, pentru a se evita
consumul de pesticide ( în compoziţia multor alimente se găsesc substanţe care cauzează cancerul ).
Substanţele cancerigene se pot forma atât în timpul procesului de gătit, cât şi în cazul conservării şi
păstrării necorespunzătoare a alimentelor ( mai ales în cazul cărnii ). Astfel de alimente, care conţin
substanţe cancerigene, sunt : slănina, cârnaţii, carnea gătită la temperaturi foarte mari, carnea
afumată, orice produs alimentar mucegăit.
Scăderea nivelul de substanţe cancerigene din preparatele culinare :
- pieptul de pui va fi dezosat, fără piele, şi va fi pregătit pe grătar;
- carnea de porc şi de vită va fi gătită pe grătar;
- în cazul somonului, se va îndepărta pielea şi va fi preparat pe grătar.
Nu se vor găti feluri de mâncare ce presupun încingerea uleiului : ideal ar fi ca alimentele să
se coacă sau să se fiarbă, nu să se prăjească. Produsele alimentare nu se vor arde şi nu se vor găti la
temperaturi înalte perioade îndelungate de timp;
- uleiurile se vor depozita şi păstra în locuri răcoroase, ferite de lumină, în recipiente închise
ermetic, întrucât acestea se alterează cu rapiditate atunci când sunt expuse la căldură, lumină şi aer;
- se va consuma carnea proaspătă în loc de carnea uscată, conservată sau afumată;
- se va evita consumul de alimente care sunt mucegăite sau miros a mucegai, întrucât pot
conţine aflatoxină ( o substanţă puternic cancerigenă ), întâlnită cel mai frecvent în cazul arahidelor
mucegăite. Nucile şi alte fructe cu coajă lemnoasă îşi vor păstra prospeţimea dacă sunt păstrate în
frigider sau congelator;
- deşi nu este foarte indicat să se utilizeze cuptorul cu microunde, este important să se
utilizeze mai degrabă hârtie cerată, de copt, decât folie de plastic, pentru a se acoperi alimentele în
timpul utilizării acestuia.

Alimente anticancer
Sunt alimentele care nu trebuie să lipsească din nici o bucătărie și pe care trebuie să le
consumăm regulat, pentru ca organismul să se folosească la maxim de toate beneficiile lor.
1. Vinul. Consumat în cantitate moderată, vinul roşu în special, păstrează o parte din
proprietăţile strugurilor din care este făcut şi este foarte sănătos. Din ce în ce mai mulţi medici
recomandă un pahar de vin pe zi pentru a preveni cancerul şi pentru o mai bună circulaţie a
sângelui. Resveratrolul, care se găsește în cantități importante mai ales în vinul roșu, are acțiune

