DIETA IN BOLILE CARDIOVASCULARE

Sub denumirea de boli cardiovasculare sunt grupate afecțiunile inimii și ale vaselor
sangvine.

Bolile cardiovasculare
In categoria bolilor cardiovasculare se incliud: insuficiență cardiacă,hipertensiune
arterială, ateroscleroza.
Insuficiența cardiacă reprezintă un stadiu avansat al majorității bolilor cardiovasculare,
caracterizat prin incapacitatea cordului de a-și indepliní funcția sa normală de alimentare a
țesuturilor și viscerelor organismului cu sânge.
Hipertensiunea arterială este strâns legată de apariția atât a insuficienței cardiace cât
și a aterosclerozei. Cercetările epidemiologice au constatat că exístă o strânsă legătură între
tensiunea arterială și cantitatea de colesterol infiltrată prin pereții arterelor și aortei, precum
și între consumul de sare și apariția hipertensiunii arteriale.
Ateroscleroza este o boala cronică care constă în depuneri de colesterol pe artere și
intreruperea mai mult sau mai puțín completă a aportului de oxigen la miocard, creier,
membrele inferioare. Ea nu face parte dm bolile cu o cauză unică. Producerea aterosclerozei
este determinată de mai multi factori dintre care cel alimentar este foarte important.

Caracteristicile dietei in bolile cardiovasculare

Regimul alimentar va trebui să solicite minimum de efort din partea inimii.

Caracteristicile dietei în insuficientă cardiacă

Preparatele culinare sunt sub forma de supe din legume și fructe (în cantități limitate),
preparate din legume și carne cu sosiri dietetice (fără sare), salate, piureuri, soteuri, budinci.
Se vor serví 4-5 mese, cu preparate la temperatura optimă. Nu se va permite
consumarea de lichide în timpul mesei.
Sunt excluse legumele bogate în Na (varză, țelina, spanac, sfecla, leguminoase
uscate, ridichi), pește de mare, sărat, afumat, carne grasă, ouă în cantități mari, brânzeturi
sărate, sosuri de carne, băuturi alcoolice, cafea naturală, condimente picante.
 Aluaturile sunt fără sare ș i fără bicarbonat sau praf de copt (aluat opărit, aluat
fraged).
La obținerea preparatelor culinare și a dulciurilor nu se utilizează albușul de ouă, din
cauza conținutului mare de sodiu (180 mg %).
Carateristicile dietei în hipertensiune arterială
Regimul alimentar al hipertensiunii arteriale urmărește în primul rând o dietă
echilibrată, fără excese.
Regimul are ca scop scăderea surplusului ponderal. Pentru aceasta, cantitatea de
glucide din alimentație se va reduce ce1 puțín la jumătate, față de cea a individului sănătos.
Scăderea cantitățií de sare la 1,5 —3 g/zi este de asemenea obligatorie pentru orice dietă
antihipertensivă. Un regim hiposodat este în general și hipoprotidic, știut fiindcă un regim
bogat în proteine conține și o mare cantitate de sare. O zi pe sáptámáná, se impune urmarea
unui regim „de descárcare“, alcătuit în exclusivitate din fructe și legume.
Preparatele culinare indicate în această dietă sunt: supa din legume sărace în sodiu ș i
celuloză (morcovi, dovlecei, fasole verde, roșii, ardei, salată verde, vinete), budinci din
legume, preparate din legume și carne și sosuri dietetice și condimente aromate, deserturi din
fructe crude, compoturi, gelatine. Aluaturile sunt fără sare sau bicarbonat.
Se servesc 4-5 mese zilnice, în volum redus. Se vor evita lichidele în cantitate
abundentă (1.5 l lichid pe zi) și consumul de lichid în timpul mesei. La cel puțín una din
mesele zilnice se administrează alimente bogate în celuloză, care au rolul de a asigura
tranzitul intestinal normal.
Caracteristicile dietei in cazul aterosclerozei
Dintre factorii metabolici cu responsabilitate in apariția aterosclerozei, ce1 mai
important este creșterea coucentrației colesterolului în sânge. Această creștere este
determinatá de aportul de alimente bogate în colesterol și grăsimi animale (acizii grași
constituie baza formării colesterolului). Alcoolul impiedică oxidarea hepatică a grăsimilor,
care se acumulează în sânge. Zahărul influențează creșterea concentrației trigliceridelor din
sânge.
Din regimul alimentar al bolnavilor de ateroscleroză vor fi excluse alimentație bogate
în colesterol (gălbenuș de ou, creier, ficat), grăsimile de origine animala care permite
creșterea colesterolului, zahărul, alcoolul.
Caracteristici și alimente permise, comune bolilor cardiovasculare

Alimente permise in bolile cardiovasculare

Carne slaba Pește, vacă, pasăre (100-150 g/zi, fiartă)
Lapte lapte degresat (limitat), brânzeturi proaspete desodate,
iaurt din lapte desodat
Ouă Gălbenuș (limitat) sau 2-3 ouă/săptămână în preparate
Grüsimi ulei din germenii de porumb sau soia, margarină și unt
nesărate(10-15 g), smântână (limitat)
Produse cerealiere pâiue albă fără sare, veche sau prăjită (200-250 g/zi), crupe și
paste făinoase (limitat)

Legume, fructe legume sărace în sodiu și celuloză (100-150 g/zi), fructe

cu glucíde puține

Zahăr, produse limitat

zaharoase
Băuturi 1 l 1íchíd/zi, ceai dietetic, suc de fructe și de legume