7
anticancerigenă. Dar trebuie ținut cont de faptul că alcoolul crește riscul de cancer ( la sân, colon,
ficat, pancreas, colon, căi aerodigestive )
2. Legumele din familia cruciferelor. Este vorba de legume ca : varza, broccoli, conopida.
Au foarte multe proprietăţi care previn apariţia cancerului şi un element-minune, şi anume seleniul.
3. Ceaiul verde. Conţine cantităţi importante de antioxidanţi, deci putem începe ziua cu o
ceaşcă de ceai verde, cald sau rece. Principalii săi compuși anticancerigeni sunt : polifenolii, galatul
de epigalocatehină, catehinele. Nu este indicat a fi consumat fierbinte, deoarece în felul acesta
favorizează dezvoltarea cancerului de esofag.
4. Vitamina D. Este un ingredient care ajută şi el la împiedicarea apariţiei cancerului. Mai
multe studii au arătat că previne în special cancerul de colon şi pe cel mamar. Vitamina D o găsim
în ouă, ciuperci, peşte : somn, somon, sardine sau macrou.
5. Acidul folic sau vitamina B9 este parte din complexul de vitamine B, care au proprietăţi
anti-cancer. Oamenii care au o alimentaţie ce nu conţine măcar puţin acid folic, au şanse mai mari
de apariţie a cancerului. Legumele cu frunze verzi, ca sparanghelul, fasolea, mazărea şi lintea, sunt
bogate în acid folic.
6. Legumele care au culoarea verde închis. Se suprapun cu cele din familia cruciferelor şi
includ spanacul şi sfecla. Acestea conţin beta-caroten, luteină şi zeaxantină şi sunt bogate în acid
folic.
7. Turmericul sau curcuma. Este o plantă din sud-estul Asiei, care este cunoscută mai mult
sub formă de condiment sau colorant ( galben ). Ce nu se știe, însă, este că are proprietăţi anti-
cancerigene puternice și antiinflamatoare. Cercetările au demonstrat că blochează dezvoltarea
celulelor canceroase ( apoptoză ) şi le reduce într-o proporţie de 80%. Fumătorii care consumă 1,5 g
de curcuma pe zi scad semnificativ proporția de compuși cancerigeni din corp. Principalul său
compus anticancerigen este curcumina, care însă este destul de prost asimilată în organism.
Prezența piperinei în alimentație poate crește până la 2000% absorbția curcuminei. Conform
specialiștilor, o linguriță de ceai de curcuma pe zi este suficientă pentru a ne oferi protecție.
8. Fasolea şi lintea. Proprietăţile lor sunt asociate cu riscul scăzut de cancer la colon.
Fasolea verde conține cantități importante de lignani cu rol anticancerigen, la fel ca și pâinea de
secară.
Fasolea boabe conține mai mulți compuși anticancerigeni, printre care : fibrele, amidonul
rezistent, flavonoidele, antocianii ( în fasolea roșie sau neagră ). Pentru că nu este rafinată, își
păstrează mineralele și este o alternativă excelentă la orezul alb sau paste. Amidonul rezistent
ajunge în intestinul gros, unde este descompus de bacterii, rezultând butiratul, un acid gras
anticancerigen, pe care celulele colonului îl absorb pe măsură ce se produce, contribuind la
susținerea activității protectoare a sistemului imunitar.
9. Ciocolata neagră. Chiar dacă cele mai multe studii arată că ciocolata nu are un efect
tocmai bun asupra organismului nostru, se pare că ea conţine catechine, substanţe antioxidante ce
oferă protecţie împotriva bolilor de inimă şi a cancerului.
10. Fructele de pădure. Conţin antioxidanţi şi acid elagic, care împiedică tumorile să
crească.
Cocktailuri nemaipomenite. Incercarea de a amesteca toate aceste alimente despre care am
vorbit mai sus într-un cocktail cu iaurt degresat sau tofu duce la obţinerea a ceva extraordinar de
gustos şi, pe deasupra, şi sănătos.
11. Extractul de frunze de papaya. Are proprietăţi puternice antitumorale, fără să aibă
efecte negative asupra organismului, aşa cum se întâmplă cu chimioterapia. Mai mult, extractul
poate fi administrat pe termen lung, fără ca acesta să aibă efecte secundare. Extractul din frunze de
papaya poate să lupte cu mai multe forme de cancer, printre care cel cervical, mamar, la ficat, la
plămâni şi la pancreas.
12. Ghimbirul. Rudă a turmericului, ghimbirul este un alt aliment-cheie împotriva
cancerului. Are proprietăţi antioxidante importante, la care se adaugă proprietăţi anti-inflamatoare,
care sunt binevenite în lupta cu această boală. Cercetătorii au confirmat că are puterea să micşoreze
tumorile, dar el poate fi utilizat în orice stadiu al bolii, inclusiv împotriva grețurilor și vomei

8
datorate chimioterapiei. Principalii săi componenți sunt gingerolul și zingerona. Este de preferat a
se consuma în stare proaspătă, sub diferite forme.
13. Usturoiul ( curățitorul ). Are ca principali compuși anticancerigeni dialil-sulfitul, dialil
disulfitul și seleniul. Beneficiile lui sunt cunoscute încă din cele mai vechi timpuri, dar puţini ştiu că
este unul dintre cele mai importante alimente anticancer. Acest lucru este pus pe seama capacităţii
acestuia de a produce hidrogen sulfurat, care previne apariţia cancerului la prostată, la sâni şi la
colon. Usturoiul neutralizează efectele cancerigene ale unor substanțe toxice, cum sunt nitriții, pe
care stomacul nostru îi transformă în nitrozamine, deosebit de dăunătoare sănătății. Tot el are
capacitatea de a distruge micile aglomerări de celule canceroase. Ca să eliberăm principiile active,
trebuie să zdrobim cățeii de usturoi și să îi lăsăm câteva clipe să ”respire”, pentru ca moleculele
utile să se facă pe deplin utilizabile.
14. Anghinarea ( mătura intestinului ). Conține cantități importante de silimarină și este
utilizată, de obicei, pentru efectul de protector al ficatului, datorită proprietăților ei atioxidante.
Anghinarea conține o varietate de antioxidanți cu acțiune deosebită, dar și cantități importante de
fibre și probiotice, cu acțiune deosebită în procesul de curățare a colonului. Principalii săi compuși
anticancer sunt : silimarina, compușii fenolici ( acid clorogenic, apigenină, cinarină, narirutină ),
antocianine ( cianidină, peonidină, delfinidină ), fibre, cupru și magneziu. Anghinarea contribuie la
reglarea colesterolului, a apetitului, la buna funcționare a ficatului și a vezicii biliare, etc.
15. Morcovul. Este una dintre cele mai bune surse de beta-caroten, un excelent protector al
organismului împotriva formelor de cancer, mai ales ale pielii și ale plămânilor. Principalii compuși
anticancerigeni sunt : beta-carotenul, falcarinolul și fibrele. Morcovul eliberează mai mult
betacaroten dacă este fiert și în prezența uleiului de măsline.
16. Ciupercile. Marii consumatori de ciuperci ( asiaticii ) suferă mai rar de cancer decât
restul lumii. Cauza o constituie conținutul mare de compuși anticancerigeni al ciupercilor, mai ales
al celor de origine asiatică ( shiitake, reishi, ganoderma, pleurotus ), compuși cu acțiune foarte
puternică de susținere a sistemului imunitar. Printre compușii cu acțiune anticancerigenă se numără
zaharurile ( de exemplu : lentinana din shiitake ) și seleniul. În China, ciuperca cea mai folosită în
medicina tradițională este reishi ( ciuperca divină a nemuririi ).
17. Varza murată. Este varza care a fermentat sub efectul bacteriilor lactice. Fermentația
produce acid lactic, care acidifică mediul intestinal, împiedicând astfel proliferarea celulelor și
microbilor potențial dăunători. Fermentația ameliorează și compoziția nutritivă a verzei și ușurează
digestia ei, în același timp eliminând și compușii toxici, cum sunt aflatoxina ( micotoxină
cancerigenă ), nitrații și nitriții. Principalii compuși anticancerigeni sunt : fermenții lactici și
compușii verzei ( mai ales vitamina C ).
18. Varza. Este considerată a fi primul dintre alimentele anticancerigene, datorită
conținutului său în sulforafan, antioxidant specific care activează enzimele în stare să distrugă
agenții canceroși, dar și cantității mari de clorofilă, cu efect detoxifiant ( neutralizează aflatoxina,
reziduurile din pesticide, aminele rezultate în procesul de frigere a cărnii sau peștelui ) și care crește
și cantitatea de interferon produs în mod natural de organism ( substanță cu rol anticancerigen ).
Principalii compuși anticancerigeni din varză sunt : clorofila, vitamina C, sulforafanul, fibrele,
glucozinolatele și cianidina ( în varza roșie ).
19. Citricele.
Lămâia. Citricele combat procesul cancerigen în toate stadiile lui. Principalii compuși
anticancerigeni ai lămâii sunt : vitamina C, flavonoidele, terpenele și flavanonele.
Portocala. Conține cantități importante de hesperidină ( flavonoid ), limonoide, vitamina C și
fibre ( mai ales în pielița albă ). Ca alternativă, poate fi consumat și sucul proaspăt cu pulpă.
Grapefruitul. Are ca și calitate faptul că optimizează activitatea celorlalte alimente
anticancerigene. Conține vitamina C, flavanone, beta-caroten, terpene, furocumarine, flavonoide,
vitamina B9
20. Spanacul. Conține zeaxantină, luteină, acid ferulic, clorofilă, minerale și vitamine
( B9 ) în cantități mari, glicolipide. Este o legumă ușor de preparat și consumat, disponibilă în tot
cursul anului, cu acțiune importantă anticancer, datorită bogăției sale în diferite substanțe. Este de

9
preferat a se prepara doar cantitatea care urmează a fi consumată, deoarece dezvoltă foarte ușor
toxine.
21. Căpșunele. Conțin acid elagic, polifenoli, fibre și vitamina C, toate substanțe puternic
anticancerigene. Acidul elagic are capacitatea de a bloca dezvoltarea celulelor canceroase,
împiedicând irigarea sanguină a celulei. Aceleași proprietăți le are și zmeura, ambele putând fi
consumate atât în stare proaspătă, cât și congelate.
22. Semințele de in ( superfibre ). Sunt considerate a fi ”superalimentul sănătății”. Conțin
acizi grași omega 3 cu proprietăți antiinflamatorii, lignani și fibre în cantități foarte mari. Datorită
fitoestrogenilor, care ajută la echilibrarea hormonală a organismului, contribuie la prevenirea unora
dintre formele de cancer hormonal ( al sânului, al uterului, etc. ). Este indicat consumul zilnic al
unei cantități mici de semințe măcinate proaspăt sau lăsate la înmuiat pentru cel puțin 12 ore.
23. Uleiul de măsline. Conține în cantități mari acid oleic ( omega 9 ) și polifenoli, care îi
conferă reflexele verzui. Ultimele studii consideră uleiul de măsline ca având un rol important în
lupta contra cancerului de sân. Pare a fi foarte rezistent la căldură, fiind recomandat la gătit. Cea
mai indicată formă este uleiul extravirgin, obținut prin presare la rece.
24. Pătrunjelul. Prin conținutul său în apigenină ( substanță puternic anticancerigenă ) și
falcarinol contribuie la reducerea microinflamațiilor și împiedică alimentarea sanguină a celulelor
canceroase.
25. Nucile. Indiferent de tipul lor, conțin cantități importante de acid elagic, seleniu, fibre,
acizi grași omega 3 și 9, având un rol important în lupta anticancer. De reținut este faptul că nu
trebuie consumate decât nucile și alunele de calitate, conservate corect, deoarece în acestea se
dezvoltă foarte ușor aflatoxinele, substanțe puternic cancerigene.
26. Ceapa. Participă activ la prevenirea tuturor formelor de cancer, dar mai ales a celui de
colon sau ovare. Principalii compuși anticancerigeni sunt : compușii cu sulf, flavonoidele,
quercetina, seleniul. La fel ca și în cazul usturoiului, este de preferat a fi consumată în stare crudă,
presată sau tocată.
27. Rucola. Este cea care conține cea mai mare cantitate de compuși anticancerigeni dintre
toate tipurile de salate. Printre aceștia se numără : glucozinolatele, beta-carotenul, luteina și
quercetina.
28. Somonul. Este considerat a fi cel mai bogat în acizi grași omega 3, alături de macrou,
hering și anghilă. Acțiunea protectoare a acizilor grași omega 3 se extinde asupra formelor de
cancer ale plămânilor, pancreasului, colonului, sânului și prostatei. Cu efecte asemănătoare este
sardina, preferabil a fi consumată întreagă, și pentru aportul de calciu și vitamina D3 din oase și
piele. De preferat este peștele crud sau cât mai puțin prelucrat, în asociere cu legumele verzi.
29. Soia. Cu un conținut important de fitoestrogeni și bacterii lactice ( soia fermentată ), soia
este un aliment cu proprietăți anticancerigene. Principalele alimente pe bază de soia sunt : laptele de
soia, tofu, miso, tempeh, tamari și shoyu ( varietăți de sos ).
30. Tomatele ( prietenele bărbaților ). Conțin în cantități mari licopen ( care dă culoarea
roșie și se asimilează mai bine în stare fiartă și în prezența uleiului de măsline, este principala
substanță anticancer în cancerul de prostată ) și vitamina C și potasiu ( în stare crudă ). Au efecte
protectoare asupra inimii și pancreasului.
31. Iaurtul și laptele fermentat, aliați ai florei intestinale. Sunt forme mult mai ușor
digerabile ale laptelui, care, prin fermentare, devin mai bogate în vitamina B ( B9 ). Dintre toate
variantele, chefirul se consideră a fi produsul cu cele mai bune proprietăți anticancerigene.
Principalii compuși anticancerigeni sunt vitamina B9 și probioticele.

Alte alimente anticancer, care ar trebui să se regăsească regulat în alimentație sunt :

 Algele – bogate în fucoxantine, polifenoli, seleniu, iod, fibre
 Avocado – carotenoide, vitamina E
 Sfeclă roșie – luteină, zeaxantină, betalaine, flavonoide
 Țelina – luteină, furanocumarine, apigenină, monoterpeni

10
  Cereale integrale – fibre, minerale, oligoelemente, zaharuri cu indice glicemic redus sau
moderat
 Cireșe – acid glucaric
 Ciocolata neagră – polifenoli, fibre
 Dovleacul – luteină, beta-caroten, zeaxantină
 Afinele canadiene ( cranberry ) – polifenoli, proantocianide, salicilați
 Afinele – polifenoli, vitamina C, resveratrol, fibre
 Creson – luteină, zeaxantină, beta-caroten, vitamina C, glucozinolate
 Chimenul negru – timoquinonă
 Rodia – acid elagic, polifenoli, isoflavone
 Ulei de rapiță – acizi grași omega 3
 Suc proaspăt de fructe – vitamina C, polifenoli, fibre
 Kiwi – vitamina C, luteină, polifenoli
 Lintea – fibre, flavonoide ( catehine, procianide ), lectine
 Macrou – acizi grași omega 3, vitamina D, seleniu, iod
 Menta – terpene, luteolină, acid ursolic
 Napul – glucozinolate, polifenoli, luteină, zeaxantină, izoramnetină
 Pâinea dospită - aliment lacto-fermentat, glucide cu indice glicemic mic sau moderat,
fibre și minerale
 Prazul – compuși cu sulf, fibre, antioxidanți, beta-caroten, vitamina C
 Mărul – quercetină, vitamina C, fibre, flavonoide și polifenoli
 Ridichea – antocianine, pelargodinine, kaempferol
 Struguri – resveratrol, fibre, vitamina C
 Rozmarinul – terpene, luteolină ( polifenol )
 Susan – sesamină ( lignană ), grăsimi sănătoase

Dincolo de toate, acestea, există numeroase studii, ale unor medici deja celebri, cum sunt dr.
Hammer, dr. Breuss, dr. Gerson, dr. Campbell, etc., care au experimentat diferite metode de tratare
a cancerului și care au ajuns cu toții la concluzia că pe lângă schimbarea stilului de viață,
alimentația este principala armă în lupta anticancer.
Mergând pe ideea că în realitate cancerul este o boală care se manifestă în organismele cu un
sistem imunitar slăbit, principala cale de terapie este dieta de curățare și întărire a sistemului
alimentar, bazată pe alimente cât mai ”curate” și cât mai puțin procesate termic. Sunt benefice
curele de plante cu frunze verzi și de sucuri, care solicită mai puțin organismul pentru metabolizare
și stimulează, în accelași timp, și procesul de detoxifiere și de alcalinizare al acestuia.

11